OBIECTUL DE STUDIU SI

PROBLEMATICA FILOSOFIEI
FILOSOFIA. CE ESTE FILOSOFIA?
Filea(dragoste) + Sofia(nelepciune) = Filozofie (dragostea pentru nelpciune)
Filosofia:
- Arta unei viei drepte.
- Vrciuitoarea sufletului
- Ne permite s atingem armonia cu ceilali, calamitate, linite (India, China,
Grecia);
Democrit :
Platon:

De la filozofie provin a gindi bine , a vorbi bine, a actiona bine

ncercarea de a ne asemui zeilor.
Filosofia cel mai preios dar oferit oamenilor de catre zei.
Aristotel:
tiina primilor principii.
Filosofia-reflectarea lumii n concepte.
Emanuel Kant i edific sistemul filosofic n jurul a trei intrebari :
1) Ce pot s tiu?
La prima ntrebare rspunde metafizica
2) Ce pot s fac?
la a doua, morala,
3) Ce pot spera?
la a treia, religia,
4) Ce este omul?
iar la ultima, antropologia.
-Filozofia este medicina sufletului. definiie de Cicero
-A filosofa inseamna a incerca sa raspunzi cu mijloace supermature la
intrebari pe care si le pun copii.-L.Blaga
De obicei copiii pun multe intrebari care mai decare mai ciudate. si a le raspunde ne
este greu deorce poate nu stim nici noi raspunsul la unele din ele de exmp; de ce
zboara porumbelul de ce e rosie masina sau multe alte intrebari care necesita mult
efort din partea noastra.
-Filozofia este efortul permanent i oarecum disperat de a spune ceva ce de
fapt nu se poate spune. definiie de Thomas Adorna
Mie mi se pare ca acest autor are perfecta dreptate. A filoza inseamna a reflecta
asupra unor lucruri din viata. Adevarul trebuie sa fie simplu si diferenta dintre adevar
si neadevar se vede fara dificultate. Atunci insa, cand nu ne place adevarul acela
simplu, incepem sa cautam alte lucruri pe placul nostru si apoi incercam sa le
demonstram si altora cu cuvinte grele si sofisticate ca avem dreptate. Aceasta este
filozofia.
Insa despre cei numiti mari filozofi, cred ca ar fi mai bine numiti mari ganditori. De ex.
Confucius vorbea in cuvinte foarte simple si totusi atat de profund, la fel si Seneca,
etc...
-Filozofia e o jucrie de cuvinte. definiie de Liviu Rebreanu n Adam i Eva
Un cuvnt explic alt cuvnt care lmurete iar un cuvnt, aa mereu,
Filosofia este microscopul gndirii.definiie de Victor Hugo

DOMENIILE FILOSOFIEI
1. ONTOLOGIA
Domeniul filosofiei ce studiaz problema existenei (a tot ce este viu).

Categoriile principale ale ontologiei :

-existenta
-non-existena
-spaiul
-timpul
-materia
-substana
-micarea
-informaia

2.GNOSEOLOGIA
Studiaz problema cunoaterii , problema cunotinelor adevrate.
Elementele obiectului gnoseologiei sunt
-obiectul cunoaterii,
-subiectul cunoaterii,
- mecanismul cunoaterii,
-condiiile cunoaterii,
- cauzele cunoaterii,
-legile cunoaterii,
-cile de cunoatere,
-genurile de cunoatere uman.

3.ETICA
Teoria moralei.
Ea se ocup cu cercetarea problemelor de ordin moral, ncercnd s livreze
rspunsuri la ntrebri precum:
- ce este binele/rul?
-cum trebuie s ne comportm?
Pentru Confucius, ca i pentru Platon, arta de a guverna, este singurul mijloc
de a asigura pacea i fericirea, pentru un numr ct mai mare de oameni.
n concluzie, n filosofia confucian, nobleea i distincia nu sunt
nnscute, ci ele se dobndesc prin educaie. Buntatea, nelepciunea
i curajul sunt atributele specifice ale nobleei. Confucius spune: Acela
care este cu adevrat bun, nu este niciodat nefericit. Scopul de baz
al societii este s trieti n armonie, iar acest lucru este posibil prin
supunere i leadership.

4.ESTETICA
Teoria artei.
Studiaz problema:
- frumosului artificial - creaia uman, dar i a
-frumosului natural ca de exemplu - un peisaj, un apus de soare.

5.HERMENEUTICA
Studiaz problema interpretrii, semnificaiei i nelegerii unor texte.
Denumirea deriv de la numele zeului grec Hermes, mesagerul zeilor, ,
protectorul cltorilor, negustorilor, hoilor i interpretul ordinelor lui Zeus.
dupa cum spunea Nietzsche, nu se poate vorbi de interpretare dect
unde e un sens ascuns, nu expresii clare.

 Nietzsche credea ca nu lumea n sine e esentiala, ci felul n care un anumit

om ntelege un fapt istoric, caci nimic nu e fapt pur, totul e interpretare.
Tipuri de hermeneutic:
- artistic(ex: literar, muzical, cinematografic etc)
-religioas (ex.:interpretarea Bibliei, Coran, Cartea Morilor etc)
-juridic (ex: interpretarea legilor)
-filosofic (ex :
,,Viaa omului este asemenea unui pendul care oscileaz ntre 2 direcii:
plictiseal i suferin,, iar undeva la mijloc se afl plcerea. Schopenhauer
,,Omul este asemnea unei funii ntinse asupra unui abis ntre animal i
supraom Nietzsche
ROATA VESNICIEI
Se zice ca Hitler adora scrierile filozofului german Nietzsche, de
unde a i ,,mprumutat,, simbolul dat (Zvastica)

6.SOCIAL-POLITICA
Problema societii, statalitii, forme eficiente de guvernare.
Platon : Statul este ceea ce trebuie sa ne ofere securitate, bunstare si
fericire
Thomas Hobbes : Statul este un ru necesar

7.RELIGIEI
Problema divinitii, studiul tipurilor i obiectelor credinelor religioase.

METODELE FILOSOFIEI
(Methodos- drum , cale.) modalitate de cercetare a filosofiei.
1. Dialectic
2. Metafizic
3. Dogmatic
4. Eclectic
5. Sofistic

1. DIALECTIC (DINAMIC )
este teoria despre cele mai generale legiti a dezvoltrii existenei i
cunoaterii i totodat ea este metod universal de asimilare a realitii.
Dialectica nelege i studiaz lumea aa cum este ea ntr-adevr, n
micare, dezvoltare, n conexiuni universale.
Dialectica este un mod de gndire flexibil, creator, care cuprinde lumea n
contrariile ei.

2. METAFIZIC (STATIC)

are dou sensuri:

1. Metod de gndire contrar dialecticii care privete fenomenele i
procesele naturii ca ceva separat, izolat, ncremenit, fr dezvoltare i
conexiune universal.
2. A cea parte a filosofiei n care se studiau i interpretau problemele
speculative, ce depesc cadrul experienei (despre Dumnezeu, spirit,
libertatea voinei).

3. DOGMATIC
Obiectul este cercetat prin prisma dogmelor.
DOGM- adevr cptat de sus. Adevr ce nu este pus la ndoial.
Exemple:
- Dogma creaiei- lumea a fost creat n 6 zile de ctre Dumnezeu Ex nihilo
(din nimic)
- Dogma despre nemurirea sufletului- naterea neprihnit al a sfintei
Fecioare Maria de la Duhul Sfnt.
- Dogma politic- economia planificat este forma cea mai bun de
gospodrie.

4. ECLECTIC
ine de unificarea /combinarea a diverselor componente adesea fr origini
comune, sunt contradictorii.
Exemple:
- n tehnic : barca + bicicleta= catamaran
- n culinrie: butura+ butur = cocktail
- cartea veche a islamului Gadaffi : marxism+ islam

5. SOFISTIC

nclcarea intenionat a legilor logicii cu scopul de a obine o concluzie

convenabil.
Pentru sofiti important nu este adevrul, dar victoria ntr-o disput
(confruntare verbal)
Sofitii pot demostra oricui orice .
El iubeste carnea
Leul iubeste carnea
In concluzie El este leu.
Coarnele
Este adevrat c ceea ce ati pierdut aveti?
Este adevarat ca nu ati pierdut coarnele?
In concluzie aveti coarne
Procedee sofistice:
- Sofitii vorbesc repede pt a nu putea fi urmrit firul gndului.
- Raspund cu ummor la seriozitate i invers
- La intrebare de ordin particular , raspund la general
- Irita intentionat oponentul.
- Atunci cind sufera infringere spune ca n-are timp si ca ar fi demonstrat ca
are dreptate.

CURENTE
- MATERIALISMMUL
- IDEALISMUL
- FENOMENOLOGIA
- SEMIOTICA
- STRUCTURALISMUL

Toate aceste din metode n curente (fiind foarte utilizate)

 FUNCIILE FILOSOFIEI
FUNCTIA CONCEPTUALA
In cadrul filosofiei este posibila realizarea unui tablou integru asupra lumii,
elementele principale unei conceptii :
- Omul
- Societatea
VIZIUNE
- Natura
INTEGRATOARE
- Dumnezeu

EXEMPLE DE VIZIUNI NTEGRATOARE :

-mitologica
-religioasa
-Stiintifica
-Filosofofica

FUNCIA DE CUNOATERE
Obtinem , capatam cunostinte noi.

FUNCIA CRITIC SI AXIOLOGIC

Filosofia ofer aprecierile sale tuturor elementelor : universului , naturii, societii.
Criteriile principale de apreciere sunt:
-adevrul
-progresul
-utilitatea
-succesul
Axiologia studiaz problema valorilor.

FUNCIA METODOLOGIC
Filosofia elaboreaz metode aplicate cu succes in diferite domenii de activitate umana.

FUNCIA EDUCATIV-UMAN
Studiul filosofiei poate influenta asupra formarii personalitatii, schimbarea modului de
gindire, mentalitatea a unor popoare sau chiar a unor epoci.
Confucius a elaborat 4 legi ale educatiei si guvernarii:
1. Legea mijlocului de aur (msura n toate)
2. Principiul dragostei fa de oameni (filantropiei), a manifesta grij, dragoste fata
de orice om.
3. Principiul reciprocitii , (ceea ce ie nu-i place altuia nu-i face.)
4. Cultul trecutului- respectul fa de prini.

FUNCIA DE PROGNOZ
inind cont de realizarile tuturor stiintelor , in cadrul filosofiei este posibil de determinat
evolutia universului, naturii, societatii.
Compartimentul filosofiei care se ocupa cu viitorul FUTUROLOGIA.

FILOSOFIA ORIENTULUI ANTIC

1. APARIIA FILOSOFIEI N INDIA ANTIC : BRAHMANISMUL.
FILOSOFIA VEDELOR
2. COLILE FILOSOFICE ALE INDIEI ANTICE: ASTICA SI NASTICA

3. APARIIA FILOSOFIEI N CHINA ANTIC: DAOISMUL.

FILOSOFIA LUI CONFUCIUS SI LEGISMUL

APARIIA FILOSOFIEI N INDIA ANTIC

Primele idei filosofice sunt atestate n monumentele de cultur literar i
religioas :
Vedele i Upanishade. (interpretri, comentarii ale Vedelor)
Una din cele mai vechi culturi antice este cea hindus, esena creia este
expus n cri numite vede, ceea ce se traduce din sanscrita veche
cunotin.
Vedele reprezint un sistem de cunotine sacre, culese n 4 cri principale:
Samaveda (imnuri),
Iajurveda(rugciuni),
Rigveda (cunoaterea cntecelor),
Atharbaveda (descntece).
VEDELE sunt crile sfinte ale Indiei. Sunt cele mai vechi scripturi ale
hinduismului. n prezent, textele vedice sunt venerate de hindui din ntreaga
lume. Versurile lor sunt recitate n cadrul rugciunilor i slujbelor religioase.
. Autoritatea acestor vede i-a pstrat absolutizarea pn n sec. VII- ncep.
Sec V .e.n, dup care se rspndete o atitudine sceptic fa de aceste
concepii i ca rezultat, apar 2 direcii: ortodox i heterodox (criticism).
ZEITI (HINDUISM)
-Brahma - zeul creaiei
-Vishnu-zeul pamntului, veseliei, bucuriei
-Krishna
-Shiva- zeul distrugerii, razboiului, mortii
POPULAIA INDIEI N 4 CASTE PRINCIPALE
BRAHMANII
KSHATRIYA
VAISYA
(preoii)
(rzboinicii)
(ranii/oam.l
iberi i
meteugarii)

SUDRA
(robii/
servitorii)

Apar din capul

i buzele lui
Brahma

Apar din
pieptul.
-n aceast
cast se
ncadra i
regele

Apar din minile

i picioarele lui
Brahma

Apar din tlpi

Vestimentaie :
alb

Roie

Galben

Neagra

-dac un sudra
ndrznea s recite
un imn din Rig
Veda i se tia
limba sau dac l
asculta i se turna
plumb topit n
urechi.

PARIA
pe care nu trebuie
s-i atingi
(mcelari, cli,
mturtori,
gropari)
Acetea se ocupau cu
cele mai mrave
lucruri:
- sacrificarea
animale.
-preg bauturilor
alcoolice
Era pcat sa te uiti la
ei

Regii au creat o lege aspr dar echitabil: KARMA actiunea acestei legi duce la
ciclul nemilos al Sansarei (rencarnare)
KARMA - For impersonal care cntrete toate faptele n decursul
vieii i care determin, n ciclul de transmigrare a sufletelor, calitatea
vieii urmtoare.

COLILE FILOSOFICE ALE INDIEI ANTICE: ASTICA

SI NASTICA
Filozofii i secte aprute n subcontinentul indian au adoptat poziii
variate privind Vedele.
colile de filozofie indian care citeaz Vedele ca autoritatea lor
scriptoral sunt denumite ortodoxe (stika).
Alte dou filozofii indiene, budismul i jainismul, nu au acceptat
autoritatea Vedelor i s-au transformat n religii distincte. n filozofia
indian ele sunt numite coli heterodoxe (nstika).
ASTIKA ortodoxe
Cele ce sustin si dez .
invataturile Vedice
Vedanta,
Vaieika,
Nyaya,
Yoga,
Mimansa;

NASTIKA heterodoxe
Neag/contrazic invturile
Vedice
buddhist,
jainist,
charvaca

ASTIKA
YOGA- sistem teoretico-practic de invataturi, scopul caruia e
eliberarea omului de suferinta. ,,Yoga e Curenie la nivel
spiritual,,
Yoga(inseamna unitate, coordonare , armonie ) Yogin= cel ce s-a
invins pe sine
Fondatorul Yoga = Patanjali
GURU- invtori spirituali.
NASTIKA
BUDISMUL
Budismul este o religie i o filozofie oriental. Ea i are originea n India n
secolul al VI-lea .Hr. i s-a rspndit ntr-o mare parte a Asiei Centrale i de
Sud-Est.
Liderul spiritual ,fondator al Budismului = printul Gautama
Siddartha(Buddha).
Pn la 16 ani a trait intr-un palat inconjurat de lux si bogatie nemarginita, fiind
deservit doar de robi tineri.
A avut loc un cutremur . Zidurile palatului au cazut . Gautama a vazut lumea
adevarata.

 n timpul unei ieiri s-a ntlnit cu cele patru imagini,c are i-a schimbat viata:
1. un btrn --- BATRINETEA
2. un om bolnav --- BOALA, DUREREA
3. un cadavru n descompunere/ o procesiune funerara ----MOARTEA
4. un ascet/ sihastru (om singur) care cerseste pt a se hrani ----SARACIA
A petrecut 6 ani fara sa manince,
sa doarma, invatind despre lucruri
Mara i Buddha
spirituale.
--n budism , Mara a fost un demon-prin care reprezenta
Studiaza textele sacre ale
moartea i care a ncercat s-l ispiteasc pe Buddha . Pentru
hinduismului, Insa negasind
buditi , Mara este simbolul suprem al rului , fiind uneori
raspuns la intrebarile sale, se
asociat cu diavolul cretin.
--La nceput Mara a aprut n faa lui Buddha i a ncercat s-l
hotareste sa caute singur calea
conving s renune la cutarea cii spre Nirvana , dar nu a
spre Adevar si spre propria
reuit .
eliberare.
--Apoi , Mara i-a adus cele trei fice superbe ca s-l seduc
. Adormind sub un smochin(simbol
pe Buddha , dar el nu le-a dat importan i a continuat
meditaia sub smochinul su .
al cunoasterii bodhi), Brahma l-a
--- n cele din urm furios Mara a invocat o armat de demoni
luminat cu cele 4 adevaruri
pentru al distruge pe Buddha .
nobile.
Dar , Buddha , obinnd nirvana , a
Dup aflarea celor 4 adevruri
fcut mudra Bhumisparsha , prin care mna stng i sttea
n poal , iar cea dreapt sttea pe pmnt , astfel toate
atinge Nirvana sau
energiile universului s-au adunat , iar Prinul Mara i armata
Bodhi (iluminarea)
lui demonic au fost nimicii .
i devine cunoscut
sub numele de Buddha, n limba sanscrit nseamn cel
luminat.

Mudra
Bhumisparsha 1

4 ADEVARURI NOBILE:
1.PRIMUL ADEVR NOBIL: DUKKHA: VIAA ESTE
SUFERIN;

Ne nastem prin suferinta mamei , murim prin suferinta.

naterea este suferin, btrneea este suferin, boala este suferin,
moartea este suferin, a fi unit cu ceea ce nu ii place este suferin, a fi
separat de ceea ce ii place este suferin.
"ceea ce omul normal numete fericire, cel luminat numete dukkha"
(Samzutta Nikya- scriptura budista).

2.AL DOILEA ADEVR NOBIL (SAMUDAYA): ORIGINEA

SUFERINEI

Dac viaa este suferin => trebuie s existe i anumite cauze care o
fac astfel;
(cauzele principale fiind faptul c omul caut continuu s-i satisfac dorinele,
ceea ce nu ntotdeauna i reuete i-i provoac suferin, dar aceast suferin
poate provoca uneori i satisfacia spre care a tins ).

3.AL TREILEA ADEVR NOBIL: NIRODHA. OPRIREA SUFERINEI

dac exist cauze Aadar, trebuie s existe i anumite ci de depire a
suferinei date/De ncetare a setei.

4. AL PATRULEA ADEVR NOBIL: MAGGA. NCETAREA

SUFERINEI
Care se poate realiza parcurgind CALEA NOBILA CU 8 BRAE:
Acest drum duce la atingerea nirvanei, la "eliberare final".

CALEA NOBILA CU 8 BRAE:

Conform unui aforism atribuit chiar lui Buddha, un
om care nu urmeaz Calea cu opt brae i triete
viaa asemeni unui copil care se joac preocupat
fr s observe c locuina n care se afl e cuprins
de flcri.
1. Intelegere perfecta
-inseamna sa intelegi cele patru adevaruri nobile.
2. Gandirea perfecta
- nseamn s nu te lai prad dorinelor, s nu fii
lacom, s nu te nfurii i s nu obijdueti.
-gindurile se materializeaza, trebuie sa gindim curat.
3. Vorbirea perfecta
- nseamn de a nu vorbi ntr-un fel n care s
jigneasc
-sau a nu vorbi prea mult(palavragi);
-a spune totdeauna drept i a nu mini
4. Actiunea/Fapta perfecta
nseamn s nu torturezi vietile, s nu furi i s nu comii adulter (s nu
preacurveti).
5. Modul de viata perfect
-inseamna ca un individ ar trebui sa isi castige traiul intr-un mod cinstit si ca
bogatia ar trebui sa fie dobandita intr-un mod legal si pasnic.
6. Efortul perfect
Fara efort, care este in sine un act de vointa, nimic nu poate fi realizat,
nseamn permanent, fr a te lenevi s-i concentrezi eforturile spre scopul
propus.
7. Atentia perfecta
Aceasta este capacitatea mentala de a vedea lucrurile asa cum sunt, cu
constiinta clara.
8. Concentrarea perfecta
- nseamn contemplarea intern cu telul de-a pune scopuri juste.

Concentrarea perfecta in scopul caii cu 8 brate inseamna concentrare sanatoasa, cu ganduri si

actiuni sanatoase.

NIRVANA este starea suprem n budism i jainism, stare care ncheie irul rencarnrilor..
Nirvana este o stare de fericire realizat prin eliberarea de grijile vieii,
Nirvana poate fi definita doar prin negatii, adica nirvana nu este asta, nu este aia...... Este o stare care
poate fi doar traita

Se cunosc mai multe tipuri ale Budismului: printre ele numarinduse :

-HIMAYANA (CARUL MIC)/ THERAVADA -- Credinciosii acestei
ramure aplica cu strictete regula vietii lui Buddha. Predomina in Asia
de S-E(Burma, Cambodgia, Laos, Sri Lanka, Thailanda)
-MAHAYANA (CARUL MARE) forma a budismului ce predomina in
China, Coreea, Japonia, Mongolia, Nepal, Tibet. Adeptii acestei
creddinte doresc intii sa devina Bodhisattva , un iluminar care nu trece
in nirvana, ci ramane in aceasta lume pentru ai ajuta pe altii sa se
lumineze.
Budistii Mahayana pun mare accent pe Actele DE CARITATE.
ALTELE

RITUALURI SI CEREMONIALURI .
Ceremoniile la templele budiste sunt de obicei simple. Aceste constau in recitari
de fragmente extrase din scripturile budiste si oferirea de cadouri lui Buddha,
(cadouri ca : flori, mancare).
-Lumina emanata de luminari simbolizeaza MAREA INTELPCIUNE A LUI BUDDHA.
-Fumul tmii RASOINDESTE ADEVARUL DOCTRINEI PRINTRE ADEPTI.
Cel mai cunoscut festival este VESAK.
Ziua Vesak, numita si ziua lui Buddha, e ziua in care se celebreaza nasterea,
iluminarea si moartea lui Buddha. Vesak are loc in fiecare an de luna plina din
mai sau iunie.

AMPRENTELE PICIOARELOR LUI BUDDHA

- La inceputurile budusmului, nu se faceau picturi sau
statui ale lui Buddha, caci parea imposibil sa poti infatisa
un personaj atat de extraordinar. Se utilizau, asadar,
simboluri, cum ar fi urmele lasate in drumurile sale.
- In templul Haein, din Coreea, calugarii pastreaza peste
81 000 de bucati de lemn. Ele reprezinta amprenta pasilor
lui Buddha si sunt gravate cu texte sacre.

APARIIA FILOSOFIEI N CHINA ANTIC

Sec VIII .n Teritoriul Chinei este unificat de catre dinastia ZHOU.
,,China,,- ,,imparatia de sub ceruri,,
POPULATIA CHINEI / STRATIFICAREA SOCIAL
1.MPRATUL

2. ARISTOCRAIA
3. RANII I NEGUSTORII LIBERI(organizati in comunitati patriarhale)
4. ROBII/SCLAVII
ROBII CEN (pt munci casnice)
ROBII GO (pt munci murdare)
PRIMELE IDEI FILOSOFICE sunt atestate in lucrari anonime.
- Tractate de precizie
- Cartea prefacirilor
- Caartea primaverii si a toamnei
- Cartea negativului subordonat
-La inceput a existat o masa amorfa de materie numita Tai-i(ceea ce grecii au
numit mai tirziu Haos).
-Atomii grecilor erau numii i. Aceste particule erau socotite de 2 feluri- pozitive
(Iang-i) si negative (Ini-i).
-Schimabrile si transformarile din univers au dus la ciocnirea acestor grupuri de
particule.
YIN
Pasivitate
Pamintul (josul)
Intunericul
Umezeala
imperfectiune,
conceptul feminin.
YANG
Actiune
Cerul (inaltul)
Lumina ,
Uscat
Perfectiune
Conceptul masculin

"In mijlocul Yin-ului apare Yang-ul, Yang-ul activeaz Yin-ul".

"n cel mai negru este alb, in cel mai alb este negru. "
UROBORUS (cunoscut i sub numele de Uroboros sau Ouroboros) este
un simbol antic asemntor unui arpe sau dragon care i nghite propria coad
formnd cu ajutorul corpului un cerc.
Simbolizeaz ciclul nesfrit al timpului i al universului.
Nimic nou nu-i sub ceruri. Istoria se repeta"

DAOISMUL/ TAOISMUL
n centrul invataturii daosistilor se afla natura, cosmosul si omul,
Fondatorul daoismului e LAO-ZI (N TRADUCERE BTRNUL MAESTRU)
DAO= calea pe care o urmeaza toate in univers.
CUVNTUL DAO este dificil a fi definit: ceea ce nu are nume, este originar din Cer
i Pmnt.
"Dao este ca un ptrat mare care nu are unghiuri;; ca un sunet puternic ce nu poate fi
auzit; ca o figur mare ce nu are form".
"Cartea cii i a virtuii" cheam omul
s revin la simplitatea natural,
la refuzul ndeletnicirilor lumeti,

care-1 ndeprteaz pe om de la propria sa natur i-1 pun n primejdie i

suferin.
caci omul este o parte a naturii
Daonismul promoveaza : un mod pasiv contemplativ de viata (a nu incerca sa schimabti
starea de lucru)
Omul perfect n viziunea daoismului nu se mai teme de nimic: nici de moarte, nici de
greutile vieii.
DAO REPREZINTA :
-ordinea , armonia , legitatea lumii.
-imaginile tutror obiectelor, fiintelor si forta universului.
-imagini a trecutului, prez, viitorului.
"Omul depinde de legile Pmntului, Pmntul de legile Cerului, Cerul - de Dao, Dao
depinde de sine nsui".
DAO I YIN YANG
DAO 1 2 3 TOTUL
DAO GINDUL DORINTA FOCUL AERUL APA PAMANTUL IERBURILE HRANA
OAMENII.
n filosofia chineza exista 5 elemente primordiale : focul, aerul, apa, pamantul, lemn
(metal)
Inima i raiunea mpratului- lcaul lui Dao.
Dao simbolizeaza : constiinta omului.
Dao vede toate nedreptatile si va asigura triumful dreptatii asupra nedreptatii.

CONFUCIANISMUL/ LEGISMUL
Acum 2 mii de ani , china trecea prin miscari sociale si razboie. Puterrnicul guvern
imprerial se prabusise si ordinea sociala se destramase. Un om a invatat o lectie
importanta din aceasta dezordine. Confucius a pus bazele unui cod moral bazat pe
respect, bunatate si pe puterea familiei.
Sec VI .H

CONFUCIUS :
>> Numele adevart : Kong Qiu (ciu), a fost numit
- de chinezi Kung Fu Tzi /Marele maestru kong. ,
- iar de europeni, sub o forma latina : Confucius.
>> A avut o copilarie grea. Tata razboinic vestit, a murit pe cind C. avea 3 ani, lasindo pe mama sa se ocupe de cresterea copilului. .
>> Desi orfan, reuseste totusi sa nvete si sa ocupe nca din adolescenta posturi
administrative care presupuneau cunoasterea scrisului, cititului, aritmeticii.
>> . Ajuns functionar la curtea cirmuitorului ZU.Ajunge sa detina f-tia de Prim
Ministru = Marele Vizir.
La 60 de ani are parte de ucenici si deschide scoala sa.
Cea mai mare partea a invataturilor lui Confucius se pot gasi intr-o carte cu maxime Lun-Yui/ ANALECTELE.
Aceste maxime au fost culese de discipolii sai dupa moartea sa.
Invatatura sa este in general ETICO-POLITICA.

Problema principala in lucrarea lui este :

1. CE TREBUIE SA FACEM CA OAMENII SA SE SUPUNA?
2.CE TREBUIE SA FACEM CA OAMENII SA MUNCEASCA BINE?
RASPUNSUL:
Societatea/ statul trebuie sa fie organizata asemenea unei familii:
-Imparatul-tata
-Aristocratia- fratii mai mari
-Taranii/ mestesugarii fratii
Cele cinci principii
Fratii mai mici trebuie sa
fratii mai mari.
La temelia societatii , Confucius pune
cinci principii privind cinci relatii
RASPUNSUL :
personale si sociale deosebit de
La conducere trebuie sa fie
importante:
oameni destoinici (barbati
BARBATUL NOBIL:
- are frica de 3 lucruri:
o -de vointa/ de
o -de vorbele
o -de cei sus pusi
- Nu cauta propriul
- Este perseverent
toate fata de sine
- Stie sa impuna oamenii
munceasca fara ca
supere
- Morala barbatului nobil
asemenea vintului.
poporului asemenea
INCOTRO BATE
ACOLO SE MISCA IARBA

RELATIA TATA-FIU
Fiul trebuie sa arate tatalui pietate
filiala. Tatal sa arate bunatate.
RELATIA FRATE MAI VRSTNICFRATE MAI TNAR
Fratele mai tnar sa-l respecte pe cel
mai n vrsta. Fratele mai vrstnic sa
arate generozitate.
RELATIA SOT-SOTIE
Sotia trebuie sa arate supunere
sotului. Sotul sa aiba o comportare
corecta.
RELATIA BATRNI-TINERI
Tinerii sa respecte pe batrni, batrnii
sa arate omenie fata de tineri.
RELATIA CONDUCATOR-SUPUS
Supusul sa fie credincios
conducatorului. Conducatorul sa arate
bunavointa fata de supusi.

Confucius a format 4 principii

si guvernare:
1. Mijlocul de aur (limita in toate)
2. Principiul omeniei (dragostea fata de oameni)
Pune accent pe cinci virtuti:
- respect, Omul respectuos nu este urt de altii,
marinimie, omul generos cstiga din belsug
sinceritate, omul sincer se bucura de ncrederea celorlalti
statornicie, omul statornic si atinge tinta
bunatate., , omul bun este slujit de altii.
3. Principiul reciprocitatii (ce tie nu-ti place altuia nu-i face)
Trebuie sa platesti cu dreptate ura iar binefacerile cu binefaceri.
4. Cultul trecutului (respectul fata de parinti/traditii)

mai mici
asculte de

inaintai
nobili)

minia cerului
inteleptilor
confort
inainte de
sa
acestia sa se
este
Morala
ierbii.
VINTUL
de educatie

Natura omului e asemnea unui suvoi de apa. i faci cale spre Nord,va curge spre Nord..
i face cale spre Est, va curge spre Est. i faci cale spre Vest ,va curge spre Vest. Dar
intodeauna in JOS (spre bine)
OMUL este o finita buna. Oamenii devin rai atunci cind sunt :
-falminzi
-sufera
A fi rau cu cei buni- e rau

-bolnavi

A fi bun cu cei rai- e rau

A fi rau cu cei buni- rau
Confucius: Fiecare om trebuie sa stie locul sau

LEGISMUL
Oponentii lui Confucius. Luau in deridere/ criticau invataturile lui.
Ambele scoli (legism si confucianism) promovau ideea intemeierii unui stat puternic
usor de cirmuit, dar argumentarea si metodele erau diferite.

Legismul accentuiaza importanta legilor, demonstrind ca politica este

incompatibila cu morala.
Huan Iu-reprezentant ai scolii legistilor a afirmat ca legile sunt Parintii poporului.
Cirmuitorul si functionarii , superiori si inferiori ,nobili si ticalosi toti trebuie sa se
conduca de lege.
n aceasta si consta marea arta a guvernarii .
-Fa-Dzea
-Ylan-Frei
-Shan-Yan
Teza filosofica :
Omul de la natura e rau si egoist are grija de propriul confort.
PRINCIILE LEGISTILOR
- Nici o mama nu-si va trada fiul criminal..
- Prima grija a functionarului este propria familie, bunastare.
- Pentru a schimba natura omului / pt a face o lume nou, buna este nevoie de o
LEGE BUNA.
Conceptul LEGEA BUNA(de unde si numele de legisti)
Prevede pedepse foarte mari pt incalcari foarte mici. Si atunci incalcari mari
nici nu vor avea loc.
Legea trebuie sa fie asemenea unei funii bine intinse (fara exceptie)
Daca legea va fi buna atunci si persoane mai putin pregatite vor conduce bine.
Trebuie sa se favorizeze enunturi si suspiciuni reciproce.
Oamenii trebuie sa cunoasca putin si atunci vor dori mai putin.
In timpul guvernarii legiste a fost edficat:
- Marele Zid Chinezesc
- Marele Canal Chinezesc
- Sistemul de scriere
- Sistemul de masuri(metric)
- Moneda unica
Prima revolutie culturala
- Au ars toate cartile/ tratatele filosofice. Oamenii trebuiau sa cunoasca putin.
Astazi in China
-Colectarea ileaga a plantei SINSHEI ????
- vinatul tigrului de amur
-cmercializarea drogurilor(pedeapsa cu moarte)

FILOSOFIA GRECII ANTICE

Grecii pt prima data in istoria omenirii au realizat trecerea de la MIT la LOGOS. In
sec VIII .n au gasit explicatii logice/ rationale la mituri.
Dac pn la acest moment rspunztori de tot ce se petrece n lume i n suflet erau
zeii,
mai departe filosofia, , va ncerca s-1 fac rspunztor pe om de propria soart.
Pe tarmul Marii Egee(Turcia de Vest) au cunoscut o inflorire un sir de orase
grecesti (Milet, Efes, Calicarnas,Rhodos, Atena, Sparta, Teba etc).
GRECIA= ELLADA (astazi si Republica Elen)
GRECII =ELINI
teritorii populate de greci (tabere grecesti )IONIENI
GRECIA un Teritoriu:
- Muntos
-peninsular
-lipsit de resurse acvatice
-Insular, are un numar mare de insule (intre 1200 si 6000)
-Suprafete mici de pamant arabil
IZOLARE RELATIVA
Grinele- importate din Egipt sau ..?getodaci.
Italia-tara vitei de vie, se aduceau de vinzare.
Grecii au dezvoltat mestesugul si comertul
-prelucrarea ceramicii (amforele grecesti)
-prelucrarea metalelor , pieilor (pergament)

THALES din MILET

-

A fost negustor .
Se crede c cunotinele sale filosofice i tiinifice le-a acumulat cltorind n
Asia i Africa, mai cu seam InBabilonia, Libia i Egipt.
. Thales din Milet a fost numit de greci Sophos, adica intelept, pentru ca a dat
multe sfaturi, iar cel mai cunoscut este cel gravat pe fatada din Oracolul lui Apolo
din Delphi: Cunoaste-te pe tine insuti !.
A descoperit cele 4 anotimpuri si a impartit anul in 365 de zile
A invatat egiptenii sa masoare inaltimea piramidelor dupa umbra
A prezis eclipse solare/ de luna. A descoperit Carul Mic
Cunotinele sale i aduceau i anumite avantaje atunci cnd le dorea. Iat un
exemplu menionat de Aristotel:
"Cum oamenii l criticau pe Thales, repron-du-i srcia i spunndu-i c filosofia
este o ndeletnicire nefolositoare, Thales i-a dat seama, pe baza calculelor sale
astronomice, c se va produce o recolt abundent de msline, i chiar din
timpul iernii, dispunnd de o sum de bani, a nchiriat toate presele de ulei
existente n Milet ct i la Chios, fr ca nimeni s-1 concureze. Cnd a sosit
momentul recoltei i cnd toat lumea cuta de zor prese, Thales le-a dat n
chirie pe cele arvonite de el, n condiiile care dorea. Realiznd o sum
important de bani, a dovedit c pentru filosofi este uor s se mbogeasc,
dac doresc acest lucru, dar nu acesta e elul urmrit de ei"

CUM A PARUT LUMEA ?

El a raspuns : La inceput a existat OCHEANUS. Totul a provenit din apa si la distrugere in

apa se transforma . HIDRA

APA - Pricipiul primordial al existentei. nimic nu poate exista fr ap.

-

Pt el apa este ceva mai mult ca o simpl substan, considernd-o nsufleit. i

deci, pt Thales toate lucrurile au suflet, un suflet miscator.. Dup cum meniona
Aristotel n lucrarea "De anima"; "Thales ar fi atribuit suflet i lucrurilor
nensufleite.
.
Apa(prin evaporare) aer
Apa (sedimentare) Pamintul (saruri)

PREMISE
-

Grecia este toata incojurtaa de apa

Apa mai multa > decit uscat
Apa foarte pretioasa in Orient
Egiptul fara Nil ar fi fost transformat intr-un desert fara viata
Seminta tuturor fiintelor este umeda

ANAXIMANDRU
-Ucenic a lui Thales. Dup moartea lui Thales lui i revine funcia de conductor al colii
din Milet.
- Se afirm c el a fost primul care a nscocit gnomonul ceasornic de soare cu
ajutorul cruia a determinat echinociile i solstiiile
- Ca i Thales el a fost un prezictor, dar nu a unei eclipse, ci a unui cutremur de
pmnt.
- El a ntocmit prima hart a Greciei.
- Credea in existenta mai multor lumi. Afirma caa luna nu lumineaza cu lumina sa
proprie.Viata apare ntr-un mediu umed (n ml ) . Toate fiintele superioare provin de la
fiinte inferioare. (darwin).
Oamenii provin de la viermi.

Ce st la baza lumii? APERION - element primordial al existentei, adica nu

este nici apa, nici focul, nici aerul, nici pmntul. - un amestec al tuturor
acestora
- Totul este constituit din Aperioni. Apare la interactiunea intre Aperioni , la disparitie
se descompune n aperioni.
- ,, Aperion,, - ,,nedeterminat,, imposibil de definit
- Aperionul poate fo cunoscut cu ajutorul Logosului, el este in acelasi timp INFINIT DE
MARE si INFINIT DE MIC.
- Apeironul su are trsturi comune cu manifestarea Cii (Dao) n China i cu
particularitile Marelui Tot (Brahma n procesul Nirvanei) n India. Toate trei stau la
baza Universului, l determin i integreaz

ANARXIMENE
- Ucenic a lui Aleximandru.
Afirma:

Lumea e un process vesnic de comprimare si rarefiare a aerului.

Aerul- element primordial al existentei,
-Anaximene afirm c lucrurile au un substrat unic i infinit, dar nu indefinit - aerul.
- Din aer, conform opiniei lui, s-au nscut toate lucrurile care au existat, exist i
vor exista, inclusiv zeii, i lucrurile divine.
.El afirm, c atunci cnd aerul este foarte linitit, el nu poate fi sesizat cu ochiul,
dar se face simit prin frig, prin cldur, umezeal i micare.
-Aerul se mic continuu, cci dac nu s-ar mica, nici lucrurile - compuse i ele din
aer - nu s-ar transforma.
- Atunci cnd aerul se rarefiaz - el se transform n foc.
Devenind mai dens, produce vnturile.
Printr-o densificare mai mare se produce norul,
i mai mare - apa,
i mai mare pmntul
, prin densificare maxim - pietrele.
Aerul la comprimare ( se raceste) - apa
Aerul la rarefiere foc
PREMISE ( cum a ajuns la aceaste idei )
Toate corpurileceresti sunt suspendate.
Toate cavitatile subterane sunt unmplute cu aer.
Toate fiintele vii la anstere inspira si la moarte expira.
Zeul EOL- zeul vvintului

HERACLIT din EFES

. Heraclit susinea c nu a fost discipolul nimnui, declarndu-se autodidact
Heraclit obscurul (neinteles). Gindurile lui erau/sunnt de neinteles.
-

Refuza tronul din favoarea fratelui sau.

- Intr-o scrisoare ctre Hermodor Heraclit se ntreab, pn cnd oamenii vor fi ri,
nu numai fiecare n parte, ci toi laolalt, orae ntregi?
Poate c aceast comportare a lui Heraclit i i-a determinat pe contemporani s-1
califice drept plngre, morocnos, venic ntristat,pessimist..
- ., ntr-o alt scrisoare ctre Hermodor, scrie: "Nu ursc oamenii, ci rutatea lor.(...)
V minunai c nu rd niciodat, iar eu m mir de cei care rd... n timp ce ar trebui
s se ntristeze de apucturile lor viclene... dup ce-ai furat bani, ai sedus femei,
v-ai otrvit prietenii, v-ai btut joc de cele sfinte, v-ai prostituat, oameni lipsii de
credin care v-ai clcat jurmintele,... voi unul mai ru dect altul. S rd cnd
vd toate aceste?
- - In cele din urm, nrit pe prostia omeneasc, Heraclit s-a retras n muni, unde-i
petrecea viaa, hrnindu-se cu ierburi i cu rdcini.
A purtat pin la moarte toga purpurie (mantie rosie)-semnul puterii imperial
- A scris carti despre foc, suflet, logos. Pina astazi s-au pastrat 30 fargmente care I
se atribuie lui Heraclit.

TEZA :
-

La inceput a fost un jar ceresc, , focul treptat s-a stins , apare aerul, apa,
pamantul.
Lumea este asemenea unui foc vesnic pilpiind.Totul apare din foc si totul se mistuie
in foc.
- FOCUL- elemental primordial al existentei.Aceast lume, aceeai pentru
toi, n-a faurit-o nici vreunul din zei... Ea a fost ntotdeauna, este i va fi un foc
venic, care dup msur se aprinde i dup msur se stinge".
10400 ani-ciclul existentei.

Lumea se auto inflameaza. (in biblie : urmatorul potop va fi din foc)

.- Focul e folosit de el pentru a evidenia c principala caracteristic a lumii e
schimbarea nencetat - PANTA REI (TOTUL CURGE). el folosete metafora
rului (fr.12): "pe cei care coboar n aceleai ruri i scald mereu alte i alte unde".
--Sufletul omului este asemenea focului. Sufletul omuilui cu moralitate este uscata,
atunci cind amul bea vin, sufletul se umezeste (degradeaza)
- Filosofia lui heraclit este pesimista (schimbarea duce la rau), gindurile lui
considerate obscure si neintelese insa se zice ca :
la citirea unui fragment din opera lui Heraclit Socrate ar fi spus: "Partea pe care am
neles-o e minunat i ndrznesc s cred c la fel e i cea pe care n-am neles-o,
dar e nevoie de un scufundtor din Delos spre a nelege totul"
-

Procesele ce au loc n natur sub form de lupt i armonie decurg ntr-o

anumit ordine, numit de Heraclit logos - cuvnt cu mai multe semnificaii.
Logos- cuvint, gind, povestire, legitale, ordine, armonie
Cosmosul fara logos ar fi asemenea unei gramezi de gunoi.

HERACLIT
-Foondatorul dialecticii antice
-Pantarei-totul curge , totul se schimba, totul se transforma intr-un riu noi nu putem
intraa de 2 ori, pt ca mereu ne vom scalda noi si noi unde.
Lupta/razboiul- mama tuturor lucrurilor (contradictiile) intron om deopotriva este:
-lenevie-harnicie
-boala-sanatate
-intelepciune-prostie

PITAGORA
-

S-a nascut pe insula Samos, o insul ionian situat n apropiere de coastele Asiei
Mici..Din familie aristocratica
Se stabileste in S-ul Italiei, orasul Crotona, o colonie greac la sudul Italiei.,
- Se afirm c Pitagora a fost primul care folosete termenul "filosof* n sens de
"rvnitor ctre nelepciune", considernd c adevratul nelept e doar Zeul. El
asemuia viaa cu o adunare srbtoreasc la care unii vin s ia parte la concurs,
alii s vnd mrfuri, dar cei mai de seam brbai sunt spectatori; "tot aa i-n
via, unii apar cu o natur slugarnic, vntori de glorie i ctig, pe cnd
filosofii caut numai adevrul"
Deschide scaola sa Uniunea Pitagoreinilor.
Aici nu putea veni oricine. Pe tablita era scris : ,, cine nu cunoaste matematica, nu
are ce cauta aici,, Mai mult era ca o secta religioasa
.1.Chiar de la nceput, tinerii care veneau s nvee erau examinai dup fizionomie.
2. Cel ce eragsit apt i se prescria un anumit timp de tcere. Nu se fixa la toi
acelai numr de zile, ci fieca- 3.Cel ce tcea asculta cele ce spuneau alii i navea voie s ntrebe dac nu le nelegea suficient, i nici s comenteze ceea ce
auzise. Timpul de tcere nu dura la nimeni mai puin de doi ani.
4. Dup ce nvaser lucrurile cele mai grele - tcerea i ascultarea - i ncepeau
s devin erudii n acest fel de tcere..., abia atunci aveau voie s vorbeasc, s
ntrebe, s scrie ce auziser i s-i spun prerile lor. 5. n aceast faz ei se
numeau matematicieni,

grecii vechi nelegeau prin matematici geometria, gnomonica

.), muzica i celelalte discipline superioare.
6. De aici, mpodobii cu aceste discipline ale tiinei treceau mai departe la
cercetarea alctuirii universului i a principiilor naturii i atunci se numeau...fizicieni.
Ideea:
Lumea e condusa de catre cifre. Cifrele conduc lumea
Cifrele elementele primordial a existentei. Reflecta esenta lumii
Cifrele sunt vesnice , poseda prop magice
Cifrele se impart in
Pare perfectiune, armonia
Impare imperfectiune
Figura geometrica perfecta- cercul, sfera (miscare circulara)
Totul poate di exprimat in cifre :
Dreptatea- de fiecare data acelasi rezultat (2+6 1+7 4+4 3+5)
Dragostea, prietenie
Fiintele umane (tipuri) ---- simpli murituri
----semi-zei /semi-demoni
---- nemuritori (zeii)
De la scaoal lui pitagora am intilnit un sir de superstitii si a pseodostiintei:
NUMEROLOGIA
: a nu lasa urma pe cenusa
A nu minca inima
Anu minca de pe lama cutitului,

DEMOCRIT
- Opusul obscurului Heraclit, Democrit este filosoful care rde.
Ce propune Democrit este simplu (cel puin ca ideal): s-i petreci viaa n modul cel
mai fericit i mai puin mohort, s nu te temi, s rzi, s-i cunoti limitele, s vrei
s fii n echilibru cu tine, s nu-i complici viaa, s nu doreti lucruri peste putin,
s nu te lai prad pasiunilor, s spui da bucuriilor. Plcerea adevrat e de fapt cea
independenta, cea gsit n tine.
- S-a nscut la Abdera ntr-o familie bogat,fapt ce i-a permis s primeasc o
educaie aleas i s cltoreasc mult n scopul completrii cunotinelor.
- El a cltorit prin: Egipt, Persia, Etiopia, India .a.
-a avut parte de o mostenire boagta
-reintors in orasul natal este tras la raspundere pentru CHELTUIRE NESABUITA A
BANILOR (a irosit mostenirea ) (exemplu prost lasat tinerilor /cetatenilor orasului)
-judecatorilor le oferea cartea sa :DIA KOSMOS(despre totul in lume / tratat asupra
lumii).. cartea a fost inalt apreciata, I sa oferit un premiu banesc
-inca in timpul vietii I s-au ridicat statui

TEZA FILOSOFICA

Totul in lume se constiutie din ATOMI.

Totul apare la asocierea dintre atomi, si totul dispare la disocierea dintre
atomi
ATOM-indivizibil, lipsit de parti, ceea ce nu se mai imparte
Atomii sunt :
Vesnici
Indestructibili
Impenetrabili
Se afla in permanenta miscare (se misca sub forma unui virtej)

Au proprietatea de ASOCIERE SI DISCOCIERE.

Atomii au:
Forme diferite
Greutate
Atomii nu au:
Miros
Gust
Culoare
Aceste proprietati apar in rezultatul diferitor combinatii de asociere.
Atomii, fizic invizibili, indistructibili sunt toi compui din aceeai materie,
fiind diferii prin form, mrime, ordine i poziie reciproc.. La nceput
acetia se gseau rspndii n spaiul gol, dar lovindu-se reciproc ei au
format un vrtej i prin unire au creat lumea.
i sufletul omului este alctuit din atomi ce au forma sferic ca i atomii
focului.
Prin respiraie omul ia atomi din aer, prin expiraie el elimin atomi.
Pe acest proces, n opinia lui Democrit, se bazeaz viaa.
Totul se constituie din atomi , pina si suflete si zeii.
Principiile:
Din nimic nu se poate nate nimic; nimic din ceea ce exist nu poate disprea
tar urme. Orice schimbare e condiionat de unirea sau disocierea atomilor.
Nimic nu se ntmpl din ntmplare, ci dintr-o cauz anumit i aceasta cu
necesitate. Cauzele n viziunea lui DemOcrit au un caracter mecanic.
Nu exist dect atomi i spaiu gol, restul este prere. n categoria aparenei
(prerii) la Democrit nimeresc i aa-zisele caliti secundare, ilustrate de senzaii
cum ar fi: dulcele, amarul, caldul, frigul i culoarea.
Atomii se afla in vid. MIscarea , asocierea si disocierea nu se realizeaza haotic, se
supune logosului
Filosofia lui Democrit a fost considerate periculoasa, si foarte des interzisa
CUNOASTEREA:
De pe suprafata obiectelor se separa straturi foarte fine de atomi care ajung pe
suprafata ochilor nostri.
(Precum coaja de pe ceapa)
Din ochii nostri apar miriade de tentacule, care foarte rapid ating si fug inapoi.
Majoritatea cunostintelor le capatam de la natura
A construi case ne-am invatat de la rindunice
Arta tesutului de la arahnide
Arta frumosul de la lebede.
In stiinta contemporana apare o stiintaBIONICA. (ex? de a produce in laborator ceea
ce este natural)
Ex: agentia spatiala NASA cheluieste milioane de dolar pentru studiul formelor de
deplasare a fiintelor vii.
Dupa om putem judeca dupa faptele acestuia.Noi suntem ceea ce facem.

In viata e mai bine de a nu avea de a face cu femeiile, ele sunt mai iscusite in vorbe si
ginduri rele.
Podoaba cea mai frumoasa a unei femei este TACEREA.
Copii trebuie sa fie bine educati, altmiteri veti ajunge nelinistiti

PLURALISTII
PLURALISTII -mulitudinede principii primordiale(apa ,aer, foc, pamant, mai poate fi si
:eterul)

ANAXAGORA
- Anaxagora din Clazomene s-a nscut ntr-o familie nobil i bogat.
n tineree a fost puternic influenat de filo sofia milesie-nilor Anaximandru i
Anaximene.
ntreine relaii prieteneti cu Euripide i Pericle
- Dup 30 de ani de aflare la Atena e silit s se refugieze la Lamsakos pentru a-i
salva viaa.
Indignarea o provocase ideea lui Anaxagora despre soare, care, n opinia lui, n-ar
fi dect o mas de pietre incandescente.
-Anaxagora se ntreab
cum se face c din pinea pe care o mncm se produc oase, carne, vene, pr etc?
Cum se ntmpl c din apa ce ud rdcinile pomilor, se produc frunze, coaj, lemn i
fructe?
Probabil c ceea ce se pare a fi produs din nou, trebuie s fie cuprins n
mncarea pe care o folosete omul.
+ In pinea, apa, alimentele pe care le folosim sunt cuprinse toate elementele
corpului, nainte de a fi asimilate de organismul nostrum.
Faptul c aceste elemente sunt prea mici ne mpiedic s le sesizm,
+ Sngele, de exemplu, nu se produce abia n organism,
ci este amestecat n hran nainte ca aceasta s fie folosit de noi.
La baaza lumii sunt HOMEOMERIILE.
HOMEOMERIE--seminte a tuturor lucrurilor
TEZA FILOSOFICA:
Totul exista in tot.

EMPEDOCLES
Este reprezentantul naturalist!lor ("fizicienilor") pluraliti.
Despre dnsul circula legenda c ar fi disprut n timpul unui ritual religios, alii
susin c el i-ar fi curmat viaa, aruncndu-se n hul incandescent - craterul
vulcanului Etna.
- Empedocle e filosoful ce ncearc s mpace ntr-o sintez eleatismul cu
heraclitismul.
- El susine c LUMEA ARE LA BAZ PATRU ELEMENTE ce sunt venice calitativ i
schimbtoare dup locul ce-1 ocup n spaiu: PMNTUL, APA, FOCUL I
AERUL.
Toate lucrurile din lume sunt alctuite din particulele acestor patru elemente, iar
lucrurile se deosebesc dup cantitatea de particule ce sunt amestecate n ele.
-

El, ca i eleaii, susine c din nimic nu apare nimic i nici nu dispare n nimic .

La "dispariia" lucrurilor are loc doar desprirea particulelor - cele patru

elemente rmnnd neschimbtoare.

Forele ce pun n funcie unirea i dezuni rea lor n lucruri sunt iubirea i ura.
Iubirea - unete(pricipiul edificator), ura - dezmembreaz(principiul distrugator).
Ele domin pe rnd procesele din lume.

- Referindu-se la SUFLET, Empedocle afirm c acesta a fost

un demon fericit n lumea zeilor,dar atins de suflarea discordiei provocate de
ur s-a pomenit ncarnat n plant, animal sau om.
Aici, perfecionndu-se prin aciuni pline de dragoste fa de tot ce e viu,
sufletul poate obine ansa reunirii cu Divinitatea.

???XENOFAN
Zeiii tracilor aveau ochi albastri si par roscat.
Zeii etiopenilor sunt cu ochi negri si cu par
ondulat
Daca caii ar fi avut maini , zeii lor ar fi asemenea
acestora
(NU
EXISTA
ZEI,
EI
SUNT
DOAR
INCHIPUIREA OAMENILOR) ccuvintele lui
Xenofan defapt

SCOALA DIN ELEEA

i-a desfurat activitatea filosofic la sfritul
sec. VI i n sec. V a. Chr., numit astfel dup
oraul Eleea - colonie greceasc din sudul
Italiei.
Reprezentati:
-Parmenide din Eleea
-Xenofan din Colofon
-Zenon din Eleea
- Melissos din Samos

XENOFAN
Original >
"Omul
i
nchipuie
Divinitatea dup chipul i
asemnarea sa, iar dac
boii, caii, leii ar avea mini
i ar putea picta, atunci
caii ar picta zei care ar fi
asemenea cailor, iar boii ar
picta zei asemenea boilor"
(fr.l67). n continuarea ideii
sale el afirm: "Etiopienii
i nchipuie pe zeii lor
negri, pe cnd tracii i
nchipuie cu ochiialbatri i
cu prul rou" (fr.l 6).
In concluzie Xenofan afirma
ca:
Universul
i
Divinitatea
sunt
identice
i
dup
Xenofan "natura divinitii
este
sferic
i
n-are
asemnare cu omul"

Problema pricipala este EXISTENTA.

PARMENIDE
Au fost formulate un sir de TEZE:
1. Existenta este tot ce este.
2. Non-existenta nu exista. Existenta umple totul.
3. Exista doar ceea ce poate fi reflectat in gindire.

Parmenide consider c tot

despre ce se vorbete i se
gndete este. E imposibil
s cugeti i s vorbeti
despre ceea ce nu este.

ADICA Ceea ce se schimb i e cunoscut cu

ajutorul organelor de sim, de fapt, nu are
existen, e contradictoriu i schimbtor.
APORIILE LUI ZENON(demostractiile impotriva miscarii)

1.DIHOTOMIA (impartirea la 2) (un seg se imparte in jumate, jumatea in jumatate,

jumatatea iarasi in jjumatate si asa pin la infinit)
2.SAGEATA- niciodata nu va ajunge la tinta. (ea in general nu se misca) sageata se afla
in stare de repaus in fiecare clipa , miscarea se constituie din suma starilor de repaus.
3.ARHILES SI BROASCA TESTOASA, arhiles niciodata nu va reusi sa o depaaseasca,
( arhiles are 2 picioare, broasca are 4.. arhiles face 2 pasi, broasca face 4. Broasca va fi
mereu inainte)
4.GRAMADA5.BATUL CU 2 CAPETE.

SOFISTII
Sec V i.H. in orasele-state grecesti apar un grup de cetateni :SOFISTI .
SOFIST-intelept, invataor, maestru.
Sofistii sunt primii profesori profesionisti- luau bani /cistigau bani.

SOFISTII SE IMPART IN :

1.SOFISTII MATURI/BATRINI- cu adevarat savati , enciclopedisti

PROTAGORAS:omul este masura tuturor lucrurilor

fata de orice lucru exista cel putin 2 opinii.(opinie in grc-doxa), care intre acestea poate
fi considerate adevarata?.Adevaarte si acele pareri care ne aduc noua foloase.
Scopul/misiunea sofistului este a ii invata pe acei tineri sa alega pareri ce le aduc
foloase, sis a evite parerile, ce le aduc daune/suferinta.

ORGIAS a scris un manual de retotorica.

A studiat proprietatile enunturilo.

A insista asupra intrebuiintarea corecta a cuvinteleor.
Primul care a impartit cuvintele dupa gen.
A ramas > TRILEMA LUI ORGEAS- nimic nu exista, iara daca exista nu putem cunoaste,
iara daca cunoastem nu putem comunica.

2.SOFISTII TINERI
Sunt cei care au compromise numele de intelept/sofist. intelept inseaman mincinos,
escros, sarlatan..

ALCIDANT teoria inegalitatii despre oameni.

GRITIAS- unul din cei 30 de tirani, intelept printer cei ignoranti, si ignorant printer
cei intelepti.
Considera ca in educatie si guvernare poate fi aplicata violenta.
Betia-unul dintre cele mai mari vicii

SOCRATE
-

-s-a nascut in orrasul Atena, in familia unei moae(Faianarete) si sculptor(Sofronicos)

- a fost robust, cap mare, git scurt, frunte lata, nas turtit--: URIT LA CHIP, FRUMOS LA
SUFLET
-casatorit cu CSANTIPA (numele acesta : chipul femeii certarete)
- a patricipat in campanii militare, razboi, in calitate de HOPLID (infanterie grea)
-Oracolul (prezicatorul) i-a spus ca-I cel mai intelept om din lume. Socrate a
meditase asupra acestor cuvinte, si a spus: eu stiu ca nu stiu nimic
- cunoastete pe tine insuti GNOSITE IPSUM
- Socrate nu scris nici o carte. Explicatie > Adevarat este ceea ce se afirma doar aici
si acum

Despre ideiile lui putem afla din cartile ucenicilor lui.

-socrate nu lua bani pentru cunostintele sale, si sotia il dojenea din cauza aceasta.
Toti oamenii il respectau, se adresau dupa ceva sfaturi; in jurul lui se adunau multi
tineri, ca sa-l asculte..
A coborit filosofia din ceruri pe pamant. Idea principal in opera sa > OMUL SI
SOCIETATEA, de aceea filosofia sa numeste ANTROPOLOGICA
- Adversarii Iui Socrate: sofitii, preoii pgni i unii politicieni formase un partid care
i jurase moartea i care foloseau orice mijloc ca s-1 defimeze. n scopul defimrii
ei l-au pltit pe Aristofan, ca acesta s scrie o comedie n care Socrate s fie eroul
central, care ar provoca n public rsul i dispreul69. ns autoritatea lui Socrate la
atenieni era aa de mare nct comedia a suferit eec la punerea n scen n 423.
IDEI FILOSOFICE
Lumea a fost creata de catre zei, totul a fost creat cu un singur scop- binele suprem.
Teleos-scop teleologieSoarele sa lumineze ziua, luna-lumina noaptea, ochii pentru vaz,
anotimpurile ca sa se reuseasca roada.
CUNOASTERE
Oamenii nu au nevoi de multe profunde cunnostinte, ei se pot baza pe
cunostinte elementare, simple: ingrijirea plantelor,animalelor, prelucrarea
lemn, piatra , metal.
Matematica doar in masura pentru a Numara baniii.
Restul cunostintelor le putem capata doar din preziceri.
- Zeii nu iubesc oamenii intelepti. Soarta lui prometeu.
- Primele cunostinte vin din pomul cunostintei. A lui Adam si Eva
-

SCOPUL FILOSOFIEI
- Este de a cunoaste, si de a trai cu 4 notiuni fundamentale:
o Binele
o Frumos
o Adevar
o Dreptate
- .---PARADOXUL MORAL:
- Oamenii ssavirsec fapte rele din ignoranta. Semnificatia ignorantei este
NECUNOASTEREA
Omul daca ar sti ca aceasta este rau, nu va face.
- Pe un om pe care ne-a lovit , putem sa ne supara, pe un magarul care ne-a lovit nu.
- Pentru Socrate srcia, boala i chiar moartea nu sunt un ru real, fiindc ele nu pot
atinge sufletul.
Invidia, lcomia, ura din lipsa de tiin aduc cel mai mare ru sufletului.
De aceea, pentru Socrate, e mai bine s suferi rul, dect s-I comii.
Metoda filosofica a lui Socrate:
MAEUTICA- arta mosia adevarului.
- Intra in discutie cu diferite personae, punea o serie de intrebari, recurgea la ironie, ,
si oponentul sau nu putea face fata discutiei.
-

Socrate a fost invinuit de inventarea a noi zeitati de influenta negativa asupra

tinerilor. a fost intemnitat si conadamnat la moarte.. socrate avea multi prieteni care
il puteau ajuta sa evadeze, dar socrate a refuzat: toata viata mea am invatat tinerii
sa respecte legea, oricit de aspra nu ar fi aceasta.
Felul cum a murit Socrate ne dezvluie adevrul filosofiei sale, c nu moartea e
lucrul cel mai ru ce se ntmpl cu noi ("Oare nu m-a condamnat la moarte natura
n clipa n care m-am nscut?" -se ntreab Socrate), ci viaa, viaa lipsit de o
semnificaie superioar.

A fi mort (fr semnificaie superioar) n via - ce poate fi mai tragic.

PLATON
-

Numele lui adevarat ARISTOCLES

Dupa tata Este neam de regi, din familia CODRUS
Dupa mama este neamul lui SOLON
A primit educatie si instruire conform statului sau.A a juns chiar si campion olimpic,
Primul sau professor a fost CRATIU. Despre care afla despre ideiilor lui PITAGORA SI
HERACLIT (maetm si fizica)
Al doilea profesor a lui platon este socrate. dragostea vietii lui. Se spune c mai
trziu Platon ar fi zis c mulumete zeilor pentru 3 lucruri: c s-a nscut brbat, c
s-a nscut la Atena i c s-a nscut n timpul lui Socrate. i ntr-adevr, Socrate a
jucat un rol hotrtor n formarea mentalitii lui Platon.
Anume socrate i-a dat numele de platon lat in spete
In tinerete el a vrut sa fie dramaturg, a scris multe piese de teatru,,,, cind la intilnit
pe socrate a distrus toate operele
dupa moartea lui socrate, calatoreste mult, Viziteaza egiptul, de unde aflaM despre
ATLANTIDA.
Se stabileste in SICILIA, la curtea tiranului DIONISE-cirmuitorul orasului SIRA-CUZA.
Ajunge consilier al acestuia, si chiar se inrudeste, (a luat de sotie una din nepoatele
acestuia)
A propus un sir de reforme, care l-a infuriat pe tiran. Si a fost vindut in robie
spartanilor.
Prietenii l-au rascumparat, si reintors la atena . in gradinele eroului mitic Academus,
a deschis scoala sa > ACADEMIA cursurile aici se faceau pe gratis.
OPERELE SALE:
o Scrierile lui paton au fost realizate intr-o forma literar filosofica specifica >
DIALOG. Acestea nu se termin cu enunarea adevrurilor ultime, ci cu
ntrebri i probleme chinuitoare, ce aveau scopul s trezeasc gndirea
asculttorilor i s-i deprind cu filosofarea.
CRATIL
MNEMNON
LISIAS Despre iubire i prietenie).
HIPIUS
TEA-TET
BANCHETUL (SIMPOZIA)- DIALOGUL DESPRE DRAGOSTE ( de aici si
dragoste platonica)
Trei tipuri de dragoste:
TEROS(AFRODITA COMUNA) DRAGOSTEA TRUPEASCA
AGATE- DRAGOSTEA FATA DE DUMNEZEU
FILIO- DRAGOSTEA DEA MAI INALTA DE DRAGOSTE,
(PRIETENIE) DRAGOSTEA DINTRE BARBATI
DRAGOSTEA PLATONICA- este dragostea lipsita de
corporalitate, de contactul fizic, forma cea mai superioara de
dragoste.
STATUL(REPUBLICA) LEGILE
Platon afirma ca exista 2 lumi:
LUMEA UMBRELOR- lumea pamanteasca, lumea obiecteleor, fiintelor,s I
evenimentelor Trecatoare/efemere.
LUMEA IDEILOR- (adic care poate fi neles numai prin
raiune), adevarat realitate, este lumea in care dainuiesc
ideiilor tuturor obiectelor, fiintelor, evenimentele, fenomene
ale nature este lumea binelui, frumosului, armonia ,

perfectiunea.lumea in care dainuieste binele frummos,

adevarul si drepattea
- Eidos- imagine ce poate fi conteplata doar cu
ajutorul ratiunii. De unde si cuv IDEE.
S ne nchipuim, zicea Platon, o
peter adnc i ntunecoas, n care
- Pentru a intelege invatatura despre ideii, platon
un grup de prizonieri ar fi nchii i
recurge la MITUL PETEI.
legai venic cu spatele spre intrarea
o PESTERA este lumea paminteasca,
liber, prin care ptrunde lumina. Ei
o PRIZONIERII IN LANTURI-sunt
nu pot vedea dect peretele din fund al
oamenii si trupurile acestora.
peterii, pe care lumina ce vine din
o ELIBERAREA DE LANTURI- moartea
afar formeaz un fel de "ecran".
o LUMINA ORBITOARE A SOARELUIOamenii i animalele de afar, care,
adevarul ,
putndu-se mica n libertate, trec pe
o REINTOARCEA IN PESTERAdinaintea intrrii deschise a peterii i
reincarnearea(metempsihoza= migratia
i proiecteaz umbrele pe acel ecran.
sufletului)
Iar acele umbre sunt tot ce vd
ANAMEZAAMITIREA
CELOR VAZUTE IN LUMEA
prizonierii, tot ce tiu ei despre cele ce
IDEILOR
se petrec n lumea exterioar. Acele
umbre alctuiesc, cu alte cuvinte
- SUFLETUL OMULUI se contituie din 2 parti
pentru ei unica lume cunoscut. O
1. LOGISLON -partea rationala
lume fantomatic i totui real,
2. ALOGON- partea afectiva si sezoriala
ntruct prizonierii o percep cu
ajutorul organelor de sim, dar o lume,
FILOSOFIA SOCIAL POLITICA(INVATATURA
n acelai timp, care se deosebete
DESPRE STATUL IDEAL)
adnc de lumea adevrat, care pentru
- Cauza tuturor suferintelor ,relelor este legatura
ei rmne numai o lume gndit, o
noastra cu lumea paminteasca;
lume numai inteligibil.
Intr-un stat trebuie sa fie comun, pina si femeile
Sufletul nostru este nchis n petera
si copiii.
corpului nostru. Prin ferestrele
Aceasta nu semnifica anarhie sexuala.
strmte, care sunt organele simurilor,
Barbatul avea dreptul o relatie cu femeia de la
nu pot ptrunde dect umbrele
30-40 ani (Femeia de la 20-30) pentru merite in
lucrurilor din afar, care exist, dar nu
lupte si in munca.
simt reale - realitatea adevrat o
Toti copii ce se nasc impotriva acestor reguli
trebuie sa fie exterminate.
formeaz lumea inteligibil cu ideile ei,
- Copii nu trebuie sa-si cunoasca parintii,si nici
ale cror copii sunt lucrurile din lumea
parintii nu trebuie sa-si cunoasca copii. Copii
sensibil.
trebuie sa fie educati in institutii speciale.
La 16 ani cei mai destepti sunt alesi pt serviciu militar
Ceilalti pt muncile campului
La 30 ani , ccei mai buni , capata dreptul de a detine functia de MAGISTRAT
-

CETATENII statului ideal se impart 3 starturi:

MAGISTRATII- trebuie sa conduca bn
Primele 2 categorii nu au
dreptul la proprietate
STRAJERII- trebuie sa lupte sa apere bine
privata si
familie.
TARANII /MESTESUGARII- trebuie sa munceasca bine

MITUL METALELOR
MAGISTRATII- aur
STRAJERII argint
TARANI- arama
ROBI- nui metal

Artistii sunt izgoniti din statul ideal:

o PICTORII SI SCLUPTORII-realizeaza chipuri, inmultesc imperfectiunea

o MUZICA- poate sa provoace lene, apatie
muzica buna este cea care mobilizeaza la lupta si la munca
o ACTORII- ne invata arta prefactorie
MEDICII- PENTRU OAMENI SANATOSI, SCOPUL LOR ESTE PREVENIREA ,PROFILAXIA
CETATENI SUN OBLIGATI SA TINA DIETE SI SA PRACTICE SPORTUL
-

PLATON EVIDENTIAZA 6 FORME DE GUVERNARE(ORGANIZARE STATALA)

TREI BUNE SI TREI RELE
BUNE:
RELE:
MONARHIA
TIRANIA
ARISTOCRATIA(REPUBLICA)
OLIGARHIA
DEMOCRATIA
TIMOCRATIA-puterea multimii
Republica- puterea celor mai buni,

ARISTOTEL
-

S-a nascut in orasul Stagira in familia unui medic

La 19 ani viziteaza atena, unde timp de 20 de ani lucreaza si activeaza in cazul
academiei lui PLaton
cucerind stima tuturor pentru erudiia lui neobinuit i pentru excepionalele
sale caliti intelectuale. Se mai cunoate c el avea vorba cepeleag, ochi mici,
picioare subiri, ns avea mbrcmintea plcut, frizur minunat ngrijit i inele
cu pietre scumpe de o rar frumusee
Este invitat in Macedonia, la curtea lui filip al II, pentru a deveni mentorul lui
Alexandru Macedon.(Alexandru cel Mare) timp de 8 ani.
Reintors la atena in Gradinile zeului Apolon Licheianul, isi deschide scoala sa
numita > LICEU.
Cursurile se faceau pe alee, in cursul plimbarilor in acele gradini.
Filosofia lui se numea Peripatetica ce inseamna plimbare.
Operele sale>
- Fizica
- Istoria animalelor
- Meteorologia
- Retorica
- Poetica
- Etica magna(mare)
- Etica catre Nicomah/f
- De anima (despre suflet)
- Politia ateniana (statul)
Dupa moartea lui Alexandru Macedon , paraseste Atena pentru a nu oferi
prilejjul atenienilor sa pacatuiasca a 2-a oara in fata filosofiei. (prima data a fost
cind l-a omorit pe socrate)

Platon imi este prieten, dar adevarul imi este mai scump.
Nimeni nu s-a intors din lumea ideilor pentru a confirma existenta acestora
Considera ca Filosofia- stiinta primilor principii

Dupa aristotel exista 2 PRINCIPII PRIMORDIALE

1. MATERIA (principiul vesnic , indistructibil, pasiv, amorf al existentei)tot ce sta
la baza tuturor lucrurilor.

2. FORMA (principiul vesnic, acttiv, potena pur) reflecta esenta tuturor

obiectelor

Aristotel a formulat 4 CAUZE A EXISTENTEI

1. CAUZA MATERIALA ( tot ce este din material are form)
arama
este cauza statuii, argintul aceea a cupei.
2. CAUZA FORMALA
3. CAUZA ACTIVE
(tatl este cauza copilului..)
4. CAUZA FINALA (cu ce scop)
sntatea este cauza plimbrii
Un exemplu : Un bloc de marmura(materialul din care va fi confectionata o
posibila viitoare scluptura.), scluptura, si scluptorul
Omul se constituie din trup si suflet.
SUFLETUL OMULUI SE CONSTITUIE DIN 3 PARTI
1. PARTEA RATIONALA (in cap) o avem in comun cu zeii. Conine dou
componente spiritul activ i raiunea pasiv, care reflect realitatea. Primul e
nemuritor, ptrunztor prin intuiii i creator, iar al doilea vremelnic, muritor o
dat cu trupul omului.
2.PARTEA AFECTIVA-simtirea (in piept/ in abdomen sau in burta) o avem in
comun cu animalele.
3.PARTEA VEGETATIV (crescatoaare) o avem in comun cu plantele
CUNOASTEREA
Cunoasterea se face prin INTELEGHIA
Aristotel considerat FONDATORUL LOGICII FORMALE- disciplIna ce studiaza
legitatile gindirii logice. SILOGISMUL- compartiment a logicii. capacitatea de a
obtine concluzii.pe baza a unui argument compus din trei propoziiuni (majora,
minora i consecvena sau concluziunea):
Ex.
1. toi oamenii sunt muritori (majora),
2.dar Petru e om (minora),
3.deci Petru e muritor (concluziunea).

1. TOATE METALELE CONDUC ELECTRICITATE

2. AURUL ESTE METAL
3. AURUL CONDUCE ELECTRICITATEA
Exista 256 de silogisme, dar 26 din ele pot fi considerate logic corecte.

FILOSOFIA SOCIAL-POLITICA ARISTOTELICA

ETICA-stiinta despre virtutile omului (virtute- calitate pozitiva).Virtutile se

impart in 2 tipuri: etice (inascute) diano-etice (ale ratiunii)..
- virtuilor dianoetice care sunt n numr de cinci:
1) tiina care ajut la cunoaterea esenei faptelor; 2) arta, al
crei scop e creaia; 3) prudena care ne duce spre bine n baza
bunului sim i al raiunii; 4) inteligena deintoare de
cunotine ce le depesc pe cele tiinifice i 5) nelepciunea
care unete pe primele patru cu scopurile concrete ce urmresc
binele.
Rau pe lume este de 2 ori mai mult decit bine.
Orice exces orice extrema la fel este un rau.
- Darnic- inseamna a fi bun
- Zgircit- e rau
- Putin Zgircit - e rau
- Foarte Zgircit - e rau
- Putin darnic- e bn

- Foarte darnic e rau

Raul foarte des invinge binele. Binele invinge raul- este doar o poveste pt copii.
OMUL ESTE ZOON-POLITIKON- latura sociala a finitei umane. Noi ne nastem in
societate, ne dezvoltam , tot in cadrul societatii. Omul nu se poate asemui unui
lup, vulture, sa traiasca de unul singur. Omul este o fiinta de turma
STATUL IDEAL
Cetatenii statului ideal nu sunt fericiti. Din parti nefericte nu putem constitui un
tot fericit.
Principala conditie a fericirii, este proprietate privata. Anume asa omul isi
apara propria familia, casa, patria.
Tendinta fireasca a ommului este de a crea familie.
Familia foarmeaza gint (clan) ginile triburi popoare staturi.
OAMENII SE IMPART IN 3 TIPURI (in tendinta de a-si satisfice
conditiile)
SARACI ,
BOGATI,
CU NIVEL MEDIU
Cu adevarat fericiti sunt cei cu nivel mediu de bogatie.
Cea mai buna forma de guvernare > MONARHIA ILUMINATA
Cea mai periculoasa combinatie: intelepciunea si frumusetea (aceste risc
ne paste o data la 1000 de ani)
Aristotel multumea zeilor,ca s-a nascut barbat dar nu femeie, elim dar nu barbar.
Nu este bine ca mintea unui intelept sa fie intunecata de flacarile pasiunii (a
dragostei),
-El afirm c rdcinile educaiei sunt amare, dar fructele ei sunt dulci. Auzind c
cineva l vorbete de ru, spuse: "In absena mea poate chiar s m i bat".
Fiind ntrebat cum se deosebesc cei educai de cei needucai, rspunse: "Tot att
de mult ca viii de mori".
- La ntrebarea "Ce-i un prieten?", ddu rspunsul: "Un suflet care locuiete n
dou trupuri". Poate din aceast cauz mai afirm: "Cine are prea muli prieteni
n-are nici un prieten".

SCOALA CINICA (din greaca chinaios- cine)

ntemeietorul colii este Antistene (cea 435 - 370 a.Chr.) din Atena, elev al lui Socrate. Ca i
profesorul su, Antistene umbla foarte srccios mbrcat, dar nu din indiferen fa de cele
exterioare vieii spirituale, ci din dorina de a-i oca pe atenieni.
Dup moartea lui Socrate, Antistene a deschis o coal filosofic n gimnaziul Cinosarges - de aici i
numele cinic - de la kyon - cine.
. El a nvat de la marele su dascl c plcerea e trectoare,
Spre deosebire de Socrate punea accent pe : munca intelectual,
Antistene o dispreuiete pe aceasta n favoarea muncii manuale, muncii fizice care aduce
oboseala, care minimalizeaz influena pasiunilor, poftelor trupeti.
Di o gene din Sinope (cea 413 - 327 a.Chr.), supranumit, din cauza lipsei sale de ruine "cinele", este
cel mai renumit elev a lui Antistene

Despre Diogene din Sinope circul multe legende. Dou din cele mai renumite sunt: c ar fi locuit
ntr-un butoi i c ar fi fost vizitat de Alexandru cel Mare. Alexandru, profund emoionat de srcia
filosofului, 1-a ntrebat dac are vre-o dorin. "Da, rspunse filosoful, d-te puin la o parte, s nu-mi
ei ceea ce nu-mi poi da!", umbra lui Alexandru cznd peste butoi i lipsindu-1 pe Diogene de razele
calde ale soarelui. La aceste vorbe mpratul i rspunde cu admiraie: "Pe Zeus, dac n-a fi
Alexandru, a dori s fiu Diogene!" (D.Laer.,VI.11,38).

Reprezentanti
Antistene
Diogene (care traia in butoi)
Teza acestor filosofi: cauza nefericirii , este dependena prea mare de
realizarile civilizatiei,

FILOSOFIA ELENIST
ELINISMUL
-

- perioada de inflorire si dominare a culturii grecesti (ellada- grecia).

Chronologic sau istoric corespunde cu perioada de cucerire a lui alexandru
macedon,pina la distrugerea ultimului stat elinistic: Egiptul ptolemeilor (condus
de catre Cleopatra)
Cuceririle lui Alexandru Macedon au avut consecine importante. Pe de o parte,
ele au contribuit la rspndirea culturii elene n lume, devenind bunul comun al
popoarelor care triau n jurul Mediteranei, fenomen ce a dat natere termenului
de elenism.
Pe de alt parte, cultura, ndeosebi cea mistico-religioas a acestor popoare, a
influenat asupra filosofiei greceti.
Decade rolul Atenei n viaa spiritual i filosofic, centrul vieii culturale
trecnd n oraele Rodos, Pergamon i ndeosebi n Alexandria.
Se instituie SPIRITUL COSMOPOLIT . regii se considereu cetateni ai lumii.

SCEPTICISMUL
-

Provine de la gr. skeptikos - care cerceteaz, examineaz

Fondatorul este Piron. Participant al campaniei lui alexand. Macedon in india
Conceputul principal este : ATARAXIA (ca si nirvana) lipsa oricaror suferinte
tulburari, starea de calmitate, de euforie, extas de nedescris.
Teza filosofica: Totul in lume este trecator, nimic nu merita sa avem o traire
neplacuta.
- Pentru a ajunge la ataraxie Pyrrhon cerea s inem cont de dou
"principii":
1.
Lucrurile sunt i rmn n esena lor imposibile de afi cunoscute. Ceea ce
tim despre ele se reduce la preri contradictorii. La fel stau lucrurile i n privina
rului i binelui, dreptului i nedreptului - cci totul este totuna - cnd bine, cnd
ru, dup cum sunt i mprejurrile.
2.
De aceea trebuie s ne abinem de la orice judecat i s ne mulumim cu
tcerea. i atunci se vor rezolva toate de la sine.

Scepticii spun c nu avem indicii sigure despre adevr,c nu putem percepe i

cunoate proprietile adevrate ale lucrurilor, Toti scepticii au elaborate TROPII .
( exemple)

fiinele nsufleite sunt diferite i percep n mod diferit obiectele i nu

se tie care din perceperi sunt adevrate;
oamenii sunt i ei diferii ntre ei - concluzia e aceeai ca i mai sus;

simurile noastre difer i furnizeaz despre acelai obiect date

diferite (o pictur are relief pentru vz dar nu pentru pipit);
omul percepe lucrurile n mod diferit dup starea n care se afl, dup
vrst etic.;
perceperile difer dup poziia omului fa de obiect (vsla apare frnt
n ap, dreapt n aer etc):
nici un lucru nu e izolat, perceperile au ca obiect nu un lucru, ci un amestec;
aceleai lucruri sunt percepute diferit, dup cantitatea lor i dup
amestecul n care se afl (nisipul e aspru cnd inem n mn cteva
grune, dar e moale cnd o cantitate mai mare lunec peste mn);
relativitatea cunotinelor noastre;
perceperea diferit a obiectelor n raport cu frecvena contactului cu
ele (soarele dei e mai mare i mai puternic, ne impresioneaz mai
puin dect o comet);
diferenele de obiceiuri, de concepii, de modul de via sunt i ele cauzele
perceperii diferite a acelorai lucruri83.

EPICURISMUL
EPICUR- a deschis scoala sa in Atena, cu numele de GRADINILE LUI EPICUR.

Aici Epicur i-a petrecut restul vieii, o via simpl de holtei, consacrat exclusiv
studiului filosofiei i prieteniei. Tot acolo i aveau adpostul i prietenii lui Epicur,
fiecare contribuind voluntar din propriile resurse la cheltuielile necesare vieii n comun.
-In cadrul scolii a cunoscut TEORIA ATOMISTA . meritul principal este fericirea.
FILOSOFIA CALEA SPRE FERICIRE
- Frica de zei i de fenomenele naturii, ignorana, superstiiile i prejudecile -iat care
sunt obstacolele n calea fericirii omeneti. Acestea pot fi nlturate cu ajutorul
filosofiei,
- Filosofia lor nu folosete tiina (fizica) de dragul cunoaterii, ci doar n msura n care
ea contribuie la nlturarea fricii, nelinitii sufleteti.
-- Cea mai mare suferin sufleteasc a omului izvorte din teama de
intervenia divin i de pedeapsa de dup moarte.
Epicur vindec aceast stare de nelinite a omului prin tiina i filosofia sa:
da, zeii exist - dar ntre spaiile intercosmice i nu n preajma noastr. Ei nu intervin n
viaa oamenilor pentru a se impune, i nici nu-i pedepsesc pe oameni dup moarte n
lumea cealalt. De fapt el susine c nici nu este o lume de apoi, deoarece atomii
sufletului se risipesc dup moartea corpului i se unesc la o nou ncadrare a sufletului
o dat cu naterea omului.
Epicur susine c "moartea, cel mai nfricoitor dintre rele, nu are nici o legtur cu
noi, dat fiind c att ct existm noi moarte nu exist, iar cnd vine ea, noi nu mai
existm..
- Nici n tineree nu trebuie cineva s ezite de a se ocupa de filosofie i nici cnd
ajunge la btrnee s
se sature de flosofe, cci nici o vrst nu-i prea timpurie sau prea trzie pentru
sntatea sufletului.
Cel ce spune c timpul pentru studierea filosofiei n-a sosit sau c-a trecut e asemenea
unuia care ar spune c timpul fericirii nu-i nc sosit sau c s-a dus.
De aceea amndoi, i tnrul i btrnul, trebuie s caute nelepciunea, cel de-al
doilea pentru c, naintnd in btrnee, s se simt tnr graie amintirii celor
trecute, iar primul s fie tnr i btrn totodat prin lipsa de team fa de cele ce vor
veni.
CUNOASTEREA

-Cunoaterea la el deriv din senzaii, .Senzaiile repetate dau natere la noiuni

generale, care servesc la formarea judecilor.
Senzaiile nu pot fi false, ci doar "neclare".
Lucrurile clare, evidente, vizibile servesc n calitate de semne pentru descoperirea i
interpretarea lucrurilor neclare, neevidente, invizibile.
Criteriul adevrului, In'aspect teoretic este pentru Epicur senzaia i percepia, iar n
practic sentimentul de plcere sau neplcere
. Dac noi n-am crede simurilor, - scria Epicur, - atunci noi n-am avea nici un criteriu al
adevrului i am fi lipsii de temeiul de a aciona cu ncredere.
Scopul vieii - n concepia lui Epicur - E PLCEREA; dovad c toate aciunile omului
tind spre plcere
nu doar omul, ci toate fiinele nzuiesc de la natur s ocoleasc durerea i s obin
plcerea, ceea ce la om duce la fericire.
A oferit formula fericirii / receta fericirii:
FERICIREA = placere + placerE + placer.(placere la infinit)
(Hedone= placere)
Atunci cnd spunem c plcerea este scopul vieii nu nelegem succesiunea
nentrerupt de chefuri i orgii, nu dragostea senzual cu biei i femei, nu
desftarea cu un pete sau cu alte delicatese ale unei mese mbelugate, ci
prin plcere nelegem absena suferinei din corp i a tulburrii din suflet.
- Din toate acestea, primul i cel mai mare bun este nelepciunea.
din ea izvorsc toate celelalte virtui, cci ea ne nva c nu putem duce o via
plcut, dac nu-i i-o via neleapt, cumsecade i dreapt,
deoarece virtuile merg mn n mn cu viaa plcut, iar viaa plcut nu poate fi
desprit de virtui"
Aici epicurismul vine n contradicie cu stoicismul, care considera aceast idee nu
doar fals, ci i periculoas.
Dup stoici, scopul vietii nu sunt simurile - plcerae, ci la raiunea.
Doar ratiuneea contribuie la determinarea unei viei virtuoase i realizarea binelui.
3 CONDITII ALE FERICIRII :
1. Aponia- lipsa suferintii fizice
2. Ataraxia- lipsa suferintei spiritual
3. Agape dragostea si prietenia.
Sunt 2 tipuri PLACERI : TRUPESTI SI SPIRITUALE

STOICISMUL
Idea filosofica: lumea este condusa de catre Soarta (fatum= fatalismul) totul
este scris.
-Este coala filosofic cu cea mai lung existen n antichitate -ase secole.
-stoicismul,promite realizarea fericirii personale a individului nu prin
ignorarea sau ndeprtarea tiinei, ci, dimpotriv, prin cunoaterea total a
ntregului univers.
-Fondatorul stoicismului este Zenon din Citium sau Kition
-Stoicii mpart filosofia n fizic, logic i etic.
1. Fizica nseamn pentru ei teologie, cosmologie, antropologie i psihologie.
Divinitatea i natura erau pentru ei acelai lucru.
2.Din logic fceau parte gramatica, dialectica i retorica.

3.Etic - doctrina despre dorinele i aciunile corecte ce pot aduce fericire

omului, ns nu sunt neglijate nici fizica i logica,
cci voina fr cunotine este oarb,
iar fapta lipsit de tiin este animalic.
-Ca i Aristotel stoicii evideniaz trei componente, plasate ierarhic, ale sufletului.
Seneca astfel caracterizeaz
1.Partea superioar, raional a sufletului: "...precum raiunea divin st deasupra
tuturor i nu se supune nimnui, tot aa se ntmpl i cu aceast raiune a noastr,
care se trage din cea divin"
(Ser.92).
2.Partea inferioar a sufletului, n ordine descrescnd, o alctuiesc sentimentele
(ndeosebi cele nalte) i pasiunile sau instinctul nemsurat.
Partea raional a sufletului e venic iar cele dou niveluri inferioare dispar o dat cu moartea trupului

Respectnd tradiia platonian, fiecare parte a sufletului i are "sediul" su n

corp:
raiunea - n cap;
sentimentele - n piept (inima)
instinctele necalculate, adic pasiunile, n burt i mai jos.
- Epictet recomand sa Nu lsam viaa s decurg la voia ntmplrii.
"Viaa la voia ntmplrii, ca i apa revrsat: tulbure, glodoas, grea de rzbtut,
groaznic i repede trectoare. Viaa orientat dup un ideal e ca izvorul nesecat:
curat, limpede, gustos, rcoritor ... bogat i pururea fr sfrit"8'.
Un adevarat stoic trebuie cu intelepciune cumpatare si curaj sa faca fata
tutror suferintelor din viata.
Curajul si intelepciunea cele mai importante calitati .

FILOSOFIA EPOCII RENASTERII

1. UNIMANISMUL RENASTERII /RENASCENTIST
2. NATUR FILOSOFIA EPOCII RENASTERII
3. FILOSOFIA SOCIAL POLITICA
RENASTEREA- fenomen socio-cultural european , reprezinta reintoarcerea
reinvierea, valorilor pierdute ale antichitatii, -- si anume reprezinta mostenirea
greco-romana .
GRIGORIE VAZARIE prima data folosoeste acest termen, filosof intalian
.RENASCITA
Istoricul JULES MICHELET folosit termenul RENESANCE , ACEST cuvint este
titulul unui capitol din istoria FRANTEI , ce reprezinta evenimentele sec XV,
avea MOTTO: descoperirea lumii, descoperirea omului
DANTE ALIGHERI lucrarea comedia divina
FARANCESCO PETRARCA CARTEA CANTARILOR
GIOVANNI BOCACIO- DECAMERON
LORENZO VALLA

UMANISMUL
Evul mediu -Omul este o fiinta ppacatoasa, mizerabila, ce trebuie sa-si ispaseaca
pacatul aici pe pamant
OMUL ESTE :
-Cununa creatie lui Dzeu
- Titan , fauritor ai propriei noastre soarte
Fericirea de pe Pamint nu exclude fericirea noastra din ceruri .
STATUIA LUI DAVID - simmbolul renasterii .

NATUR FILOSOFIA
LEONARDO DA VINCI ,
GEORDANO BRUNO
GALILEO GALILEI
NICOLAI COPERNIC
NICOLAE CUZANOS
GIOVANI Pica de la Melandora
Natura este creatia lui D-zeu ,
D-zeu este mare creator, asrtistul primordial
Cunoscind tainele naturii ne apropiem de de D-zeu
Copernic- a realizat revolutia in stiinta , schimba pozitia observatorului cu pozitia
obiectului suspus observatiei

FILOSOFIA SOCIAL- POLITICA

Tomas morus (MOR)- UTOPIA
Tomazo Ampamella- Orasul soarelui
NIcolo Marchiavelli- Princele
Martin Luter- jan calvin , luni tzingvli, ian hus

EVUL MEDIU
-

Perioada din istoria omenii, dureaza aproape 1000 de ani.

Mai este numita si noaptea de o mie de ani

ANI IMPORTANTI:
Anul 313-imparatul constantin si elena declara crestinismul religie oficiala a imperiului
otoman
Doar crestii puteau ocupa functii de stat .
Anul 476- capetenia mercenariilor germani ODOACRU, il ilatura pe utlimul imparat al
Romei ROMULUS;
se declara rege a Italiei, si trimite semnele puterii imperiaale la Constantinopol (sigilii,
drapele, stindartii,tratate etc).
Este anul in care disparut Imperiul Roman..
Anul 529- imparatul Iustinian, printr-un edict special, interzice lacasele de cult pagane,
si scolile filosofice (se inchide scolile lui platon, epicur etc etc)
Anul 1453-caderea Constantinopolului
Anul 1495-descoperirea Americii
Anul 1471- biblia lui Gutenberg, (prima carte tiparita)

NOAPTEA DE 1000 DE ANI

- degardare culturala , economica si politica.
DEGRADARE CULTURALA
In orasele romane erau strazi pavate, iluminate cu felinare, apeduct, canalizatie, bai cu
apa calda, biblioteci, scoli, spitale, teatre, amfiteatre etc.
Exact peste 100 ani, orasele nu maii puteau fi recunoscute (erau murdare,se tineau in
casa purcelusi ca animale domestice , oamenii nu se spalau niciodata , numai la botez,
si cind era ploaie)
DEGRADARE ECONOMICA
Se instituie relatii economice feudale
Gospodarirea naturala,
Sunt abandonate traseele vechi comerciale
DEGRADARE POLITICA
Europa a fost invadata de barbari??
SISTEMUL DE VASALITATE

CARACTERISTICI:
1.FILOSOFIA-ROABA SAU SLUJITOARE A TEOLOGIEI serveste pentru
fundamentarea tezelor religioase.
2.FILOSOFIA ESTE RELIGIOASA- s-a dezvoltat in baza a 3 religii importante:
-MOZAICA
-CRESTINA
-MUSULMANA
Doar slujitorii cultului aveau dreptul sa dicute probleme filosfice: preotii si calugarii
3. FILOSOFIA ESTE TEOCENTRICA- problema principala este prob, existentei si
esenta lui Dumnezeu.
Dumnezeu se manifesta in 3 ipostazze
-TATAL
-FIUL
-SFINTUL DUH
ESENTA LUI DUMNEZEU: dragostea fata de aproapele nostru .
4. FILOSOFIA ESTE DOGMATICA se desfasoara doar in baza dogmelor religioase

PROBLEMELE PRINCIPALE:
1.PROBLEMA CREATIONISMULUI-s-a finalizat procesul de creatie??---- d-zeu a creat lumea in 6 zile,
-se implica d-zeu in desfasurarea evenimentelor de pe pamint?
2. PROBLEMA BINELUI SI A RAULUI- Sursa raului- LUCIFER (ingerul luminii , cea mai perfecta fiinta din univers)arma
lui cea mai puternica: ISPITA; nu poate nu lua forma unui porumbel alb, sau a unui miel
alb (aceste 2 forme nu le poate lua)
- Alta Sursa raului- vointa libera a omului (Mandria duce la pierzanie)
3. RAPORTUL DINTRE RATIUNE SI CREDINTA
Ratiunea- pt a reusi in treburile pamintesti
Credinta- superioara decit ratiunea,
4.EXORCISMUL-izgonirea diavolului
5. ESCHATOLOGICA- problema sfirsitului lumii
6. DORM OARE INGERII?
7.AVEA OARE ADAM BURIC?
8.OMUL SAU GAINA?

9.DACA DUMNEZEU ESTE ATOTPUTERNIC , POATE EL OARE CREA O PIATRA

ATIT DE MARE INCIT SA NU O POATA RIDICA?

PATRISTICA
(Din latina PATER-TATA) perioada de activitate a sfintilor parinti ale bisericii.
In ortodoxie , cei mai vestiti parinti sunt:
-Grigorie din nisa
-Ioan Gura De Aur
-Vasile cel Mare
La catolici
-Aureliu Augustin blajinul
Anul 326 , in orasul Niceea , este convocat soborul universal al crestinilor
(KATOLICOS= universal)
Au fost insstituite canoanele bisericesti si miresti (canoane= reguli dup care
trebuie s se conduc biserica,, legitati care trebuie respectate).

Cartile canonice ale bibliei: carti din vechiul si noul testament.

Carti interzice: cartea lui Enoh(descrie viata de pina la potop), carteaa cintarilor lui
Solomon(elemente erotice), evanghelia dupa Iuda, apocalipsa lui Ioan(scena sfirsitului
lumii, lucruri inspmt), cartea Sf. Vasile. (procedura de exorcism, o citesc doar preotii cei
mai destoinici, nu oamenii simpli).
Canoanele miresti(regulile care trebuie sa le respecte comunitatile de crestini
(oamenii ), hraana, vestimentatie )

AUGUSTIN
-

s-a nascut n orasul Tagosta, Africa

mama crestina tata pagan
in tinerete a studiat in cadrul multor scoli, si a facut parte din multe organizatii
religioase.
A ajuns a cistige bani ca profesor de retorica, nu a fost casatorit , a trait in
concubinaj cu o femeie, a avut si copii
n Mediolanium(Milan), o influen deosebit a exercitat-o episcopul Amroze.
in mainele lui intimmplator nimeresc fragmente din biblie , a inteles : adevarat
credinta se afla in biblie
Este crestinat, ajunge episcop din HIPONA (africa) moare in timpul
asediului de catre vandali.
A lasat o mostenire : OPERELE > despre invatator,/armonie/adevarata
credinta/ Decivitas Dei(cetatea lui D-zeu)

ONTOLOGIA

Corespunde versiunii biblice, dar acest filosof i-a formulat ntrebrile

-Unde se afla D-zeu ,si ce facea el inainte ca sa fie creata lumea?
- De unde provine raul in lume?
- Ce este timpul?
CREATIA LUI D-ZEU ESTE EXISTENTA, este Binele,
INEXISTENTA- lipsa, deterioarea formei = Raul
Vazul si orbirea, boala si sanatatea, haina si goliciunea, (lipsa a ceva este deja rau)

TIMPUL

- Este esenta lui D-zeu

- Se manifesta in 3 ipostaze:
Trecut
Prezent
Viitor
??Cum au putut prorocii sa vada trecutul si viitorul, cum sa vada ceva inexistent
-Omul se constituie din trup (apartine statului )si suflet(bisericii).
-ISTORIA OMENIII- o confruntare intre 2 cetati, .
Cetatea paminteasca- statul
Cetatea lui D-zeu biserica.
Ambele cetati au la baza DRAGOSTEA,
1. Dragostea fata de sine, pina la negarea lui D-zeu (la stat)
2. Dragostea fata de D-zeu , pina la negarea eului propriu (biserica)
Augustin este considerat fondatorul INCHIZITIEI.

SCOLASTICA
Scola= scoala filosofia ce se dezvoltat in cadrul scolilor religioase.
Sec VIII Europa occidentala a fost unificata de catre Carol cel Mare.(sharle le mane ??)
Au fost deschise un sir de scoli pe linga biserici si manastiri.Doar manastirile si bisericile
erau FOCARE DE CULTURA
Prima reforma in invatamint:
Instituite 2 trepte :
1. TRIVIU
2. CVADRIU
IN TOTAL 7 ARTE LITERARE (DISCIPLINE) INVATAU STUDENTII.
SE STUDIAU 3 SPECIALITATI DE BAZA
1. TEOLOGIA
2. DREPTUL
3. MEDICINA
Scolastica astazi poarta o semnificatie negativa, dar pt timpurile sale a fost un
factor progresiv.
Scolastica- este sterila din punct de vedere stiintific (nu aduce roade)
Savantii acelei epoci purtau nume de HOMO-UNIUS-LIBRI (oameni ai unei singure
carti=biblie /coranul)
-REPREZENTANTI AI ACESTEI FILOSOFII
- Eurigena
- Anseum kentelburi
- Roger Becon
- Pier Abelar
- Toma Daqvino
Cred deoarece este absurd, adevarata intelepciune nu poate fi dezvaluita cu
ajutorul ratiunii (mintii)

TOMA DAQVINO
1224-1275 provine din familie de nobili ,,,, de mic copil manifesta interes
pentru scrierile sfinte. Declara familiei sale ca vrea sa-si dedice viata lui
Dumnezeu.
A fost inchis intro camera cu o fata foarte frumoasa , a rezistat ispitei si a
evadat,,,,
A capat studii in Paris si orasul Kioli.
A fost numit de colegii sai= BOUL MUT.. asculta ccu atentie ce vb profeorul
A luat doctoratul in teologie DOCTOR IN TEOLOGIE, DOCTOR ANGHELICUS (doctor
pe ingeri)

 Operele sale
o SUMA FILOSOFIA
o SUMA TEOLOGIA
Pamintul se afla in centrul creatiei a lui dzeu , sub forma unui disc plat, pluteste pe un
ocean imens ,,,,, in jurul ei se afla 9 ceruri, cel deal noulea cer este o bolta de sticla pe
care sub fixate stelele..
-In al noulea cer de bucurie= a fi alaturea de d-zeu (a fi in rai).
> A realizat o ierharizare a existentei
A vb despre fiintele cele mai perfecte- ingerii , care se manifesta intrun singur
exxemppplar.
A realizat demostararea pe calea rationala a existentei lui D-zeu.
Si a oferit 4 argumente:
1. MISCAREA izvorul sau sursa miscarii este mototrul vesnic PERPETUUM
MOBILE
2. CAUZA- TOTUL IN LUMEA ARE O ANUMITA CAUZA, cauza tuturor cauzelor este
d-zeu
3. NECESITATEA SI INTIMPLAREA-totul in lume este strict prestabilit , chiar si
ceea ce ni se pare intimplator este prestabilit .
4. GRADUL DE PERFECTIUNE- totul in lumea are un anumit grad de perfectiune.
Fiinta absolut perfecta este D-zeu .
Dupa moarte Sfintul Toma a fost canonizat , astazi filosofia lui este filosofia
oficiala a VATICANULUI.
Se numeste astazi filosofia neotomista (filosofia noua a lui Sf toma)
Reprezentat Jean Maripen
Abelard (putem aduce info interesanta despre acesta !!!!!! )
Problema univesaleilor
Universailele sunt subiect in jurul careia s-au duat dispute serioase
CELE MAI GENERALE NOTIUNI: planta , arbore, pasare, om .
Savantii se imparteau in :
1. REALISTII considerau ca universaliile sunt realitatea autentica (adevarat
existenta),,,,universaliile se manifesta in trei ipostaze:
ANTE RE- de pina la lucruri (re = lucruri) ..in constinta in planul lui Dzzeu
IN RE in insasi lucrurile , ca esenta a cestora
POST RE- dupa lucruri , in ratiunea omului.
2. NOMINALISTII afirma ca universaliile sunt doar denumiri, doar cuvinte,
(NOMINA= nume, denumire)
Universaliile nu poseda existenta reala / (Calul concret o pot vedea, dar
cabaliatea nu o pot.)
Cal loshadi cheval horse .
Viziunea nominalista = se considera a fi progresista. A oferit posibiliatea
stiintei sa sse dezolte mai departe

FILOSOFIA EPOCII MODERNE

EMPIRISMUL
EPIRISMUL-Orienatarea filosofica care considera ca izvorul cunoasterii este
experienta senzoriala, ncesiatea practica.

Epiric-provine din simturi . primele cunostinte a le omenirii au caracter epiric:

Exemplu FITOTERAPIA- tratamentul prin intermediul plantelor
- GEOMETRIA geo-pamant , metrou-masurare
- ASTRRONOMIA- astro- stea Nomos- ordine
-

BACON FRANCIS
Fondatorul epirismului se considera BACON FRANCIS
-Savant, filosof, personalitate politica renumita engleza,
-In tinerete a trait in Franta, la curtea ambasadorului englez
-Reintors in anglia , capata studii juridice, Devine membru al parlamentului englez,
reuseste sa devina funtia LORD CANCELAR , PASTRATOR AL MARELUI SIGILIU DE STAT
(echivalentul functie de primul ministru).
- In timpul tratativelor cu Scotia, este invinuit de INALTA TRADARE, SI DE LUARE DE
MITA.
- Si accepta banii si cadourile de la cetateni, doar dupa ce rugamintile acestora erau
indeplinite, ca semn de multumire.
- a fost inalturat de la conducere , mai trziu indreptatit , nu a dorit sa se intparca la
politica
-Opere :
ESEURI
NOUL ORGANON
NOUA ATLANTIDA
ISTORIA LUI FENRIC AL VI-LEA
MAREA RESTAURATIE (lucrare nefinisata)
- Ideile lui :
o Stiinta este putere
o Cel care cunoaste legile naturii,poate sa supuna / sa dirijeze natura.
o stiinta ne va permite sa depasim toate problemele existente , toate
dificultatile- OPTIMISM GNOSIOLOGIC ne va permite sa reintoarcem raiul
pierdut
o stiinta este precum apa,. Provine din 2 surse : din ceruri(teologia ) si din
adincurile pamantului (stiita si filosofia ) teoria adevarului dublu religia si
stiinta nu se contrazic.
- Bacon a fost o personalitate religioasa
o Exista 3 cai in cunoastere.
1- calea furnici (calea care o aleg savantii )- aduna date , fapte, material fara o
examinarea ulterioara
2-calea paianjenului (savantii din epoca scolastica)isi edifica sistemul stiintific
din propria seva, emanatii.
3- calea albinei- aduna nectar si polen, din care obtine miere si faguri
- Metoda de cunoastere, de cercetari stiintifica METODA INDUCTIVA- calea pe care
o urmeza gindirea noastra de la judecati de ordin particular sau singular spre o
concluzie de ordin general.
!!! stim notiunile inductia si deductia !!!
- INVATATURA DESPRE IDOLI- Idolii sunt obstacole bariere in calea cunoasterii
adevarului.
I idol - IDOLUL PESTERII tine de imperfectiunea organelor noastre senzoriale .
II idol IDOLUL TRIBULUI cauza gresilor tine de insusi natura noastra umana ,
aprecierea noastra tine de starea noastra de spirit . Foarte des oamenii considerea
adevarat ceea ce ei doresc mai mult .,

III idol- IDOLUL PIETII cauza a erorilor si greselilor este aspectul polisemantic al
cuvintelor : sinonime, omonine, figuri de stil .in stiinta este o adevarat problema
TERMINOLOGIA (cuvintele de exemplu liliac ,)
IV idol IDOLUL TEATRULUI inchinarea oarba in fata autoritatilorl, preluarea fara
verificare a cunostintelor
FILOSOFIA SOCIAL POLITICA cauza raului / suferintei in viata noastra este
INVIDIA .
Invidia este precum un soare, cu cit urci mai sus , cu atit te frige mai tare.
Invidia este ca un vierme care macina inima noastra
Invidia a adus la pierzanie neamului omenesc
Invidia nu poate sa fie alba sau neagra .
RECETA LONGEVITATII masurra si cumpatarea , calmitatea in toate, chiar si atunci
cind va alimentati .
Oamenii care isi educa proprii copiii sunt mai sanatosi si mai fericiti .
NOUA ANTLANTIDA lucrare cu caracter utopic. Societate in care pe prim plan se
afla stiinta si tehnica. Unde se inscriu aparate de zbor , submarine , incubatoare ,
camere frigorifice .
o Izvorul bogatiei pentru o natiune este comertul si mestesugurile
(industria )

THOMAS FOBBES
JH. LOCKE

RATIONALISMUL
RENE DESCARTES (DECART)
-

S-a nascut in franta, in familia unui functionar, orasul TUR,

. La opt ani a fost dat la Colegiul Iezuiilor unde-i face studiile pn la
vrsta de 16 ani studiind timp de cinci ani mai mult tiinele umanitare, iar
ultimii trei ani - tiinele matematice. ( religios-ordin decalugari ). Tot n
Colegiu ia cunotin de filosofia aristotelic n viziunea scolastic, care i-a
produs repulsie.
A refuzat sa fie calugar, si a devenit militar
Participa la Razboiul de 30 de ani, in calitate de mercenar, atit in armate
catolice si protestante
A intretinut o vasta corespondeta cu monarhii si savantii ai timpului sau.
LUCARILE SALE:
Tratat
Tratat
Tratat
Tratat

asupra metodei
asupra lumii (diu mond)
despre pasiuni
despre dragoste

Este invitat in suedia de catre regina cristina, pentru a discuta ultimele tratate
Audienta i-a fost fixata la ora 4 dimineata, clima umeda si rece a suediei s-a
rasfrint negativ asupra sanatatii lui rene , s-a imbolnavit si a murit X.X
In rusia , sanktpetersburg, i-a fost ridicata o statuie.
Savantii rusi , Pavlov si Secerov, afirmau ca datoreaza succesele lor lui Descartes

Cunostintele poarta caracater stiintific, daca sunt elaborate cu ajutorul

instrumentului mathematic, si pot fi confirmate cu ajutorul matematicii (totul se
confirma cu ajutorul matematicii )
- Aflinduse in Germania, decart medita asupra FUNDAMENTELOR STIINTEI SI
FILOSOFIEI
1. Toate pot fi puse sub
semnul indoielii
La fel ca i Bacon, Descartes i pune scopul de a
2. Nu putem sa ne indoim
reface
doar in faptul ca ne
din rdcini i n ntregime toate tiinele.
indoim
. Pentru nceput, ns, el
3. Ma idoiesc deci cuget
consider c este absolut necesar s ne formm o
4. Cuget, deci exist.
nchipuire
exact despre ntregul ansamblu al tiinelor.
Astfel, Descartes ajunge la concluzia c cea
Descartes comdinti certipar filozofia1 cu un arbore, a crui rdcin este
tudine rezid n nsi aceast ndoial. De
metafizica,
un singur lucru nu
tulpina este fizica, iar principalele ramuri sunt
ne putem ndoi: de faptul c ne ndoim. Dac
mecanica, mene-am ndoi i
dicina i morala. Aa cum fructele unui arbore se
de aceasta, atunci ndoiala noastr s-ar
afl nu n
suprima ea nsi i ar
rdcini, nici pe tulpin, ci abia la terminaiile
disprea. i dac suntem siguri c ne ndoim,
ramurilor, aa
atunci suntem
i fructele cunoaterii ne sunt oferite nu de
metafizic, nici de fizic, ci de mecanic, medicin
siguri c gndim, deoarece ndoiala este o
i moral. Dar, la fel cum
atitudine a cugetramurile unui arbore nu pot produce fructe fr
rii. Prin urmare, suntem siguri c exist n noi
rdcini i
cugetarea. Dar
tulpin, ramurile arborelui cunoaterii nu pot
atunci suntem siguri c existm ca fiine
produce roadele
cugettoare: M
lor fr fizic i metafizic. La baza edificiului
ndoiesc, nseamn c cuget; nseamn c
exist (Dubito
ergo cogito, cogito ergo sum).
-

Ontologia lui decart are natura dualista , se suprapune gnoseologiei.

Existenta se constituie din substanta, iar substanta se constituie din corpuscule

LEGEA CONSERVARII ENERGIEI SI AMATERII nimic nu apare din nimic , si

nimic nu se pierde fara urma

Existenta poseda o infinitate de attribute si modusuri, omului I

este dat sa cunoasca doar 2 atribute :
1. INTINDEREA- se manifesta sub trei aspecte : inaltimea , lungimea
latimea
2. GANDIREA- se manifesta sub senzatii, perceptii, reprezentari,
notiune, judecata, rationament , <3(emotii)
Omul la fel are natura dualista , trupul este in calitate de modus, sufletul in
calitate de atribut (adica e vesnic)

4 PRINCIPII ALE CUNOASTERII STIINTIFICE

Descartes se obliga s respecte patru cerine:
1. "S nu accept niciodat un lucru ca adevrat fr s tiu cu
certitudine c este aa".
PRINCIPIUL CLARITATII SI A EVIDENTEI -Adevart este ceea ne ni se
prezinta noua
Conform acestei reguli, criteriul adevrului este evidena. O
idee este adevrat doar atunci cnd ea este clar i distinct.

Procedeele de cunoatere prin care dobndim idei clare i

distincte sunt intuiia i deducia.
DEDCIE, procedeu prin care se ajunge la o concluzie pornind de la ceva premise
INTUII(UN)E f. 1. Filoz. cunoaterea direct a adevrului fr intervenirea raionamentului

"S mpart fiecare din dificultile pe care le examinez n attea pri

cte s-ar putea i de cate ori ar fi nevoie ca s fie rezolvate mai bine".
PRINCIPIUL ANALIZEI - obiectul suspus cercetarii trebuie sa-I indentificam
partile sale component
. n cercetarea unui lucru complex trebuie s
ncepem prin a-l descompune n prile lui componente,
acestea, la rndul lor, urmnd a fi divizate n pri i mai mici,
pn cnd ajungem la prile cele mai simple. ncercarea de a
cunoate direct un lucru compus, fr a-l reduce n prealabil la
naturile simple din care el este alctuit, este sortit eecului.
2. "S-mi conduc gndurile ordonat, ncepnd cu obiectele cele mai
simple i cele mai uor de cunoscut, pentru a m urca puin cte
puin i treptat pn la cunoaterea celor mai complexe".
PRINCIPIUL SINTEZEI- unificarea obiectului supus cercetarilor
Aa cum nu poi sri direct de la temelia unei case pe
acoperiul ei, ci trebuie s urci cu rbdare treptele unei scri,
n cunoatere trebuie respectat cu strictee ordinea ideilor, fiecreia revenindu-i un anumit loc n lanul din care face parte.
Regula a treia stabilete, de asemenea, c n deducie trebuie s
pornim totdeauna de la ideile cele mai simple, clare i distincte,
ridicndu-ne progresiv la ideile complexe, a cror cunoatere
depinde de cunoaterea celor dinti. ntr-o problem tiinific
obinuit ordinea ideilor se impune n mod natural. Exist
ns i situaii n care ordinea trebuie imaginat de noi.
3. "S fac peste tot enumerri aa de complete i revederi aa de
generale, nct s fiu ncredinat c nu am lsat nimic de-o parte"
PRINCIPIUL ENUMERARII COMPLETE ( INDUCTIA COMPLETE !!!!!! info
Enumerarea const n a parcurge treapt cu treapt lanul judecilor, asigurndu-ne de continuitatea i adevrul lui. Pentru ca enumerarea s fie valabil,
ea trebuie s respecte ordinea cerut de a treia regul i s fie
complet, adic s nu omit nici o verig a lanului deductiv.
Astfel conceput, metoda asigur, dup Descartes, progresul nelimitat al cunoaterii. ncredinat de atotputernicia ei,
filozoful afirm c, aplicnd-o, nu pot exista lucruri, orict de
ndeprtare, la care s nu ajungem i orict de ascunse, pe care
s nu le descoperim.

BENEDICT SPINOZA ( BARUH)

-

Filozof olandez ce provenea dintr-o familie de negustori evrei, refugiai din

Portugalia n Olanda n urma persecuiilor
Pentru libera cugetare n 1656 a fost acuzat de erezie (opinie religioasa contarara
doctrinelor oficiale) de sinagoga portu-ghez din Amsterdam i excomunicat de
mozaism(comuniatea de evrei). Sentina a
fost urmtoarea: De aici nainte toi sunt ntiinai prin cele
rostite s nu mai aib nici un fel de legtur cu omul acesta.

Nimeni s nu-l mai ajute; nimeni s nu mai locuiasc sub acelai acoperi cu el; nimeni s nu-i stea mai aproape de patru
pai; i nimeni s nu mai citeasc ceva scris de mna lui sau
dictat din gura lui.
-

Sortit la o via izolat, filozoful i ctig existena din lefuirea lentilelor

pentru aparatele optice. Si cu producerea funiilor
a dus o viata saraca
regele frantei ii propune sa devina cronicar si a arefuzat : eu dedic cartile mele
adevarului

OPERE:
-

Tratat asupra metodei

Etica more geometria- etica demostrata pe cale geometrica
Noiunea de baz a filozofiei lui Spinoza este cea de
substan. Prin substan el nelege ceea ce este conceput
prin sine, adic acel lucru care nu are nevoie de conceptul
altui lucru din care ar trebui s fie format.
Identificndu-l pe Dumnezeu cu substana (ori natura), concepia lui Spinoza capt un caracter panteist. DUMNEZEU ESTE NATURA
DEO SIVE NATURA EST.
PANTEISM dumnezeu este peste tot , pretutindeni..

NATURA E DE 2 TIPURI,
-

NATURA NSCTOARE (natura naturans), prin care se nelege fora

mictoare, generatoare, creatoare a naturii i
NATURA NSCUT (natura naturata), care este pus n micare de
fora generatoare.
Natura conine deci n sine fora
mictoare a ei.

A nu ride , a nu plinge (regreta) , a nu detesta si nu a intelege A NU SE

BUCUCRA PREA MULT , ANU MANIFESTA REGRETE, TOTUL IN LUME
TRECATOR.
.? MISCAREA GINDULUI SII ADORINTEI NOASTRE DE LA UN OBIECT
LA ALTUL , IN LIMITELE ACCEPTATE
PASRILE CERULUI , NU AI GRIJA
CAINII TIMPULUI ,
IN UNNIVERS IN LUME , ESTE ORDINEA LUI DUMNEZEU /

ETICA LUI SPINOZA

Locul central n etica lui Spinoza l ocup noiunea de
afect. Afecte sunt sentimentele, emoiile, pasiunile umane.
. n loc s condamne afectele i aciunile
oamenilor, filozoful i pune scopul s le neleag, s le
cerceteze dup procedeul geometric, aplicndu-le aceleai
metode ca oricror altor fenomene naturale. Filozoful este
convins c calea pe care cunoatem natura lucrurilor, oricare
ar fi ele, trebuie s fie una i aceeai. De aceea eu voi privi,
spune el, aciunile i poftele omeneti ca i cum ar fi vorba de
linii, suprafee i corpuri.
Nzuina fundamental a fiecrui om este autoconservarea(mentinerea
si apararea vietii proprii).

Cnd este raportat numai la suflet, ea se numete voin.

Cnd este raportat deopotriv la suflet i la corp, ea se numete poft.
Pofta mpreun cu contiina de sine sau pofta contient se numete
dorin.
PRIMUL AFECT fundamental este tocmai dorina.
AL DOILEA AFECT fundamental este bucuria, pe care Spinoza o definete drept
trecere a omului de la o
perfeciune mai mic la una mai mare.
( Bucuria nu este nsi perfeciunea, spune filozoful. Dac omul s-ar nate
perfect n sens absolut, el ar fi lipsit de bucurii. Bucuria este actul trecerii la o
perfeciune mai nalt.
AL TREILEA AFECT fundamental este tristeea, neleas ca trecere de la o
perfeciune
mai mare la alta mai mic, deci ca o regresiune spiritual.
Toate celelalte deriv din ele.
Astfel, voluptatea este raportarea afectului de bucurie, in acelasi timp la suflet
i la corp.
Iubirea este, deci, o specie a bucuriei, iar ura o form a tristeii.

LEIBNETZ
o
o
o
o
o
o
o

Savant filosof german

Reprezentat diplomatic a multor statte germane
L-a cunoscut personal pe petru intii , si dumitru cantemir
La sfatul lui s-a deschis academia din rusia
Rege intre filosofi si filosof intre regi-spusele lui leibnetz
?-director al bibliotecii din ganover pe rusa
Operele sale:
Mononanologia
Teodiceia
A studiat fenomenul magnetismului, electricitatii, lumina ,interactiunea dintre
sissttemele neuronal si sangvinic, calculul diferential , integrala , calculul binar,
prototipul aparatului mecanic de calcul.
A incercat sa elaboreze o limba universala speranta

TEZA FILOSOFICA PRINCIPALA :

- Totul in lume se contituie din monade, monadele se impart in 4 tiputi
1. Monade vagi , sau nule stau l abaza materiei neorganice,(minerale, lichide,
gaze)
2. Monade vii- plante si animale
3. Monadele ratiunii- se manifesta la marea majoritate a oamenilor
4. Monada a geniului- unele sclipiri se manifesta la uniii oameni
Monada tuturor monadelor este dumnezeu
- Ofera modeul rational al lumii
Teodiceia- indreptatirea lui dumnezeu
- Lumea noastra este cea mai buna dintre lumile posibile, create de dumnezeu,
raul in aceasta lume nu exista

FILOSOFIA CLASICA GERMANA

EMANUEL KANT 1724-1804
DATE BIOGRAFICE

- S -a nascut in Prusia orientala

- Orasul konesberg, (astazi Rusia , Caliningrad)
- In familia unui meserias, tata lui era elar, confectiona obiecte din piele, pentru
cavaleri, soldati etc
- A primit studii in orasul natal
- A ajuns sa fie prof particular in familii bogate. In ceea ce priveste Cariera universitara
devine- PRIVAT DOCENT
- Viat lui prezinta interes pentru dietologi (a trait 80 de ani) .Lua masa doar o singura
data pe zi. La masa trebuie sa ne asezam cu foamea unui lup. Lua masa in in
compania a 4 -6 persoane inteligente, dupa masa , prefera sa fumeze o tigara.
- Viata lui a fost ordonala pina la PEDENTISM (era foarte atent la detalii, meticulos etc)
- Locuitorii isi puteau sa-si verifice ceasornicile dupa plimabrile acestuia. Pina astazi
exista in rusia ALEEA FILOSOFULUI , pe care se plimba indiferent de vreme . doar 2
evenimente i-au afectat regimul :
- 1. Lectura cartii lui Jan Jack Russo ,,Emil sau despre educatie,,
- 2.Stirea despre revolutia din franta
- Nu a fost casatorit, . Atunci cand era tinar credea ca nu o sai ajunga bani sa intretina o
familie .
- Despre sex , miscari lipsite de seminificatie metafizica.

ACTIVITATEA LUI EMANUEL KANT:SE IMAPRTE IN 2 PERIOADE:

1.Perioada PRECRITICA dedicata studiului problemelor naturii, explica fenomenul

mareelor (fluxul si relfuxul), forta gravitationala a lumii; astronomie, explica aparitia
sistemului solar ddintr-un nor de praf si gaze (nebuloase)- TEORIA KANT LAPLACE
(laplas ).
2.Perioada CRITICA dedicata studiului problemelor filosofice , Lucrarile:
a.Critica ratiunii pure
b.Critica ratiuniii practice
c. Critica facultatii de judecare
d. Pacea vesnica
Meritul deosebit al lui Kant : CERCETAREA PROBLEMEI

CUNOASTERII
-

Capacitatea de cunoastere umana este limitata,ceva poate fi cunoscut, ceva

nu poate fi cunoscut.
Kant a formula 4 ANTINOMII (se folosesc pt a confirma limitarea capacitattii
de cunoastere umana):

UNIVERSUL ESTE LIMITAT(FINIT) IN SPATIU SI

TIMP
TOTUL IN ACEASTA LUME POSEDA O
STRUCTURA COMPLEXA
TOTUL IN LUME SE DESFASOARA IN MOD
INTIMPLATOR
DUMNEZEU EXISTA

UNIVERSUL ESTE INFINIT IN SPATIU SI TIMP

TOTUL IN ACESTA LUME ESTE FOARTE
SIMPLU CONSTITUIT
TOTUL O LUME URMEAZA O STRICTA
NECESITATE (TOTUL E DETERMINAT)
DUMNEZEU NU EXISTA

PROBLEMA CUNOATERII .Kant evidentiaza 3 TIPURI DE CUNOASTERE:

1. CUNOASTEREA APOSTERIORIC -rezulta din experienta sezonriala si se finalizeaza
cu cunostinte care se numesc FENOMENE.
2. CUNOASTEREA APRIORIC reazlizata prin formele pure ale intelectului in rezultat
avem NOUMENUL. Formele pure ale ratiunii sunt : spatiul, timp, calitatea, si cantitatea
(tot fluxul de excitanti senzoriali ce vin din exterior- este depozitat in forme ale ratiunii
pure )
3. LUCRUL IN SINE- ceea ce nu poate fi cunoscut, ceea ce se afla dincolo de limitele
naostre de cunoastere. TRANSCEDENT.

Savantii, stiinta contemporana , poate fi comparata cu un copilas ce se joaca pe malul

marii, colectind pietricele colorate si cochilii, nerealizind ca adevarate taine se afla in
adincul marii.
-

Regele prusiei i-a interzis lui Kant sa-si expuna viziunile sale in privinta cu
problema Divinitatii, Dupa moaarte regelui a considerat ca juramantul acesta
nu mai are forta, .

INVATATURA ETICO-MORALA KANTIANA

A formulat PRINCIPIUL IMPERATIVULUI CATEGORIC.
Problema : CE ESTE O FAPTA BUNA ? - O fapta este considerata morala daca
serveste exemplu pentru toti oamenii.
Omul trebuie sa fie examinat in calitate de scop, nu de mijloc.

IDEILE SOCIAL-POLITICE:
Sunt expuse in tratatul PACEA VESNICA ,. Kant scrie ca :
- In viitor nu vor mai fi razboaie, din cauza ca vor fi nerentabile din punct
de vedere economic , financiar. Intrebuintarea unui forte militare apte de
razboi este cosntisitoare.
Restabilirea infrastructurii distruse este costisitoare. GRESIT !- astazi una din cele mai
bune afaceri este VINZAREA DE ARME.
- Popoarele in viitor vor concura in realizari de ordin cultural spirtual
: ex: jocurile olimpici, eurovision.
Kant este adeptul guvernarii democratice, spune ca:
- Interesele cetatenilor trebuie sa fie aparate de catre reprezentati
imputerniciti
E:\UNIVER\Enciclopedii\Enciclopedia Universala Britannica Enciclopedia Universala
Britannica vol 08 I-K 286

HEGEL
- A FOST PROF UNIVERSTAR
- MOARE DE HOLERA
OPERELE SALE:
ISTORIA FILOSOFIEI
FILOSOFIA DREPTULUI
ISTORIA LOGICII
FENOMENOLOGIA SPIRITULUI