Partide si Sisteme de

Partide
Tipuri de partide
 Clasificarea Partidelor
Politice
Intrebari importanta atunci cand se pune problema clasificarii
partidelor:

De cat de multa organizare are nevoie un partid?

Un partid are nevoie de o structura mare cu multi membri?
Trebuie sa aiba o masa de alegatori?
Un partid trebuie sa aiba o organizare permanenta sau trebuie sa
se organizeze numai atunci cand sunt alegeri?
Cat de profesioanlizati trebuie sa fie membrii de partid? Un partid
trebuie sa fie format din profesionisti sau din amatori?
Un partid trebuie sa fie organizat la toate nivelurile unei
societati? Sau la toate nivelurile sistemului politic?
Un partid trebuie sa aiba raison dtre sau sunt suficiente ratiuni
de moment?
Tipologia partidelor: un mix rezultat din
contributia mai multor autori
 Autorii care au contribuit la
clasificare
Maurice Duverger
Sigmund Neumann
Otto Kirchheimer
Herbert Kitschelt
Angelo Panebianco
Richard Katz si Peter Mair
Steven B. Wolinetz
Richard Gunther si Larry Diamond
 Teoria lui Duverger cu privire la
organizarea partidelor

Nivelul de organizare a unui partid reflecta

nevoile electorale
In faza initiala, partidele au fost create din
interior (din interiorul unui grup) si apoi
au luat forma unor partide de cadre slab
organizate:
constituite din notabili locali
cu minima organizare teritoriala
cu minima organizare intre alegeri
putini membri
 Teoria lui Duverger cu privire la
organizarea partidelor

Partidele de masa

Sunt create din exterior (prin aglomerare

de grupuri din societate)
Sunt organizatii extinse
Sunt prezente in parlament
Isi mentin organizarea intre alegeri
Multi membri cuprind multi indivizi din
diferite grupuri sociale
 Contributia lui Sigmund
Neumann
Sigmund Neumann (1956) distinge intre:
partide ale reprezentarii individuale (parties of
individual representation) -- urmaresc sa articuleze
cereri specifice unor grupuri sociale, si
partide de integrare sociala (parties of social
integration) -- au structura organizatorica dezvoltata si
furnizeaza o mare varietate de servicii catre membrii si
adepti; isi socializeaza si integreaza partizanii..
partide ale integrarii totale (parties of total
integration) -- au scopuri ceva mai ambigue cu privire
la prelaurea puterii si transformarea societatii; cer din
partea adeptilor/partizanilor/membrilor obedienta totala
 Contributia lui Otto
Kirchheimer
Otto Kirchheimer concepe 4 tipuri de
partide:
- Partide ale burgheziei liberale (sau
ale reprezentarii individuale)
- Partide de clasa-masa
- Partide de congregatie (religioase)
- Partide de tip catch-all
 Contributia lui Otto Kirchheimer

Otto Kirchheimer introduce notiunea de partid de tip catch-all (catch-all party).

Potrivit teorie partidelor de tip catch-all, in societatile moderne dupa al doilea

razboi mondial au avut loc mari transformari in ceea ce priveste partidele
politice:

1. Partidele au devenit mai elitiste;

2. Diferentele ideologice intre partide s-au redus;
3. Partidele de masa din perioada interbelica (socialiste in primul rand) esueaza
in incercarea de a reprezenta interese de clasa (esecul se datoreaza opozitiei
partidelor burgheze: conservatoare, liberale, crestin-democrate);
4. Extinderea dreptului de vot a extins piata electorala, rezultatul noi grupuri
electorale devin interesante pentru partide;
5. Cresterea nivelului de trai a erodat clasa burgheza si influenta acesteia

Aceste transformari au facut posibila aparitia unui nou tip de partid care incearca
sa ii cuprinda pe toti (catch-all) si care si-a propus ca si scop maximizarea
rezultatelor electorale.
 Contributia lui Herbert Kitschelt

Herbert Kitschelt (1989) considera ca modelele

traditionale de competitie electorala s-au schimbat
ca urmare a schimbarilor structurale din societatea
capitalista moderna.

Considera ca noua logica electorala pune mai mare

accent pe reprezentarea districtelor electorale

Noul model de competitie electorala propus de

Kitschelt: stanga-liberatiana versus dreapta-
autoritariana (left-libertarian versus right-
authoritarian)
 Contributia lui Angelo Panebianco

Panebianco (1988) distinge intre partide

birocratice de masa (mass-bureaucratic) si
partide electoral-profesionale (electoral-
professional).
Contributia lui Katz and Mair
Katz and Mair (1995) introduc notiunea de partid de tip cartel.
[logica propusa de cei doi este una functionalista]

Partidele de tip cartel:

isi impart puterea intre ele (power sharing strategy)

sunt parte din stat
depind de resurse ale statului (sunt finantate de stat, direct
sau indirect)
membrii de partid sunt implicati la modul limitat in viata
partidului (de la distanta)
liderii de partid limiteaza competitia interna si urmaresc
perpetuarea proprie
 Contributia lui Steven B.
Wolinetz
Partide care urmaresc politici publice (Policy-seeking parties):
sunt orientate asupra unor probleme din societate si incerca sa
gaseasca solutii.

Partide care urmaresc obtinerea de voturi (Vote-seeking party):

urmaresc castigarea de alegeri; preferintele de politici publice sunt
flexibile, ajustabile in functie de voturile pe care le pot aduce.

Partide care urmaresc obtinerea de pozitii publice (Office-seeking

party): urmaresc pozitii publice in detrimentul realizarii de politici
publice si chiar a castigarii de voturi. Urmaresc sa detina singure
puterea, dar de cele mai multe ori sunt prinse in coalitii care sa le
asigure castigarea de pozitiile publice. Evita promisiunile puternice
si schimba frecvent aranjamentele electorale din care fac parte.
 Sinteza realizata de
Richard Gunther and Larry Diamond
 Sinteza realizata de
Richard Gunther and Larry Diamond
Partide de Elite:
Partide de Elite: au o structura minimala, se bazeaza pe elite deja
stabilizate/existente si pe retele sociale intre elite.
Forme:
1. Partide de traditionale locale de notabili (traditional local notable
party). Specifice secolului 19, cand votul era limitat (censitar); nu
aveau nevoie de campanii electorale pentru a castiga; se bazau pe
prestigiul membrilor la nivel local.
2. Partide clientelare (clientelistic party). Apar atunci cand
partidele traditionale de notabili dispar ca urmare a intrarii in piata
electorala a unor noi categorii de votanti; sunt, practic, asociatii de
notabili legati intre ei de interese economice si sociale (quasi-
feudale); au structura organizatorica slab dezvoltata, fara ideologie
si de cele mai multe ori fara program politic.; scopul principal este
acela de a coordona eforturile politice ale membrilor atunci cand
acest lucru este necesar.
 Sinteza realizata de
Richard Gunther and Larry Diamond
Partide de masa:
Partide de masa: au aparut ca urmare a
extinderii/universalizarii votului; sunt organizatii extinse cu
activitate peramanenta; au ideologie oficiala; au afiliate grupuri
sociale organizate: sindicate; ong-uri; grupuri religioase, etc.;

1. Partide socialiste:
a) de clasa sunt ideologizate; conduse comitete de
elite; pragmatice - urmaresc sa castige puterea
politica; recruteaza permanent noi adepti.

b) leniniste doresc schimbarea ordinii existente

prin revolutie; au structura inchisa (uneori secreta);
membership selectiv; puternic idelogizate; decizii
luate ierarhic si autoritar.
 Sinteza realizata de
Richard Gunther and Larry Diamond
Partide de masa:
Partide de masa: continuarea
Forme:
1. Partide nationaliste:
a) pluraliste incearca sa atraga pe cei care se identifica cu
un anume grup etnic; urmaresc un anumit nivel de auto-
determinare/autonomie teritoriala; urmaresc prezervarea
culturala si etnica a unui grup; uneri sunt anti-sustem;
(Basque Partido Nacionalista Vasco).
b) ultranationaliste au o ideologie care pune accentul pe
natiune si rasa in defavoarea individului; sunt anti-
minoritati; au atasate, adesea, formatiuni para-militare;
membership selectiv; incearca sa penetreze societatea cu
scopul de a o reforma si restructura/resocializa din
perspectiva miturilor culturale ale unei etnii/rase; (Partidul
Fascist Italian- Musolini).
 Sinteza realizata de
Richard Gunther and Larry Diamond
Partide de masa:
Partide de masa: continuarea
Forme:
1. Partide religioase:
a) de congregatie au programe politice inspirate de un
set de credinte religioase de natura traditionala dar care
pot fi interpretate de clerici sau de institutii clericale (care
nu sunt neaparat parte din partid); au structuri
organizatorice mari dispersate la nivel national, membrii
platesc cotizatii, sunt active permanent; (Partidul Crestin-
Democrat din Italia).
b) fundamentaliste urmaresc sa reorganizeze statul in
conformitate cu un cod strict de principii doctrinale
religioase; nu accepta intepretarea dogmei religioase; nu
accepta separea politicii/puterii de religie; sunt ierarhice si
cer obedienta din partea membrilor;
 Sinteza realizata de
Richard Gunther and Larry Diamond
Partide Etnice:
Partide etnice: nu au structuri organizatorice extensive; urmaresc logici
electorale; nu au programe politice clare pentru societate; au programe care
urmaresc interese inguste/particulare ale grupului etnic; spre deosebire de
partidele nationaliste, nu urmaresc, de obicei, secesiunea teritoriala; doresc sa
utilizeze structurile existente ale sistemului politic pentru a accesa resurse
pentru grupul etnic.

Forme:
1. Partide etnice clasice/pur etnice clasice/pur etnice sunt cantoante in
anumite circuscriptii electorale; urmaresc sa asigure beneficii materiale,
culturale si politice unui grup in competitia cu alte grupuri similare;
mobilizeaza retele clientelare pre-existente; sunt domiante de lideri
carismatici; mobilizarea electorala nu urmareste sa atraga noi segmente ci
numai sa prezerveze segmentul de votanti specifici; nu sunt ideologice;
(Uniunea Croatilor din Romania)

2. Partide etnice federative sunt coalitii de partide etnice; (Partidul

Congresului in India)
 Sinteza realizata de
Richard Gunther and Larry Diamond
Partide electorale:
Partide electorale: structura scheletica/supla; utilizeaza tehnici de
comunicare in masa; se bazeaza pe profesionisti pentru a castiga alegeri;

Forme:
1. Partide de tip catch-all organizare superficiala; ideologie superficiala;
leadership si candidati proeminenti; candidatii sunt desemanti in functie de
capacitatea lor de a-si face singuri campania electorala; agrega orice fel de
interes posibil; urmaresc alegatorul median; programul politic este eclectic
si se schimba dupa necesitati; (Laburistii britanici in timpul lu Tony Blair).
2. Partide programatice putin organizate; se mobilizeaza pentru campanii
electorale si urmaresc sa capitalizeze atractia personala a reprezentantilor
lor; au structura ideologica si program politic; (Conservatorii britanici in
timpul lui Margaret Thatcher).
3. Partide personalizate sunt vehicole electorale pentru lider(i); nu au
programe politice; nu sunt ideologice; se bazeaza pe retele clientelare si pe
distributia de beneficii catre suporteri; (Silvio Berlusconi - Forza Italia).
 Sinteza realizata de
Richard Gunther and Larry Diamond
Partide rezultate din miscari sociale:

Partide rezultate din miscari sociale : sunt rezultatul agregarii unor

miscari sociale; sunt eclectice si trec prin perioade de cristalizare cand sunt
puse in situatia de a guverna; urmaresc scopuri precise: protectia mediului, etc;
au structura permanenta;

Forme:
1. Libertariene sunt orientate spre valori post-materiale; resping status-
quo-ul social si economic; resping piata si mecanismele de piata in
favoarea solidaritatii sociale si a unor forme de viata politica participativa;
nu au bariere de membership; sunt putin controlate de leadeship; (Verzii
Germani)

2. Partide post-industriale de extrema dreapta resping politicile de

welfare (distributie a bunastarii); sunt orientate spre lideri carismatici; sunt
anti-establishment dar urmaresc realizarea unui stat puternic cu ordine
sociala stricta; sunt rasiste si anti-migratie; (Frontul National in Franta)