Sunteți pe pagina 1din 5

O Teorie a Dreptatii hermeneutica, semnificatia, ineditul.

Ganditor inedit al secolului al XX-lea, ce ne propune o abordare noua a notiunii de ,,Dreptate printr-o ,,o teorie .,John Rawls (21 februarie, 1921 24 noiembrie, 2002) a fost profesor de filosofie politic la Harvard. Autor al lucr rilor: A Theory of Justice (1971), n care se fundamenteaz doctrinar bazele statului-providen i a liberalismului egalitarist (social), prin concilierea economiei de pia cu asisten ialismul, a libert ii personale cu echitatea ajutorului acordat celor afla i n nevoie, a economiei keynesiene cu liberalismul; Political Liberalism, Justice as Fairness: A Restatement. Principiile revizuite ale Justi iei formulate de John Rawls prev d c fiecare persoan are dreptul irevocabil de a reclama o schem adecvat i total de libert i fundamentale, valabil i pentru toti ceilalti. Inegalit ile sociale i economice trebuie s satisfac dou condi ii: mai nti ele vor fi legate de func ii i pozi ii deschise tuturor conform principiului egalit ii corecte de oportunit i i, n al doilea rnd, ele vor fi n special n beneficiul celor mai dezavantaja i membri ai societ ii.), dar i The Law of Peoples. O idee interesanta ce se regaseste in aceasta din urma lucrare este exceptia in caz de maxima urgenta. Este considerat de c tre mul i drept cel mai important filosof politic al secolului XX. Lucrarea ,,O teorie a Dreptatii Beneficiind de traducerea competenta a prof. Adrian-Paul Iliescu si a dlui. Bogdan Popa, demersul nostru va jalona principalele idei decelate in text, va puncta aspectele originale ale teoriei formulate de John Rawls si va cauta sa realizeze o conexiune intre dimensiunea filosofica a teoriei si contextul larg si in care lucrarea a fost realizata. Ideea acestei lucrari a aparut dupa ce Rawls a efectuat stagiul militar ca infanterist in Pacific, in cel de-al doilea razboi mondial; de asemenea, primele doua bombe atomice ce aveau sa stearga de pe fata Pamantului cele doua orase japoneze Hiroshima si Nagasaki la 6 si 8 august 1945 l ndeamn pe John Rawls s studieze atent filosofia moral . John Rawls reflect mult asupra temei, dar public prea pu ine articole tiin ifice. John Rawls scrie lent i eficient marele text educa ional de cunoa tere pruden ial intitulat: O teorie a drept ii (A Theory of Justice), care vedea lumina tiparului n anul 1971, in conditiile in care Europa era impartita in doua blocuri politice si militare : Vestul capitalist, liberal si cu diferite forme de conducere, sustinut de SUA si NATO si Estul comunist / Tratatul de la Varsovia. Elaborarea ei a durat ceva timp, deoarece Rawls a dorit sa comunice o viziune unitara asupra dreptatii, in care el vede dreptatea ca fairness, el incorporand doua sensuri : cel procedural corectitudine, impartialitate si cel substantial de echitate, dreptate, dupa cum precizeaza autorii traducerii. Precizarile pe care le aduce autorul inca de la inceput, conform carora se pleaca de la teoria traditionala a contractului social adica pozitia originara de egalitate este echivalenta cu starea naturala introduc premisa initiala - ,,valul de ignoranta o stare de la care , in cadrul experimentului imaginat de autor, oamenii pleaca in elaborarea principiilor dreptatii ca fairness. n paginile lucrarii O teorie a drept ii, lectur minimalist obligatorie pentru nv area filosofiei morale (la nivelul discursului academic, pentru c elementele utile ale filosofiei morale se deprind prin arhetipuri culturale nv ate n cei apte ani de acas ), John Rawls ncearc s rezolve problemele justi iei distributive cu ajutorul unei versiuni personale de Contract Social. n construc ia discursului din textul A Theory of Justice, John Rawls se baza pe teoriile clasice ale Contractului Social, elaborate de John Locke (1632 - 1704), Jean Jacques Rousseau (1712 1778), i Immanuel Kant (1724 1804). Contractul Social

nseamn la John Rawls o cooperare con tient ntre grupuri, prin negocieri pe un set de valori etice. Cursul lui John Rawls despre teoria drept ii i distribu ia bog iei a influen at nu doar filosofia politic i moral , ci i gndirea n dezvoltarea durabil . **Revenind la aceste principii auto-impuse ce sunt compatibile intre ele intru totul egalitate in ceea ce priveste pozitia sociala, calitatile, inzestrarile mai constatam ca apartinatorii valului de ignoranta beneficiaza de principiile dreptatii ca fiind cele mai mari libertati fundamentale, compatibile cu libertatea semenului, iar inegalitatile existente sunt spre beneficiul maximal al celor dezavantajati principiul diferentei si asigura egalitatea fair a oportunitatilor. Cu caracter reglator este folosit de Rawls pricipiul diferentei, care exprima o idee de reciprocitate, el vizand si o reinterpretare a principiului fraternitatii. Aici constatam prima evidenta originala a gandirii lui Rawls principiul fraternitatii, regasibil si in marile religii monoteiste este valorificat de ganditorul american prin exprimarea principiului diferentei. Astfel, in iudaism, in Legea celor 613 reguli, identificam o serie de imperative categorice ce vizeaza un reglaj d.p.d.v. social a starii oamenilor, reglaj exprimat sub forma obligativitatii morale si legislative de a contribui financiar la starea materiala a comunitatii preotesti prin principiul zeciuielii a zecea parte a veniturilor fiecaruia erau donate catre ,,Domnul de fapt, pentru asigurarea stabilitatii fiscale a preotilor si levitilor, clasa sociala speciala in societatea iudaica, care avea obligatia slujirii neincetate la Cort si, mai tarziu, la Templu. Ideea centrala a teoriei lui Rawls este ca principiile dreptatii, esentiale pentru realizarea structurilor unei democratii constitutionale, trebuie caracterizate in primul rand ca fiind de natura politica, spre deosebire de doctrinele morale, filosofice si religioase mai largi, asupra carora nu e posibil sa se cada de acord in contextul pluralismului modernitatii. Pe de alta parte, conceptul de dreptate nu este in perfecta concordanta cu o ordine morala preexistenta, ci coincidenta sa cu intelegerea noastra de sine pe parcursul istoriei si al dezvoltarii traditiilor a fortat patrunderea sa in viata publica. Dar in acelasi timp Rawls subliniaza ca acest concept de dreptate politica nu este un simplu modus vivendi, deoarece incorporeaza un consens social mai larg, specificand termenii echitabili de cooperare intre cetateni, priviti ca fiind liberi si egali. Acest consens cuprinde conceptul bunurilor primare: drepturile si libertatile de baza, puterile si prerogativele detinerii unei functii, venitul si averea, baza respectului de sine. De asemenea incorporeaza si principiul diferentierii: in care inegalitatile economice sunt permise atata timp cat ele imbunatatesc situatia tuturor, inclusiv a celui mai putin avantajat. Consensul general, precizeaza Rawls, nu este recunoscut prin simpla acceptare a unei anume autoritati, sau prin simpla supunere in fata unor aranjamente institutionale. Pentru toti cei care afirma ca conceptia politica incepe cu propriile lor vederi de ansamblu si este cultivata pe bazele morale,filosofice si religioase pe care acesta le ofera. Din perspectiva istorica a contractualismului kantian, consideram ca cea mai puternic afirmare a acestuia n sec.al XX lea este opera lui John Rawls. n deja istorica O Teorie a Drept ii (1971), Rawls folosind contractul social ca instrument pentru explica ia asocierii politice a indivizilor, n tentativa de a generaliza i a duce la un nivel mai nalt de abstractizare teoria tradi ional a contractului social, a a cum a fost ea reprezentat de Locke, Rousseau i Kant. Este mai pu in important s stabilim sursele autorit ii politice, mai degrab ar trebui s r spundem la urm toarea ntrebare: care sunt termenii corec i i echitabili (fair) n care oameni liberi i ra ionali vor consim i s se asocieze pentru a- i urm ri interesele? Dac , de obicei, n tradi ia gndirii politice oamenii erau privi i ca entit i individuale scoase din contextul lor social i plasate ntr-o ipotetic stare natural , n concep ia lui Rawls ei sunt muta i acum n spatele unui v l de ignoran (veil of ignorance) de unde trebuie s descopere, dintr-o pozi ie de egalitate, principiile drept ii, f r s tie cum i n ce fel vor fi afecta i personal de aceast alegere. Aceast pozi ie ini ial a

egalit ii corespunde, ntr-un anumit fel, st rii naturale din teoria tradi ional a contractului social. Rawls consider pozi ia ini ial ca expresie a unei condi ii culturale, mai mult sau mai pu in primitiv , i nu ca o stare de fapt istoric . Ea este mai degrab o situa ie pur ipotetic care ar trebui s ne conduc la o anumit concep ie despre dreptate. Starea natural n contractualismul tradi ional nu presupunea o pozi ie ini ial de egalitate; oamenii erau inegali (n privin a resurselor, talentelor i puterii fizice) i de aceea contractul social nu era corect i echitabil. Era nevoie de un nou procedeu contractual, care s elimine arbitrarul i inegalit ile naturale n stabilirea principiilor drept ii. n aceast nou situa ie, n spatele v lului de ignoran , se face abstrac ie de locul indivizilor n societate, de faptul c unii sunt boga i sau talenta i, iar al ii dezavantaja i economic sau social i, de asemenea, de diferitele idei despre binele individual. Pozi ia ini ial este astfel conceput nct s reprezinte fiin ele umane ca persoane morale iar principiile drept ii rezultate s fie acelea la care oamenii ar consim i n calitate de fiin e egale, n care nimeni n-ar putea fi avantajat de contingen ele sociale sau naturale. ntruct pozi ia ini ial este una pur ipotetic , este vorba, mai degrab , de un experiment de gndire la care ne invit Rawls pentru a stabili condi iile ideale n care oamenii ar consim i s i reglementeze rela iile sociale pe baza unui contract echitabil, corect. Cum vor fi afecta i oamenii de alegerea f cut , n via a social real , este o alt problem . Dar din moment ce au ales principiile drept ii n condi ii de egalitate, n care fiecare este identic cu cel lalt i ac ioneaz ra ional pentru interesul propriu, atunci acestea vor fi impar iale i vor putea constitui cadrul regulativ al vie ii sociale. n aceast pozi ie ini ial , indivizii egali i ra ionali vor alege, f cnd abstrac ie de binele lor personal, termenii fundamentali ai asocierii lor viitoare. Vom ajunge s descoperim ace ti termeni dac ne punem urm toarea ntrebare ipotetic : Ce fel de drepturi vom solicita pentru noi i, n acela i timp, recunoa te pentru ceilal i, dac ar trebui s construim un sistem social de novo, necunoscnd nimic despre abilit ile noastre i, de aceea, fiind for a i s ajungem la o n elegere corect cu ceilal i Vom solicita acele drepturi care sunt exprimate de principiile drept ii ca impar ialitate: 1.Dreptul egal al fiec rei persoane la anumite libert i fundamentale, compatibil cu o libertate similar pentru ceilal i; 2.Inegalit ile sociale i economice trebuie s satisfac dou cerin e : a) s fie n mod rezonabil distribuite n avantajul tuturor; b) s fie corelate cu func ii i pozi ii accesibile tuturor. Critici si opinii reactii alocate. O reactie critica la abordarea lui Rawls de definire a conceptului de dreptate ca echitate a fost centrata pe o presupusa incoerenta si problematizare a afirmatiei sale ca principiile dreptatii trebuie privite ca fiind politice, prin contrast cu o viziune mai larga a binelui, crezand in acelasi timp ca ca dreptatea ca politica are o baza morala. Dupa parerea lui Patrick Neal, teoria dreptatii a lui Rawls lasa o tensiune nerezolvata intre implicatiile politice si metafizice. Rawls, pe de o parte, vorbeste de dreptatea ca echitate ca de un concept independent de doctrinele morale, filosofice si religioase controversate, care isi are originea in intr-o intelegere definitorie provenind din traditia democratiei constitutionale. Totusi Rawls crede, in acelasi timp, ca dreptatea ca echitate nu trebuie interpretata in sensul dat conceptului de catre Hobbes, ci are o componenta morala, servind ca un acord politic intre cetatenii priviti ca persoane egale si libere, un consens general pe care doctrina filosofica, morala sau filosofica mai cuprinzatoare il pot accepta in sensul lui propriu. In viziunea lui Neal, Rawls oscileaza astfel intre interpretarile metafizica si politica; asa cum spunea Neal, citam: ,,Interpretand conceptul in maniera politica, Rawls trebuie sa aiba grija sa fereasca interpretarea de o maniera de redare prea politicista, altfel devine hobbesiana. Totusi

remediul pentru diminuarea spectrului hobbesian este o doza de kantianism, si aceasta ne serveste doar pentru a muta dreptatea ca echitate din dezbaterea publica, din punct de vedere filosofic, riscand aparitia spectrului argumentelor metafizice controversate sau transformand dreptatea ca echitate intr-un ideal moral sectar. Neal este convins ca daca dreptatea ca echitate vrea sa ramana o teorie morala, cum isi doreste Rawls, credintele conventionale ale cetatenilor contemporani trebuie sa fie ceva mai mult decat pure conventii. William Galston ridica o obiectie similara impotriva teoriei dreptatii a lui Rawls. Conceptul lui Rawls de constructivism politic, noteaza el, cuprinde principii de dreptate constituite printr-un procedeu care nu face apel la fapte morale anterioare. Dar partea dificila este ca constructivistii trebuie sa ofere o baza de plecare pentru conceptia specifica a persoanei pe care doresc s-o foloseasca. Aici ei se confrunta cu o dilema. Daca apeleaza la ceva exterior persoanei pentru a-si justifica alegerea, se intorc la intuitionism pe usa din dos. Daca nu fac asta, trebuie sa admita ca si conceptul formal de personalitateeste compatibil cu o mare varietate de conceptii, dintre care fiecare duce la concluzii morale oarecum diferitein cursul procedurii de constructie. Galston arata ca Rawls apeleaza la o conceptie a dreptatii potrivita unei culturi democratice. Dar daca nu exista un motiv anterior pentru care se prefera culturile democratice celor nedemocratice, acest argument da justificarea inapoi fara s-o explice. Teoria reconstruita a lui Rawls se contrazice singura. Este explicit kantiana dar implicit hegeliana. Evita formalismul doar prin abandonarea punctului de reper kantian de deasupra istoriei si culturii. In loc de asta, continutul principiilor sale este dat de credintele impartite ale comunitatii democratice. Galston recunoaste ca departarea lui Rawls de Kant in ceea ce priveste practicile sociale este necesara si de dorit pentru a depasi dualismul teoriei morale a lui Kant; pentru a introduce imprejurarile din viata obisnuita in cateva principii primare pentru a reduce prapastia dintre teorie si practicile sociale. Dar si de a uita ca motivul pentru a avea principii primare este pentru a judeca institutiile si practicile noastre, nu doar a le codifica. Neal si Galston pun accentul pe neajunsurile conceptului lui Rawls de dreptate ca politica, dar in acelasi tmp nu apreciaza cum se cuvine meritele abordarii lui Rawls asupra justificarii morale in fata unei patrunzatoare tendinte anti fundamentaliste in analiza filosofica contemporana care a pus sub semnul intrebarii orice posibilitate a existentei principiilor dreptatii ca si constructii anterioare evidente prin ele insele ale constiintei umane; un consens din ce in ce mai mare asupra conventionalismului regulilor si criteriilor care au importanta asupra comunicarii si actiunilor rationale; pluralismul limbajelor si formelor de existenta. In acest caz, problema se pune: cum este posibila stabilirea unor criterii de justificare morala in care implicarea inevitabila a persoanei in context cultural-istoric nu precumpaneste posibilitatea atingerii unui consens rezonabil asupra unor principii minime de morala esentiale pentru structurarea democratiei constitutionale care nu cere acordul asupra unor teorii morale mai cuprinzatoare. In acest punct conceptul lui Rawls de constructivism politic confera o abordare asupra justificarii morale care cauta sa evite atat lipsurile functionalismului clasic cat si scepticismul moral si relativismul cultural. Conceptul de constructivism politic, explica Rawls, se opune celui de intuitie rationala ca adevaruri evidente despre despre motive plauzibile fixate de o ordine morala independenta de conceptia comuna depre persoana si rolul social al moralitatii. Sub perspectiva constructivista, o conceptie morala poate stabili doar un spectru larg de deliberare bazandu-se pe puterea judecatii reflexive dezvoltata de o cultura publica si influentata de acea cultura. Dar ceea ce-i lipseste criticii lui Galston este ca Rawls nu afirma ca principiile dreptatii sunt autorizate doar pentru ca poarta sanctiunea unor traditii istorice sau practici sociale specifice. Procesul de justificare, sustine el, reprezinta modalitatea in care o judecata morala se infiltreaza si organizeaza judecatile deja facute intr-un echilibru reflexiv. Justificarea este un ajutor comun al multor consuideratii, al alcatuirii unei vederi unitare, unde

principiile primare si judecatile particulare par a se echilibra reciproc suficient de bine comparativ cu teoriile alternative. Dreptatea ca echitate este astfel o ipoteza care considera ca principiile alese intr-o pozitie originarasunt identice cu cele care se potrivesc judecatii umanesi astfel aceste principii descriu simtul nostru de dreptate. Din punctul de vedere al filosofiei morale, cea mai buna masura a simtului de dreptate al unei persoane nu este cea care se potriveste judecatii sale dinaintea examinarii oricarui concept de dreptate, ci una care se potriveste judecatii sale dupa echilibrul reflexiv. Starea aceasta este atinsa dupa ce o persoana a contarit mai multe concepte propuse si fie si-a revizuit judecata in acord cu unul dintre ele, fie a ramas la convingerile sale initiale. Conceptul lui Rawls privind echilibrul reflexiv larg se prezinta astfel ca o aparare a principiilor dreptatii, referindu-se la elementele date de traditii, practici sociale sau conventii. Acest aspect a fost clarificat de interpretarea lui Kai Nielsen asupra bazelor conceptului mai sus mentionat la Rawls, ca si de propria sa versiune asupra acestui concept. Nu se poate evita pornirea de la un anumit consens privindnormele institutionalizate general acceptate. Dar ceea ce e esential in teoria lui Rawls este procesul de echilibru reflexiv larg in care convingerile initiale pot fi modificate. Echilibrul reflexiv larg, arata Nielsen, este de asemenea o teorie coerenta a justificarii: Cauta sa produca si sa afiseze o anumita coerenta intre: (a) convingerile noastre morale acceptate; (b) un set sau macar un pospai de principii morale; (c) un manunchi de teorii preexistente incluzand mai ales teorii morale si sociale, inter care teorii sociale empirice despre lumea sociala inconjuratoare si modul nostru de functionare inauntrul lor (d) un concept stiintific empiric larg si o cercetare a naturii umane. Metoda echilibrului reflexiv larg, observa Nielsen, nu permite siguranta. Dar cunoasterea cu certitudine nu este pleonastica, iar esecul nu este subiectiv sau sceptic. Este tarziu sa mai avem nostalgie dupa Absolut, desi poate ca asta reprezinta o curenta Boala Filosofica. Galston gaseste de obiectat in teoria lui Rawls faptul ca acesteia ii lipseste ceea ce este esential fundamentelor morale si principiilor democratiei pentru a avea o valoare universala. Daca a insista ca orice norma cu insemnatate este universala este o greseala, este in acelasi timp esentiala definirea unei moralitati puternice nu in sens metafizic, ci referitor la aspectele generale ale fiintelor umane si ale situatiilor in care este plasata de obicei teoria; un cod minim comun unor comunitati diferite, valori transcendente peste granitele unei comunitati si in interiorul ei. Desi cadrul interdictiei crimei, deceptiei, tradarii si cruzimii peste masura trebuie completat cu detaliile unei culturi sau alteia, totusi acestea constituie punctul de plecare pentru orice viata morala posibila. Concluzii. Conceptul lui Rawls de echilibru reflexiv larg nu exclude posibilitatea unui nucleu minim de principii morale care ar putea fi stabilit prin dialog deschis intre culturi diferite dar mai controversat este daca un asemenea dialog ar putea stabili un punct comun. Revenind la principiul diferentierii am spus mai devreme ca decelam o revalorizare a principiului fraternitatii sub forma principiului diferentierii. Nicidecum nu vrem sa acreditam ideea ca teoria dreptatii rawlsiene este o ,,ciorba reincalzita ci ne intereseaza aici sa observam manifestarea noua a unui principiu etic fundamental; asa cum marile concepte filosofice neoplatoniciene din opera lui Plotinus au supravietuit si au primit haine crestine, fapt ceea ce le-a asigurat perenitatea, tot asa, principiul fraternitatii regasibil si in monoteism a primit prin opera lui Rawls o dubla valoare aceea a sustinerii din partea unui curent de gandire viguros, ce a amarcat viata politica a ultimelor 3 secole in Europa si America de Nord si nu numai, dar si aceea a expunerii intr-o noua perspectiva sociala a aranjamentelor sociale fundamentale.