Justice as Fairness

– John Rawls

Prezentare realizată de către Dennis

Moisin; Grupa I

Sursă foto: Frederic Reglain/Gamma-Rapho via Getty Images

Cuprins
1. Idei principale asupra justiției extrase din viziunea lui John Rawls
2. Analiza argumentelor lui John Rawls
3. Fiqiri
4. Concluzii
I. Idei principale asupra justiției extrase din
viziunea lui John Rawls
• Pentru început, în Justice as Fairness, John Rawls afirmă faptul că “Justiția este o
virtute a instituțiilor sociale”.
• Pe de altă parte, John Rawls mai argumentează faptul că, din punctul lui de vedere,
justiția și dreptatea sunt două concepte diferite care nu sunt corelate între ele, cu
mențiunea că ”justiția este formată pe scheletul a trei principii: libertate, egalitate
și recompense în situația în care există o contribuție a cetățenilor la producerea
binelui comun”. (Justice as Fairness: Political not Metaphysical, 1985)
I. Idei principale asupra justiției extrase din
viziunea lui John Rawls
• Pentru a înțelege mai exact viziunea lui John Rawls asupra justiției, este util să privim
justiția din perspectiva ”egalității în drepturi atât a persoanelor care practică
aplicarea justiției, cât și a persoanelor care sunt afectate de justiție”. (Justice as
Fairness: Political not Metaphysical, 1985)
• Pe urmă, John Rawls continua să afirme în Justice as Fairness faptul că mai trebuie
ținut cont că justiția este corelată cu diverse ”tratamente preferențiale” în fața legii
care nu sunt neapărat aplicabile tuturor, dar își vor găsi aplicare atunci când produc
efecte benefice tuturor oamenilor.
II. Analiza argumentelor lui John Rawls
• Atunci când John Rawls argumenta în Justice as Fairness că “Justiția este o virtute
a instituțiilor sociale”, acesta făcea referire la faptul că justiția este o pârghie și un
mecanism prin care instituțiile sociale pot să facă dreptate în situațiile în care există
diverse inechități.
• Pentru a clarifica ce reprezintă mai exact instituția socială, îl vom cita pe Harry
Elmer Barnes, un istoric american: “Instituțiile sociale sunt structuri sociale și
mecanisme prin care societatea civilă se organizează, coordonează și execută
multiple activități necesare societății și nevoilor oamenilor”.
II. Analiza argumentelor lui John Rawls
• Așadar, putem trage concluzia că fie vorba de familie, fie vorba de un
spital, de Biserică sau chiar și de stat, justiția este metoda prin care
putem să reglăm nedreptățile.
II. Analiza argumentelor lui John Rawls
• În altă ordine de idei, reamintim argumentul lui Rawls conform căruia: ”justiția este formată pe scheletul a trei
principii: libertate, egalitate și recompense în situația în care există o contribuție a cetățenilor la producerea
binelui comun”. (Justice as Fairness: Political not Metaphysical, 1985)
• Din punctul meu de vedere, explicația este cât se poate de simplă în acest caz: juridic vorbind, ca justiția să își
găsească aplicare, avem nevoie să existe egalitate atât între cel afectat de justiție, cât și între cel care aplică
justiția; asta deoarece trebuie să existe un echilibru între a fi liber să te aperi atunci când ești afectat de justiție,
dar și să te afli pe același piedestal cu un jurist, tocmai pentru a se asigura prezența unui proces echitabil.
• Cât despre recompensa în situația în care cetățenii contribuie la producerea binelui comun, interpretez lucrurile
în sensul în care tocmai lupta pentru un proces echitabil și pentru o justiție corectă asigură producerea binelui
comun, deoarece sentințele și verdictele se vor lua în deplină justețe.
II. Analiza argumentelor lui John Rawls
• În final, atunci când Rawls ne spunea că justiția este corelată cu diverse
”tratamente preferențiale” în fața legii care nu sunt neapărat aplicabile
tuturor, dar își vor găsi aplicare atunci când produc efecte benefice tuturor
oamenilor, acesta se referea (probabil) la faptul că persoanele cu un înalt
statut social vor beneficia de favoruri din partea legiuitorilor, în timp ce
noi, ca oameni de rând, vom beneficia de aceleași favoruri aplicate în
legislație atunci când aceste privilegii ne afectează în mod direct și pe noi.
III. Fiqiri
IV. Concluzii
• Justiția este modalitatea prin care se poate face dreptate atunci când există inechități.
• Binele comun îl reprezintă tocmai justiția echitabilă la care contribuie cetățenii prin
diverse pârghii.
• Ai nevoie să te afli pe același piedestal cu un jurist pentru a putea să beneficiezi de un
proces echitabil.
• Atunci când un cetățean care face parte dintr-o clasă socială superioară beneficiază de
favoruri din partea instanței, aceste favoruri ni se vor aplica și nouă la un moment dat,
întrucât va fi în beneficiul nostru să fie așa.
Mulțumesc pentru
atenție!