1)Expuneti esenta filosofiei ca conceptie despre lume .

Filosofia este una din principalele forme a manifestarii spiritului uman, constiintei umane. Ea este teoria despre lume si om in unitatea lor dialectica. Denumirea filosofie provine de la cuvintele din limba greaca phileo-dragoste si sophos-intelepciune, ce inseamna iubire de intelepciune. Filosofia este o component a culturii, a vieii spirituale, alturi de tiina literaturii, art, religie, acestea formeaz cultura i viaa societii..Ea se afl n interelaii cu celelalte componente dar nu se confund cu niciuna dintre ele. Filosofia generalizeaza cunosinte din diferite domenii ale activitatii umane si formeaza o conceptie generala despre lume. u toate acestea ea nu este o disciplina specifica. Ea nu se orienteaza nemi!locit la schimbarea lucrurilor, dar se adreseaza omului insusi, reorganizeaza mentalitatea lui. onceptia despre lume este totalitatea de idei despre lume in intregime, despre om. "ocul lui in aceasta lume este totalitatea de cunostinte despre natura, societate si om. Filosofia e rodul unui efort spre sinteza totala, doctrina care pretinde sa ne dea o imagine de ansamblu a e#istentei. Filozofia reflect realitatea prin nelepciune $cunotine venic adevrate ce au o valoare netrectoare%.Fiecare tiin concret studiaz o latur, un aspect a lumii ncon!urtoare. Filozofia se bazeaz pe tiinele concrete, generalizeaz rezultatele lor pentru a evidenia cele mai generale legiti. &laton spunea c filosofia este cel mai frumos dar pe care l-au dat zeii oamenilor.'egel spunea c filosofia este floarea cea mai nalt a culturii. Filozofia este i nucleul concepiei despre lume i procesul de formare a ei. (n aspectul istoric deosebim urmtoarele concepii despre lume) mitologic, religioas i filozofico-tiinific. 2)Care e obiectul de studiu al filosofiei? onceptia filosofica are obiectul sau nu atit lumea ca atare , cit sensul e#istentei omului in lume. *biectul filosofiei contine acele cunostinte care omul le foloseste pentru a construi tabloul universal al lumii sub unghiul de vedere al +devarului, Frumusetii, ,inelui si Echitatii. -n obiectul filosofiei intra nu tot generalul din e#istenta materiala, dar acel general care este legat de raportul omului, atitudinii lui cu lumea.Filosofia ncearc s e#plice n ce const condiia uman, conceptul de condiie uman, deasemenea situaiile obinuite i limita. (n acelai timp filosofia se preocup de locul i rolul omului in lume.Ea l a!ut s se cunoasc pe sine s-i formeze o cunotin de sine .Filosofia doreste sa modeleze societatea omeneasca in conformitate cu valorile perene ale umanitatii si anume cu valorile de adevar, bine, frumos, dreptate si libertate. Filosofia e preocupata de sesizarea acelor elemente ale economicului, socialului si politicului, care se opun manifestarii libertatii de afirmare prin actiune si creatie a omului ca fiinta rationala, superioara, capabila sa se perfectioneze pe sine si intreaga realitate e#istentiala in care vietuieste. 3)Numiti si caracterizati succind domeniile reflectiei filosofice. Filosofia s-a format n antichitate la nceput n obiectul filosofiei erau puse cunotine din toate domeniile treptat s-a produs o departa!are ntre discursul filosofic i cel tiinific. .ot pe parcursul istoriei s-au constituit domeniile meditaiei filosofice) /. ontologia 0 teoria general a e#istenei, a luat natere la grecii antici1 cerceteaz trsturile i principiile comune oricrei e#istene1 studiaz lumea sub aspectul obiectivitii, micrii, transformrii fenomenelor $i a cauzelor acestora%, oferind o imagine unic asupra lumii12.gnoseologia 0 teoria cunoaterii, se refer la problemele cunoaterii lumii, modul n care se dob3ndete informaia i cunoaterea despre lume1 studiaz formele i metodele cunoaterii tiinifice,14.logica 0 cerceteaz regulile i legile g3ndirii corecte1 etc15.metodologia 0studiaz cile eficientizrii cunoaterii i evoluiei societii umane, metode utilizate n tiina modern, se spri!in pe logic i gnoseologie1 trateaz cile de cunoatere i aciune16.a#iologia 0teoria general a valorilor, studiaz geneza, structura, interaciunea i funciile valorilor n viaa social, dinamica sistemelor de valori17.pra#iologia 0teoria aciunii eficiente1 cerceteaz structura general a aciunilor, condiiile organizrii i diri!rii lor pt a-i atinge scopurile18.filosofia istorei $fil. social% 0studiaza raportul dintre natur i societate, structura i determinismul vieii sociale, formele de guvernm3nt, drepturile i obligaiunile19.etica 0 teoria despre moral, e#amineaz probleme teoretice i practice ale moralei, originea, geneza i esena moralei, legile ei de dezvoltare,1:.estetica 0 teoria gustului artistic1 studiaz categoriile de) frumos, sublim, comic, tragic etc1/;.epistemologia 0 teoria cunoaterii tiinifice1 este o ramur specific a gnoseologiei, care analizeaz valoarea cunoaterii tiinifice, a obiectivitii, a adevrului rezultatelor tiinei, forme, metode n cercetarea tiinific. 4)Caracterizati succint esenta conceptuala a religiei. Concepia religioas apare pe baza celei mitologice, generalizeaz diferite mituri i credine primitive formulnd o teorie integral despre toat realitatea. Ea rees din dedublarea lumii n dou pri) natural i supranatural. <pecific pentru aceast concepie este nu numai admiterea e#istenei unei fore supranaturale, dar i atribuirea ei unui sens specific) c lumea supranatural este adevrata lume, c ea este primordial i determin lumea natural i social. "umea supranatural, ori divin, dirigeaz cu dezvoltarea naturii, vieii umane. .oate fenomenele i procesele realitii erau e#plicate de pe poziiile acestei concepii. 5) n ce consta problema fundamentala a filosofiei? Filosofia a aprut ca rspuns la ntrebrile oamenilor, ntrebri cum ar fi ) e este e#istena = are este raportul dintre e#istena subiectiv i obiectiv = um se constituie valoarea de adevr bine, frumos, dreptate = are sunt cauzele nefericirii omului pe pm3nt = e este fericirea =(n !urul acestor probleme s-a constituit filosofia ncerc3nd s dea rspunsuri nc3t filosofia vizeaz raportul omului cu lumea cu e#istena. Filosofia ncearc s e#plice n ce const condiia uman, conceptul de condiie uman, deasemenea situaiile obinuite i limita. &roblema fundamentala a filosofiei- determina raportul dintre gindire, constiinta , spirit, ideie pe de o parte si materie, natura, univers, e#istenta pe de alta parte. Determinarea raportului lumea spirituala, ideala si cea materiala au 2 laturi) /% latura e#istentiala $ontologica%- ce e#ista $primordial%) constiinta, lumea ideala sau lumea materiala. <e impart in doua categorii >aterialistii si -dealistii. 2% latura cognoscibilitatii- daca e posibila sau nu cunoasterea lumii, cunoasterea esentei lucrurilor ce ne incon!oara. <e impart in 4 categorii) -optimistii-cunostintele noastre corespund realitatii1 -agnosticii-,ei spun ca omul nu poate cunoaste, el cunoaste doar aparenta, e#teriorul1 -scepticii- pun la indoiala, nu stiu si nu pot fi siguri nicicind, ca ceea ce eu stiu este asa cum eu stiu.&roblemele teoretice ale filosofiei sunt n legtur n principal cu raportul dintre e#istena obiectiv i e#istena subiectiv.+cest raport a fost numit ca fiind problema fundamental a filosofiei.. !) Enumerati si caracterizati succint functiile filosofiei. Fiindc filozofia este o teorie despre lume n ntregime, om i raportul lui cu realitatea ea ndeplinete mai multe funcii) ontologic, gnoseologic, metodologic, antropologic, sociologic,

etic, estetic, a#iologic, pra#iologic .a1 . *ntologica- studiaza fundamentele e#istentei.1?nosiologica-studiaza formele si metodele cunoasterii stiinfice1 "ogica- stiinta despre formele si legile gindirii corecte1 >etodologica- se ocupa cu analiza metodelor de cunoastere.1 +#iologica-studiaza structura si functiile valorii,dinamica sistemului de valori1 Etica-e#amineaza problema moralei1Estetica- studiaza categoriile frumosului..oate aceste funcii pot fi reduse la trei momente) 1)<inteza cunotinelor i crearea tabloului lumii unic ce ar coincide nivelului de dezvoltare a tiinei, culturii i e#perienei istorice.2)Fundamentarea, !ustificarea i analiza concepiei despre lume. 3)Formularea metodologiei generale a cunoaterii i activitii omului n lumea ncon!urtoare. ")Caracterizati succint specificul gindirii filosofice orientale antice. &rima etapa in evolutia filosofiei este filosofia antica si cuprinde perioada dintre sec.@--@-- i.e.n. si pina in sec.@- a.e.n.*riginea filozofiei refle#ive antice au fost statele sclavagiste din *rient 0 Egipt, ,abilon, >esopotamia. +ici pentru prima dat au aprut elemente a gndirii filosofice refle#ive, germeni a filozofiei naiv-materialiste. @iziuni filozofico-materialiste, ncercri de a rezolva probleme conceptuale real aveau loc aici la sfritul mileniului trei 0 nceputul mileniului doi .e.n. (n vestitele monumente literare din acea epoc se conin idei despre absurditatea rugciunilor i !ertvelor, despre netemeinicia obiceiurilor i cerinelor religioase, despre ine#istena vieii de apoi.(mpreun cu concepiile ateiste n aceste monumente literare se conin i idei despre ap ca element primordial al lumii din care au aprut toate lucrurile i fiinele vii. Ai totui n mileniul --- 0 -- .e.n. aici predomina concepia religioas despre lume, iar elementele filozofico-materialiste menionate mai sus sunt numai unele momente pe fonul religiei. oncepiile mitologice erau relativ stabile. "una era principalul astru n mitologia babilonean, soarele 0 for care aprinde i stnge corpurile cereti, deci este izvorul ntunericului, aduce moarte. +trii snt zeiti care lumineaz numai noaptea i numai luna aprnd i disprnd este simbolul vieii venice.&roblema principala a filosofiei orientale antice este originea cosmosului, universului,de aceea este numita cosmocentrica. #)$ati o caracteristica succinta a %edelor.Numiti cartile principale ale %edelor. Esenta culturii antice se contine in asa numitele vede-scrieri sfinte cu idei cu caracter filosofic.B@edeB in traducere inseamna cunoastere suprema ,stiinta la nivelul cel mai inalt.@edele se refera la scrierile sfinte fiind considerate emanate din divinitatea cosmica suprema-,rahman si memorate de inteleptii inspirati. @edele povestesc originile lumii, viata zeilor si propovaduiesc rugaciunile si ritualurile.Ele cuprind 5 carti principale )/%Cig veda cuprinde imnuri pronuntate in mod traditional de preoti1 2%-a!ur veda-include rugaciunile rostite de catre asistentii preotilor si contin cunostinte despre modalitatile sacrificiului14%<ama veda-grupeaza melodiile liturgice-libret muzical1 5%+thar va veda- contine descintece si formule magice, informatii valoroase de medicina indiana.Ele constituiau cartea de capatii a aristrocratiei.@edele ca continut erau dificil de inteles si erau necesare comentarii ale acestora ,primele dintre ele fiind 0brahmanele.&aralel cu reprezentarile religioase antice vedele cuprind si capitole cu caracter teoretic ,in care se ridica problemele privind cauzele si scopurile e#istentei lumi si ale faptelor omului. &)Numiti directiile si scolile filosofice din ndia 'ntica.$escrieti succint esenta budismului. Filozofia n -ndia antic apare n primul mileniu .e.n. <ocietatea indian foarte timpuriu se difereniaz n caste i grupuri sociale) brahmani, catrii, vaii i udri.primele idei filozofice gsim n literatura religioas 0 @ede $cunotine sacre%. @edele au aprut n sec.D@ .e.n. i conin diferite imnuri i cunotine religioase.Ele se mpart n samhite, brahmane, araniachi i upaniade. Eltimile i conin cunotine filozofice, comentarii la @ede.Deosebim dou grupe de coli) ortodo#ale $care recunosc autoritatea @edelor% i neortodo#ale $ce nu recunosc autoritatea @edelor%. >a!oritatea din ele sunt ortodo#ale i religioase $colile vedanta, mimansa, Foga, vaieica, nFaFa, samGhFa%. >ai progresive snt colile neortodo#ale 0 !ainism, buddhism, loGaFata $carvaGa%. (udd)ismul apare n sec. @- 0@ .e.n. i era orientat contra brahmanismului, ,uddhismul este rspndit n -ndia, hina, Haponia. ,uddhismul este religia supueniei. oninutul ei snt patru adevruri sfinte) E#istena omului este legat de suferine. auza suferinelor este c omul are prea multe dorine. "ichidarea suferinelor trebuie s fie n lichidarea dorinelor. alea spre lichidarea suferinelor trece prin cele opt ci nobile 0 ideile drepte, inteniile drepte, cuvntul drept, aciunea dreapt, viaa dreapt, efortul drept, atenia dreapt i meditaia dreapt. @iaa dreapt cost n respectarea moralitii, a nu duna fiinelor vii,a nu fura, a nu folosi buturi alcoolice. <copul cunoaterii 0 de a elibera omul de suferine nu i viaa de apoi, ci viaa actual. (ntreruperea i lichidarea suferinelor se numete I nirvana 0 o linite netulburat, o abinere de la totul lumesc ce se atinge prin meditare. Jirvana pune capt lanului de venice rencarnri, guvernate de sansara i Garma. >orala buddhist predic compasiunea ,pasivitatea i nempotrivirea la ru. 1*)$escrieti succint esenta confucianismului si a legismului.a) -n hina antic se evideniaz +coala lui Confucius $ ung Fu-dzi , 66/ 0 58:%, creatorul unui sistem original filozofic, etic i social-politic. El afirma, c cerul ca realitate suprem dicteaz omului voina sa, c viaa oamenilor depinde de soart, iar bogia i nobilitatea depind de cer. -n centru filozofiei lui onfucius st problema educaiei. El afirm c oamenii snt apropriai i seamn unii cu alii dup natura sa, iar se deosebesc dup educaie. Educaia omului trebuie s fie n spiritul atitudunii cu stim i respect fa de mediu i societate. -n alt loc onfucius afirm, c pentru a cunoate noul e necesar de a cunoate vechiul. -nvtura fr gndire este inutil, iar gndirea fr invtur este oarb. Etica lui onfucius concepe omul in relaii cu funcia lui social, el este personalitate nu pentru sine, ci pentru societate, iar educaia este formarea comportamentului omului pentru e#ecutarea cuvenit a acestei funcii. Celaiile sociale trebuie s se formeze dup analogie cu relaiile familiale 0 crmuitor i supus, sudaltern i ef, aa ca i relaiile dintre fecior i tat, fratelui mai mic ctre cel mai mare. &entru respectarea subordonrii i ordinii onfucius formuleaz principiul echitii, punctualitii i contiinciozitii. *mul trebuie s procedeza aa cum cere ordinea i situaia. omportamentul punctual este comportament cu respectarea ordinii i umanitii. ? b)Legismul."egista-omul e rau de firea lui ,nicicind nu poate fi educat ,trebuie impus prin lege sa respecte. 11)Expuneti succint esenta teoriei daoismului. $aosismul ,taoismul) apare n sec. @- .e.n., fondatorul ei este "ao-dzi. (n centrul acestei concepii se gsete natura, cosmosul, omul. "umea material se gsete ntr-o micare natural legic. .otul se supune D+* $cale, lege% i Dao este izvorul tuturor. *mul trebuie s se contopiasc cu natura, s triasc n

conformitate cu legile ei. Cul i nefericirea n viaa oamenilor apare de aceea, c oamenii se implic n mersul natural al lucrurilor i ncalc legea D+*.Daoismul nu a fost niciodat o religie unificat i tot timpul s-a bazat pe multe nvturi diferite. Din acest motiv anumite ramuri ale daoismului pot avea concepte foarte diferite, ns, e#ist anumite principii acceptate de toate coli ce aparin acestei religii.&rincipalele scopuri ale unui daoist sunt)- curenia $purificarea% 0 accentul se pune n special pe eliberarea de rutatea egoismului1- pierderea sinelui prin unirea cu Dao1- obinerea nemuririi prin integrarea n Dao i deprtarea de tot ce nseamn lume material.*mul trebuie s renune, n opinia lui "ao Ki, la orgolii, la str3ngerea de bogii, la agresiuni i trebuie s se retrag n meditaie pentru a-l putea cunoate pe Dao i pentru a se putea identifica cu acesta.>orala susinut de concepia lui "ao Ki se bazeaz pe dragoste) I-nima neleptului nu este niciodat a lui. u cei buni este bun, iar cu cei ri, de asemenea este bunB. I ele trei comoriB sunt virtui de baz n daoism)- dragostea $compasiunea% 0 s iubeti lumea aa cum te iubeti pe tine nsui1- moderaia $simplitatea% 0 simplitatea i eficiena dorinelor1 - umilina $modestia% . 12)Numiti perioadele dez%oltarii filosofiei in -recia 'ntica. -ntervalul de timp in care putem vb de filosofia greaca e sec.@i.e.n. si pina in sec @e.n.. &remisele aparitiei filosofiei antice grecesti au fost urmatoarele ) dezvoltarea comertului si mestesugaritului, intensificarea relatiilor cu alte state, influenta culturii orientale, dezvoltarea stiintelor naturii. &entru prima data, filos. apare in orasul >ilet. -n dezvoltarea filosofiei antice grecesti pot fi evidentiate trei perioade) /%perioada cosmologica$sec.@- i.e.n. 0sec.-@ i.e.n.% 2%perioada antropologica$intre sec.@--@i.e.n%14%perioada romano-elenista$din sec. III .e.n. pn n sec.VVI e.n.%.&entru perioada cosmologica este caracteristica studierea cosmosului$universului%. Ceprezentanti).hales, +na#imene, +na#imandru, 'eraclid, &itagora,Denofan,&armenide, Kenon, Empedocle, +na#agora, Democrit. &entru filosofii din aceasta perioada este primordiala problema temeiului ultim. Ei cauta raspunsul la intrebarile ) ce este universul=, din ce este constituit=, de unde a aparut =s.a. -n centrul filosofiei perioadei antropologice sta problema valorii spirituale a omului. Ceprezentanti)<ocrate, &laton, +ristotel. &e filosofi ii intereseaza indeosebi originea si caracterul cunostintelor, criteriul determinarii adevarului etc. +cesta perioada este numita uneori si sistematica deoarece in acest rastimp au aparut doua mari sisteme filosofice, create de &laton si +ristotel. Filosofia perioadei romano.eleniste se caracterizeaza prin e#istenta mai multor scoli si directii filosofice$epicureism, stoicism,scepticism, neoplatonism%, care dezvoltau unele idei promovate de filosofia anterioara. Ceprezentanti ) Epicur, Kenon din ition, &irhon. 13)Ce este temeiul ultim in filosofia greaca antica?Caracterizati temeiul ultim in filosofia pitagoreica./rin ce se deosebeste aceasta de temeiul ultim in scoala din 0ilet si la 1eraclit =. &entru filosofii din ?recia +ntica era primordiala problema temeiului ultim,adica care sunt premizele e#istentei unor fenomene. Ei cauta raspuns la intrebarile) ce este universul= Din ce este constituit= De unde a aparut= <coala din >iletL Pythagora- temei ultim numerele-sunt esenta si substanta tuturor lucrurilor, este o intruchipare a finitului si infinitului . Thales este acel care promoveaza problema temeiului ultim, a substantei primordiale, ce sta la baza universului.El considera ca la baza universului se afla apa, tot ce e#ista contine in sine apa, nimic nu poate e#ista fara apa $ spune asa, hrana tuturor vietuitoarelor si insasi caldura se iveste din apaconditionata de mitologia egipteana.+lt reprezentant al scolii din >ilet 0 Anaximandru- temei ultim $principiu%- apeironulnotiune ce defineste o materie nelimitata,nedeterminata,lipsita de insusiri,in vesnica miscare si toate lucrurile au luat nastere prin separarea din apeiron a contrariilor$caldul si recele,umedul si uscatul% si prin lupta dintre ele.Ceprezinta cauza oricarei nasteri si pierii, totul se naste si piere in el. +peironul este vesnic, infinit.+l treilea reprezentant al sc. din >ilet. Anaximenetemei ultim aerulM cu apeironul aerul este principiul de baza, inceputul intregii e#istente.Focul , norii, apa, pamint, pietrelesunt in sine diverse stari ale aerului. +er- divinitate . Heraclit- temei ultim- focul. .ot ce e#ista este un foc , totul se naste din foc si se transforma in foc. "umea este un foc vesnic. 14) n ce consta dialectica lui 1eraclit? 'eraclit este unul din dialecticianul filosofiei antice. Dialecticienii din acea perioad nu puteau s se bazeze pe datele tiinelor naturale i nu puteau e#plica legitile lumii obiective. 'eraclit sa dedicat meditatiei filosofice, pe care a inaltat-o pana la una dintre cele mai fascinante e#presii. El recunotea schimbarea i dezvoltarea lumii. Jatura o priveste ca un tot ntreg, cone#iunea universal nu se demonstra, era rezultatul contemplrii nemi!locite. El a subliniat cu multa tarie caracterul nestatornic a tot ce e#ista , intelege realitatea ca proces ,a clarificat rolul pe care-l !oaca in acest proces trecerea oricarei insusiri in contrariul ei. 'eraclit considera c focul este elementul primordial al e#istenei. "umea, cosmosul sunt fr nceput i sfrit,nu-s create de nimeni, nici de zei, nici de oameni, dar a fost, este i va fi foc venic permanent aprinznduse i stngnduse. Jucleul filozofiei heraclitiene este principiul Ntotul curgeB$panta rei%. >ersul permanent al dezvoltrii el l compara cu curgerea unui ru n care nu se poate ntra de dou ori. .otul este diri!at de soart ori necesitate. De ultima este legat noiunea lege, legitate, logos. "ogosul este tot aa de venic ca i lumea necreabil i indestructibil. 'eraclit face deosebire ntre nelepciune i cunotine, cunotinele nc nu-l fac pe om nelept. (nelepciunea const n a cunoate natura i proceda conform legitilor ei. 15)Cum argumenteaza eleatii imposibilitatea atit a miscarii2cit si a caracterului multiplu al 3ni%ersului? Kenon din Elea este un filosof din ?recia +ntica ,cunoscut prin parado#urile sale ,care intr-o forma negativa au ridicat importante probleme referitoare la natura dialectica a miscarii.&entru Kenon e#istenta e necontradictorie,de aceea e#istenta contradictorie este o e#istenta imaginara ,aparenta. "a baza aporiilor sale st absurditatea, adic imposibilitatea de solutionare.* trstur specific a aporiilor const n aceea c !udectiile logice i datele empirice se contrazic reciproc.El pornea de la aceea c unicul izvor al cunotinelor este doar raiunea ,iar simurile nu ne furnizea dect cunotine superficiale i nseltoare . +poriile lui Kenon se mpart n 2 categorii.) /. aporii ce au ca scop de a nega posibilitatea e#istenei spaiului gol, a diversitii i multiplicitii lucrurilor1 2. aporii ce urmresc scopul de a nega posibilitatea e#istenei micrii. . Kenon ncearc s demonstreze c pluralitate este strin fiinei, folosindu-se de metoda terului e#clus. IDac am admite pluralitatea , de vreme ce o puralitate este alctuit din mai multe uniti,urmeaz n chip necesar c trebuie s e#iste mai multe uniti din care s-a ivit pluralitatea. E cu neputin s e#iste mai multe uniti, deci e cu neputin s e#iste

pluralitate. ele mai cunoscute sunt parado#urile lui impotriva posibilitatii miscarii)B+hile si broasca testoasa B,B<ageataB etc. +poria IDichotomiaB ori mprirea n 2 pri este mpotriva micrii conform careia pentru ca un corp s ajung la int

el trebuie mai nti s ajung la jumtatea drumului. Dar pentru aceasta trebuie s parcurg jumtatea primei jumti, i aa mai departe pn la infinit nseamn c mobilul st pe loc.
1!)Care e temeiul ultim al lui $emocrit?/rin ce se caracterizeaza el? .emeiul ultim al lui Democrit este legea mecanicamatematica ce diri!eaza atomii in miscarea lor cu o necesitate ine#orabila.+tomii,adica particelele indizibile ale materiei,sunt invariabili,ei sunt eterni,se afla intr-o continua miscare si se deosebesc unul de altul numai prin forma, marime,pozitie si ordine.+lte proprietatati ca sunetul ,culoarea,gustul nu sunt interne atomilor,ci e#ista numai in mod conventional,Bnu prin natura lucrurilor insasiB.-n aceasta conceptie a sa e#ista de acum germenii teoriei calitatilor primare si secundare ale obiectelor.Din combinarea atomilor se formeaza corpurile,despartirea atomilor duce la pieirea lor.>ultimea infinita a atomilor se misca continuu in vidul infinit,se ciocnesc uneori unii de altii formind virte!uri de atomi.+stfel apare multimea infinita de Ilumi care se nasc si care morB,ce nu sunt create de zei ci apar si dispar pe cale fireasca,in mod necesar.+ristotel ii obiecteaza lui Democrit ca, prin sublinierea acestui principiu, acesta a vrut sa deduca totul, negli!ind total orice italeologie numai din necesitatea naturii. ,aoon de @erudiam dimpotriva il lauda tocmai pentru ca a dedus lumea si lucrurile din necesitatea naturii. -ntr-adevar, Democrit era constient ca postularea necesitatii naturale constituie una din conditiile esentiale ale posibilitatii cunoasterii naturii. ? 1")Cui ii aprtine expresia4 56mul e masura tuturor lucrurilor?7 n ce consta subiecti%ismul si relati%ismul filosofiei sofiste? Filosoful grec, &rotagoras defineste sofistica drept arta de a educa oamenii. &roblema morala s-a bucurat de un interes deosebit din partea lui &rotagoras. El isi incepe cartea sa, ODespre zeiO, cu urmatoarea propozitie) O*mul este masura tuturor lucrurilor) a celor ce sunt ca sunt, a celor ce nu sunt, ca nu sunt. Fiinta este identica cu ceea ce apare cuivaO. ontinutul intregii doctrinei promovate de sofisti poate fi chiar concentrat n aceasta formula, n sensul relativist-individualist al interpretarii lui &laton. .&laton interpreteaz acest fragment spun3nd c &rotagoras a avut n vedere omul individual i de aici decurge faptul c )B+a cum -mi pare mie aceste lucruri aa sunt ele pentru mine1 cum -i par ie aa sunt ele pentru tine. 1#)Numiti si caracterizati principiile de baza ale filosofiei socratiene. <ocrate-filosof grec din antichitate a carui invatatura marcheaza o cotitura de la naturalismul materialist spre idealism. El inelegea filozofia ca o teorie despre aceea cum trebuie de trit. -n centrul filozofiei socratiene se gsete problema omului, vieii i morii, binelui i rului, virtuilor i viciilor, libertii i responsabilitii, personalitii i societii. @aloarea oricrei cunoateri const n aceea de a conduce raional treburile umane.<tructura universului ,natura fizica sunt incognoscibile ,putem sa ne cunoastem doar pe noi insine.+ceasta invatatura a obiectului cunoastrerii el o e#prima prin formula ) I unoaste-te pe tine insutiB<arcina principala a cunoasterii este cea practica-arta de a trai .+ te cunoate pe tine nsui nu inseamn s-i cunoti doar numele, s nelegi ce reprezini tu n raport cu realitatea, nseamn a cunoate adevrul, pentru c adevrul se gsete n fiecare om.+rta de a cunoate adevrul, de a aduce la suprafa adevrul se numete maieutic.N unoate-te pe tine nsu-iPB este o chemare adresat celor care se complac n cultul valorii e#terne. E#ternul nseamn i superficial. um socratic este o cunotin etic, inseparabil de planul aciunii, este o cunotin n care vorba i fapta formeaz o unitate. Forma de legtur ntre oameni este dialogul. El este o form de comunicare, dar nu pentru a transmite o sum de cunotine de!a e#istente ci pentru a ndemna pe cel cu care dialogul supune adevrul.<ocrate folosea autoironia,Ntiu c nu tiu nimicB. El i determin pe tineri s participe la dialog pe picior de egalitate )BEu nu tiuB, N.u nu tiiB, Nmpreun vom tiiB.<ocrate a fost vestit prin ironiile sale cu a!utorul crora denuna pre!udecrile contribuind la purificarea interioar.<punea ca filozofia ironizeaz, dar nu cu scopul de a-l aduce la neputin pe cellalt, ci pentru a-l stimula. + folosit ndoiala metodic i nu sceptic. + folosit procedeul inductiv, practic 0 general. El este acela ce a controlat coninutul unor noiuni de baz ale moralei ) bine, drept, frumos, datorie. &laton spune c socrate a cultivat dreapta raional, a fost un adevrat cavaler al dreptului, a fost un adevrat nelept al ?reciei. icero spunea ) N<-a cobor3t filosofia din cer nspre pm3ntB, a mpins-o n agor.<-au nfiinat coli filosofice dup ideile sale aa numit Ncoala micilor socraticiB. Filosofia sa a lsat urme ad3nci n filosofia din ?recia antic. 1&)/rin ce se deosebeste filosofia lui 8ocrate de filosoia sofista? <ofist i, totodat, antisofist, <ocrate s-a strduit s IprediceB ndoiala creatoare, s condamne supersti iile, incultura, viciile concetenilor, s fundamenteze o metod de g3ndire $raional% i o etic n spiritul ideii c fericirea oamenilor st n virtutea luminat de ra iune. ? 2*)Existenta in %iziunea lui /laton se di%izeaza in4 21)8ufletul 2 in %iziunea lui /laton e compus din) raiune, voin i sensibilitate. Acestor trei elemente le corespund urmatoarele calitati morale )vointa,cura!ul,barbatia. 22)-noseologia2din perspecti%a lui /laton include) opinia, cunoasterea logica, cunoasterea intuitiva, 23)Existenta in %iziunea lui 'ristotel o constituie4 materia i forma. 24)Ce este forma in opinia lui 'ristotel?Cum determina 'ristotel forma formelor? . Forma 0 cea care d configuraie, este elementul activ dttor de structur care face ca lucrurile s fie ceea ce sunt,dar forma nu poate e#ista ca principiu independent fata de materie. Forma devine realitate numai acion3nd asupra materiei, dup cum materia devine realitate primind form. $E#. de >etafizic ) statuia lui 'ermes este fcut din piatr, piatra nsi este o materie dar i o form, form pentru c se individualizeaz cu celelalte forme dar n raport cu statuia este materia iar statuia este forma pietrei%.+ritotel considera ca sursa finala a oricarei miscari este divinitatea$D-zeu%-Iprimul motor imobilB si Iforma formelorB."ogica formala a lui +ristotel e strins legata de teoria e#istentei,de teoria adevarului deoarece el considera ca formele logice sunt totodata forme ale e#istentei. 25)Ce este materia in %iziunea lui 'ristotel? +ristotel consider c obiectiv e#ist lumea material, iar ideile sunt esena lumii,

reflectarea ei. "umea material este primar, ns asta nu-i identica cu materia. >ateria este materialul din care se formeaz lucrurile. *biectele concrete sunt combinaia materiei i formei. >ateria-i pasiv, forma 0 activ. Forma preced materia n timp. +pariia lucrurilor este o formare a materiei n procesul crei particip patru cauze) material, formal, efectiv i final. Deci materia e principiul pasiv care d consisten i care este modelat de form. 2!)Numiti si descrieti etapele principale ale filosofiei medie%ale..Filosofia medievala contine urmatoarele perioade)<ec. ----- care se numeste apologetica1 <ec. -@-@--- patristica1 <ec. @----D-@ scolastica. 'pologetica- se echivaleaza cu aparare si ne reprezinta aparatorii ai religiei crestine.+ceasta e perioada de pregatire a dogmaticii religioase,timp in care credinta crestina se imprastie in lumea greco-romana.+pologetii sunt primii aparatori ai crestinismului.+pologiile sunt primele e#puneri ale gindirii si credintei crestine.Ceprezentanti)+ristide si Quadratus,Flavius Hustin, lemente .ertulean. el mai important apologet este *rigen 0intemeietorul religiei crestine. /atristica 0 provine de la cuvintul N parinteB 0 activitatea unei pleiade de ginditori careau pus temeliile dogmatelor cretine i le aprau de pgni. "a patristic se refer @asile cel >are,?rigore din Jisa, &seudodeonisie +riopacitul etc.Ceprezentantul principal e +ureliu +ugustin ce a primit numele de <fintul +ugustin.El a alcatuit unul din sistemele teoretico-teologice.+ fost un model pt teologi in intemeierea dogmaticii pina in sec.D@-- de aceea mai e numit si Imaiestrul in cele divineB.+re 2 lucrari ft importante ) I onfesiuni B si I etatea divinaB. &unctul de plecare a filosofiei lui +ugustin lupta contra scepticismului si setea dupa un adevar absolut mai presus de orice indoiala. Dumnezeu este esena suprem i creatorul lumii. <copul vieii este fericirea care poate fi atins n Enicul 0 n Dumnezeu. Cealizarea fericirii umane presupune cunoaterea lui Dumnezeu i ncercarea sufletului. +ugustin declar prioritatea credinei asupra raiunii, Inu-i cunoatere i adevr fr credinB. Dumnezeul cretin este inaccesibil pentru cunoatere, dar poate fi cunoscut prin crile sfinte, ,iblie i tlmcirea lor. 8colastica 0de la N<coalaB ce inseamna scoalatrebuie sa face dogmele crestine accesibile pentru oamenii neinstruiti si sa duca lupta cu falsificarea religiei crestine. <copul scolasticii consta nu n cercetarea i studierea realitii, ci n a gsi ci raionale de a demonstra adevrurile declarate de credin. Filozofiei i se atribuia rolul de slu!anc a religiei. Ea nu trebuia s caute adevrul, el era dat deacum n revelaia divin, filozofia trebuia s e#pun i demonstreze acest adevr cu a!utorul raiunii i limba!ul accesibil a ei. Ceprezentanii scolasticii au fost &. +belard, .oma dR+Suino, -oan Duns <cot, +lbertus >agnus, T.*ccam .a..oi ei argumantau unitatea credinei i raiunii, filozofiei i teologiei, c natura este creat de Dumnezeu, c el este esena suprem, nceputul i scopul tuturor lucrurilor, c Dumnezeu este nceputul, centrul i sfritul cosmosului. 2")Ce este scolastica?$e ce filosofia medie%ala e numita astfel? 8colastica 0de la N<coalaB ce inseamna scoalatrebuie sa faca dogmele bisericesti accesibile pentru oamenii neinstruiti si sa duca lupta cu falsificarea religiei crestine.<copul scolasticii consta nu n cercetarea i studierea realitii, ci n a gsi ci raionale de a demonstra adevrurile declarate de credin. Filozofiei i se atribuia rolul de slu!anc a religiei. Ea nu trebuia s caute adevrul, el era dat deacum n revelaia divin, filozofia trebuia s e#pun i demonstreze acest adevr cu a!utorul raiunii i limba!ul accesibil a ei. Ceprezentanii scolasticii au fost &. +belard, .oma dR+Suino,-oan Duns <cot, +lbertus >agnus, T.*ccam .a. .oi ei argumantau unitatea credinei i raiunii, filozofiei i teologiei, c natura este creat de Dumnezeu, c el este esena suprem, nceputul i scopul tuturor lucrurilor, c Dumnezeu este nceputul, centrul i sfritul cosmosului. Eriugena considera, c adevrul este ascuns n crile sfinte sub acoperiul imaginilor care trebuie interpretate de raiune. (n tlmcirea crilor sfinte raiunea trebuie s se conduc de prerile i concepiile autoritilor bisericeti. ? 2#)Explicati de ce filosofia medie%ala poate sau nu poate fi considerata antropocentrista? 2&)Numiti trasaturile caracteristice ale filosofiei renascentiste. &entru filozofia Cenaterei este caracteristic)U'ntropocentrism2 orientarea spre om. (n centrul cercetrilor filozofice se gsete omul.. <e preuiete omul cu capacitile lui individuale, activitatea lui de ntreprinztor, apare necesitatea n munca intelectual. U oncepia despre lume din acea perioad avea un caracter umanist, omul se nelegea ca fiin liber, creatorul de sine nsi i a lumii ncon!urtoare. 3manism 0 este concepia coform crei omul este valoarea suprem i trebuie de creat condiii umane pentru dezvoltarea multilateral i armonioas a fiecrei personaliti. Dac n epoca medieval omul se asemna cu Dumnezeu, era creat de el dup chipul i nfiarea lui, atunci in filozofia Cenaterei omul este zeificat, ma#imal se apropie de Dumnezeu dup activitatea sa creatoare. Dumnezeu i-a dat omului libertatea voinei iar mai departe el singur i rezolv soarta sa. *mul este nu numai ofiin natural, ci i creatorul de sine nsi i stpn asupra ntregii naturi. U u umanismul este legat i alt trstur specific a filozofiei Cenaterei 0 panteismul 9 concepie care consider c Dumnezeu i natura sunt identice, c Dumnezeu este peste tot locul. Dumnezeul cretin nu se neag, ns el ii pierde caracterul su supranatural. Dumnezeu este cobort din cer i dizolvat n natur, el se contopete cu natura, iar natura se zeific. Dumnezeu i natura coincid. alitile care se atribuiau lui Dumnezeu acum se refer la natur $puterea, creaia .a.%. U&entru filozofia Cenaterii este caracteristic secularizarea 0 eliberarea treptat a vieii spirituale i societii de sub tutela i dominaia religiei i bisericii, trecerea la o via mai laic. UFilozofia Cenaterei se dez%olt: ;mpreun: cu arta2 se renate cultul frumuseii.-n gndirea Cenaterei are loc reabilitarea trupului uman. .rupul nu-i pctos, viaa trupeasc este o valoare n sine. +rta din acea perioad $,otticelli, "eonardo da @inci, Cafael% zugrveau chipul i corpul uman, proslveau frumuseea omului. 3*)Care sunt principalele curente gnoseologice din epoca moderna? &rincipalele curente gnoseologice din epoca moderna,care are ca sop de a determina izvorul cunoasterii stiintei adevarate,obiective,ori descoperirea adevaratei surse a cunoasterii stiintei.au fost)-empirismul1 -rationalismul1 -senzualismul. Empirism $gr.empeiria - e#perien% - doctrin n filosofie cu referire la domeniul cunoaterii ce afirm c e#periena senzorial este unica sau principala surs a cunoaterii. .oate cunotinele se bazeaz pe e#perien sau se dobndesc prin intermediul e#perienei. oninutul cunotinelor se reduc direct la e#perien ori este o descriere a acestei e#periene. (n dependen de faptul ce coninut se ntroduce n noiunea de

e#perien se distinge empirism materialist i idealist. Empirismul materialist reprezentant de F.,acon, .h.'obbes, -."ocGe, materialismul francez din sec./9 consider c sursa e#perienei senzoriale este lumea e#terioar, care e#ist obiectiv. Empirismul idealist n persoana lui ?.,erGeleF, D.'ume, reduce e#periena la totalitatea senzaiilor sau reprezentrilor negnd faptul c la baza e#perienei se afl lumea obiectiv.>etoda absolutizata de empiristi este inductia ce consta in trecerea de la singular la general . <a=ionalism$reprezentanii C.Descartes, ?.T."eibnitz, ,. <pinoza, -.Vant, ".?.Fichte, F.T.<chelling, ?.T.Fr.'egel% - curent filosofic cu referin la problema cunoaterii care recunoate contiina drept baz a cunoaterii i comportrii umane, adevrul, deci, se afl numai prin raiune. Fondatorul acestui curent este Cene Descartes.>omentul iniial al cunoaterii este, dup C.Descartes, intuiia i gndirea. .oate ideile el le considera aprute din senzaii i nnscute $ideea despre Dumnezeu, a#iomele matematice .a.%. numai ultimile el le socotea adevrate. Enica metod veridic de cunoatere este ndoiala 0 N> ndoiesc, deci cuget1 cuget, deci e#istB,iar indoiala se depaseste in mod deductiv si nu inductiv-de la general la particular. Sensualismul - doctrina !iloso!ica"!ondatorul este #.Loc$e. ce presupune !aptul ca creierul omului la nastere nu este nimic mai mult decit %Ta&ula rasa '!oaie curate( pe care poate !i scris orice.)l spunea ca in ratiune nu exita nimic ce n-ar !i existat anterior in simturi.* 31) n aspect ontologic in filosofia moderna deosebim urmatoarele curente4 spiritualismul,materialismul si senzualismul 32)Numiti si caracterizati idolii in filosofia lui >.(acon.a) dolii tribului?neamului. se nasc din insasi natura omeneasca sau din faptul ca tribulWneamul oamenilor tinde sa deformeze ceea ce vede$o vad asa cum e mai convenabil %+cesti idoli sunt ft greu de a fi inlaturati .1b)idolii pesterii-+cestia sunt mai usor de a fi inlaturati ,distrusi.&laton formuleaza mitul pesterii.Dupa &laton e#ista 2 lumi ,iar lumea in care traim e o copie.Joi traim in pestera ,suntem incatusati si nu vrem sa vedem ce se intimpla in stinga sau in dreapta noastra ,nu ne intereseaza ce se face in spate si deci nu putem sti ce ne poate astepta.Joi vedem in fata noastra doar umbrele si nu cunoastem adevarul."a trecerea din umbra la lumina este ft greu dar odata a!uns la lumina nu vei mai dori sa pleci si nu te vei mai mutumi cu umbrele.1 [c)idolii forului-idoli !ormati prin convietuirea si asocierea oamenilor"din cau+a relatiilor si tovarasiei oamenilor. Caci oamenii se asocia+a prin vor&ire, si cuvintele sunt impuse lucrurilor potrivit cu !elul de a gandi al multimii. -i de aceea reaua si nepotrivita alegere a cuvintelor impiedica intr-un chip uimitor activitatea intelectului.* Xd)idolii pietii--acestia sunt cuvintele care circula ca mar!urile pe piata.-e intelege ca cunoasterea"care ia nastere din asemenea creaturi denaturate nu poate !i adevarata si deci nu poate produce nici un !el de re+ultate vala&ile..ume de lucruri care nu exista sau de lucruri eronat conceput si rau de!inite cum erau ma/oritatea care circulau in !ilo+o!ia medievala si in stiinta din vremea lui 0acon"nu pot produce decit teorii glo&ale"!alse si sterile*., e)idolii teatrului--ei sunt provocati de credinta oar&a in autoritate.-avantilor le este caracteristic cel mai mare nea/uns.Pt a argumenta noile cunostinte descoperite"ei apelea+a la di!erite citate din operele savantilor"!iloso!ilor cu renume"autoritate.Teoriile noi sunt inlocuite cu cele vechi.* 33)/rincipiul de baza al filosofiei lui $escartes @Cogito2ergo sum7. n ce consta esenta ei? E cea mai autentica teza a lui Descartes.-n aceasta afirmatie sunt unite intr-o integritate inchipuirea antica despre conceperea lumii si constiinta medievala despre valoarea suprema a omului,a personalitatii.+ceasta afirmatie arat c ne putem ndoi de orice, numai de faptul nsui al ndoielii nu, iar ndoiala,chiar metodic, fiind un act al g3ndirii, ntemeiaz e#istena acesteia. Din ndoial se nate contiina cugetrii, iar din cugetare,certitudinea e#istenei eu-lui 34)Cui ii apartine expresia @Aabula <asa7? n ce consta ea?.abula rasa-a nimici totul, a trece cu buretele peste tot ce s-a petrecut. $din latin- .abl tears% este caracterizarea intelectului uman la natere, dup empiriti E#presia a fost pusa n circulatie de filosoful Hohn "ocGe, care considera ca mintea noului-nascut este tabula rasa - o foaie alba pe care se imprima cunostintele prin educatie si contact cu semenii 35)Ce este substanta in filosofia lui 8pinoza?&rin substanta el intelege ceea ce este conceput prin sine,adica acel lucru care nu are nevoie de conceptul altui lucru in care ar trebui sa fie format.&entru el,substanta este de fapt identica cu Dumnezeu.-ndentificindu-l pe Dumnezeu cu substanta,aceasta conceptie capata un caracter panteist.Dupa continut ea este materialista,iar dupa forma panteista.-n conceptia lui <pinoza,substanta este cauza sa proprie,adica ea nu are nevoie de a fi produsa de cineva,nu poate avea o cauza e#terioara,ci este propria sa cauza.+ceasta substanta are 2 atribute)intinderea si gindirea,determinind faptul ca orice substanta,corp material gindeste.+firmatia lui <pinoza ca toata substanta gindeste se numeste hilozoizm. 3!)8tatul in %iziunea lui 1obbes este rezultatulB. Ycontractului social,rezultatul conventiei benevole dintre oameni. <tatul este un simplu instrument pe care oamenii si l-au creat asociindu-se, pentru mai buna satisfacere a intereselor individuale ale fiecaruia dintre membrii comunitatii civile, acesta fiind de altfel si singurul motiv pentru care ei consimt sa incheie Ocontractul socialO.+paritia statului porneste de la Istarea naturalaB.&remisa de la care 'obbes porneste este ca toti oamenii sunt egali de la natura dupa capacitatile fizice si intelectuale. &rin opera sa principal, O"eviathanO $/76/%, 'obbes a devenit fondatorul filosofiei statale moderne si divizeaza istoria societatii in 2 etape)prestatala si statala.'obbes porneste de la premisa c egoismul domin natura uman $omul pentru om este lup%. De aici rezult necesitatea aparitiei statului ca o creatie artificial. Filozofia politic a lui 'obbes se mai ocup si de raportul stat $suveran% individ $cettean%, de notiunea si rolul dreptului natural n societate si de distinctia dintre drept si lege . 3") n ce consta in%atatura lui Ceibnitz despre @monade7?"eibnitz afirma ca la baza Eniversului stau o multime de substante ideale-monade.>onadele nu au intindere si nu se afla in spatiu,deoarece acestea sunt infinit divizibile.Ele prezinta prin sine centrul imaterial al fortei active,ele sunt vesnice si indestructibile,ele nu apar si nu mor pe cale naturala,nu pot fi schimbate sub actiunea e#terna.Dupa "eibnitz,monadele reprezinta niste lumi inchise,la e#terior foarte simple insa in interior atit de complicate incit fiecare reprezinta un Enivers aparte. -n functie de gradul si felul perceptiei fiecareia, "eibniz a ierarhizat monadele intr-un sistem monadologic al naturii,ierarhia incheindu-se cu Dumnezeu,acesta devenind ratiunea suprema care doreste sa uneasca aceste monade astfel incit sa formeze o lume perfecta.-nvatatura lui "eibnitz despre unirea armonioasa a monadelor se numeste armonie prestabilita divina

3#)Numiti principalii reprezentanti ai iluminismului.3nde apare si prin ce se caracterizeaza? -luminismul este un curent spiritual care apare mai intii in +nglia in sec /9 si fondator este considerat englezul Hohn .olland.-n continuare,iluminismul se dezvolta in Franta si cei mai cunoscuti iluministi francezi sunt)>ontesSuieu,@oltaire,Cusseau,Diderot,'olbach,'elvetius si "a >etrie.-luminismul este un curent spiritual caracteristic doar secolului /9$secolul luminilor% ce include in sine savanti,filosofi,oameni din domeniul culturii,literaturii care promovau idea ca cel mai reusit mi!loc de promovare a societatii,de asigurare a progresului social este raspindirea cunostintelor stiintifice despre natura,om si societate.-dealismul apare ca o ideologie indreptata contra feudalismului moralei,obiceiurilor si traditiilor feudale care catre sec /9 de!a stopau dezvoltarea progresiva a societatii.-luminismul purta un caracter anticlerical,antibisericesc uneori antireligios.Ei optau pt venirea la putere a unui imparat,rege iluminat,adica care ar intelege,ar constientiza valoarea cunostintelor stiintifice si filosofice,laice pentru lume,ar constientiza ca doar raspindirea in masa a acestora,asimilarea lor de catre masele largi ale populatiei poate asigura trecerea societatii de la feudalismul dZ![ invechit la o noua societate,la cea burgheza. 3&)Numiti reprezentantii filosofiei clasice germane. Ceprezentantii filosofiei clasice germane au determinat prin creatia lor destinul filosofiei secolului /:-2;,atit in mod direct cit si indirect,adica atit prin faptul ca ideile lor au fost sustinute si dezvoltate,cit si prin faptul ca ideile lor au conditionat aparitia mai multor scoli si directii filosofice cu caracter opus lor./) mmanuel Dant,1"24.1#*4%-intemeietorul filosofiei clasice germane.* contributie considerabila a lui Vant este cea cu privire la problema ce vizeaza omul,intuind in el o parte a naturii,o fiinta inzestrata cu calitati materiale si spirituale.El a reusit sa imbine rationalismul si senzualismul,in urma careia a propus o metoda de cunoastere -apriorism-concept care cauta sa recunoascca si valoarea simturilor si ratiunii in procesul cunoasterii,doar ca le da o interpretare specifica.Filosofia lui Vant este numita apriorica si agnostica$invatatura care neaga posibilitatea cunoasterii esentei lumii. 2) .-.>ic)te$/872-/9/5%-a dezvoltat in continuare idealismul clasic german,dupa Vant.&otrivit filosofiei lui Fichte,constiinta si e#istenta sunt identice prin esenta lor.El considera drept obiect al filosofiei sale studierea constiintei de sine a subiectului ca factor prim in raport cu lumea.4)>.E. .8)elling$/886-/97;%-a fost un filosof remarcabil care a elaborate unele aspecte ale dialecticii.&otrivit conceptiei lui <helling,intreaga lume este spirituala iar diversitatea formelor ei se prezinta ca o manifestare a Eului,a spiritului absolut,al ratiunii absolute.Filosofia lui <helling a e#ercitat o colosala influenta asupra gindirii europene din secolul /:2;.4)1egel,1""*-/94/%- este fondatorul cel mai mare al sistemului idelist din filosofie.-dealismul lui se numeste absolut sau palangist,deoarece la baza se afla ideea absoluta-o ratiune cosmica,vesnica care determina aparitia lucrurilor din Enivers.El este renumit prin faptul ca a creat NenciclopediaB dialecticii in care e#ista 4 legi si un sFstem de categorii)-legea unitatii si luptei contrariilor1-legea transformarii calitative si cantitative reciproce1-legea negarii negatiei. ategoriile sunt)cauza si efectul,forma si continutul,esenta si fenomenul,posibilitatea si realitatea etc. 5)C.>euerbac),/9;8-/982%- a abordat problema reformei radicale a filosofiei.El considera ca filosofia noua trebuie sa aiba un caracter antropologic,cauza ei primordiala sa fie omul,care nu se va afla in opozitie cu natura.El considera ca natura se conditioneaza pe sine,ea este propria sa cauza,este materiala,este corporala si senzitiva. 4*.'priorismul lui Dant consta inYfaptul ca cunostintele stiintifice nu reies si nu decurg din cunostintele empirice,practice,nu sunt forma teoretica,nu este o generalizare a cunostintelor e#perimentale empirice,ci e#ista de la sine in mintea noastra in mod obiectiv.+priorismul este o conceptie care cauta sa recunoasca si valoarea simturilor si ratiunii in procesul cunoasterii,doar ca le da o interpretare specifica. 41.Explicati notiunile de 5fenomen7si 5lucru in sine7la Dant. Ceiesind din interpretarea raportului rolului simturilor si a ratiunii in procesul cunoasterii,Vant divizeaza lumea in 2 parti)lumea fenomenelor si lumea lucrurilor in sine. Lumea !enomenelor--- reprezinta lumea cunostintelor senzoriale,subiective,vizibila simturilor noastre. Lumea lucrurilor in sine--reprezinta lumea esentelor lucrurilor.Ele totdeauna s-au aflat si se vor afla dincolo de cunoasterea noastra.Dupa parerea lui Vant,lucrurile in sine sunt transcendente,cu alte cuvinte,ele se afla dincolo de limitele cunoasterii,ele e#ista in afara timpului. 42.Ce este 5imperati%ul categoric7 in opinia lui Dant? -mperativul categoric reprezinta un scop n sine si are un caracter absolut, neconditionat, n opozitie cu imperativele numite de Vant ipotetice, care reprezinta conditia sau mi!loacele realizarii unui scop. -ndependenta de orice interese ale omului, imperativul categoric este o lege morala inerenta ratiunii umane si are, prin urmare, un caracter aprioric. &rima formula a acestui imperativ categoric suna astfel) actioneaza n asa fel nc3t ma#ima actiunii tale sa poata deveni lege universala. >a#ima actiunii este, practic, e#presia verbala a respectivei actiuni. o a doua varianta a imperativului categoric poate fi considerata cea care ne cere sa actionam ntotdeauna n asa fel nc3t omul sa fie n actiunile noastre n primul r3nd scop si nu mi!loc sau, n cel mai rau caz, n mod egal mi!loc si scop. (n aceasta varianta, imperativul categoric are o conotatie morala umanista, ndepartata de rigorismul formalist al moralei Gantiene. * alta varianta ar putea fi cea care ne cere sa actionam astfel nc3t libertatea noastra sa nu st3n!eneasca limitele libertatii altuia. +ici imperativul categoric at3t de logic n formularea sa ia forma unei moralitati a libertatii 43. dealismul lui 1egel este un idealism absolut.Cum intelegeti aceasta afirmatie? -dealismul este o alt orientare filosofic fundamental. -dealismul pune la ndoial sau neag posibilitatea cunoaterii lumii obiective sau respinge interpretarea cunoaterii ca reflectare a realitii materiale. onform concepiei lui 'egel baza lumii o constituie ideea absolut, spiritul universal care dup natura sa e contradictoriu i de aceea se afl ntr-o permanent automicare, autodezvoltare. -deea absolut, potrivit lui 'egel , nu-i altceva dect raiunea, gndirea, substana ce formeaz esena i baza primordial a tuturor lucrurilor, ea e#ist venic i conine n sine n form potenial toate determinrile fenomenelor naturale, sociale i spirituale. 44.Ce este dialectica )egeliana si care sunt legitatile dialecticii lui 1egel? 'egel este renumit prin invatatura despre dialectica.El demonstreaza ca contradictia in procesul cunoasterii este un lucru natural si ca toate cunostintele apar doar in urma luptei partilor contrare.Fiecare cunostinta,teorie este contradictorie in esenta ei,deoarece ea reprezinta inceputul,sfirsitul,aparitia,disparitia e#istentei sale.Ea apare ca element nou in lupta cu cunostintele vechi,in cele din urma fiind depasita de o noua teorie mai progresiva.-n afara contradictiilor,dezvoltare si progres nu e#ista.-n dialectica e#ista 4 legi

si un sistem de categorii)-"egea unitatii si luptei contrariilor1-"egea transformarii calitatative si cantitative reciproce1-"egea negarii negatiei atogoriile sunt)-singularul si continutul1 -cauza si efectul1 -forma si continutul1 -esenta si fenomenul 1 -posibilitatea si realitatea<pecificul gindirii dialectice consta in faptul ca categoriile e#ista mereu impreuna, si separat ele nu pot e#ista. auza nu este efect,efectul nu este cauza. 45.Numiti principalele curente ale filosofiei contemporane2 Filosofia contemporan) perioada, ulterioar neohegelianismului si postGantianismului, care marcheaz aparitia unor noi premise filosofice) pozitivismul, e#istentialismul ,materialismul senzualist, realismul idealist si filozofia vietii , circumscris foarte larg ncep3nd cu secolul D-D p3n nzilele noastre.-pragmatismul -pozitivismul $+uguste omte%1 -filozofia analitic $"ud\ig Tittgenstein%1 -fenomenologia. 1 -e#istentialismul 1 -hermeneutica 1 -filozofia politic 1 -teoria critic 1 -structuralismul si post-structuralismul 1 -deconstructivismul $HacSues Derrida% 4!.Ce este irationalismul?Numiti principalii reprezentanti -rationalismul este un curent n filozofie care neag posibilitatea de a cunoate realitatea pe cale raional, postul3nd primatul intuiiei, instinctului, credinei.&rincipalii reprezentanti sunt) +.<chopenhauer, <.VierGegaard, F.Jietzsche .<chopengouer 0filosof german,irationalist,initiatorul antropologiei filosofice si fondatorul pesimismului in filosofia contemporana.<arcina filosofiei in viziunea sa consta in a e#plica individului care e adevaratul mers al lucrurilor si in corespundere cu acest adevar a indica noile orientari in viata .-n viziunea lui lumea pe care o cunoastem e un produs al spiritului uman."umea e vazuta prin prisma structurii noastre senzoriale si intelectuale.>ultiplicitatea obiectelor individuale e#ista doar in e#perienta mea,sunt reprezentare mea,modalitati de apritie ce depind de activitatea mintala,incetind de a e#ista atunci cind spiritul nu le percepe.<chopenhouer sustine e#istenta unei tendinte impulsive adica a unei vointe pe care o numeste orarba sau absoluta ,ce nu poate fi sesizata decit pe calea intuitiei directe.@oinata absoluta e esenta cea mai intima ,nucelul intregii e#istenta.cel mai real ucru in viziunea lui <chopenhouer e vointa de a trai.+ceasta se poate vedea prin tot ce fac oamenii pt asi conserva viata ,se vede in spaima pe care o traiesc cind vointa lor in pericol sau in groaza de care sunt cuprinsi atunci cind lise apropie sfirsitul.-n viziunea sa oamenii vor sa traiasca pt ca vor sa fie fericiti,isi imagineaza ca vor fi fericiti pt ca un impuls interior ii face sa traiasca.-n viziunea lui <chopenhouer viata nu e placere ,ci o suferinta.+ceasta decuge din insasi natura vointei ,caci cine spune vointa pune efort iar efortul este suferinta. 4". n ce consta esenta Eointei 0ondiale in opinia lui '.8c)open)auer? Dupa el, intelectul este ceva accidental pentru om, iar vointa, Nconstituie natura interna, adevarata si indistructibila a omuluiB.-ntelectul si constiinta sunt asadar subordonatei vointei, sunt Nslu!itoareleB vointei.@ointa este eternul, ea nu are nici scop, nici limite. +cesta e propriu vointei.-n legatura cu primatul vointei se poate sesiza si NsimpatiaB vointelor.&entru ca e oarba, vointa e si absurda. Ea e absurdul insusi, un hazard care insa nu va inceta sa fie necesar. Jiciodata vointa nu va fi inteleasa si nici e#plicata prin altceva. Ea e motivul ine#plicabil al oricarui lucru, nu purcede din nimic si totul purcede din ea. Fiind Nlucru in sineB, vointa se afla cu totul in afara ratiunii. -ntelectul e condamnat la o functie subalterna. 4#.Ce este @%ointa spre putere7 in opinia lui Nietzc)e? onceptul de Ovoin de putereO !oac un rol central n g3ndirea lui Jietzsche, n msura n care este pentru el - n sens metafizic - un instrument pentru nelegerea lumii) Oesena cea mai intim a e#istenei este voina de putereO. &roiectul lui de reevaluare a conceptelor tradiionale ale metafizicei va antrena abolirea valorilor idealiste, n special ale cretinismului. @oina de putere este analizat ca relaie intern a unui conflict, ca structur intim a devenirii, ca pathos fundamental, i nu numai ca dezvoltare a unei fore. +ceast concepie permite depirea omului, nu eliminarea lui, ci abandonarea vechilor idoli i a speranei ntr-o lume de dincolo, acceptarea vieii n ceea ce comport ea ca aspiraie spre putere. 4&.Cum este conceput omul in filosofia existentialista?Filosofia e#istentialista plaseaza prim omul,e#istenta sa viata,emotiile,sentimentele,aspiratiile activitatea sa. +ceasta situeaza omul sub semnul posibilului, al creatiei de sine, concepand libertatea ca dimensiunea definitorie prin care omul, operand alegeri succesive, isi modeleaza propria esenta. *mul conform acestei tendinte e#ista ca subiect ce poseda o lume a sa interioara ce se raporteaza la celalalt.Caportarea la celalt pune in evidenta latura comunicativa a omului. 5*.Caracterizati succinct poziti%ismul si formele principale ale acestuia . &ozitivismul este un curent filozofic al crui tez principal este c singura cunoastere autentic este cea stiitifica , iar aceasta nu poate veni dec3t de la afirmarea pozitiv a teoriilor prin aplicarea strict a metodei stiintifice. onceptul a fost conceput de +uguste omte.<e disting dou forme principale ale pozitivismului, i anume)- pozitivismul social cu un caracter predominant practic1 - pozitivismul evolutiv, cu un caracter teoretic. +mbele forme urmresc ideea de progres, unde pozitivismul social deduce progresul consider3nd societatea i istoria, iar pozitivismul evolutiv se bazeaz pe domeniile tiinelor e#acte, fizica si biologia.