Partide si Sisteme Electorale

Tipuri de partide
 Clasificarea Partidelor Politice
Intrebari importante atunci cand se pune problema clasificarii partidelor:

• De cat de multa organizare are nevoie un partid?

• Un partid are nevoie de o structura ‘mare’ cu multi membri? Trebuie sa
aiba o “masa” de alegatori?
• Un partid trebuie sa aiba o organizare permanenta sau trebuie sa se
organizeze numai atunci cand sunt alegeri?
• Cat de profesionalizati trebuie sa fie membrii de partid? Un partid trebuie
sa fie format din profesionisti sau din amatori?
• Un partid trebuie sa fie organizat la toate nivelurile unei societati? Sau la
toate nivelurile sistemului politic?
• Un partid trebuie sa aiba raison d’être sau sunt suficiente ratiuni de
moment?
Tipologia partidelor: un mix rezultat din contributia mai
multor autori
 Autorii care au contribuit la clasificare

• Maurice Duverger
• Sigmund Neumann
• Otto Kirchheimer
• Herbert Kitschelt
• Angelo Panebianco
• Richard Katz si Peter Mair
• Steven B. Wolinetz
• Richard Gunther si Larry Diamond
Teoria lui Duverger cu privire la organizarea
partidelor

• Nivelul de organizare a unui partid reflecta “nevoile

electorale”
• In faza initiala, partidele au fost create “din interior”
(din interiorul unui grup) si apoi …
• … au luat forma unor partide de cadre slab organizate:
– constituite din “notabili locali”
– cu minima organizare teritoriala
– cu minima organizare intre alegeri
– putini membri
Teoria lui Duverger cu privire la organizarea
partidelor

Partidele de masa

• Sunt create “din exterior” (prin aglomerare de grupuri

din societate)
• Sunt organizatii extinse
• Sunt prezente in parlament
• Isi mentin organizarea intre alegeri
• Multi membri – cuprind multi indivizi din diferite
grupuri sociale
 Contributia lui Sigmund Neumann
Sigmund Neumann (1956) distinge intre:
• “partide ale reprezentarii individuale” (‘parties of individual
representation’) -- urmaresc sa articuleze cereri specifice unor
grupuri sociale, si …
• “partide de integrare sociala” (‘parties of social integration’) -- au
structura organizatorica dezvoltata si furnizeaza o mare varietate
de servicii catre membrii si adepti; isi socializeaza si integreaza
partizanii..
• “partide ale integrarii totale” (‘parties of total integration’) -- au
scopuri ceva mai ambigue cu privire la preluarea puterii si
transformarea societatii; cer din partea
adeptilor/partizanilor/membrilor obedienta totala
 Contributia lui Otto Kirchheimer
Otto Kirchheimer concepe 4 tipuri de partide:
- Partide ale burgheziei liberale (sau ale
reprezentarii individuale)
- Partide de clasa-masa
- Partide de congregatie (religioase)
- Partide de tip catch-all
 Contributia lui Otto Kirchheimer

Otto Kirchheimer introduce notiunea de partid de tip catch-all (catch-all party).

Potrivit teorie partidelor de tip catch-all, in societatile moderne dupa al doilea razboi mondial
au avut loc mari transformari in ceea ce priveste partidele politice:

1. Partidele au devenit mai elitiste;

2. Diferentele ideologice intre partide s-au redus;
3. Partidele de masa din perioada interbelica (socialiste in primul rand) esueaza in incercarea
de a reprezenta interese de clasa (esecul se datoreaza opozitiei partidelor burgheze:
conservatoare, liberale, crestin-democrate);
4. Extinderea dreptului de vot a extins “piata electorala”, rezultatul noi grupuri electorale
devin interesante pentru partide;
5. Cresterea nivelului de trai a erodat clasa burgheza si influenta acesteia

Aceste transformari au facut posibila aparitia unui nou tip de partid care incearca sa ii
cuprinda pe toti (catch-all) si care si-a propus ca si scop maximizarea rezultatelor electorale.
 Contributia lui Herbert Kitschelt

Herbert Kitschelt (1989) considera ca modelele traditionale de

competitie electorala s-au schimbat ca urmare a schimbarilor
structurale din societatea capitalista moderna.

Considera ca noua logica electorala pune mai mare accent pe

“reprezentarea districtelor electorale”

Noul model de competitie electorala propus de Kitschelt:

stanga-libertariana versus dreapta-autoritariana (left-libertarian
versus right-authoritarian)
 Contributia lui Angelo Panebianco

Panebianco (1988) distinge intre partide “birocratice de masa”

(‘mass-bureaucratic’) si partide “electoral-profesionale”
(‘electoral-professional’).
Partidele “birocratice de masa”:
• 8 UP DUHVFDW UDJHUHDFHORUFXXQUROELURFUDW LF
LQVRFLHWDWH
• 6XQW SDUWLGHFXP XOW LP HP EULVLFXVWUXF W XUD
RUJDQL] DWRULFDYHUWLFDODLHUDUKLFDVWULFW
D
• $ XFRQGXFHUHFROHJLDOD
• / LGHULLLQW HUQLDLSDUWLGXOXLMRDFDUROXO
SULQFLSDOLQGHFL] LLVLYLDW DGHSDUWLG
Partide “electoral-profesionale”
Urmaresc atragerea de profesionisti pentru
indeplinirea scopurilor urmarite
Structura verticala putin consolidata
Leadership personalizat
Problemele pe care incearca sa le rezolve jaoca rolul
principal in luarea de decizii

• 6XQW ILQDQWDW
HSULQFRQW ULEXWLLDOHP HP EULORU Se finanteaza prin internedioul grupurilor de interese
VLSULQDFWLYLW
DWLHFRQRP LFHFRODW HUDOHGRQDW LL si prin fonduri publice
DOHP HGLXOXLGHDIDFHULVLQGLFDW HHWF
 Contributia lui Katz and Mair
Katz and Mair (1995) introduc notiunea de partid de tip cartel.
[logica propusa de cei doi este una functionalista]

Partidele de tip cartel:

• isi impart puterea intre ele (power sharing strategy)

• sunt parte din stat
• depind de resurse ale statului (sunt finantate de stat, direct sau indirect)
• membrii de partid sunt implicati la modul limitat in viata partidului (de la
distanta)
• liderii de partid limiteaza competitia interna si urmaresc perpetuarea
proprie
 Contributia lui Steven B. Wolinetz
• Partide care urmaresc politici publice (Policy-seeking parties): sunt orientate
asupra unor probleme din societate si incerca sa gaseasca solutii.

• Partide care urmaresc obtinerea de voturi (Vote-seeking party): urmaresc

castigarea de alegeri; preferintele de politici publice sunt flexibile, ajustabile
in functie de voturile pe care le pot aduce.

• Partide care urmaresc obtinerea de pozitii publice (Office-seeking party):

urmaresc pozitii publice in detrimentul realizarii de politici publice si chiar a
castigarii de voturi. Urmaresc sa detina singure puterea, dar de cele mai
multe ori sunt prinse in coalitii care sa le asigure castigarea de pozitiile
publice. Evita promisiunile puternice si schimba frecvent aranjamentele
electorale din care fac parte.
 Sinteza realizata de
Richard Gunther and Larry Diamond
 Sinteza realizata de
Richard Gunther and Larry Diamond
Partide de Elite:
Partide de Elite: au o structura minimala, se bazeaza pe elite deja
stabilizate/existente si pe retele sociale intre elite.
Forme:
1. Partide traditionale locale de notabili (traditional local notable party).
Specifice secolului 19, cand votul era limitat (censitar); nu aveau nevoie de
campanii electorale pentru a castiga; se bazau pe prestigiul membrilor la nivel
local.
2. Partide clientelare (clientelistic party). Apar atunci cand partidele
traditionale de notabili dispar ca urmare a intrarii in piata electorala a unor noi
categorii de votanti; sunt, practic, asociatii de notabili legati intre ei de interese
economice si sociale (quasi-feudale); au structura organizatorica slab
dezvoltata, fara ideologie si de cele mai multe ori fara program politic; scopul
principal este acela de a coordona eforturile politice ale membrilor atunci cand
acest lucru este necesar.
 Sinteza realizata de
Richard Gunther and Larry Diamond
Partide de masa:
Partide de masa: au aparut ca urmare a extinderii/universalizarii votului;
sunt organizatii extinse cu activitate peramanenta; au ideologie oficiala; au
afiliate grupuri sociale organizate: sindicate; ong-uri; grupuri religioase,
etc.;

1. Partide socialiste:
a) de clasa – sunt ideologizate; conduse comitete de elite;
pragmatice - urmaresc sa castige puterea politica; recruteaza
permanent noi adepti.

b) leniniste – doresc schimbarea ordinii existente prin

revolutie; au structura inchisa (uneori secreta); membership
selectiv; puternic idelogizate; decizii luate ierarhic si
autoritar.
 Sinteza realizata de
Richard Gunther and Larry Diamond
Partide de masa:
Partide de masa: continuarea …
Forme:
1. Partide nationaliste:
a) pluraliste– incearca sa atraga pe cei care se identifica cu un
anume grup etnic; urmaresc un anumit nivel de
auto-determinare/autonomie teritoriala; urmaresc prezervarea
culturala si etnica a unui grup; uneri sunt anti-system; (Basque
Partido Nacionalista Vasco).
b) ultranationaliste – au o ideologie care pune accentul pe natiune si
rasa in defavoarea individului; sunt anti-minoritati; au atasate,
adesea, formatiuni para-militare; membership selectiv; incearca sa
penetreze societatea cu scopul de a o reforma si
restructura/resocializa din perspectiva miturilor culturale ale unei
etnii/rase (Partidul Fascist Italian-Musolini).
 Sinteza realizata de
Richard Gunther and Larry Diamond
Partide de masa:
Partide de masa: continuarea …
Forme:
1. Partide religioase:
a) de congregatie – au programe politice inspirate de un set de
credinte religioase de natura traditionala dar care pot fi interpretate
de clerici sau de institutii clericale (care nu sunt neaparat parte din
partid); au structuri organizatorice mari dispersate la nivel national,
membrii platesc cotizatii, sunt active permanent; (Partidul Crestin-
Democrat din Italia).
b) fundamentaliste – urmaresc sa reorganizeze statul in conformitate
cu un cod strict de principii doctrinale religioase; nu accepta
intepretarea dogmei religioase; nu accepta separea politicii/puterii
de religie; sunt ierarhice si cer obedienta din partea membrilor;
 Sinteza realizata de
Richard Gunther and Larry Diamond
Partide Etnice:
Partide etnice: nu au structuri organizatorice extensive; urmaresc logici electorale; nu au
programe politice clare pentru societate; au programe care urmaresc interese
inguste/particulare ale grupului etnic; spre deosebire de partidele nationaliste, nu urmaresc,
de obicei, secesiunea teritoriala; doresc sa utilizeze structurile existente ale sistemului
politic pentru a accesa resurse pentru grupul etnic.

Forme:
1. Partide etnice clasice/pur etnice clasice/pur etnice – sunt cantoante in anumite
circuscriptii electorale; urmaresc sa asigure beneficii materiale, culturale si politice
unui grup in competitia cu alte grupuri similare; mobilizeaza retele clientelare pre-
existente; sunt domiante de lideri carismatici; mobilizarea electorala nu urmareste sa
atraga noi segmente ci numai sa prezerveze segmentul de votanti specifici; nu sunt
ideologice; (Uniunea Croatilor din Romania)

2. Partide etnice federative – sunt coalitii de partide etnice; (Partidul Congresului in

India)
 Sinteza realizata de
Richard Gunther and Larry Diamond
Partide electorale:
Partide electorale: structura scheletica/supla; utilizeaza tehnici de comunicare in masa; se
bazeaza pe profesionisti pentru a castiga alegeri;

Forme:
1. Partide de tip catch-all – organizare superficiala; ideologie superficiala; leadership si
candidati proeminenti; candidatii sunt desemanti in functie de capacitatea lor de a-si
face singuri campania electorala; agrega orice fel de interes posibil; urmaresc
alegatorul median; programul politic este eclectic si se schimba dupa necesitati;
(Laburistii britanici in timpul lu Tony Blair).
2. Partide programatice – putin organizate; se mobilizeaza pentru campanii electorale
si urmaresc sa capitalizeze atractia personala a reprezentantilor lor; au structura
ideologica si program politic; (Conservatorii britanici in timpul lui Margaret Thatcher).
3. Partide personalizate – sunt vehicole electorale pentru lider(i); nu au programe
politice; nu sunt ideologice; se bazeaza pe retele clientelare si pe distributia de
beneficii catre suporteri; (Silvio Berlusconi - Forza Italia).
 Sinteza realizata de
Richard Gunther and Larry Diamond
Partide rezultate din miscari sociale:

Partide rezultate din miscari sociale : sunt rezultatul agregarii unor miscari sociale;
sunt eclectice si trec prin perioade de cristalizare cand sunt puse in situatia de a
guverna; urmaresc scopuri precise: protectia mediului, etc; au structura permanenta;

Forme:
1. Libertariene – sunt orientate spre valori post-materiale; resping status-quo-ul
social si economic; resping piata si mecanismele de piata in favoarea solidaritatii
sociale si a unor forme de viata politica participativa; nu au bariere de
membership; sunt putin controlate de leadeship; (Verzii Germani)

2. Partide post-industriale de extrema dreapta – resping politicile de welfare

(distributie a bunastarii); sunt orientate spre lideri carismatici; sunt anti-
establishment dar urmaresc realizarea unui stat puternic cu ordine sociala stricta;
sunt rasiste si anti-migratie; (Frontul National in Franta)