Seminar 2: Dreptatea ca echitate John Rawls

Rolul dreptatii

- Dreptatea este prima virtute a institutiilor sociale.

- Fiecare persoana detine o inviolabilitate bazata pe dreptate, pe care nici
prosperitatea/bunastarea societatii ca un intreg nu o pot depasi. Din acest
motiv, nu ar fi drept ca pierderea libertatii unora sa fie considerata dreapta,
datorita binelui pe care l-ar impartasi altii.
- Sacrificiile suferite de putini nu sunt contrabalansate de mai multe avantaje
de care s-ar bucura mai multi.
- O nedreptate poate fi tolerata doar atunci cand este necesar sa se evite o
nedreptate si mai mare (se alege raul cel mai mic). Fiind primele virtuti ale
activitatii oamenilor, dreptatea si adevarul nu pot fi compromise.
- O societate este, mai mult sau mai putin, o asociatie de persoane care, in
relatiile dintre ele, recunosc anumite reguli de conduita ca fiind obligatorii si
care actioneaza conform acestor reguli.
- Se presupune mai departe ca aceste reguli specifica/reprezinta un sistem
de cooperare menit sa sporeasca bunastarea celor care iau parte la el.
- Exista o identitate de interese din moment ce cooperarea sociala face
posibila o viata mai buna pentru toti, decat daca fiecare in parte ar fi trait
singur.
- Exista un conflict de interese din moment ce persoanele nu sunt indiferente
fata de cum sunt distribuite beneficiile realizate prin colaborarea lor.
- Un set de principii este necesar alegerii dintre diverse aranjamente sociale,
care determina aceasta impartire a avantajelor. Aceste principii sunt
principiile dreptatii sociale: ele ofera o cale de atribuire a drepturilor si
datoriilor in institutiile de baza ale societatii si ele definesc calea de
distribuire a beneficiilor si sarcinilor cooperari sociale.
- Sa presupunem ca o societate este bine ordonata atunci cand nu este
facuta sa sporeasca doar binele membrilor sai ci si atunci cand este
reglementata efectiv de conceptia publica asupra dreptatii.
- Aceasta ar fi o societate in care (1) fiecare accepta si cunoaste ca si ceilalti
accepta aceleasi principii ale dreptatii si (2) institutiile sociale de baza
satisfac aceste principii.
- Simtul public al dreptatii face posibila o asociere sigura.
- Intre indivizi cu scopuri diferite, o conceptie comuna asupra dreptatii
stabileste legaturile prieteniei civice.
- Conceptia publica asupra dreptatii poate fi considerata drept piatra de
temelie a oricare asocieri de oameni bine ordonate.

- Este normal sa ne gandim la un concept de dreptate ca fiind diferit de

variatiile conceptuale asupra dreptatii.
- Institutiile sunt drepte atunci cand nu se face nicio distinctie arbitrara intre
persoane, in atribuirea drepturilor si sarcinilor de baza.
- Neincrederea si resentimentele/ciuda corodeaza legaturile civilizatiei, si
suspiciunea si ostilitatile tenteaza oamenii sa actioneze in moduri in care
altfel nu ar fi actionat.
Subiectul Dreptatii

- Principalul subiect al dreptatii este structura de baza a societatii, sau mai

exact, modul in care principalele institutii sociale distribuie drepturile si
sarcinile fundamentale si determina impartirea avantajelor obtinute prin
cooperare sociala. Prin institutiile principale se inteleg constituirea politica si
principalele aranjamente sociale si economice.
- Luate impreuna intr-o singura schema, principalele institutii definesc
drepturile si sarcinile omului si influenteaza evolutia vietii lor, ceea ce se
asteapta sa fie si cat de bine spera sa reuseasca.
- Structura de baza este principalul subiect al dreptatii pentru ca efectele ei
sunt foarte profunde si prezente inca de la inceput.
- Notiunea intuitiva aici este aceea ca structura contine diverse pozitii sociale
si oamenii nascuti in diferite pozitii au diferite asteptari de la viata lor,
determinate in parte atat de sistemul politic cat si de sistemul economic sau
de circumstantele sociale. In acest fel, institutiile sociale favorizeaza anumite
locuri sociale in detrimentul altora. Acestea reprezinta inegalitati profunde. El
nu sunt doar universale/omniprezente ci afecteaza sansele omului in viata.
- Asupra acestor inegalitati, inevitabile in structura de baza a oricarei
societati, trebuie sa se aplice principiile dreptatii sociale. Aceste principii pot
modela constituirea politica si principalele elemente ale sistemului economic
si social.
Ancheta autorului este limitata in 2 feluri:
1. Se refera doar asupra unui caz special al problemei dreptatii.
Principiile discutate s-ar putea sa nu se poata aplica pentru
regulile si practicile asociatiilor private. De asemenea, ar
putea fi irelevante pentru diversele conventii informale din
viata de zi cu zi. Urmareste sa formuleze o conceptie
rezonabila a dreptatii pentru structura de baza a societatii,
conceputa ca un sistem inchis si izolat de alte societati. In
sistemul international nu avem aceleasi principii ale dreptatii
ca in societate. Sistemul international nu are o structura de
baza, ci doar statele, societatile.

2. Dezbate in principal principiile dreptatii care ar reglementa o

societate bine ordonata

- Pentru a intelege dreptatea trebuie sa explicam cooperarea sociala, din

care deriva dreptatea.
- Dreptatea este o parte dintr-un ideal social. Orice societate ar trebui sa aiba
principii de dreptate, si oricare ar fi acestea, ele ar trebui sa reprezinte
doctrina dreptatii/justitiei societatii respective.
Definirea dreptatii
Notiunea traditionala: Aristotel vede dreptatea ca infranarea din pleonexia,
adica abtinerea de la a obtine avantaj prin sechestrarea bunurilor altuia, a
proprietatii sale, a recompensei sale Conceptia lui Aristotel se refera la
actiuni

Principala idee a teoriei dreptatii

- Scopul lucrarii este sa prezinte o perspectiva asupra dreptatii care sa

generalizeze si sa duca la un nivel mai inalt de abstractizare teoria
contractului social asa cum este gasita in Locke, Rousseau sau Kant.
- Ideea principala este ca principiile dreptatii pentru structura de baza a
societatii fac obiectul acordului (contractului social) original. Sunt principii pe
care persoanele libere si rationale, preocupate sa-si urmareasca interesele,
le-ar accepta intr-o pozitie initiala de egalitate. Aceste principii vor reglemta
toate acordurile viitoare. Acest mod de a vedea principiile dreptatii, il voi
numi dreptatea ca echitate (Justice as fairness).
- In
perspectiva dreptatii ca echitate, pozitia originala de egalitate
corespunde starii naturale in teoria traditionala a contractului social.
- Este inteleasa ca o situatie pur ipotetica, caracterizata astfel ca sa duca
spre o anumita conceptie a dreptatii. Printre trasaturile esentiale ale acestei
situatii este aceea ca nimeni nu isi cunoaste locul in societate, pozitia sa
sociala sau statutul social, nimeni nu isi cunoaste nici norocul in distribuirea
bunurilor naturale, abilitatile, inteligenta, puterea s.a.md..
- Principiile dreptatii sunt alese in spatele unui val de ignoranta. Astfel se
asigura ca nimeni nu este avantajat sau dezavantajat in alegerea principiilor,
de catre rezultatul sansei naturale sau de circumstantele sociale. - Principiile
dreptatii sunt rezultatul unui acord corect.
- Pozitia originala este status quo-ul initial si intelegerile fundamentale facute
in aceasta pozitie sunt corecte.

- Dreptatea ca echitate incepe cu alegerea primelor principii ale unei

conceptii a dreptatii care va reglementa toate criticile ulterioare si reformele
institutiilor.
- Stabilind ca pozitia originala (naturala) determina un set de principii
(drepte), este adevarat ca oricand institutiile sociale satisfac aceste principii,
cei implicati in aceste institutii coopereaza in termenii in care ar fi facut-o si
daca ar fi fost persoane libere si egale, ale caror relatii erau corecte/drepte.
- Recunoasterea generala a acestui fapt ar oferi bazele unei acceptari publice
a principiilor dreptatii.
- O caracteristica a dreptatii ca echitate este sa consideram partile in pozitia
originala (echivalentul starii naturale) ca fiind rationale si mutual
dezinteresate (Nu sunt interesati de ce castiga ceilalti ci doar de ce castiga
ei, nu sunt invidiosi).
- In vederea prelucrarii conceptului de dreptate ca echitate, una dintre
primele sarcini este sa stabilim care principii ale dreptatii ar fi stabilite in
starea/pozitia originala.
- Pare putin probabil ca persoanele care se considera egale ar stabili un
principiu care sa le ofere mai putine sanse in viata, pentru simplul fapt ca
altii sa se bucure de avantaje mai mari.
- Cum fiecare doreste sa-si protejeze interesele si capacitatea sa de a
promova conceptia personala asupra binelui comun, niciunul nu are vreun
motiv pentru a face vreun compromis in vederea atingerii unui grad general
de satisfactie mai mare.
- Astfel pare ca principiul utilitatii este incompatibil cu conceptia cooperari
sociale intre egali pentru avantaj mutual.

-Totusi, in pozitia originala, persoanele vor stabili 2 principii

1. Egalitate in repartizarea drepturilor si sarcinilor de baza
2. Inegalitatile sociale si economice (ex: inegalitati in bogatii sau
autoritate) sunt drepte doar daca rezlulta in beneficii
compensatorii pentru toti si, in particular, pentru cei mai putin
avantajati membri ai societatii.
-Dreptatea ca echitate (dreptate ca echitate), ca alte prespective
contractualiste, consista in 2 parti:
1. Interpretarea situatiei initiale si a problemei alegerii pusa aici.
2. Un set de principii stabilit.
- Dreptatea ca echitate este un exemplu de ceea ce am numit o teorie a
contractului.

- Pentru a o intelege, este important de retinut ca implica un anumit nivel de

abstractizare. Continutul relevant al acordului (din pozitia originala) nu este
de a intra intr-o societate data, nici adoptarea unei anumite forme de
guvernamant, ci acceptarea unor principii morale.
- Folosind termenul de contract, se induce ideea ca principiile dreptatii sunt
alese de persoane rationale si in acest mod, conceptia asupra dreptatii poate
fi explicata si justificata. Teoria dreptatii este cea mai insemnata parte a
teoriei alegeri rationale. Ideea de contract sugereaza o pluralitate si
conditia ca impartirea avantajelor trebuie facuta in acord cu principiile
acceptate de toate partile.

Pozitia originala si justificarea

- Pozitia originala este status quo-ul initial, ceea ce asigura ca intelegerile
fundamentale sunt drepte.
- Trebuie sa determinam care principii ar fi rational sa fie adoptate, data fiind
situatia naturala din momentul contractului. Astfel teoria dreptatii se
conecteaza cu teoria alegerii rationale.
- O problema de alegere rationala are un raspuns clar doar daca stim care
sunt credintele si interesele partilor, relatiile lor, alternativele intre care pot
alege, procedura dupa care se hotarasc s.a.m.d..
- Conceptul de situatie/pozitie originala este interpretarea cea mai favorabila
dpdv filosofic a acestei situatii/context in care se face alegerea.
- Exista cateva conditii sub care putem decide principiile dreptatii.
- Scopul abordarii contractualiste este de a stabili ca, luate impreuna,
reprezinta legaturi seminificative in vederea realizarii principiilor dreptatii.
Rezultatul ideal ar fi ca aceste conditii sa determine un set unic de principii.
Conditiile:
- Nimeni nu ar trebui avantajat sau dezavantajat de norocul natural
sau de circumstantele sociale in alegerea principiilor (critica valul
de ignoranta)
- Nu se pot stabili principii dupa circumstantele/conditiile unuia
singur.
- Aspiratiile, inclinatiile si perceptiile personale (subiectivismul)
asupra binelui comun sa nu afecteze stabiliriea principiilor.
- Nimeni sa nu aiba niciun fel de informatii (ex: daca cineva ar sti ca
e bogat, ar propune taxe injuste)
- Nimeni sa nu stie ce sanse ar putea avea in viata.
- Presupunem ca partile in pozitia originala sunt egale. Toate au drepturi
egale in alegerea principiilor. Scopul acestor conditii este sa reprezinte
egalitate intre oameni, ca persoane morale, ca fiinte umane care au o
conceptie asupra binelui si sunt capabile de un simt al dreptatii.
- Impreuna cu valul de ignoranta, aceste conditii definesc principiile dreptatii.

Exista si o alta cale de a aborda pozitia orginiala. Aceasta este de a vedea

daca principiile pe care le-am fi ales, se potrivesc cu convingerile noastre
asupra dreptatii.
La seminar:
Justice as fairnes- dreptate ca echitate.
Cuvinte cheie:
Dreptate; Echitate; Drepturi si Libertati; Contract Social;
Utilitarism; Egalitate; Valul ignorantei; Pozitia originala (nu starea naturala)
Echilibrul reflectiv: concept metodologic; se atinge cand principiile teoretice
propuse si judecatile sau intuitile morale ale oamenilor conincid. Aici se
ajunge prin construirea unor mecanisme care sa genereze principii (Rawls
creaza pozitia originala).
Ex: Argumentul lui Rawls pt alegerea dreptatii ca echitate porneste de la o
conceptie a indivizilor ca purtatori ai drepturilor naturale. Fals, drepturile la
Ralws apar in urma contractului social.