ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI

FACULTATEA DE MANAGEMENT SI ADMINISTRATIE PUBLICA

ROLUL GRUPURILOR SOCIAL ORGANIZATE

IN ELABORAREA POLITICILOR PUBLICE IN
ROMANIA

STUDENTI: BARBU RALUCA

GHITA ANA MARIA
GRUPA 209
SERIA B
ANUL 1

BUCURESTI 2011

CUPRINS

CAPITOLUL 1 Consideratii generale privind grupurile sociale organizate si politicile

publice.......................................................................................................2
1.1.
1.2.

Grupurile social organizate........................................................................2

Politicile publice........................................................................................4

CAPITOLUL 2 Cele mai importante grupuri de interese si rolul lor in elaborarea

politicilor publice din Romania...............................................................5
2.1.
2.2.
2.3.
2.4.
2.5.

Organizatiile profesionale..........................................................................7
Sindicatele si patronatele...........................................................................8
Mass-media................................................................................................9
Asociatiile profesionale............................................................................10
Grupul unic central...................................................................................10

CONCLUZII.................................................................................................................................11

BIBLIOGRAFIE

I.

Consideratii generale privind grupurile sociale organizate si politicile

publice
1.1.

Grupurile social organizate

Grupurile de interese sunt grupuri organizate ale cetatenilor, unul din scopurile acestora
fiind de a se asigura ca statul urmeaza anumite politici publice. In statele contemporane exista un
numar foarte mare de grupuri de interese , care urmaresc diferite scopuri, insa existenta lor nu
este incompatibila cu democratiile si societatile deschise.1
Grupurile de interese sunt considerate, in opinia lui Ion Deleanu, ca fiind ,,cea de-a treia
camera sau ,,guvernul invizibil, intrucat, desi ele nu-si propun sa cucereasca puterea, totusi o
exercita, in fapt, prin pressing-ul desfasurat asupra ei.2
Ca atare grupurile de interese sunt organisme care incearca sa apere interesele membrilor lor ,
actionand in acest scop asupra puterii politice si statale din orice tara, insa statutul si mijloacele
lor de actiune sunt diferite si variate.3
In Romania, desi, in prezent nu exista reglementari cu privire la exercitarea unei influente
oficiale de catre grupurile de interese, aceste organisme existente in societatea romaneasca fac
presiuni pe alte cai pentru obtinerea de avantaje materiale sau protejarea celor deja obtinute.4
Grupurile de care trebuie sa se tina seama sunt partidele politice, sindicatele si asociatiile
de intreprinzatori sau patronatele, precum si inteprinderile capitaliste de mari dimensiuni,
grupurile profesionale, bisericile sau confesiunile religioase. Toate grupurile organizate, pot
functiona ca grupuri de interese.

W. Phillips Shively, Power choice An introduction to Political Science, Fifth Edition, Mc Graw-Hill Companies, 1997, p 222

Ion Deleanu, Institutii si procedure constitutionale,op. cit., p.110

Idem

Corneliu Manda, Stiinta administratiei, Ed. LuminaLex, Bucuresti, 2007,p.87

Grupurile de interes pot fi de mai multe categorii: ( Aceasta clasificare a fost

dezvoltata de catre Gabriel Almond si James Coleman )
grupurile anomice sunt acele grupuri care nu au o structura organizational formala si
evident, liderii lor se intalnesc doar temporar sa-si coordoneze eforturile. Tipice pentru aceasta
categorie sunt, sunt de exemplu, atacurile miscarilor studentesti impotriva guvernului din franta
cu ocazia incercarii de a modifica Codul muncii;
grupuri nonasociative acest tip contrazice chiar definitia grupurilor de interese, ca si
grup organizat de cetateni, in sensul ca ele nu sunt organizate de o maniera formala. Ele sunt
alcatuite dintr-o categorie sau alta de oameni care trateaza cu altii ca si cand reprezinta un anumit
interes, chiar daca ei nu sunt organizati de o maniera formala pentru a actiona ca reprezentativi.
grupuri institutionale sunt acele grupuri care se constituie pentru alte scopuri decat
activitatea politica si ar exista chiar daca nu au de a face cu politica de loc. Ele devin active
politic doar cu scopul de a-si apara propriile interese in cadrul deciziilor de politica publica ale
statului. In aceasta categorie intra armata, universitatile care incearca sa obtina mai mult suport
fianciar din partea guvernului.
grupuri asociationale sunt grupuri care privesc activitatea politica ca pe principalul lor
scop, dar care poate avea la fel de bine si alte scopuri. Aceasta este categoria tipica de grup de
interes. O distinctie majora in cadrul acestei categorii este cea dintre grupurile de interes
economic ( denumite adesea si sectoriale ) si grupurile de interes noneconomic. Grupurile
economice se formeaza in jurul unui interes economic impartasit, in timp ce cele noneconomice
in jurul unei idei.
Grupurile de interese apeleaza la diverse tactici pentru a-si apara interesele
lor:
controlul informatiei si al expertizei: uneori, membrii unui grup de interese - de exemplu
medicii , oamenii de stiinta controleaza informatia specializata care este importanta pentru
guvern, informative care-i poate fi ceruta daca grupul insusi este controlat de catre guvern.
activitate electoral aceasta tactica este de dorit pentru grupurile cu un numar mare de
membrii, care sunt implicate in mod moderat. Asemenea grupuri pot strange bani pentru membrii
lor pentru anumiti candidati, pot furniza personal in campaniile electorale si voturile propriilor
membrii.
4

 utilizarea puterii economice: un grup de interes economic important poate influenta

guvernul amenintandu-l cu intreruperea contributiei sale economice. Spre exemplu sindicatele
lucratorilor din posta, metrou, cai ferate pot ameninta cu greva generala care ar perturba foarte
mult activitatea statului in timp ce patronatele sau chiar o mare corporatie, luata individual pot
ameninta cu delocalizarea activitatilor lor in alte tari in cazul in care nu obtin anumite avantaje.
campanii de informare publica: un grup care nu are, in mod necesar, ca baza o masa
mare de oameni, dar care are un success substantial la media , poate incerac sa schimbe o
politica, dar in mod indirect, prin schimbarea opiniei intregii populatii, in spereanta ca aceasta va
reactiona pozitiv, influentand guvernul.
violenta si distrugerea: un grup de interes poate, de asemenea, dramatiza cazul sau
printr-o activitate violent si distructiva, incercan sa convinga liderii statului, ei vor fi platit la un
pret mare in cazul in care cedeaza cererilor grupului.
Sistemele grupurilor de interes variaza cel putin in functie de doua aspecte:
gradul de organizare: in unele tari oamenii se organizeaza cu greu in grupuri, in altele
din contra. In statele slab organizate, grupurile de interes instutionale, precum biserica si armata,
actioneaza mai mult in politica pentru simplul motiv ca celelalte grupuri sunt slab organizate.
gradul de implicare a grupului de interese in guvern si administartie

1.2.

Politicile publice

Conceptul de politici publice nu cunoate o definiie unic, diversitatea acestora fiind

determinat de modul n care este neles procesul
politicilor publice. Cea mai ntlnit definiie consider politicile publice ca fiind rezultatul unei
intervenii guvernamentale.
Conform acestei definiii, cnd vorbim despre politici publice nelegem implicarea unei
autoriti care are capacitatea i legitimitatea de a iniia/promova/implementa/susine respectiva
politic. Este important de reinut faptul c nu exist un monopol al administraiei n ceea ce
privete n special faza de iniiere a unei politici publice: o propunere de politic public poate fi
att rezultatul iniiativei unei organizaii publice de tipul unui minister, agenie guvernamental
5

sau consiliu local, fie de la unul din sectorul privat (companie, patronat etc.) sau
nonguvernamental (organizaie neguvernamental, sindicat, asociaie profesional etc.)
n esen, politica public are cteva trsturi concrete care o definesc, anume:

Conine un set de msuri concrete;

Include decizii cu privire la resursele alocate;
Descrie un cadru general de aciune i de aceea este diferit de o msur

individual (aciune colectiv vs. aciune individual);

De obicei implic mai multe categorii de actori (stakeholderi);
Are scopuri i obiective care sunt formulate n funcie de anumite norme i valori.

Domeniul politicilor publice (cercetarea si analiza in domeniu) poate fi definitfoarte bine

ca ocupandu-se de studiul deciziilor politico-administrative de alocare adiverselor forme de
resurse (materiale, financiare, de know how, simbolice). Politicilepublice, obiectul de studiu al
disciplinei in cauza, reprezinta actiuni realizate de catreguvern (central sau local) ca raspuns la
problemele care vin dinspre societate.Vorbim despre politici publice atunci cand o autoritate
publica, centrala sau locala,incearca cu ajutorul unui program de actiune coordonat sa modifice
mediuleconomic, social, cultural al actorilor sociali.
Politicile publice sunt actiunile realizate de catre guvern (central sau local) caraspuns la
problemele care apar dinspre societate. Vorbim despre politici publiceatunci cand o autoritate
publica, centrala sau locala, incearca cu ajutorul unuiprogram de actiune coordonat sa modifice
mediul economic, social, cultural alactorilor sociali.

II.

Cele mai importante grupuri de interese si rolul lor in elaborarea

politicilor publice din Romania

Interactiunea dintre grupuri este elementul esential in politica. Indivizii cu interese

comune se reunesc in grupuri formale sau informale pentru a exercita mai eficient presiuni
asupra guvernului in vederea satisfacerii intereselor individuale si de grup. Indivizii sunt
importanti in politica numai daca actioneaza ca parte sau in numele unui grup de interes.
Grupurile devin un fel de punte intre individ si guvern. Iar politica este lupta dintre grupuri
pentru a influenta politicile publice. Sarcina sistemului politic este de a organiza grupurile de
conflict stabilind o serie de reguli ale jocului, aranjand compromisuri si echilibrand interese,
intarind prin lege compromisurile stabilite si aplicarea acestor compromisuri.
6

Conform teoriei grupurilor, politicile publice reprezinta echilibrul atins la un moment dat
in aceasta lupta perpetua a grupurilor. Acest echilibru este influentat de importanta relativa a
unor anumite grupuri de interes. Schimbarile in aceasta importanta relativa conduc la schimbari
in profilul de politica publica. Influenta grupurilor este data de catre numarul lor, bogatie, tarie
organizationala,conducere, acces la cei ce iau decizii si coeziune interna.Teoria grupurilor descrie
orice activitate politica in termenii luptei intre grupuri. Cei ce elaboreaza politici publice apar ca
fiind in permanenta constransi sa faca fata constangerilor venind dinspre diferite grupuri.
Intregul sistem politic este coagulat decatre echilibrul dintre cateva forte. In primul rand avem
grupurile latente. Aceste grupuri nu sunt intotdeauna vizibile, dar pot fi activate de catre un alt
grup organizat si impreuna pot distruge starea de echilibru relativ al sistemului. In al doilea rand
avem intrepatrunderea de member ship.
Fiecare individ este membru in mai multe grupuri. Valorile la care adera individul se
regasesc simultan in toate grupurile la care el adera. In al treilea rand, echilibrul ce rezulta din
competitia dintre grupuri ajuta la echilibrarea sistemului in ansamblu. Nici un grup nu reprezinta
majoritatea. Puterea fiecarui grup este controlata si echilibrata de puterea altor grupuri
concurente.
Un sistem birocratic lipsit de resurse, fragmentat sau demoralizat este de asemenea slab,
din cauza incapacitii sale de a elabora o politic coerent i de a o apra mpotriva presiunilor
exercitate de grupurile sociale sau de politicieni.
In elaborarea de politici publice intervine n principal acea categorie de factori de luare a
deciziei- ce pot fi alctuii din Parlament, Preedinte, instituiile guvernamentale, grupuri de
interes. Realizarea de politici publice poate fi vazut ca i un proces de negociere, competiie,
sau compromis ntre grupuri de interes i oficiali guvernamentali n opinia celor mai muli dintre
autori.
Obiectivul strategic si prioritar pentru orice partid politic este acela de a castiga alegerile
pentru a putea accede la guvernare. Desi, in anumite cazuri, grupurile de interes incearca sa
influenteze rezultatele finale ale accesului electoral, acestea nu pot avea cendidati proprii si nici
nu sunt preocupate de castigarea guvernarii.5
Prioritatea grupurilor este aceea de a influenta acele politici care actioneaza in aria lor de
interese. Diferite ca marime si mod de actiune, grupurile de interese urmaresc obictive variate.
5 Administratia si politicile publice,Luminita Gabriela Popescu,Ed. Economica, 2006, Cap. 8, pagina 253

Acestea vizeaza, de asdemenea, stabilirea de legaturi intre membrii lor si oficialii

guvernamentali, alesi sau numiti.6
Grupuri sunt de dimensiuni foarte variate in societatile actuale, desi intre acestea se pot
intalni intotdeauna unele specific calificate, mai ales acelea care apara interesele economice.
Inca de la inceput trebuie sa ne concentram atentia asupra relatiilor cu grupurile cele mai
importante, care indeplinesc un rol remarcabil in sistemul politic si economic.7

2.1. Organizatiile profesionale

Intre acestea un rol important il au il au Corporatiile publice, dintre cele mai remarcabile
sunt Colegiile profesionale si Camerele. Este vorba despre entitati care pot fi considerate, pe
deplin , administratii publice, in cazul regimurilor totalitare.
Colegiile profesionale recunoscute si Camerele grupeaza profesionisti (liberali in
serviciul sectorului public si privat ), comercianti, industriasi si proprietari. In virtutea acestui
fapt, ele nu numai ca au puteri publice fata de proprii lor membrii ( fixarea cotelor, regimul
disciplinar, tarifele, onorariile etc. ), dar deruleaza si o ampla colaborare cu administratia
publica. Ele sunt, insa, supusa controlului acesteia, mentin o colaborare active cu
administratiile. Accesul la administratie este amplu asigurat , iar capacitatea de presiune a
acestor grupuri este considerabil atunci cand este vorba de reglementarea profesiei sau, pur si
simplu, de conditiile de exercitare a activitatii.8

2.2. Sindicatele si patronale

6 Idem

7 Stiinta administrative, Alina Profiroiu, Ed. Economica, Buc.2007, pag.145

8 Stiinta administrative, Alina Profiroiu, Ed. Economica, Buc.2007, pag.150

8

Intruchipeaza interesele economice ale muncii si capitalului, adica sindicatele si

asociatiile de intreprinzatori denumite si patronate .Este necesar sa se remarce faptul ca acest
lucru are loc atunci cand trebuie rezolvate probleme economice generale importante, cum
sunt cele legate de locul de munca, nivelul salariului si revizuirea acestuia.
Sindicatele sunt independente fa de autoritile publice, de partidele politice i de patronate.
Rolul lor nu este de a apra drepturile i interesele politice ale membrilor si. Modul de
organizare, asociere i gestiune al organizaiilor sindicale poate fi reglementat prin statutele
proprii ale acestora, cu condiia ca statutele s fie adoptate printr-o procedur democratic, n
condiiile legii. Sindicatele sunt organizaii profesionale, orice membru al profesiunii avnd
libertatea de a aparine sau de a nu aparine la un sindicat constituit, ca i de a se retrage cnd
dorete. Membrii unui sindicat pot fi i persoane ncadrate la angajatori diferii, cu condiia s fie
din aceeai ramur sau profesiune.
Nu pot constitui organizaii sindicale persoanele care dein funcii de conducere, funcii
de demnitate public, conform legii, magistraii, personalul militar din aparatul Ministerului
Aprrii Naionale i Ministerului de Interne, Ministerului Justiiei, Serviciului Romn de
Informaii, Serviciului de Protecie i Paz, Serviciului de Informaii Externe i Serviciului de
Telecomunicaii Speciale, precum i din unitile aflate n subordinea acestora nu pot constitui
organizaii sindicale. Minorii se pot sindicaliza, dar cei ntre 15 i 16 ani au nevoie de
ncuviinarea prinilor pentru a deveni membrii ai unui sindicat. Sindicatele se pot asocia dup
criteriul ramurii de activitate, al profesiunii sau dup criteriul teritorial, n federaii, confederaii
sau uniuni sindicale.
Potrivit Codului muncii, patronatele sunt organizaii ale patronilor, autonome, fr
caracter politic, nfiinate ca persoane juridice de drept privat, fr scop patrimonial. Nu orice
angajator este i patron, ci numai persoana juridic nmatriculat sau persoana fizic autorizat
potrivit legii, care administreaz i utilizeaz capitalul, indiferent de natura acestuia, n scopul
obinerii de profit n condiii de concuren, i care angajeaz munc salariat.
Patronatele reprezint, susin i apr interesele membrilor lor in relaiile cu autoritile
publice, cu sindicatele i cu alte persoane juridice i fizice, n raport cu obiectul i scopul lor de
activitate, potrivit propriilor statute n acord cu prevederile legii. La cererea membrilor lor,
patronatele i pot reprezenta pe acetia n cazul conflictelor de drepturi.
9

La nivel national exista structuri de asistenta, consultanta, ntraining pentru intreprinzatori

si pentru intreprinderile mici si mijlocii (IMM). Un aspect esential este afilierea intreprinderilor
in structuri asociative ce consta in implicarea acestora in procesul decizional, participarea directa
la elaborarea politicilor de sustinere si promovare a intreprinderilor mici si mijlocii. Structurile
asociative, reprezentate mai ales de organizatiile patronale, camere de comert si industrie,
asociatii profesionale sau comerciale, banci si organisme financiare asigura cadrul formal in care
diferitele intreprinderi isi fac auzite nevoile si cerintele, iar astfel au mai multe sanse ca vocea lor
comuna sa fie ascultata de catre Guvern sau alti factoro de decizie din executiv si legislativ.
Consultarea acestora in procesul decizional de elaborare a politicilor publice referitoare la
sectorul IMM si a legislatiei aferente este un proces democratic prin care se garanteaza ca
interesele tuturor celor implicati sunt luate in considerare.
In Romania cadrul de consultare a societatii civile, inclusiv de segmentul mediului de
afaceri a fost creat prin Legea nr. 52 adoptata in 2003 cu privire la transparenta decizionala,
Legea nr. 58/2003 pentru modificarea si completarea legii nr.109/1997 cu privire la organizarea
si formarea Consiliului Economic si Social. (Consiliul Tripartit).
Ca urmare a crearii cadrului legal amintit pentru desfasurarea procesului consultativ,
functioneaza actualmente in Romania diverse organisme, dintre care mentionam:

Comitetul Consultativ pentr Dezvoltarea sectorului IMM

Comisii pentru Dialog Social
Consiliul Economic si Social

2.3. Mass-media

Rolul presei in cadrul politicilor publice este unul controversat, opiniiile variind de la a-i
acorda un rol esential, pana la unul marginal. Ceea ce este sigur, insa, este ca presa constituie
legatura primordiala dintre stat si societate, pozitie care ii permite influentarea agendei
administratiei si a opiniei publice.
Rolul presei in cadrul politicilor publice rezida in faptul ca, prin semnalarea problemelor,
aceasta combina rolul reporterului (pasiv, care relateaza si descrie o problema) cu cel al unui
analist (active, care analizeaza si ofera solutii pentru o problema).
10

In acelasi context, poate fi relevata si o alta caracteristica: semnalarea si introducerea

anumitor probleme publice in cadrul agendei administratiei.
Grupurile de interes sunt, probabil, principalul vehicul in aproape toate statele pentru
reprezentarea opiniei publice si pentru prezentarea problemelor acesteia intr-o maniera
organizata in fata autoritatilor publice9
2.4. Asociatiile profesionale
Aduc in atentia guvernelor interesele economice particulare ale anumitor categorii
profesionale. Desii exista o legatura directa intre dimensiunea

bugetului disponibil si

vizibilitatea intereselor promivate de o asociatie profesionala, nu este exclusa nici oportunitatea

asociatiilor mai putin bogate de a focaliza atentia oficialilor guvernamentali asupra intereselor
(salarii si sistemul de recompense, impozitarea si alte categorii de reglementari) de natura sa
afecteze standardul profesional al membrilor acestora.10
2.5. Grupul unic centrat
Este focalizat strict asupra unei singure cauze. Asociatia Vanatorilor din Romania, care
militeaza pentru prezervarea drepturilor vanatorilor din Romania, sau cele ce sustin miscarea
feminista, concentrate doar asupra legislatiei si deciziilor care protejeaza drepturile femeilor din
Romania, sunt modele de astfel de grupuri.11
CONCLUZII

9 Administratia si politicile publice,Luminita Gabriela Popescu,Ed. Economica, 2006, Cap. 8, pagina 240
10 Administratia si politicile publice,Luminita Gabriela Popescu,Ed. Economica, 2006, Cap. 8, pagina
256
11 Administratia si politicile publice,Luminita Gabriela Popescu,Ed. Economica, 2006, Cap. 8, pagina 257

11