1.Teoria economic i sistemul tiinelor economice.

Iniial, tiina economic avea denumirea de economie politic" i cuprindea ansamblul de cunotine cu privire la viaa economic. Treptat ns, de la economia politic ncep a se desprinde anumite domenii ale acesteia, formnd tiine autonome, fiecare cu obiectul su de studiu i cu metoda sa de cercetare. Astfel au aprut: contabilitatea, statistica, istoria gndirii economice, finanele, mar etingul, managementul etc. !iind foarte numeroase "unii specialiti consider c e#ist peste o sut de tiine economice diferite$, acestea se constituie cu timpul ntr%un sistem aparte, numit sistemul tiinelor economice". &n acest sistem, economia politic "numit mai apoi economics", teoria economic", economica" sau pur i simplu economie"$ ocup un loc central. 'ricum, ntre aceste dou noiuni: tiina economic" i teoria economic" nu trebuie pus un semn de egalitate, deoarece desemnea( realiti diferite. Teoria economica este doar una din tiinele economice, care, dup cum tim de)a, snt foarte numeroase. Clasificarea tiinelor economice *esprin(ndu%se treptat de la trunc+iul comun care era economia politic" n sensul ei iniial, tiinele economice formea( ast(i un sistem cu numeroase componente, numit sistemul tiinelor economice". Acest sistem poate fi mprit n cinci categorii de tiine, i anume: ,$ tiinele economice fundamentale.$ tiinele economice funcionale "sau teoretico% aplicative$/$ tiinele economice concrete0$ tiinele economice istorice1$ tiinele economice de frontier. *in grupul de tiine economice fundamentale fac parte: economia politic "teoria economic sau, simplu, economia$microeconomiamacroeconomia. tiinele economice funcionale au un obiect de studiu mai ngust, mai speciali(at, fiind totodat tiine teoretico%aplicative. Acestea snt: statistica, contabilitatea, managementul, finanele i creditul, mar etingul, relaiile economice internaionale, anali(a activitii economice, economia muncii, economia mediului etc. tiinele economice concrete par a fi cele mai numeroase: economia industriei- economia agriculturii- economia nvmntului- economia comerului- economia transportului. 2ine apoi un nou grup de tiine economice, cum ar fi: contabilitatea industrieimanagementul personalului etc. *in aceast categorie fac parte i economia unitilor economice, finanele ntreprinderii, contabilitatea firmei, managementul firmei etc. *in grupul tiinelor economice istorice fac parte: doctrinele economice "sau istoria gndirii economice$, istoria economiei naionale, istoria economiei mondiale.

3rupul tiinelor economice de frontier include tiinele aprute la +otarul dintre economie i alte tiine naturale sau sociale: geografia economic, econometria, cibernetica economic, matematica economic, psi+ologia economic, informatica economic, sociologia economic etc. Teoria economic tiin fundamental i cluz n universul economiei 4istemul tiinelor economice se afl n plin de(voltare. Apar noi tiine economice, se modific frontierele ntre tiinele de)a e#istente. 'ricum, n toate variantele, teoria economic "economia politic$ ocup lo% cul central n acest sistem. 5a constituie ba(a teoretic i metodologic pentru celelalte tiine economice, elaborea( instrumentarul de cercetare economic, formulea( categoriile, legile i tendinele principale n de(voltarea activitii economice. Anume aceast tiin servete drept temelie pentru elaborarea politicilor economice promovate de stat. 6i nc ceva. 7nul din obiectivele principale ale teoriei economice", n calitatea sa de component fundamental a tiinei economice, dar mai ales n calitate de disciplin universitar, este de a%, iniia, a%, introduce pe student n universul tiinelor economice. Aceasta este poarta" prin care se intr n lumea comple# a economiei. !r lumina" acestei discipline este imposibil de a vedea" i a nelege profund acest univers.

2. Metodele de cercetare ale tiinei economice. .Legile economice.

Metoda 8 constituie totalitatea mi)loacelor,instrumentelor folosite de o stiin oarecare pentru a studia lumea ncon)urtoare, a sistemeti(a faptele i a le e#pune sub forma de categorii tiinifice , legi, tendine i modele. 9rincipalele metode folosite n cercetarea fenomenelor economice sunt: Metoda abstraciei tiinifice% procedeu prin care fenomenul cercetat este :curat; de fapte i trsturi mai puin importante, a)ungindu%se astfel la nucleul acestuia. <etoda dat scoate n relief trsturile caracteristice, dominante pentru fenomenul cercetat. 4unt definite aspectele eseniale ale vieii economice, numite categorii economice;"banii, profit, buget, marfa , capital$. Metoda unitii dintre analiz i sintez- cu a)utorul anali(ei fenomenul supus cercetrii e descompus n componentele sale, fiecare parte fiind anali(at comple#. 9rin sinte(, elementele anali(ate separat sunt reunite, reconstituindu%se ntregul, cunoscndu%se de)a elementul%c+eie i sc+indu% se tendinele dominante n evoluia fenomenului cercetat. Metoda istoric% pornete de la adevrul c fenomenul economic are evoluie istoric: apare, se de(volt, apoi dispare sau se transform n altceva. Metoda logic% fenomenul e reprodus doar prin ceea ce acesta are mai important, mai esenial.

Metoda analizei cantitative i calitative% evaluarea mrimilor economice n uniti naturale i n e#presie bneasc, apoi cutarea modalitii de transformare a cantitii n calitate. Metdelarea economicomatematic%reproducerea sc+ematic a unui sistem liniar, alctuit din mrimi variabile, care permite elaborarea unor scenarii de evoluie a acestora i alegerea variante optimale. <ai e#ist metode ca: Metoda teoretic Metoda anologiei Experimentul economic. Legile economice sunt niste notiuni mai putin numeroase , dar mai comple#e, mai fundamentale. 5le e#prim legturile cele mai profunde dintre fenomenele economice, interdependenele cau(ale, stabile i esentiale, dintre categoriile economice, dintre participantii la viata economica.In unele ca(uri in calitate de sinonim se foloseste notiunea de :principii ale economiei;. Intrucit stiinta economica studia(a niste realitati , atit obiective cit si subiective, legile economice mai pot fi grupate in . mare categorii. *in prima categorie fac parte acele legi care au un = suport= natural, iar a doua 8 cele care au un =suport = psi+ologic. In primul ca( legile economice e#prima necesitatea stabilirii unor ec+ilibre intre diferite fenomene economice sau a sc+imbului de ec+ivalente " legea valorii, legea cererii, legea ofertei, etc.$. In al doilea ca( , cel al interdependentelor de natura ps+i+ologica , legea economica este e#presia comportamentului indivi(ilor. = modelat= sau conditionat de anumite predispo(itii psi+ologice stabile ale oamenilor de a proceda intr% un fel sau altul "legea inclinatiei spre economii, legea lui 5ngel eetc.$ 5#emple de legi economice : legea cresterii nevoilor, legea raritatii, legea cererii, legea ofertei, legea randamentelor neproportionale, legea valorii, legea inclinatiei spre economii etc. Legea generale a cererii. Conform acestei legi daca pretul bunurilor resurselor si serviciilor va scadea in mod corespunzator va creste cantitatea de marfa ceruta intr-o anumita perioada si invers daca preturile cresc va scadea cantitatea de marfa ceruta in perioada de timp respectiva ! celelalte conditii ramanand nesc"imbate #. Legea ofertei ea arata relatia care se stabileste intre cantitatea dintr-un bun pe care un ofertant o ofera spre vinzare intr-o anumita perioada de timp si pretul la care bunul respectiv se vinde. LEGEA RARITATII$ volumul structurile si calitatea resurselor evolueaza mai incet decat volumul structurile si intensitatea nevoilor umane. legea randamentelor funcionale neproporionale !%egea lui Turgot# &n baza creia atunci c'nd cantiti cresc'nde dintr-un factor de producie se combin cu cantiti fixe din ceilali factori de producie !condiiile te"nice i organizatorice rm'n nesc"imbate# productivitatea medie i cea marginal a

factorului variabil cresc ating un maxim dup care se cunoate o evoluie descresctoare &n condiiile &n care producia total crete. Legea lui Engel afirm c ponderea c"eltuielilor alimentare &n bugetul gospodriei tinde s scad atunci c'nd venitul crete. Cu alte cuvinte elasticitatea cererii de alimente &n raport cu venitul este subunitar( c'nd venitul crete cu o unitate c"eltuielile cu alimentele cresc cu mai puin de o unitate. )ltfel spus celt"uielile cu alimentele cresc mai &ncet dec't veniturile( dac veniturile cresc &n progresie geometric c"eltuielile alimentare cresc aritmetic. Legea limitrii resurselor. &n raport cu dorinele nelimitate ale oamenilor, nevoile trebuie s aib acoperire n venit "satisfacerea anumitor necesiti presupune nesatisfacerea altora$. >imitarea resurselor ridic productorilor i consumatorilor problema alocrii eficiente a resurselor. *rept urmare, consumatorul trebuie s aleag alternative de consum care se ncadrea( n restriciile impuse de propriul buget iar productorul s aleag acel program de fabricaie ce poate fi reali(at cu resursele materiale, umane, bneti de care dispune. Prima lege a cererii. ?u c@t este mai mare preul unui anumit bun cu at@t va fi mai redus cantitatea cerut din acel bun. A doua lege a cererii. 5lasticitatea cererii n raport cu preul tinde s fie mai mare pe termen lung dec@t pe termen scurt. Adic variaia indus de modificarea preului asupra cererii are o anumit dimensiune n perioadele urmtoare modificrii de pre i alt dimensiune, mai mare, dup trecerea unei perioade mai mari de timp de la aceast modificare. &n ca(ul reducerii preului, creterea corespun(atoare cererii se va manifesta pregnant dup o perioada mai mare. 9rincipalul factor ce determin acest lucru este dat de timpul diferit n care informaia privind reducerea de pre a)unge la consumatori. >ocul n care se nt@lnesc consumatorii i productorii se numete pia. %egea utilitii marginale descresctoare arat c, la cresterea consumului de bunul A, utilitatea totala creste pina la o anumita limita, in timp ce utilitatea marginala este in descrestere po(itiva, atunci cind utilitatea marginala descreste mai )os de (ero, atunci utilitatea devie de(utilitate. ?ind utilitatea totala este ma#ima, utilitatea marginala este nula.

structural( numr calificare etc. b #*es. naturale- fondul financiar pdurile apele zcmintele minerale. Resurse derivate (acumulate, create de om) a#*es. materiale- capital te"nic sub form de maini utila+e construcii sisteme de transport b#*es. financiare- de care dispune populaia statul i &ntreprinderile. c# *es. inovaionalecunotine experien te"nologii. d# *es. informaionale-ce permit agenilor econ. s cunoasc realitatea s ia decizii s acioneze. Trstura fundamental a resurselor economice const n caracteru lor limitat. 4unt limitate resursele de apa si de sol, resursele de soare si aer etc. *evin tot mai rare resursele neregenerabile "(acamintele minerale, inclusiv ga(ele naturale, petrolul minereul de fier, carbunele,etc.$ iar intr%un viitor previ(ibil unele din ele ar putea sa dispara cu totul. Baritatea resurselor conditionea(a i raritatea "altfel spus, caracterul limitat$ bunurilor economice produse de societate. In asemenea conditii, apare o neconcordanta, o tensiune intre nevoile care cresc intruna si resursele "bunnurile economice$ care sunt limitate si rare. Legea raritiiraportul dintre resurse i nevoi "tensiunea dintre nevoile care cresc ntruna i resursele care sunt limitate i rare$. Pro lema alegerii resurselor si a utili!arii eficiente a acestora constituie "ro#lema fundamentala a economiei. Intr%u cit resurele sunt limitate, iar nevoile limitate si cresc pe (i ce trece, omenirea este nevoita sa aleaga acea forma de activitate care ar permite utili(area cit mai rationala si eficienta a resurselor disponibile. *eoarece omenirea nu este capabila sa produca toate bunurile si serviciile, pe la care la doreste atit indivi(ii cit si intreprinderile si statul inaite de a declansa a activitate economica sunt nevoiti sa raspunde la / intrebari: Ce$ Cit$ %entru cine$

&. 'unurile economice i caracteristicile lor.

*in utili(area si consumul resurselor re(ulta bunurile economice. 'unurile economice( un re(ultat al aciunii umane, destinat s satisfac o nevoie economic dat prin combinarea si consumul resurselor disponibile. Clasificare( dup origine: bunuri libere , nu sunt rezultat al aciunii umane nu au costuri de procurare bunuri economice , sunt rezultat al aciunii umane au costuri de procurare dup modul de circulaie: bunuri marf , trec de la productor la consumator prin pia bunuri non-marf , trec de la productor la consumator fr intermedierea pieei conform naturii econimice a bunurilor: bunuri de consum- "aine "rana bunuri de capital- masine uitla+ strung etc.

3. esursele economice i caracterul lor limitat. !rontiera "osi#ilitilor de "roducie

Resursele economice% totalitatea elementelor naturale, umane, financiare, informaionle i te+nologice atrase i utili(ate pentru producerea bunurilor necesare satisfacerii nevoilor umane. ?lasificarea resurselor: Resurse primare (create de natur) a# *es. umane-populaia din punct de vedere cantitativ calitativ

 dupa termenul de utili(are: de folosinta curenta , "rana de folosinta indelungata , T- masini cladiri dup scopul consumului: bunuri finale , sunt destinate consumului final !bunuri de consum# bunuri intermediare , sunt destinate consumului productiv !bunuri de ec"ipament sau de investiii# dup sectorul economic n care sunt produse: bunuri publice , sunt destinate satisfacerii nevoilor economice publice !colective# bunuri private , sunt destinate satisfacerii nevoilor economice private !individuale# dup forma pe care o imbraca: bunuri , sunt substaniale !tangibile# ( momentul producerii lor difer de momentul consumului servicii , sunt nonsubstaniale ( momentul producerii lor coincide cu momentul consumului dupa sectorul din care provin: bunuri primare bunuri secundare bunuri terte alte: normale- bunuri a caror cerere creste odata cu cresterea veniturilor inferioare- bunuri la care cererrea se reduce odata cu crestrea veniturilo substituibile- cele care pot fi subtituite complementare- care nu se utilizeaza una fara alta !masina si motorina# Trsturile #unurilor economice( sunt rezultat al aciunii )activitii* umane sunt utile sunt dis"oni#ile )accesi#ile* sunt rare au cost o"ortun+ care este valoarea cele mai bune dintre sansele sacrificate la care se renunt atunci cind se cumpara ceva. aritatea( proprietatea unui bun "sau resurs economic$ de a fi insuficient"$ n raport cu nevoia sau nevoile economice generatoare. Baritatea este o relaie ntre nevoia economic i bunul "resursa$ asociat"$.

dup transparena n raport cu contabilitatea naional: activiti economice oficiale: sunt contabili(abile de ctre autoritatea public productoare de mrfuri: agenii economici propriu% (ii productoare de bunuri economice non%marf: economia casnic "gospodrii$ activiti economice subterane: scap contabili(rii autoritii publice AE implica " fa!e# productia, sc$im ul, repartitia, consumul% %roductia 8 constituie totalitatea eforturilor si operatiunilor umane de combinare a factorilor de productie in cadrul diferitelor uniti de producie " de e#.intreprinderi$, in scopul obtinerii bunurilor materiale i a serviciilor. .c/im#ul )sau circulatia* 8 este o alta fa(a a activitaii economice, in cadrul creia bunurile produse sunt depo(itate si pastrate, sunt sc+imbate cu alte bunuri, sau sunt trecute de la o persoana la alta prin actul de vin(are% cumparare. 4c+imbul bunurilor se efectuea(a prin intermediul unor servicii precum si cele comerciale, de comunicaii i de telecomunicaii, de transport, de depo(itare si de pstrare. e"artiia 8 este o activitate prin intermediul creia bunurile produse sunt distribuite participantilor la procesul de productie. In lumea modern, repartiia se infptueste sub forma distribuirii si redistribuirii veniturilor " salarii, profituri, impo(ite, ta#e$ intre agentii economici si intre membrii societii. Consumul 8 care este scopul final al oricrei activiti economice, const in folosirea, utili(area bunurilor i satisfacerea nevoilor. ?onsumul poate fi intermediar "productive$ sau final. Indicatori ai activitatii economice sunt: renta ilitatea, lic$iditatea, solva ilitatea% In activitatea economica, productia si repartitia, sc+imbul si consumul bunurilor si serviciilor, in calitate de agenti economici intervin peroane fi(ice si )uridice., care intr%un anumit mod adopta niste deci(ii referitoare la organiarea, guvernarea si finali(area proceseol economice. Participanii la viata economica sau persoanele fi!ice sau &uridice care indeplinesc anumite functii speciale in activitatea economica se numesc agenti economici. Agentii economici sunt grupati in 1 categorii si anume: mena&ele, intreprinderile, instituiile financiare, administraia pu lic, restul lumii% 'rice activitate economica porneste de la mena0e "numite si gospodrii$ , care pot fi repre(entate de o persoan aparte sau o familie. !uncia principal a acestora este consumul, dar mena)ele desfoar i operaiuni de productie casnica, nemarfar, mai cu seam in rile cu un nivel de de(voltare mai modest. <ena)ele ofer societii resursele necesare organi(rii activitii economice "for de munc, capital, terenuri de pmint$ i primesc in sc+imb venituri,

pe care le folosesc pentru procurarea bunurilor de consum sau pentru formarea de economii.. 1ntre"rinderile ) firmele* 2 au ca functie de ba( producerea bunurilor materiale si a serviciilor marfare destinate sc+imbului sau vin(rii%cumprrii. 4copul activitii intreprinderilor este obinerea profitului. 1nstituiile financiare " in principal bncile, dar si societile de asigurri$ au ca activitate de ba( colectarea economiilor i transformarea acestora, prin intermediul creditelor, in investiii. -dministraiile "u#lice )centrale si locale$ 8 indeplinesc . functii : redistribuirea veniturilor acumulate prin intermediul impo(itelor si ta#elor i prestarea de servicii nemarfare, in folosul intregii societi: ocrotirea sntii, educaia, construirea drumurilor, prote)area mediului ambiant, de(voltarea culturii s.a..

3 .%ro"rietatea i "luralismul formelor sale

*in punct de vedere economic,proprietatea repre(inta ansamblul relatiilor dintre oameni,in legatura cu insusire,posedarea resurselor utili(ate in activitatea economica si a re(ultatelor acestei activitati. 4ensul )uridic al cuv.;proprietate; se reduce la drepturile de proprietate,adica dreptul de a stapini bunul in interes propriu-dreptul de folosinta-dreptul de dispo(itie,s.a. Intrucit sensurile economic si )uridic ale proprietatii merg mina%n mina,se constata ca: 9roprietatea repre(inta totalitatea raporturilor dintre membrii societatii cu privire la insusirea bunurilor e#istente in societate,raporturi reglementate de acte )uridice sau norme sociale. 9roprietatea se pre(inta sub forma unitatii si inter% conditionarii elementelor sale de ba(a:obiectul si subiectul proprietatii. 'biectul proprietatii il pot constitui bunurile materiale si imateriale"e#:informatiile$,ati t sub forma resurselor economice cit si a re(ultatelor economice"o cladire,un lot de pamint,utila)ul,automobile,s.a $ 4ubiectii proprietatii sunt posesorii obiectelor prorietatii si ei pot fi:a$persoanele fi(ice"indivi(ii,mena)ele$,b$p ersoanele )uridice.c$diferite organi(atii"nationale sau internationale$,d$statul Tipurile formelor de proprietate a$proprietatea privata "particulara$,care poate fi:individuala,individual% asociativa,private de familie,privat% asociativa.9roprietatea privata poate fi ba(ata pe munca individuala sau pe cea salariata. b$proprietatea publica ":de stat;$,cunoasta asemenea forme ca:proprietatea administratiei centrale si proprietatea administratiei locale ":proprietatea municipala;$ c$proprietatea mi#ta. Acest tip de proprietata combina,in diferite proportii,proprietatea private cu cea publica,iar in unele ca(uri proprietatea nationala cu cea internationala.9roprietatea mi#ta poate fi:privat%publica

nationala,privat%publica multinationala. In sistemul economiei de piata loculcentral apartine proprietatilor private.Astfel,CD%E1F din 9IG%ul tarilor de(voltate este creat in cadrul proprietatilor private.*esi in proportii diferite",D%1DF$,proprietatea publica e pre(enta asta(i in toate tarile lumii. 9roprietatea private este temelia libertatii economice. 9rin sistemul drepturilor de proprietate totalitatea normelor de repre(entare la accesul la resursele i bunurile rare. *repturile de proprietate se reali(ea( n urmtoarele atribute de ba(: % deinere % aplicare % divi(iune %definire % atenuare. *einerea drepturilor de proprietate presupune posedarea e#clusiv a resurselor i bunurilor rare de un anumit subiect. Aplicarea drepturilor de proprietate nseamn e#cluderea de la un subiect de la accesul resurselor i bunurilor rare. *ivi(iunea drepturilor de proprietate presupune descompunerea lor n diverse mputerniciri mai importante fiind urmtoarele: drepturile de posesiune, de utili(are, de administrare, de u(ufruct, de valoare capital, la securitate, la motenire, de inter(icere a utili(rii pgubitoare, neeficiente. *efinirea drepturilor de proprietate pre(int determinarea e#act a mputernicirilor ce aparin proprietarului. ?u ct mai distinct sunt definite drepturile de proprietate cu att mai nalte sunt re(ultatele activitii economice. Atenuarea drepturilor de proprietate presupune definirea ine#act i aplicarea insuficient a acestor drepturi ce determin apariia conflictelor n cadrul activitii economice i utili(area ineficient a resurselor economice.

autonomie de opiune, de deci(ie i aciune% de ntreprindere: spaiul microeconomic este fundamental n activitile din economia naional% de calcul n e#presie monetar% statul e#ercit o influen indirect i global% profitul repre(int mobilul central al unitii economice. Treapta calitativ superioar a economiei de sc+imb o repre(int producia de mrfuri. 9roducia de mrfuri pentru a e#ista trebuie a ntruni simultan . condiii: % autonomia "independena productorilor$ % divi(iunea social a muncii Economia de comanda. Acest sistem economic a e#istat intre anii ,H,C%,HH, in fosta 7B44, iar dupa cel de al II ra(boi mondial intr%o serie de tari din 5uropa ?entrala si din Asia, inclusiv si ?+ina, sub denumirea de socialism. Asta(i socialismul ca sistem economic a disparut cu totul. 5conomia de comanda insa, aub alte forme, ca un sector dominant in economia multor tari este atestata inca din Antic+itate. Economia de sc$im !socialista sau planificata# are drept trasatura definitorie ca statul ca unic prorprietar al principalelor resurse economice gestioneaza de unul singur atit productia cit si sc"imbul si repartitia de bunuri si servicii. In economia de comanda lispseste libertatea de alegere a producatorului si consumatorului, precum si responsabilitatea personala pentru activitatea desfasurata. In acest tip de economie, toate activitatile erau planificate conform planui, prevederile caruia erau obligatorii pentru toti agentii economici. 9returile si salariile erau stabilite de catre instantele seperioare de stat. 4copul era simplu: indeplnirea obiectivelor stabilite de catre organele de stat. Economia naturala repre!inta o forma de organi!are a activitatii economice,in care unurile produse sint destinate autoconsumului,nevoile fiind satisfacute fara a se apela la sc$im %Economia naturala este un sistem economic inc$is% >a un anumit nivel al de(voltarii sale,economia naturala a devenit o piedica in calea de(voltarii economiei,asta ducind la transformarea ei intr%o economie producatoare de marfuri, numita :economie de sc+imb;,in care c+iar de la inceput sunt produse pt vin(are. 9rodusele muncii sunt destina strict necesitatilor de consum ale producatorilor. Totodata, uneltele pe cate comunitatea nu le putea produce, erau procurare pe ba(a de sc+imb, dar nu predominau aceste realtii de sc+imb. Trasarurile economiei naturale sunt( scopul productiei in constituia autoconsmul munca in economia naturala avea caracter social cuprind in limitele inguste ale unitatilor de productie. .ormta de munca era lipsita de mobilitate deoarece +uridic depindea de unitatea de productie. Te"nologia era inapoiata primitiva si se

4. !ormele de organizare a economiei.

Economia naional reprezint acel sistem economic prin care fiecare comunitate &i satisface trebuinele din producia proprie deci avem de-a face cu un sistem &nc"is. Aceast form de organi(are a economiei a fost specific n comuna primitiv, sclavagism i feudalism. ?u toate acestea, c+iar n comuna primitiv unele produse nu puteau fi obinute n propria gospodrie, ci erau procurate prin sc+imb. &n conclu(ie, economia de sc+imb a aprut cu mult naintea produciei de mrfuri, ns nainte de prima divi(iune social a muncii. Economia de sc$im este acea form de organizare a economiei &n care rolul determinant &l are viaa confruntarea dintre cerere i ofert. Acest tip de economie a evoluat de la o economie de pia liber cu o concuren pur, la o economie n care predomin concurena imperfect, respectiv se manifest puterea marilor corporaii monopoliste i din ce n ce mai mult a statului. Tipurile actuale de economie de sc+imb care e#ist n rile de(voltate sunt: % multipolare "multitudinea i diversitatea centrelor de deci(ie economic$% descentrali(at: orice agent economic are

,. -ctivitatea economic( faze i indicatori. -genii economici

-ctivitatea economic(ansamblul de aciuni umane, individuale sau sociali(ate, destinate s obin bunurile economice necesare satisfacerii nevoilor economice !orme ale activitii economice( dup forma de proprietate asupra bunurilor intermediare utili(ate: activiti economice private 8 produc bunuri i servicii private "individuale$ activiti economice publice 8 produc bunuri i servicii publice "colective$ dup gradul de prelucrare a bunurilor de consum: sectorul primar: bunurile economice au un grad de prelucrare primar, incipient sectorul secundar: bunurile economice au un grad de prelucrare superior sectorul teriar: bunurile economice apar e#clusiv sub forma serviciilor

pune accentul de munca fizica %a baza economiei se afla agriculura si mestesugaritul. *aspunsurile la intrebarile /ce0 Cum0 1entru cine02 erau determinate de traditii transimise din genereatii in generatii ?onditiile care au generat trecerea treptata la economia de sc+imb: ,$divi(iunea sociala a muncii"speciali(area agentilor economici in crearea unor bunuri destinate vin(arii sau sc+imbului,numite;marfa;$ .$autonomia si independenta economica a agentilor economici,"ba(ata pe proprietatea private,adica poti folosi resursele disponibile dupa bunul%plac /$aparitia pietei ca loc de intilnire a producatorilor si vin(atorilor ca loc unde se face sc+imbul sau vin(area% cumpararea 0$moneti(area economiei"aparitia si impunerea monedei in calitate de instrument de intermediere a sac+imburilor economice si de apreciere a pretului bunurilor destinate vin(arii%cumpararii$. In pre(ent, economia naturala mai e#ista ca un sector aparte doar in tarile cele mai slab de(voltate din Africa,Asia, si America >atina, dar si unele regiuni mumtoase sau i(olate din 5uropa. Economia de piata repre!inta o forma de organi!are a activitatii economice ce se spri&ina pe legitatile economice o iecive, in cadrul careia corelatia dintre cerere si oferta determina principiile esentiale de utili!are si alocare a resurselor economice % Trasaturile sistemului economic de piata: ,$preponderenta proprietatii private .$economia este decentrali(ata"toate deci(iile economico%financiare sunt luate in mod nemi)locit de catre agentii economici,care isi asuma toate riscurile$. /$centrul activitatii economice si principiul regulator al acesteia este piata concurentiala"prin mecanismul cererii si ofertei,piata determina asortimentul,calitatea si cantitatea produsului ce urmea(a sa fie produs.$ 0$ma#imi(area profitului"profitul este forta motrice a activitatii economice.<arimea profitului ce poate fi obtinuta este nelimitata,ceea ce%i tine pe intreprin(atori intr%o permanenta cautare,inovare,de lupta de concurenta$ 1$preturile la marea ma)oritate a bunurilor materiale si serviciilor se formea(a liber"in urma negocierilor dintre vin(atori si cumparatori$ I$agentii economici se afla intr%o stare de concurenta permanenta.

5. 'anii( esena i funciile #anilor.

9entru a rspunde la ntrebarea ce sunt banii, trebuie mai nti s anali(m funciile acestora. <ai mult, cunioscnd funciile ndeplinite de bani, putem determina uor rolul acestora n desfurarea activitii economice. Iat care sunt principalele funcii ale banilor:

') (anii ca unitate de msur "aceast funcie mai este numit etalon al preurilor" sau instrument de msurare a valorii"$. 9entru a nelege mai bine esena acestei funcii, vom recurge la unele e#emple "n acest ca(, comparaii$ din alte domenii. Astfel, unitatea "sau instrumentul$ de msur a greutii este ilogramul, a lungimii metrul, a energiei electrice consumate % JKor etc. Ganii snt o unitate de msur a valorii diferitelor bunuri i servicii din cadrul economiei, o unitate de stabilire a preului acestora. Ganii ndeplinesc, n mod abstract, funcia de unitate de msur. Astfel, pentru a fi#a preul unui automobil, nu este neaprat necesar s inem la momentul respectiv banii n mn sau n bu(unar. 9entru ndeplinirea funciei de msurare a valorii, se stabilete un etalon monetar, care n trecut avea drept suport cantitatea de aur pe care o repre(enta fiecare unitate monetar- de e#emplu, din anul ,EC. pn n ,H/0, ,L 47A repre(enta ,,1D0 g de aur fin. &ncepnd cu ultimele dou decenii ale secolului AA, dup demoneti(area aurului, etalonul monetar este determinat de unitatea elementar de putere de cumprare a monedei respective. )) (anii ca mi&loc de sc$im sau mi&loc de circulaie% Aceast funcie banii o ndeplinesc prin intermedierea sc+imbului, eliminnd astfel trocul. &n acest ca(, formula sc+imbului devine: <%G%<. >a prima fa(, marfa este vndut pentru o sum de bani oarecare, iar la cea de a doua, banii obinui se transform n bunurile de care are nevoie persoana respectiv. !r bani ar fi imposibile miliardele de tran(acii ce au loc anual n fiecare economie modern, precum i n relaiile dintre ri. 7nii specialiti socotesc, din acest considerent, c aceasta i este principala funcie a banilor. *) A treia funcie important a banilor este cea de conservare a valorii, numit i funcia de te(auri(are" sau de mi)loc de economisire". n fine, acestei funcii i se mai spune funcia de re(erv a puterii de cumprare". 4ub forma monedei de aur i d e argint, iar n pre(ent sub forma valutelor liber convertibile "dolarul, euro, lira sterlin etc.$, care au o putere de cumprare mai mult sau mai puin stabil, moneda poate fi pstrat fie n bnci, fie n safeuri speciale, fie la ciorap;, ca apoi s fie folosit pentru procurarea bunurilor necesare. Ganii ndeplinesc aceast funcie deoarece ei snt o ntruc+ipare a oricrei a v u i i . Ac um , cunosc nd pri nci palele func ii ale ba nilor, am putea form ula i o definiie a acestora. Aadar, anii reprezint un bun acceptat de toat lumea &n calitate de mi+loc de sc"imb mi+loc de tezaurizare i unitate de msur. &n economiile moderne, banii ndeplinesc i alte funcii. Astfel, ei au devenit un instrument important de gestiune strategic a

economici. <anevrnd cu masa monetar i cu rata dobn(ii, guvernele contempo rane influenea( n mod nemi)locit activitatea economic. Ganii pot servi drept instrument eficient de depire a cri(elor economice, de ncura)are a e#porturilor, de redistribuire a venitului naional.

11.9ntre"rinderea n condiiile economiei de "ia.

1ntre"rinderea - este o unitate economica productoare, care combin factorii de productie in scopul obinerii unor bunuri sau servicii, care, fiind reali(ate pe pia, aduc proprietarului intreprinderii un anumit profit. In economia de pia, intreprinderea dispune de o autonomie deci(ional, financiar, te+nic i organi(atoric. 5a are drept obiective de ba( ma#imi(area profitului i cresterea pe termen lung. !unciile economice ale intre"rinderii ( Intreprinderea este o unitate multifuncional, care ii desfoar activitatea intr% un mediu foarte comple#, indeplinind mai multe funcii de ba( : 1* funcia de gestiune sau managerial 2 care const in organi(area , coordonarea, diri)area i controlarea activitii in cadrul unitii economice respective. 2* !uncia financiar 2 al crei rol este de a aduna , a utili(a i a gestiona capitalul pe care il are la dispo(iie. 3* !uncia social 2 care are misiunea de a gestiona resursele umane implicate in afacere. &* !uncia de a"rovizionare 2 care consta in procurarea bunurilor necesare pentru activitatea economica i gestionarea lor. ,* !uncia te/nica numit i funcia de "roducie 2 care include i funcia de cercetare% de(voltare. 3* !uncia comercial sau de mar:eting 2 care const in studierea pieei i comerciali(area bunurilor i a serviciilor produse. Cele mai im"ortante funcii ale intre"rinderii sunt( de management, de mar eting, de producere. Managementul 2 constituie un ansamblu de activiti ce vi(ea( organi(area, conducerea i gestiunea intreprinderilor. Mar:etingul 2 un ansamblu de mi)loace de care dispune o intreprindere pentru asi gsi sau pentru asi crea propria sa pia, propria sa clientel. %roducerea 2 este o alta funcie importanta a itreprinderii. 5a const in combinarea factorilor de producie "munca, capital etc.$ in scopul confectionrii unor bunuri i al prestrii unor servicii "e#. *omeniul invmintului, ocrotirea sntii, activitatea +otelier i bancar$. Pumrul impuntor de intreprinderi in orice tar presupune clasificarea lor dup diferite criterii, si anume dup forma de proprietate, mrime, domeniu de activitate, statut )uridic etc. ,. din punct de vedere al domeniului (ramurii) de activitate , intreprinderile pot fi : industriale agricole comerciale bancare de asigurri. .. din punc de vedere al formei de proprietate , intreprinderile se impart in private publice mixte. /. dup dimensiunea lor (in realitate dup nr persoanelor ocupate), intreprinderile pot fi : mici mi+locii mari. *e regula intreprinderile mici au pina la ,DD de salariati, cele mi)locii intre %

6. .istemele economice. Ti"ologia sistemelor economice

In orice societate, procesul de productie se efetuiaca prin intermediul unor forme sociale care se modifica in dependenta de locul si timpul in care se desfasoara, precum si de conditiile economice. +istemul economic repre!inta o modalitate specifica de utili!are a resurselor economice rare,de organi!are a procesului de productie si de trecere a unurilor create la consumator% 4ocietatea umana in procesul de de(voltare al sau a trecut prin mai multe forme de organi(are a activitatii economice, si anume: economie naturala economie de marfuri (de sc$im ) economie centrali!ata Aceste forme de organi(are a activitatii economice reflecta nivelul divers de de(voltare al fortelor de productie, de divi(iune a muncii, de cooperera si sociali(are. !uncitonarea loc se reali(ea(a utili(ind diferite subsisteme. !ormele de activitate economica functionea(a pe parcursul diverselor perioade de timp din instoria omenirii, ele includ diferite moduri de productie, care scot in evidenta cerintele sociale. 3istemele economice se deosebesc dupa urmatoarele criterii( ,$forma predominanta a proprietetii asupra resurselor si re(ultatelor actului de producere.$scopul urmarit de cei care organi(ea(a o activitate economica oarecare/$modul de stabilire a relatiilor dintre participantii la activitatea economica0$caracterul motivarii atingerii unor performante mai inalte-

17. 8conomia institutionala

8conomia instituional este o coal de economie care s%a de(voltat n 4tatele 7nite n anii ,H.D%,H/D i care afirm c evoluia instituiilor economice repre(int doar o parte a unui proces mai larg de de(voltare cultural. T+orstein 2eblen a pus ba(ele instituionalismului prin criticile aduse teoriei economice tradiionale. 5l a ncercat s nlocuiasc conceptul de populaie ca factor de deci(ie economic cu o imagine mai realist, a unei populaii supuse influenei e#ercitate de obiceiuri i instituii sc+imbtoare. Mo+n B. ?ommons a evideniat aciunea colectiv a unor grupuri variate din economie, perceput ca av@nd loc n interiorul unui sistem de instituii i legi care evoluea( continuu. Ali economiti instituionali sunt Be#ford TugJell i NesleO ?. <itc+ell.

,DD si 1DD, iar cele mari 8 mai mult de 1DD de salariati. 1ntre"rinderile mici 2 constituie fundamentul economiei de piat. *e regul, datorit c+eltuielilor de productie reduse "lipsa c+eltuielilor pt publicitate, gestiune etc.$ si a capacitaii de manevr, aceste intreprinderi mentin mereu aprinsa flacara spiritului de concuren. *in aceste considerente, in rile cu o economie de(voltat statul spri)in intreprinderile mici, inclusiv prin elaborarea unei legislaii anti monopol. In B< circa HDF din nr total de intreprinderi, in principal din agricultura, nu folosesc munca salariat sau o folosesc oca(ional. 1ntre"rinderile mari 2 desi relativ nu prea numeroase, asigur producerea prii covritoare , in unele ri pn la CD%HDF din volumul total de bunuri si servicii produse. Aceste performante se datorea( crerii conditiilor optime pentru aplicarea in practica a reali(arilor progresului te+nico%stiinific. Anume intreprinderile mari asigur stabilitatea i progresul in intreaga economie. "% din punct de vedere al statutului &uridic, intreprinderile se impart in * categorii # a# individuale. b# Cooperative !intreprinderi asociative#. c$ 3ocieti( - de persoane "in comandit simpl$. 8 de capitaluri "in comandit pe actiuni si societi pe actiuni$. 8 societi cu rspundere limitat "mi#te: de persoane si de capitaluri$. d$ 4ntreprinderi publice sub forma de regii autonome. In conformitate cu legea cu privire al antreprenoriat si intreprinderi din B<, sunt preva(ute urmatoarele forme ale intreprinderilor: I% Antreprenoriatul mic# 1ntre"rinderea individual 2 este o unitate economic aparinind unei singure persoane " proprietarul capitalului investit$, care gestionea( ea nsi intreprinderea i isi asum toate riscurile i responsabilitaile. *e multe ori aceasta persoan poate fi singurul anga)at al intreprinderii. Intrepr.indivit st deosebit de rspindite in agricultur,in comertul cu amnuntul s.a. .ocieti cu rs"undere limitat ). L* 2 "intre . i 1D de membri$ se disting prin faptul c responsabilitatea persoanelor asociate se limitea( la mrimea aportului fiecreia la capitalul comun. In ca(ul 4B>%urilor, titlurile de proprietate nu pot fi cedate prtilor tere decit in condiii foarte riguroase. 9uterea de deci(ie a fiecrui asociat depinde de ponderea pe care o detine acesta in capitalul comun .ocietate in nume colectiv 2 este organi(ata de citeva persoane care isi asuma toata responsabilitatea cu intreg patrimoniu sau pentru respectarea obligatiunilor societatii 1ntre"rindere in comandita 2 in care se asocia(a un grup de persoane care se divi(ea(a in comanditar si comanditati. Baspunderea pentru obligatiunile societatii o poarta cu intreg patrimoniul sau comanditarii. ' asemenea forma de organi(are poate fi in varianta simpla sau ca 4.A.

II% Antreprenoriatul mediu# .ociettile "e aciuni ).-* 2 este o forma de organi(are de principii de asociere a unor capuitaluri individuale, fonadatorii poarta raspundere pentru anga)amentele societatii in limitele capitalului actionar. 7n prim avanta) al 4A este faptul ca ele au posibilitatea sa atrag, la formarea capitalului, un numar mare de persoane , inclusiv cu economii modeste. Anume acest fapt a permis aparitia unor capitaluri urie, capabile sa faca fa ultimilor reali(ri ale procesului te+nico% tiinific. -ciunea este o +irtie de valoare care atesta faptul ca detintorul ei "actionarul$ a investit o anumit sum de bani in intreprinderea respectiv si este unul din coproprietarii acesteia, acestia au dreptul de a obtine beneficiu intreprinderii, numit "divident$. 5#ista 4.A. de tip inc"ise si desc"ise. Coo"eratica de "roductie )C;;%*+ in cate intreaga activitate se desfasoara pe ba(e coperatiste si raspunderea o poarta membrii cooperativei in limita cotelor fiecaruia. 1ntre"rindere in arenda 2 in care activitatea in diferite domenii este organi(ata pe ba(a contractului de arenda a resurselor. Arendasii, pot include in contract obligaiunile reciproce, termenii arendei, modul de recuperare in timp etc. 1ntre"rinderi colective- in cadrul carora in procesul privati(arii patrimoniul este divi(at in cote membrilor colectivului de munca. 1ntre"rinderi munici"ae de stat )1M.* 2 sunt organi(ate de structura administrativa si de stat pentru solutionarea anumitor probleme publice. III% Antreprenoriatul mare Com"anii mari 2 care pot fi sub forme de trusturi, concerne, conglomerate. In conditiile contemporane, companiile mari se califica drept corparatii fie natioanli, fie transnationali. 5le se caracteri(ea(a pintro structura ierar+ica cu relatii de divers caracter. *e asemenea le este caracteristic variate modalitati de asociere si subordonare, precum su productia in serie si in masa. *ese ori, corporatiile au nevoie de detalii, materiale suplimentare si componente care sunt produse de firme mai mici la comanda speciala, acestea sunt intreprindri satetili. 1ntre"rinderi marimi<te+ care pot fi in diverse domenii cu diferite modalitati de activitate. ?orparatiiile mari cunoscute in lume, includ capitaluri multi% nationale. 5le pot fi activa in diverse domenii, forma de organi(are are atit avanta)e, cit si de(avanta)e. Avanta)ele sunt determinate de concentrarea lor si de superuoritatea te+nic a productiei. ?orporatia este mai atractiva pentru investitii. Pea)unsurile formei date constau in cota inalta a impo(itelor pe corporarii, de rind cu cel platit de actionar pe divident. *ivi(area firmelor dupa diferite criterii este destul de convenabile

12. 'usiness mic( avanta0e i dezavanta0e.

*up dimensiunea lor "n realitate dup nr persoanelor ocupate$, ntreprinderile pot fi: mici, mi)locii, mari. ?riteriul dup care o ntreprindere este inclus ntr% o categorie sau alta difer de la o ar la alta. *e regul, ntreprinderile mici au pn la ,DD de salariai, cele mi)locii % ntre ,DD si 1DD, iar cele mari 8 mai mult de 1DD de salariai. n !rana ns, de e#emplu, e#ist o alt clasificare: D%H salariai % ntreprindere arti(anal- ,D% 0H % ntreprindere mic- 1D% 0HH % ntreprindere mediepeste 1DD de salariai % ntreprindere mare. B< are o alt tipologie a ntreprinderilor: cele cu D%.D salariai snt numite ntreprinderi :micro;- ,,mici; % cele care anga)ea( ntre ., i C1 de persoane- CI%0HH % ,,medii- i peste 1DD de salariai % ,,mari;. ,ntreprinderile mici constituie, ntr%un fel, nsui fundamentul economiei de pia. <ai mult, de regula, datorita c+eltuielilor de productie reduse "lipsa c+eltuielilor pentru publicitate, gestiune etc.$ si a capacitatii de manevra, aceste intreprinderi mentin mereu aprinsa flacara spiritului de concurenta. *in aceste considerente, in tarile cu o economie de(voltata, statul spri)ina intreprinderile mici, inclusiv prin elaborarea unei legislatii antimonopol. In intreaga lume predomina numeric intreprinderile mici. Astfel, in 47A, din cele circa .D de milioane de intreprinderi, CDF snt intreprinderi mici. &n !ranta ponderea intreprinderilor mici este i mai mare. &n aceasta tara circa H0F din numarul total de ntreprinderi anga)ea(a mai putin de ,D salariai. <ai mult, IDF din toate intreprinderile france(e n general nu au nici un salariat. 9redominarea numerica a ntreprinderilor foarte mici este o trasatura specifica a !rantei. &n 3ermania, din contra, este foarte insemnata ponderea intreprinderilor mi)locii. &n B<, circa HDF din numarul total al intreprinderilor, in principal din agricultura nu folosesc munca salariata sau o folosesc oca(ional. Intreprinderile mici au un rol &nsemnat &n economie si urmt avanta)e: % 4upleea structurilor care le confer o capacitate ridicat de adaptare la fluctuaiile mediului economic% &ntreprinderile mici se pot integra relativ uor ntr%o reea industrial regional, ceea ce contribuie pe de o parte la de(voltarea economic a regiunii respective, iar pe de alt parte la reducerea oma)ului i creterea nivelului de trai, pentru c ofer locuri de munc% *imensiunea lor redus, care contribuie la evitarea birocraiei e#cesive i la evitarea de(umani(riipermite cunoaterea mai bun a cererii i o fle#ibilitate mai ridicat la modificrile care se pot manifesta pe pia. % formea( la nivelul individual un ansamblu mult mai uor de controlatKcondus. - sunt organisme cu vocaie industrial sau comercial cu un centru de profit i cu o singur activitate.

% !abric produse i prestea( servicii n condiii de eficien. *e(avanta)ele businessului mic sunt determinate de caracteristicile distinctive ale intreprinderilor mici: 5 6imensiunea redus( determin un potenial redus al ntreprinderii, conduce la limitarea cotei de pia, determin imposibilitatea unor reduceri substaniale ale costurilor unitare i aduce ntreprinderea n situaia de a face fa unei concurene puternice din partea ntreprinderilor mari. ' cale de a evita aceast concuren pentru intreprinderile mici poate fi aceea de a )uca rolul de furni(or sau subcontractant pentru aceste nteprinderi mari. 5 3pecializarea( e determinat de dimensiunea lor redus. 5 1onderea redus pe pia( pre(int avanta)e i de(avanta)e. 5 6ificulti la intrarea i ieirea de pe o pia( pentru intreprinderile mici pe pia cea mai bun i convenabil e aceea cu bariere mai ridicate la intrare i mai reduse la ieire. Aceast pia ofer obinerea unor c@tiguri mai stabile insa cu riscuri mai ridicate din cau(a concurentei puternice din partea intreprinderilor puternice care pot elimina intreprinderile mici de pe piata

13. %iaa i mecanismul funcionrii ei.

9iata a aparut cu multe secolele in urma, ca punct de legatura intre productie si consum, autnci cin functiile acestor . sfere economice s% au delimitat in timp si spatiu. In decursul secolelor, sc+imburile dintre producatori si consumatori s% au e#tins si perfectionat. 9iata moderna din tarile avansate s% a constituit si s%a consolidat in ultimele secole. 9iata este asta(i institutia centrala a economiei de pita,nucleul acesteia,institutie in cadrul careia se inc+eaga toata activitatea economica. 1iata constituie totalitatea relatiilor de vinzarecumparare dintr-un anumit spatiu geografic. 4n sens ingust piata poate fi definita drept locul unde se confrunta cererea si oferta de bunuri servicii si capitaluri. 71iata scrie cunoscutul economist austriac .riedric" 8a9ec: nu produce bunuri ci doar transmite informatia despre acestea.2 Trasaturile pietei sunt: ?oncurenta libera intre producatori si dintre proprietarii de resurse <igrarea libera a capitalului intre ramurile economice si regiuni. Beali(area marfurilor la preturi de ec+ilibru, care reglementea(a corelatia dintre cerere si oferta. .unctiile pietei# '%.unctia de intermediere 9iata ii pune fata in fata pe producatori si consumatori,pe vin(atori si pe cumparatori,facind astfel posibil sc+imbul. 5a ofera consumatorului posibilitatea de a alege producatorul optim din punctul de vedere al pretului,calitatii,modelului ales etc.Aceeasi posibilitate de alegere i se ofera si vin(atorului. )%.unctia de reglementare Aparuta initial ca o punte de legatura intre producatori si consumatori,treptat,piata devine principalul mecanism

de reglementare a vietii economice.5a indeplineste rolul unei :miini invi(ibile;,care dupa cum spunea A.4mit+ ii :impinge; pe agentii economici individuali sa actione(e in conformitate cu interesul general,determinind producatorii sa confectione(e bunurile si serviciile de care are nevoie societatea la momentul dat. *%.unctia de formare a pretului %*esi c+eltuielile individuale pentru producerea si desfacerea aceluiasi bun sint diferite,piata stabileste un pret unic,pret care corespunde c+eltuielilor socialmente necesare pentru confectionarea bunului. "%.unctia de informare% 9rin )ocul liber al ratei profitului si al ratei dobin(ii,piata ofera agentilor economici informatia necesara despre mersul afacerilor in diferite domenii de activitate.9iata;trimite;semna le producatorilor despre produsele ce urmea(a a fi confectionate,despre calitatea si volumul lor,despre pofiturile ce pot fi obtinute. /%.unctia de diferientiere a producatorilor% 9iata ii imbogateste pe invingatorii in lupta de concurenta si,in acelasi timp,penali(ea(a,pina la falimentare,intreprinderile necompetitive.In acelasi fel,piata stimulea(a reducerea c+eltuielilor de productie,aplicarea noilor masini si te+nologii,sporirea eficientei productiei.Impuse de concurenta,interprinderile isi imbogatesc activitatea fara incetare,iar posturile de raspundere sint puse persoanele cele mai competente. Pivelul preturilor,salariilor ,precum si multi alti parametri ai activitatii economice ,sint reglementati pe de o parte,de piata.iar pe de alta parte de stat. Tipurile pietei ;.6in punctul vedere al nivelului de maturitate al modului de acces la piata exista( a$piata nede!voltata,cu relatii accidentale si cu o pondere insemnata a relatiilor de barter"troc$,adica de sc+imb dupa s+ema:marfa% marfab$piata li era(clasica),la care are acces orice vin(ator si cumparator.Aceasta piata intruneste urmatoarele trasaturi:e#istenta unui numar insemnat de participanti la relatiile de sc+imb,atit producatori cit si consumatori,mobilitatea absoluta a factorilor de productie-stabilirea preturilor in mod spontan-lipsa monopolului si a altor forme de dominatie a vietii economicec$piata reglementara,caracteristica de regula economiilor mi#te,unde statul intervine in scopul :cori)arii;unor deficiente ale pietei ,programind de(voltarea economica si restibuind o parte importanta a produsului intern brut in conformitate cu anumite obiective sociale,politice si economice.Accesul la o asemenea piata necesita detinerea unor autori(atii speciale ,eliberate de autoritatile statului. <.6in punctul de vedere al obiectului tanzactilor pietele pot fi imparitite in( Qpiata bunurilor de consum-

Qpiata capitaluluiQpiata munciiQpiata pamintului si a resurselor naturalQpiata +irtiilor de valoare si a valuteiQpiata resurselor informationaleQpiata produselor cultural% artisticeQpiata te+nologiilor si patentelorQpiata monetara de credit=.6upa criteriul extinderii geografice piata poate fi( QlocalaQregional"in cadrul unei tari sau unui grup de tari$ QnationalaQmondiala. >.6upa masura in care se manifesta concurenta piata se imparte in( Qpiata cu concurenta perfecta si puraQpiata de monopolQpiata cu concurenta imperfectQpiata mi#t. 5lementele de ba(a ale pietei sunt cerere si oferta pretul si concurenta. Interdependenta si interactiunea cererii, ofertei si pretului formea(a continutul mecanismului pietei. Atit cererea, cit si oferta sint legate in modul ce mai direct de denamica si marimea pretului. In acelasi timp, cererea si oferta se influenteasa reciproc fara incetare. In confrumtarea permanenta ditre cerere si oferta se stabileste pretul de ec+ilibru concurenta, care este o forma de rivalitate intre subuiectii relatiilor de piata cu privire la obtinerea unor conditii mai bune de producere, cumparare si vin(are a marfurilor, influentea(a la rindul ei celelalte / elemente ale nucleului pietei. 1nfrastructura "ieei 8 constituie ansamblul de instituii, servicii, intreprinderi speciali(ate, generate de nsei relaiile de pia, care, la rindul lor, asigur o funcionare civili(at i eficient a pieei. &n lumea contempoaran, elementele%c+eie ale infrastructurii pieei sunt: - sistemul comercial "bursele de mrfuri i ale +irtiilor de valoare, licitaiile i iarmaroacele, camerele de comer, comple#ale de e#po(iii$. - sistemul #ancar "bncile comerciale i sistemul de credit, bncile de emisie$. % sistemul "u#licitar "agenii publicitare, centre informaionale$. - sistemul de consulting i audit "servicii ce acord consultaii in probleme economice i )uridice, precum si serviciile care efectuea(a controlul "revi(ia$ activitii financiar%economice a intreprinderii$. - sistemul de asigurare "a riscurilor, a proprietii, a vieii.etc$. - sistemul de invmint economic "mediu i superior$ "scoli de busuness si management, facultai de economie$.

1&. Cererea i factorii ce o determin.

0ererea repre!inta cantitatea dintr-un anumit un pe care consumatorul doreste si poate sa o cumpere intr-un anumit interval de timp,la un anumit nivel al preului% Asemeni bunurilor care se impart in bunuri substituibile ,complementare sau derivate,cerea la rindul ei poate fi:

a#cerere pentru bunurile substituibile adica cerea pentru bunuri care satisfac aceleasi nevoi. b#cerere pentru bunuri complementare cerere pentru bunuri care se folosesc impreuna. c#cerere derivate!ex(cererea pentru faina este deeterminata de cerera pentru pine#. ?ererea poate fi : a#individuala !cantitatea dintr-un bun pe care un consummator este decis sa o cumpere dispunind si de mi+loacele banesti corespunzatoare#? b#totala sau de piata!suma cererii tuturor cumparatorilor de pe piata bunuluui respectiv#. <arimea cererii este determinata de factorii:volumul cererii,pretul cererii,functia sau factorii cererii. Legea cererii >egea cererii e#prima raportul de interdependenta dintre modificarea pretului unitar al unui produs si sc+imbarea cantitatii cerute.' data cu cresterea pretului la un bun ,cantitatea ceruta de consumator tinde sa scada,si invers, o scadere a pretului generea(a tendinta de sporire a cantitatii cerute. ?u alte cuvinte , atunci cind preturile scad, cumparatorul tinde sa procure mai multe marfuri,iar atunci cind preturile cresc,cererea scade. 5#ceptii sunt: bunurile 3iffen Gunurile 2eblen .actorii care influentea!a modificarea cererii( ,.<odificarea veniturilor banesti ale consumatorilor..4c+imbarea preferintelor consumatorilor sub influienta modei sau a publicitatii/.<odificarea pretului la bunurile substituibile si la cele coplementare0.4c+imbarea anticipatii-or consumatorilor privind evolutia pietei1.<odificarea numarului si a structurii consumatorilor .*e e#emplu reducerea natalitatii determina o reducere a cererii de imbracaminte pentru copii,iar imbatrinirea populatiei sporeste cerea de medicamente si asistenta sociala. ?el de al doilea factor important "dupa pret$ care determina comportamentul cererii este venitul.*aca insa in raport cu cresterea pretului cererea se afla in po(itie descrescatoare,atunci o data cu cresterea veniturilor se mareste si cererea.

a$ individuala"cantitatea de bunuri pe care un producator este dispus sa o vinda la un pret anumit$ b$ totala sau de piata"totalitatea ofertelor individuale$. !actorul principal care determina sc+imbarea ofertei este pretul.?u cit pretul creste ,cu atit cantitatea de bunuri oferita este mai mare .actorii de influenta# ,.pretul..costul de productie,care ,de e#emplu, poate fi redus in urma utili(arii unor noi te+nologii.5l poate sa creasca din cau(a sporirii pretului la resursele limitate.*aca costul de productie se va reduce, atunci oferta pentru bunurile respective se va mari. 4i invers, cind costul de productie va creste , oferta se va reduce. /.Pumarul de ofertanti, adica numarul firmelor care produc acelasi bun.Iesirea pe piata a noilor firme va contribui la cresterea ofertei,indiferent de prRt. 0.4c+imbarea pretului la alte bunuri, fapt care va conditiona trecerea resurselor la alte domenii de activitate prin plecarea unor firme din ramura data , ceea ce va contribui la reducerea ofertei. 1.9olitica fiscal si subsidiile.<a)oritatea impo(itului pe profit si a altor ta#e provoaca o reducere a ofertei si invers,micsorarea lor contibuie la sporirea ofertei.In ca(ul in care statul acorda unor firme si industrii anumite subsidii ,acestea incura)ea(a cresterea ofertei. I.?alamitatile natural si social%politice.?alamitatile natural, cum arfi inundatiile ,seceta, cutremurele de pamint, ing+eturile etc., conditionea(a de obicei ,reducerea ofertei.?onditiile social%politice pot fi favorabile cresterii ofertei"stabilitate politica, de e#emplu$ sau defavorabile "sc+imbarea frecventa a guvernelor si a regulior de )oc$ C. Anticiparea preturilor

14. %reuri( teorii+ ti"uri+ structuri.

Preul 3 e4prim cantitatea de ani pe care cumprtorul tre uie s-o plteasc pentru a o ine un un oarecare% *aca noiunea de pre este simpl, teoria pretului rmine a fi pina in pre(ent una din cele mai complicate in stiinta economica. 9rincipalele teorii cu privire la substana unic a preului sunt: a$ teoria valoare%munc. b$ Teoria valoare%utilitate. c$ Teoria :pretului fara valoare;, numita de obicei ,teoria lui <ars+all. d$ Teoria contemporana a preturilor. Teoria valoare munc 2 fundamantata stiinific de ctre A. 4mit+, presupune ca la temelia ..substantei unice a pretului...se afla valoare a crei mrime este determinat de cantitatea de munca vie materiali(at, incorpoarta in fiecare din bunurile ce sunt sc+imbate. Teoria valoare-utiliate 2 susine c valoarea "i pretul$ nu are o temelie obiectiva "munca$, ci una subiectiva, mrimea pretului fiind determinat de utilitatea i de raritatea produsului respectiv. 9otrivit acestei teorii, valoarea nu este o proprietate a bunurilor care e#ista in sine, ea este o )udecata subiectiva a agentilor economici cu privire la importanta pe care o au pentru ei bunuriele , in functie de utilitatea acestora. Teoria "retului fr valoare - inind cont de prtile forte, precum si de nea)unsurile celor . teorii e#aminate mai sus, economistul engle( <ars+all elaborea(a propria sa teorie, potrivit acestei teorii, pretul este determinat de actiunea a / factori care sunt: a$ costul de productie, b$ utilitatea marginal. c$ cerereasi oferta. <ars+all sustine ca nici unul din acesti / factori nu este determinant, el scrie : "valoarea este fundamentata pe utilitatea final si pe c+eltuielile de productie. 5a se mentine in ec+ilibru intre aceste . forte opuse precum c+eia de bolt a unui turn. Pesfirsite au fost contoversele aupra problemei de a se sti daca utilitatea sau costul de productie guvernea(a valoarea....$ 9otrivit teorie contem"orane 2 mrimea si dinamica pretului sunt conditionate de un sir de factori, cum ar fi: cantitatea de munca materiali(ata in bunul dat, utilitatea si raritatea acestui bun , cererea si oferta, moda, situatia politica din ar i din lume, calamitatile naturale, puterea de cumprare a monedeietc. Tipurile de preuri# a$ preturi libere. b$ 9returi administrate. c$ 9returi mi#te. %returile li#ere 2 sunt acelea care se stabilesc in conditiile apropiate unei concurente perfecte , fr vreo influenta din partea statului sau altor factori de constringere, cum ar fi monopolurile. 5le se numesc libere deoarece se formea(a si se modifica doar sub influenta )ocului liber al cererii si ofertei. %returile administrate 2 "reglementate$ se stabilesc in conditiile concurentei imperfecte, sub influenta statului sau a marilor intreprinderi care domin piata "pret de monopol, pret

de monopson, pret de oligopol$. Aceste preturi de obicei, nu reactionea(a la modificarile care au loc in raportul crere%ofert sau reactionea( foarte putin. %returile mi<te 2 caracteristice economiilor cantemporane, sunt formate sub actiunea tuturor factorilor interni si e#terni enumerati mai sus. .unciile preului% ;. functia de calcul si masurare a c"eltuielilor si a rezultatelor activitatii economice. <. functia de informare a participantilor la viata economica. , pretul informeaza prin marimea si dinamica sa ag economici despre raportul crereoferta... =. functia de stimulare a producatorilor - ...veniturile depind de nivelu pretului ei st motivati sasi indrepte resursele catre domeniile unde preturile sunt mari. >. functia de distribuire si redistribuire a veniturilor.

masura cu modificarea "cresterea$ pretului. S elastica%cind sporirea ofertei o depaseste pe cea a pretului. S inelastica%oferta bunului creste intr%o masura mai mica decit sporirea pretului lui. 9erfect inelastica .actorii care determina elasticitatea sunt# S costul productiei% cind costul creste, scade elasticitatea ofertei, si invers. S gradul de substituire% daca gradul de substituire este mare, atunci creste elasticitatea ofertei. S posibilitatile de stocare a bunurilor% elasticitatea creste daca posibilitatile de stocare sunt mari. S perioada de timp de la modificarea pretului.

27. -"licarea elasticitii n analiza microeconomic.

&n economie, elasticitatea e#prim sc+imbarea procentual iterativ a unei variabile lu@nd n considerare sc+imbarea procentual iterativ a altei variabile. 5lasticitatea este e#primat de obicei printr%o valoare po(itiv "o valoare absolut$, atunci c@nd semnul este de)a clar din conte#t. !ormula general a elasticitii este:

15.8lasticitatea cererii( ti"uri si factori de influenta.

<odificarea relative a cantitatii cerute in functie de influienta unui anumit factor al cererii sau,altfel spus,gradul de sensibilitate al cererii fata de modificarea pretului sau a altor factori,se numeste elasticitatea cererii. 5lasticitatea cererii se clasifica in: elasticitatea la pret elasticitatea la venit elasticitatea incrucisata 5lasticitatea cererii fata de pret ,de e#emplu,se masoara prin raportul modificarii procentuale a cantitatii cerute dintr%un bun ca raspuns la modificarea procentuala a pretului acestuia.5lasticitatea cererii masoara sensibilitatea cererii consumatorilor ,in sensul maririi sau micsorarii cantitatii de bunuri cumparate fata de variatiile pretului la produsul respective sau fata de alte conditii ale cererii. In functie de masura sensibilitatii fata de modificarea pretului,cererea poate fi : a$elastic, b$inelastica"rigida$ c$ cu elasticitatea unitara d$perfect elastica e$ perfect inelastica ?ererea elastica e#ista atunci cind modificarea pretului conditionea(a modificarea cererii.*e e#emplu ,daca pretul unui bun creste cu .DF, cantitatea ceruta poate sa scada cu /DF sau cu .DF.In ca(ul cererii rigide sau inelastice insa"lucru ce se intimpla de obicei,cu bunurile de prima necessitate,cum ar fi piinea ,c+ibriturile ,vesela ,sarea$,o data cu cresterea sau micsorarea pretului,cerea la aceste bunuri ramine apro#imativ acceasi, rigida.?erea cu elasticitate unitara e#ista atunci cind pretul si cantitatea ceruta se modifica cu acelasi procent.

13.1nteraciunea dintre cerere i ofert i ec/ili#rul "ieii.

Anali(ind cererea si oferta, precum si pretul, care este factorul principal care le determina pe ambele, observam faptul ca ele toate se afla intr%o interdependenta. Atit cererea, cit si oferta determina marimea pretului, ba c+iar mai mult: 9retul de piata se stabileste in urma confruntarii dintre cerere si oferta. 9e piata se inregistrea(a ba un e#ces de cerere, ba e#ces de oferta. Insa in urma sugestiilor cumparatorilor si vin(atorilor cu privire la pretul unui bun, si in urma contrapunerii cererei si a ofertei precum si a :pretului dorit; se stabileste un pret de ec+ilibru, sau i se mai spune pretul de piata, ce urmea(a a% i satisface pe cumparatori si vin(atori. Pretul de ec$ili ru se sta ileste atunci cind cantitatea ceruta dintr-un un este egala cu cantitatea oferita% 2ai sunt si alti factori care participa la formarea pretului de piata,cum ar fi#concurenta,politica economica a statului%

5lasticitatea este un concept important, folosit pentru a nelege incidena ta#elor indirecte, a conceptelor marginale, raportate la teoria firmei, distribuia bunstrii i la diferite tipuri de bunuri raportate la teoria alegerii consumatorului i la multiplicatorul >agrange. 5lasticitatea este de o importan crucial n orice discuie despre distribuia bunstrii, mai precis despre surplusul consumatorului, surplusul productorului sau surplusul guvernului. ?ererea pentru diferite bunuri poate fi mai mult sau mai putin sensibila fata de modificarea pretului sau a altor factori care o determina. Modificarea relativa a cererii sub inlfuenta unui anumit factor al cererii sau gradul de sensibilitate al cererii fata de modificarile preturilor sau al altor factori se numeste elasticitatea cererii% 5lasticitatea cererii poate fi in functie de modificarea pretului sau a venitului. Astfel, in functie de pret, elasticitatea se calculea(a dupa formula 8c"= =

1,. ;ferta i determinanii ei.

1ferta repre!inta cantitatea de produse pe care vin!atori sint dispusi sa o vinda, intr-o perioada de timp ,la un anumit nivel al pretului% ?antitatea de bunuri vinduta este mai mica decit cantitatea de bunuri oferita pe piata.4pre deosebire de cerere ,dependent ofertei de pret este directa ,altfel spus ,cu cit pretul este mai ridicat ,cu atit este mai mare cantitatea de bunuri oferita. Interdependenta dintre sc+imbarea pretului si modificarea cantitatii de bunuri oferite constituie continutul legii ofertei.?resterea pretului conditionea(a crestera cantitatii oferitesi invers. 'ferta poate fi:

+ )du"a "ret*

8cv=

16. 8lasticitatea ofertei( ti"uri si factori de influenta.

5lasticitatea ofertei repre(inta sensibilitatea ofertei marfii la variatiile diferitor factori , mai ales la variatiile pretului. 5a se masoara prin coeficientul elasticitatii ofertei "5 $ 5lasticitatea ofertei este de mai multe tipuri: S unitara%cind oferta se modifica "creste$ in aceasi

+ )du"a venituri* unde T?U modificarea cererii unde T?Umodificarea cererii ?Ucererea initiala ?Ucererea initiala T9Umodificarea pretului

T2Umodificarea veniturilor 9Upretul initial 2Uvenitul initial @radul de sensibilitate al ofertei fata de modificarile pretului sau al altor factori se numeste elasticitatea ofertei% <odificarile ofertei se calculea(a in dependenta de pret, ca si la cerere. !ormula de calcul: 8o"=

+ unde

T'Umodificafea ofertei 'Uoferta initiala T9Umodificarea pretului 9Upretul initial

21.Teoria com"ortamentului consumatorului

&n orice loc de pe planet, productorul de bunuri i servicii este animat de un unic scop % acela de a obine un profit c@t mai mare. *ar, el tie, c i poate atinge elul, numai dac produce bunul sau serviciul cu c+eltuieli mai mici dec@t preul la care%l poate vinde i dac gsete clieni care s%l cumpere. *e aceea, pentru productor este la fel de important, s gseasc soluii pentru a produce n condiii de ma#im eficien i s cunoasc motivele pentru care se cumpr bunurile i serviciile lui, s afle: cine, ce, de unde, de ce, c@nd, cum i c@t de mult cumpr i c@t de des, altfel spus s afle de ce oamenii rspund ntr%un anume fel la produsele i serviciile care le sunt oferite, de ce au o anumit atitudine fa de ele. Aceast conduit a oamenilor n ca(ul cumprrii i K sau consumrii bunurilor i serviciilor se reflect n comportamentul consumatorului. In ultimele decenii, una din problemele eseniale ale firmelor productoare o constituie cunoaterea manierei n care vor rspunde consumatorii la diveri stimuli pe care le vor folosi ele n vederea atingerii elului lor final profitul c@t mai mare. 4tudierea comportamentului consumatorului a devenit o preocupare a specialitilor n mar eting, ntruc@t ei pot afla cum i aleg cumprtorii bunurile i serviciile necesare satisfacerii multiplelor nevoi, care sunt stimulii, factorii care le influenea( alegerea. >a mi)locul anilor ID studierea comportamentului consumatorului devine un domeniu distinct al mar etingului, ntruc@t n acest moment adoptarea opiunii de mar eting impune nelegerea mecanismului comple# de transformare a nevoii n cerere de mrfuri i servicii. ?reterea comple#itii vieii economice, a condus la necesitatea cunoaterii mecanismului comportamentului economic uman, care devine tot mai amplu i mai complicat, ceea ce impune studierea separat a celor dou componente intrinseci: comportamentul omului n calitate de productor de bunuri i servicii i comportamentul lui de consumator. 9entru societatea contemporan, n care

progresul te+nico% tiinific tinde n multe domenii s nlocuiasc productorul om cu productorul main, devine foarte important i semnificativ studierea comportamentului de consum, cu at@t mai mult cu c@t resursele rare cu ntrebuinri alternative pe care societatea uman le are la dispo(iie impun producerea, numai a acelor bunuri i servicii care satisfac nevoile n cantitile necesare. *e aceea, cunoaterea i e#plicarea comportamentului de consum i cumprare a devenit o necesitate stringent, ignorarea modului de manifestare a acestuia, produc@nd grave de(ec+ilibre. *e asemenea, n condiiile diversificrii considerabile a ofertei, consumatorilor li se desc+id largi posibiliti de alegere. 9e de alt parte, creterea puterii de cumprare, concomitent cu ridicarea nivelului de educaie i cultur, i d posibilitatea cumprtorului s%i satisfac mai multe nevoi, mai sofisticate, de nivel calitativ mai ridicat, aspecte de care este absolut obligatoriu s in seama productorul, pentru a putea veni n nt@mpinarea dorinelor consumatorului. In ca(ul n care productorul nu desluete aceste noi opiuni ale clientului, acesta se va ndrepta ctre un alt productor. 9e msura ce studiile au progresat n acest domeniu, a devenit clar c investigarea comportamentului consumatorului necesit o abordare pluridisciplinar n care un rol esenial revine tiinelor comportamentale % mai ales psi+ologiei i sociologiei de la care au fost preluate concepte i idei fundamentale. *e altfel, specialitii aprecia( c economia politic, psi+ologia, sociologia i antropologia au pus ba(ele conceptuale ale cunotinelor actuale din acest domeniu. *atorit naturii fundamental diferite a actelor i proceselor ce definesc comportamentul consumatorului, modul n care oamenii se comport n plan economic nu repre(int o nsumare de acte repetate mecanic, ci re(ultatul acumulrii unei e#periene de viat. 4impla nregistrare i cuantificare a actelor consumatorului nu este suficient, trebuie cercetate i procesele psi+o%fi(iologice care determin aceste acte i e#plicat interdependena dintre ele. Intruc@t comportamentul consumatorului se manifest pe piaa, studiul acestuia devine un capitol important al mar etingului. *e altfel, cunotinele referitoare la comportamentul consumatorului asigur fundamentul strategiilor de mar eting cu privire la: po(iionarea produsului, segmentarea pieii, lansarea produselor noi, adoptarea unor deci(ii de mar eting% mi# etc., asigur@ndu%le o eficien sporit. 4tudierea lui permite caracteri(area mai ampl i comple# a fenomenelor de pia, elaborarea unor strategii mai realiste i desfurarea unor aciuni de mar eting eficiente.

22. %referinele consumatorului i utilitatea economic. Ti"urile i teoriile utilitii.

In sensul cel mai larg comportamentul consumatorului constituie totalitatea actiunilor, atitudinilor si deci!iile individului cu privire la utili!area veniturilor sale pentru procurarea unurilor materiale si a serviciilor de care are nevoie% !actorii care modelea( comportamentul consumatorului: S <rimea veniturilor de care dispune "bugetul consumatorului$ S Pivelul preurilor S Tradiiile S 3usturile i preferinele S <ediul economico% social Pevoile consumatorului sunt nelimitate, pe cnd resursele bneti sunt limitate, de aceea el este obligat s aleag , sa procure acele bunuri i n asemenea combinaii care i%ar aduce o satisfacie ma#imal. ?onsumatorul msoar indirect utilitatea fiecrui bun, prin prioritatea ce o acord unui sau altui bun. 5l clasific bunurile n ordinea preferinelor sale. *atorita constrngerii bugetare i a nivelului preurilor, consumatorul are posibilitatea s stabileasc o anumit ordine de preferin a bunurilor ce urmea( s le procure, precum i un mod anumit de combinare i substituire a acestora. >tilitatea economic. >tilitatea 8 este plcerea sau satisfacia obtinut de individ in urma consumului "sau anticiprii consumului$ unui bun oarecare. In alti termeni, utiitatea repre(int capacitatea unui bun de a satisface o anumita dorinta uman. Msurarea utilitii 8 in tiinta economica e#ista . teorii cu privire la msurare a utilitii : numite a ordarea cardinal si a ordarea ordinal% !ondatorii doctrinei marginaliste in anii CD ai sec.AIA presupuneau ca individul este capabil sa msoare cantitativ utilitatea unui bun de consumat, printr% un numr precis cardinal.de uniti psi+ologice de utilitate, acordat unui bun sau unei uniti dintr%un bun. *e e#.: ,, C, ./, CH etc. In vi(iunea economistului italian 2ilfredo 9areto, consumatorul nici nu are nevoie sa msoare utilitatea unui bun, pentru el fiind mult mai importante stabilirea unei ordini de preferinta a bunurilor, o ierrar+i(are, o ordonare a acestora, cum ar fi de e#: primul, al doilea, al treilea, al patrulea etc. 9otrivit abordrii ordinale , utilitile ce le%ar procura bunurile sunt puse intro ordine descrescnd, in sensul c primul bun poate aduce o satisfactie mai mare "are o utilitate mai mare$ dect al doilea, al treilea etc. Ti"urile de utilitate. 7tilitatea unei uniti suplimentare dintrun bun, obinut in urma sporirii cu o unitate a consumului din bunul respectiv ,se numeste : utilitate marginal. 7tilitatea marginal a unei uniti de bun consumate

scade pe msur ce crete cantitatea consumat. In ceea ce priveste utilitatea total ea creste pe msur ce se consum cantiti suplimentare din bunul A, dar aceast utilitate crete cu o rat tot mai mic i mai mic. In ca(ul in care s%ar consuma doar un singur mr ,atunci utilitatea total ar coincide ca mrime cu utilitatea individual si cea marginal. in ca(ul in care se consuma mai multe unitati de produs, utilitatea total se va constitui din suma utilitilor marginale "7,V7.V7/V70$. *in punct de vedere teoretic, utilitatea marginal a unui bun, atingnd un anumit nivel de saturare a consumatorului, poate fi nul i c+iar negativ. Adica consumul unei uniti suplimentare dintr%un bun, la un moment dat, nu mai aduce nici o satisfactie consumatorului, ci poate provoca c+iar anumite incomoditi si c+iar suferinte.

"cantitatea ma#imal de bunuri care poate fi cumprat cu venitul disponibil i la preurile e#istente$. #9#VO9OUI 9anta liniei bugetului reflect raportul de substituie a bunurilor n funcie de preurile lor. Abordarea ordinalist a evalurii utilitii: ,. A#ioma ierar+i(rii 8 capacitatea consumatorului de a ordona preferinele sale "AXG$ .. A#ioma tran(itivitii 8 capacitatea consumatorului de a transfera preferinele de la un bun la altul."AXGX?, AX?$ /. A#ioma nonsaietii 8 consumatorii prefer o cantitate mai mare de bunuri unei cantiti mai mici. Ec$ili rul consumatorului ?onsumatorul va tinde s ating curba de indiferen cea mai ridicat posibil. *in cau(a constrngerii bugetare, el nu poate atinge acest obiectiv. 5c+ilibrul consumatorului este ec+ilibrul dintre venitul acestuia i combinaia optim, care se stabilete n punctul n care curba de indiferen este tangent cu dreapta bugetar. <B4 U 9#K9O 8 ecuaia ec+ilibrului consumatorului n abordarea ordinalist, <B4 8 panta curbei de indiferen, 9#K9O 8 panta liniei bugetului.

23.Cur#a de indiferen )de izoutilitate*. Trsturile i ti"urile cur#elor de indiferen.

Instrumentul cu a)utorul cruia se anali(ea(a de obicei preferinele "alegerea$ consumatorului este curba de indiferen sa "de i(outilitate$. ?urba de indiferen constituie o repre(entare grafic a ansamblului de combinaii de bunuri i servicii de la care consumatorul ateapt s obin aceeai utilitate total, adic acelai nivel de satisfacie. Aceasta repre(int mulimea combinaiilor a dou bunuri pe care consumatorul le consider ec+ivalente, deoarece i aduce aceeai satisfacie, adic aceeai utilitate. e< ) s presupunem ca consumatorul isi va limita alegerea la . bunuri% merele "A$ si portocale "W$, in functie de preferintele sale , consumatorul poate efectua un numr nelimitat de combinatii posibile ale bunurilor A i W. *e e# aceeai satisfactie i%ar aduce consumatorului combinaiile: ,. mereV C portocale- sau ,D mereV E portocale- sau C mereV ,D portocale. !iecare din aceasta combinatie repre(int un cos sau un program de consum.*. Totalitatea curbelor de indiferen care pot e#ista pentru un consumator i care descriu preferinele acestuia pentru anumite couri; de consum constituie +arta de indiferen;. !iecarui individ ii corespunde o +arta a curbelor de indiferenta proprie.

2,.Teoria "roduciei. !actorii de "roducie i com#inarea lor.

9unctul de plecare a studierii factorilor de productie il constituie resursele economice. Besursele economice repre(inta totalitatea elementelor si premiselor folosite de om in procesul activitii economice. 9e parcursul secolelor a avut loc multiplicarea si diversificarea factorilor de productie. Insa in pofida acestui fapt ei ramin clasificati in 0 categorii de factori: munca , natura , capitalul , si informatia. <unca si natura sunt denumite factori primari. ?apitalul este un factor derivat, iar resursele informationale sunt un nefactor. !actorii de producie tradiionali "parial substituibili i complementari$: % %mnt @ 8 cel mai limitat i durabil factor de producie % Munca L 8 cel mai activ i costisitor factor de producie...."munca este activitatea umana constienta, un efort fi(ic si intelectual, prin care oamenii, actionind asupra naturii, obtin bunurile de care au nevoie. <unca este factorul determinant al oricarei activitati economice.$ % Ca"italul A 8 cel mai eterogen factor de producie...." capitalul constituie ansamblul bunurilorfolosite pentru confectionarea altor bunuri, destinate vin(arii in scopul obtinerii unui profit.$ S ?apital fi# 8 se utili(ea( pe un timp ndelungat i se u(ea(?ap.real:financiar-economicS ?apital circulant 8 se utili(ea( ntr%un singur ciclu de producie. - esursele informaionale 8 noile te+nologii, informatia, inveniile i inovaiile etc.

2&.Constr?ngerea #ugetar i alegerea o"tim a consumatorului.

*orinele i preferinele consumatorului sunt limitate de urmtorii factori: S 2enitul disponibil, destinat consumului S 5voluia preurilor bunurilor i serviciilor Bestriciile economice impuse alegerii consumatorului de ctre mrimea venitului su, precum i de nivelul preurilor, repre(int constr?ngerea #ugetar. Linia #ugetului repre(int totalitatea combinaiilor posibile de alegere ale consumatorului n limita bugetului disponibil

?ombinarea factorilor de producie repre(int un anumit mod de unire, de corelare a acestora, att sub aspect cantitativ, ct i structural%calitativ, n scopul producerii de bunuri i servicii. %iaa factorilor de "roducie 2 este piaa pe care se vnd i se cumpr factorii de producie " munca , pmintul, resursele naturale etc.$ i unde, in urma confruntrii cererii i ofertei, se stabilete preul acestora.

% 9anta i(ocuantelor reflecta raportul de sc+imb al factor. de productie, acest raport se numeste rata marginala de substitutie te+nologica.

25. -legerea "roductorului n "erioada scurt de tim". Legea "roductivitii marginale descrescnde.
9erioadele procesului de producie: S %erioada scurt 8 un factor este variabil, ceilali sunt constani "e#presia pe termen scurt este utili(at atunci cind intreprin(atorul modifica un singur factor , ceilalti raminind constanti. *e e# un numar diferit de lucratori..factorul munca fiind cel mai usor de modificat.$. S %erioada lung 8 ambii factori sunt variabili adica toi factorii de productie pot fi modificai. Indicatorii produciei pe termen scurt: S 9rodusul total "T9>$8 cantitatea de bunuri produs ntr%o perioad de timp S 9rodusul marginal "<9>$ 8 cantitatea suplimentar de bunuri produs de o unitate suplimentar a factorului muncii "<9>U[T9>K[>$ S 9rodusul mediu "A9>$ 8 cantitatea de bunuri ce revine unei uniti din factorul muncii "A9>UT9>K>$ Legea randamentelor neproporionale stipulea( c dac vom mri progresiv utili(area unui factor oarecare, n timp ce alii vor rmne constani, produsul marginal al factorului variabil va fi neproporional 8 la nceput va crete, apoi va atinge un punct de stabilitate, dup care va descrete. Concluzii( S 9e termen scurt volumul de producie este limitat n cretere S >imita creterii volumului de producie este determinat de aciunea legii randamentului descresctor. *ac un factor de producie crete, iar cellalt rmne stabil, produsul marginal i mediu de la un anumit moment ncep s scad. S 9rodusul mediu este ma#imal cnd se egalea( cu produsul marginal.

23.!uncia de "roducie i "ro"rietile ei.

!uncia de producie reflect relaia dintre cantitatea de bunuri produs i combinarea, n diferite proporii, a factorilor necesari pentru obinerea acestei producii. !uncia de producie indic nivelul ma#im de producie care poate fi obinut n urma diferitelor combinrii ale factorilor de producie. !unctia de productie poate fi repre(entata in felul urmtor: Y U f "A,,A....#,,$ unde Y 8 cantitatea de bunuri produsa, iar A,,A. 8 factorii de productie. 4au Y U f "Z,>$ unde Z 8 capitalul- >% munca.

24. 1zocuanta( ti"uri i trsturi.

9e termen lung toti factorii de productie pot deveni variabili, adica pot fi modificati. In acest ca(, poate avea loc atit combinarea, cit si inlocuirea unui factor cu altul. Acest lucru se intimpla din cau(a ca, sub influenta noilor te+nologii, te+nici si a evolutiei preturilor, intreprin(atorul sc+imba mereu raportul dintre factorii de productie si inlocuieste un factor de productie cu altul, mai productive, mai ieftin, mai modern. 4ubstituirea este un fenomen de inlocuire a unei cantitati dintr%un factor de productie printr%o cantitate din alt factor de productie. 5a poate avea loc intre factorul munca si capital ",D muncitori inlocuiti de o masina, care face integral lucrul acestora$- intre factor. natura si capital sau intre diferite elemente componente ale aceluiasi factor de productie"inlocuirea unui utila) cu altul etc$. pentru a obtine acelasi nivel de productie, producatorul poate combina si substitui factorii de productie in proportii diferite. ?ombinatia a doi factori de productie capitalul si munca care asigura acelasi nivel de productie se numeste i(ocuanta. I!ocuanta este o repre(entare grafica a unui ansamblu de substituiri ale factor. de prod., la un nivel dat al te+nicii cu obtinerea unei cantitati constante de bunuri. ?aracteristicile acestei i(ocuante sint: % <ultitudinea variantelor de consum a factor. de productie determina e#istenta multitudinii i(ocuantelor care formea(a +arta i(ocuantelor. % I(ocuantele plasate la dreapta semnifica o cantitate mai mare a factor. de productie utili(ati si prin urmare un volum mai mare de productie. % I(ocuantele nu se intersectea(a. % 9anta i(ocuantelor este negativa.

26. -legerea "roductorului n "erioada lung de tim"

9roducatorii se bucura de o multime de avanta)e, pe care consumatorii nu le au. 9lanul producatorului prevede c@teva obiective care l deosebesc de planul consumatorului. 9rincipalele obiective ale producatorului vi(ea(a activitatea de producere, de depo(itare si de transport al produselor. &n cadrul acestor obiective planul producatorului cuprinde: % sa fie proprietarul unei ntreprinderi din care sa obtina venituri nelimitate% sa aiba o libertate financiara si o mentalitate economica moderna% sa reali(e(e c@t mai multe investitii care sa%i asigure prosperitatea activitatii pe termen lung. *e%a lungul anilor, cercetatorii s%au ntrebat daca de(voltarea comertului poate constitui o era a consumatorului sau era producatorului\; ?onclu(ia este ca ceea ce poate fi 5ra

consumatorului;este de fapt 5ra producatorului;. *e aceea, putem spune ca n era producatorului, consumatorii platesc preturi mai mici pe termen scurt, dar la o anali(a pe termen lung, constatam ca producatorii vor avea de c@stigat, pentru ca ei fac multe investitii, n timp ce consumatorii ac+i(itionea(a mai multe bunuri. 9arado#al, putem spune ca producatorii se mbogatesc n timp ce consumatorii saracesc pentru ca si c+eltuiesc veniturile. !ac@nd o comparatie ntre planul consumatorului si planul producatorului, cercetatorii au conclu(ionat ca n noul mileniu consumatorii trebuie sa g@ndeasca precum producatorii. ]in@nd cont de faptul ca fata de planul producatorului, planul consumatorului are n vedere urmatoarele obiective: % sa aiba un serviciu corespun(ator, cu un salariu motivant% sa ac+i(itione(e c@t mai multe bunuri prin c+eltuirea banilor c@stigati% sa reali(e(e economii pe termen scurt si ndatoriri pe termen lung prin obtinerea de credite. *in cercetarile efectuate n ultima perioad^ ./.iE./c _.1H-, specialistii au a)uns la conclu(ia ca consumatorii pot sa traiasca precum producatorii, daca vor g@ndi si actiona precum acestia, n acest sens lans@ndu%se teoria prosperati cumpar@nd n mod inteligent; adopt@nd sistemul numit prod% consumator;. 9rod%consumul nseamna a cumpara produse si servicii de la producator prin mbunatatirea te+nicilor si abilitatilor consumatorilor. ?onceptul de prod% consumatori se reali(ea(a ntr%un parteneriat cu un producator, acesta din urma fac@ndu%se un rabat la produsele si serviciile oferite. &n acest ca(, planul oricarui consumator este de a deveni un prod%consumator care sa nu ncete(e sa consume n conditiile n care nu are costuri de regie, nu are anga)ati si si gestionea(a singur afacerea. 9lanul producatorului, fata de cel al prod%consumatorului, prevede c+eltuieli cu anga)atii, costuri de regie, de distributie, c+eltuieli de publicitate si uneori, mpartirea profitului cu partenerii de afaceri si actionarii. ` &n ultimul timp, producatorii adopta strategii eficiente pentru c@stigarea consumatorilor, care constau n reduceri de preturi, acordarea unui credit usor accesibil, efectuarea de publicitate inteligenta si pre(entarea maga(inelor ntr% un decor si e#punere atractiva a produselor. &n noua conceptie, privind prod% consumatorul, pretul produsului sau serviciilor obtinute este lucrul la care trebuie sa renuntam ca sa obtinem ceea ce vrem, pentru ca un pret mai mic l vei plati n timp at@t c@t nu face. &n acest sens, piata e#emplifica activitatea anilor ID, c@nd doar n IF din ca(uri, oamenii nu luau masa acasa. &n ultimii ani, acest procent a crescut la peste IDF, oamenii a)ung@nd la conclu(ia ca servirea mesei n oras este cu CDF mai scumpa dec@t servirea de acasa, dar timpul economisit n aceste conditii aduce mai multe avanta)e. *in acest e#emplu se evidentia(a faptul ca, mai

ieftin nu nseamna neaparat mai bun. ` &n mentalitatea producatorului modern, valoarea adaugata; folosita la fabricarea unui produs sau reali(area unui serviciu, este mult mai importanta dec@t costul acestora. ?a urmare, conceptul de prod% consumator, ntr%o piata mai competitiva si internationali(ata, a revolutionat consumatorii n sensul ca, acestia trebuie sa adopte o cumparare inteligenta tin@nd cont de faptul ca maga(inele au devenit organi(atii e#perte n v@n(ari, n conditiile n care consumatorul este amator n materie de cumparaturi. *e e#emplu, studiind nregistrarile video reali(ate n marile maga(ine, a re(ultat ca ma)oritatea oamenilor fac dreapta c@nd intra ntr%un maga(in. 9ornind de la aceasta constatare, aeroporturile si instalea(a maga(inele de cadouri pe partea dreapta. Aceasta strategie este adoptata de ma)oritatea comerciantilor. 9ornind de la principiul ca, un v@n(ator bun poate vinde orice, n etapa actuala, rolul v@n(atorului a devenit foarte important. 9rincipalele strategii pe care le folosesc maga(inele n atragerea de cumparatori sunt: % ?lientul va cumpara mai mult daca este tinut mai mult n maga(in. 9entru aceasta, maga(inele adopta toate posibilitatile pentru a face miscarea c@t mai nceta a clientilor "culoare nguste, lungi, mu(ica lenta, rela#anta si o iluminare adecvata nc@t sa%i determine sa nu se grabeasca$. % 9rin modul de organi(are, se urmareste cresterea numarului cumparaturilor spontane. &n acest sens, aran)area marfurilor se face ntr%un mod n care sa ncura)e(e cumparatorii sa cumpere unele produse datorita unor oportunitati, ca de e#emplu, aran)area unor standuri de dulciuri l@nga casele de marcat. % Aran)area dulciurilor pentru copii la un nivel n care acestia sa poata sa si aleaga produsele dorite, comerciantii fiind convinsi ca produsele solicitate de copii vor fi cumparate. % 4porirea v@n(arilor prin modul n care se combina si se etalea(a marfurile, urmarindu%se e#ploatarea factorului uman. Astfel, cumparatorii constata ca n fast%food%uri marfurile sunt ase(ate la nivelul privirii, deasupra caselor de marcat, ca, atunci c@nd clientii privesc la casier sa vada n mod inevitabil si produsele e#puse. *e asemenea, se remarca ca n supermaga(ine e#ista raioane n care marfurile sunt e#puse dupa anumite criterii 8 ordine alfabetica, tipuri diferite % , dar, aceste e#puneri urmaresc sa ofere cumparatorilor toate tipurile dintr%un produs, influent@ndu%i n acest mod sa ac+i(itione(e noi tipuri de produse pe care nu le%au folosit p@na n acel moment. % 'ferirea unor produse gratuite;, comerciantul fiind convins ca, pentru acest gest prietenos clientul se va ntoarce sa cumpere un produs pe care tocmai l%a primit gratuit. 9rin adoptarea acestor strategii, maga(inele sporesc volumul v@n(arilor si deci prospera mai mult, iar clientul si consuma

veniturile. 4olutia de a genera buna stare pentru consumator este aceea de a face c+eltuieli mai inteligente si nu de a munci mai mult. !u(iunea producatorului cu consumatorul se reali(ea(a n special prin ideea de recomandare, concept numit de unii e#perti o oportunitate a acestui mileniu si a fost denumit comert prin e% comandare;, activitate care se manifesta foarte dinamic n special n comertul electronic.

37.Costul de "roducie i ti"ologia lui.

Costul de productie% totalitatea c+eltuielilor in e#presie monetara, pe care producatorul le efectuea(a pKu fabricarea si vin(area bunurilor economice. 5ste e#presia baneasca a factor. de productie necesari pKu producerea si comerciali(area acestor bunuri si servicii. ?ostul de productie este egal cu cu c+eltuielile de productie *in punct de vedere al modului de calcul, costurile se impart in cost contabil si economic. 0ostul conta il% c+eltuielile pe care le face intreprinderea pKu ac+i(itioanarea factor. de productie de la alti agenti economici, adica costurile e#plicite, precum si amorti(area, care face parte din costurile implicite. 0ostul economiccuprinde costul e#plicit si c+eltuielile factorilor proprii "costurile implicite$, dar care nu sint reflectate in evidenta contabila, cum ar fi pamintul si cladirile care apartin intreprinderii date, consumul de munca al proprietarului, dobin(ile ce se cuvin pKu folosirea capitalului propriu. >inia i(ocost este cantitatea ma#imala de factori de productie ce poate fi cumparata in limita anumitor c+eltuieli. ">Q9lVZQ9 UT?$ 9anta liniei i(ocost reflecta raportul de substitutie a factor. de productie reiesind din preturile la ele. 8-este punctul de ec+ilibru a productorului.Acest punct reflectegalitatea posibilitilor te+nologice i economice ale producerii bunurilor.Acest punct de pe linia i(ocost devine tangent cu una din i(ocoante.

31.1zocostul i ec/ili#rul "roductorului.

Brea"ta izocostului ilustreaza toate contitatile de factori de productie de capital si munca ce pot fi cumparate cu o suma de bani data. Ea uneste toate combinatiile de factori cu acelasi cost. 6reapta izocost ne permite sa identificam combinatiile de factori cu un cost minim pe care o firma o utilizeaza pentru marirea profitului la un volum dat de productie. 9etru reducerea costurilor de productie, producatorul va urmari mere ca drepta i(ocost sa fie mereu tangenta "tg$ la drepta de i(oprodus. ?onditia de ec+ilibru a producatorului U

, unde <9>UYa> si <9ZUYaZ Z !C=%ACA si DC=%LCL )T05.0670)

32.Costurile de "roducie n "erioada scurt de tim".

9erioada scurta se defineste ca intervalul de timp in care sunt utili(ate aceleasi capacitai de productie, la acelasi nivel te+nic, modificinduse doar cantitaile de munca si Ksau de materie prim. Costul glo#al )CE* 8 este totalitatea c+eltuielilor suportate de intreprindere pentru fabricarea si desfacerea unui anumit volum de bunuri. In structura costului global deosebim costurile fi#e, variabile si totale. Costul total !TC$ sint c+eltuielile suportate in vederea producerea unei cantitati date de bunuri. Acest cost cuprinde costul fi# si variabil. !luctuatiile costului total reproduc evolutia costului variabil: T?U T!?VT2?. 9e termen scurt, T? se sc+imba in functie de de modificarea costului variabil T?U T!?V f"Y$. Costul mediu )-C* % sint c+eltuielile suportate pentru producerea unui singur bun. A?UT?KY. 5l poate fi fi# sau variabil. ?ostul mediu difera de la o perioada la alta in functie de mai multi factori, dar in primul rind in functie de dimensiunile intreprinderii. In evolutia sa costul fi# mediu se reduce pe masura ce volumul productiei fi(ice creste. ?ostul mediu variabil insa pe masura ce volumul productiei creste, scade treptat, pina la un anumit nivel, apoi incepe sa creasca. Aceasta evolutie a costurilor medii variabile este conditionata de actiunea legii randamentelor neproportionale. Costul marginal )MC* sint c+eluielile suplimentare in vederea producerii unui bun suplimentar. 5l se determina prin raportul dintre cresterea costului total si cresterea productiei. <?U T T?KT Y. ?ostul marginal depinde doar de costul variabil, intrucit costul fi# ramine acelasi. 9e termen scurt , costul marginal cunoaste in evolutia sa, o scurta perioada de reducere, dupa care creste intruna.

siKsau a volumului de productie. 5conomiile de scara se obtin in urma productiei la scara mare conditionata de modificarea taliei intreprinderii siKsau de folosirea unor noi utila)e si te+nologii de fabricatie. 5conomiile de scara sunt posibile doar in cadrul unor intreprinderi ce dispun de capacitati de productie mari si foarte mari. 5conomiile de scara sint re(ultatul unui sir intreg de factori, de o natura deopotriva te+nica si financiara. Astfel, in ca(ul sporirii volumului productiei, are loc aprofundarea a speciali(arii, fapt ce contribuie la cresterea indeminarii muncitorilor, precum si la cresterea posibilitatilor de folosire a unor utila)e mai moderne si mai productive. In ca(ul intreprinderilor mari, se procura cantitati insemnate de materie prima, combustibil si ec+ipament si are loc o reducere a preturilor de ac+i(itie, fapt care deasemenea influentea(a nivelul costurilor. <ai mult, marile intreprinderi pot obtine de la bencile comerciale credite cu o dobinda mai mica, reducind si pe aceaste cale nivelul costurilor. 5conomiile de scara se obtin la nivelul intreprinderii nu insa si la nivelul ramurii sau a economiei nationale. 'ricum ele nu pot fi obtinute printr%o sporirea fara limita a productiei. >a un moment dat, odata cu cresterea volumului productiei, costurile incep a creste mai repede decit cantitatile produse. >ocul economiilor de scara il ocupa de(economiile de scara. 8e!economiile de scara, ce e#prima o situatie in care costul mediu pe termen lung creste pe masura cresterii productiei, sint si ele generate de mai multi factori. Inainte de toate, atunci cind dimensiunile intrepeinderii depasesc anumite limite, apar dificultati manageriale, intreprinderea fiind gestionata tot mai ineficient. 7n personal administrativ numeros trebuie in permanenta supus controalelor fapt ce mareste c+eltuielele legate de munca. 9e de alta parte, o intreprindere mare se adaptea(a mult mai greu la sc+imbarile pietei si se reprofilea(a odata cu modificarea cererii. Aceasta impre)urare genere(a o ma)orare a riscurilor si a pierderilor, ceea ce contribuie la marirea costului mediu si la reducerea capacitatii competitive a intreprinderii. 9entru depasirea unor asemenea situatii, satiinta economica a lansat notiunea de dimensiunea optimala a intreprinerii;, criteriul de ba(a de identificare a acestor dimendiuni fiind dinamica costului unitar.

9rofitul se poate determina in felul urmator: 9r U 2% ? unde: 9r%profit- 2%venitul total al firmeii sau incasari totale- ?% costul total. <ercantelistii care au acordat o atentie deosebita problemei avutiei unei tari si a i(voarelor acesteia, considerau ca profitul este un venit care se creea(a doar in activitatile de comert e#terior. !i(iocratii lanseaOa ceva mai tir(iu o noua teorie, potrivit careia profitul este un surplus de valoare peste valoarea avansata, peste c+eltuielele efectuate care este un dar al naturii si e#ista numai in agricultura. 5ngle(ul Adam 4mit+ considera ca profitul este un venit generat de proprietate, dar care are la temelia sa munca neplatita a muncitorilor si se obtine atit in agricultura cit si in industrie. !rance(ul M%G. 4aO sustinea idea ca profitul e o forma speciala a salariului care e insusita de intreprin(ator pentru efortul sau de organi(are si gestionare a unei activitati economice. Zarl <ar# considera ca profitul e un venit insusit de catre proprietarul capitalului in mod ilegal, deoarece acesta este creat prin e#ploatare, prin munca neplatita a muincitorilor. In teoria economica contemporana predomina opinia potrivit careia profitul este o recompensa, o rasplata pentru activitatea antreprenoriala, pentru calitatile deosebite ale intreprinOatorului de a inova, de a gestiona reusit o afacere, dar mai ales de a infrunta riscul. Tipuri *upa criteriul motivelor sau a factorilor care stau la temelia obtinerii profitului , acesta este format din . componente: a$profit normal b$ profit supernormal sau profit economic. ?ostul e#plicit sau contabil presupune plati in afara intreprinderii. 9entru munca proprietarului, pentru amorti(area utila)ului si cladirilor intreprinderea nu efectuea(a plati. In acest fel, c+iar si in ca(ul in care bunurile produse se comerciali(ea(a la pretul ce corespunde ca marime cu costul de productie, intreprin(atorul obtine un venit oarecare ca diferenta dintre incasarile totale si costul contabil, care se numeste profit normal. Insa in ca(ul in care intreprin(atorul nu dispune de nici un factor de productie si este obligat sa%i inc+irie(e de la alte persoane, el va putea obtine doar un profit supernormal. *aca insa intreprin(atorul este proprietarul factorilor de productie folositi de intreprindere la fabricarea de bunuri, atunci el va putea obtine si un superprofit, si un profit normal. *eorece in cele mai multe ca(uri intreprin(atorul este si proptietarul, el va obtine un profit total numit si contabil;. 9e linga acestea mai e#ista si alte forme de profit cum ar fi: 9rofit legitim%cel obtinut in conditii normale, cu respectarea legislatiei in vigoare. 9rofit nelegitim%obtinut in urma incalcarii legislatiei in vigoare, cum ar fi:esc+ivarea

de la plata impo(itelor, afaceri ilicite, contrabanda, umflarea costurilor;etc. 9rofit de monopol%obtinut de intreprinderile care detin o po(itie dominante de piata si pot influenta preturile in sensul cresterii lor, fapt care le asigura unele profituri mai mari. *eobicei, posibilitatile insusirii unor profituri de monopol un timp indelungat sunt limitate de stat. 9rofit brut%diferenta dintre incasari totale, nai e#act cifra de afaceri, si costul total. 9rofitul net%acea parte a profitului brut ce ramine la dispo(itia intreprinderii dupa ac+itarea impo(itelor si a diferitelor ta#e.

munca, iar pe termen lung pot modifica oferta si prin sc+imbarea capitalului fi#.

33.Com"ortamentul firmei "e "iata cu concurenta im"erfecta.

In viata reala domina concurenta imperfecta. 5a e#ista atunci cind actiitatea antreprenorile ii sunt sunt impuse anumite restrictii si limite. 9entru concurenta imperfecta ii este caracteristica un numar redus de firme. %iaa cu concuren im"erfect se manifest n situaiile n care agenii economici 8 v@n(tori i cumprtori 8 pot s influene(e, prin aciunile lor unilaterale, raportul dintre cererea i oferta de mrfuri i, deci, nivelul preului, cu intenia de a obine avanta)e mari i stabile. %iaa cu concuren im"erfect este cea mai aproape de realitate, deoarece concurena perfect rm@ne doar ca model ideal, folosit n anali(e(e teoretice. Caracteristicile "ieei cu concuren im"erfect sunt: ;. existena unor v'nztori puternici dar puini la numr i a unor cumprtori numeroi !oligopolul# sau a unor cumprtori puini i a multor v'nzri !oligopsonul#? <. unii ageni economici !puini la numr# pot influena sau controla preul? =. produsele sunt difereniate real sau imaginar? >. exist restricii &n calea celor care doresc s ptrund pe pia sau &ntr-o ramur? A. informarea agenilor economici privind situaia pieei este deficitar? B. exist o mobilitate redus a unor factori de producie? C. exist rivaliti vizibile &n relaia cu publicul frustrarea consumatorului. 9iaa cu concuren imperfect se pre(int n numeroase forme, ele difereniindu%se n primul r@nd, n funcie de numrul i fora economic a agenilor economici productori i consumatori, astfel: % pia cu concuren monopolist% pia cu concuren de monopol% pia cu concuren de oligopol% pia cu concuren de oligopson "monopson$. Piaa cu concuren monopolistic reprezint acea stare a pieei &n cadrul creia v'nztorii i cumprtorii prin aciunile &ntreprinse pot influena &ntro oarecare msur cererea, oferta 9i preul. %iaa cu concurena mono"olistic caracteri(ea( piaa care pstrea( trsturile concurenei perfect astfel: ,. produsele sunt difereniate at@t prin calitate, c@t i prin serviciile prestate cumprtorului acelui produs.. concurena se manifest nu numai prin cantitate, pre i substituibilitatea produselor diversificate, ci i prin: reclam, design, servicii la v@n(are i post%v@n(are etc./. atomicitatea cererii i ofertei0. se accentuea( diferenierea produselor1. e#ist rigiditi n mobilitatea factorilor de producie-

3,. Com"ortamentul firmei "e "iata cu concurena "erfecta.

?oncurena perfect denumita si pur, e#ista pe o pia care reunete simultan urmtoarele 1 trsturi : Atomicitatea pietei% e#istenta unui nr mare de vin(atori si cumparatori pe piata astfel incit nici unul din ei in mod individual, nu dispune de puterea de a e#ercita o oarecare influenta asupra pretului. 1mogenitatea unurilor% intreprinderea livrea(a produse pe care cumparatorii le considera relativ identice si substituibile. In acest ca(, cumparatorul nu e motivat sa prefere acelasi produs de la un alt vin(ator. Li era intrare pe piata% piata e libere si oricine poate sa intre si sa iasa de pe ea fara nici un fel de restrictii, fie acestea producatori sau cumparatori. 2o ilitatea factorilor de productie%posibilitatea acestor de a se deplasa liber si in orice moment de pe piata unui produs pe piata altuia, iar producatorii pot gasi liber si nelimitat capital si forta de munca pentru a efectua aceasta trecere. Transparenta pietei-atit producatorii cit si consumatorii dispun de toata informatia cu privire la cerere, oferta si preturi. Pumai in asemenea ca( cumparatorul poate obtine cel mai bun produs la cel mai bun pret. 9iata cu o concurenta perfecta are o sumedenie de prioritati. 5a asigura in permanenta o reducere a preturilor si o sporire a calitatii produselor. Anume din aceste considerente pietele cu concurenta perfecta sunt pretutindeni in lume aparate de catre stat. Insa in ciuda acestui fapt in realitate domina concurenta imperfecta, cea perfecta fiind doar un model teoretic, mai mult intilnit in carti. 9retul de ec+ilibru pe piata cu concurenta perfecta este legat totodata si de situatia pietelor interdependente si apare spontan ca re(ultat al )ocului liber al fortelor pietei, in acel punct in care cantitatile cerute dintr%un bun se egali(ea(a cu cele oferite. Astfel ca pe perioade foarte scurte cererea este cea care deterrmina formarea pretului, situatia optima fiind repre(entata de egalitatea ?mgU2mgU9ret. 9e de alta parte pe termen lung oferta repre(inta factorul determinant in evolutia pretului, conditia de ec+ilibru fiind: ?mgU9U?< "cost minim$. 9e termen scurt: producatorii pot modifica dimensiunile ofertei prin sc+imbarea volumului de

33.!uncia costurilor "e termen lung. 8conomiile i deseconomiile de scar.

9e termen lung toti factori de productie sunt variabili. In acest ca( intreprin(atorul urmea(a sa faca fata unor noi probleme: a$ determinarea unor proportii optime in combinarea factorilor de productie b$ gasirea dimensiunii optimale a intreprinderii c$;neadmiterea; cresterea costului unitar fde productie. Aceasta precautie e ganerata de faptul ca pe termen lung evolutia costurilor e supusa: a$efectului economiilor de scara b$efectului de(economiilor de scara. Economii de scara reflecta o situatie de scadere a costului mediu pe termen lung in urma cresterii dimensiunilor intreprinderii

3&.Ma<imizarea "rofitului i "ragul de renta#ilitate al firmei.

Profitul constituie diferenta ce apare in caOul in care incasarile totale sint mai mari deict costul total. 9rofitul, este, astfel un cistig obtinut de persoanele care organi(eea(a si desfasoara o activitate economica, adica o activitate de producere si comercialiOare a bunurilor si serviciilor.

I. transparena pieei este parial. 9e aceast ba( formarea li#er a "reurilor este mpiedicat de puterea de concuren a monopolurilor i oligopolurilor, a corporaiilor multinaionale i transnaionale, care i stabilesc propriile preuri, astfel nc@t, cu c@t este mai mare o corporaie, cu at@t ea are o putere mai mare asupra preurilor. 9reurile marilor corporaii devin "reuri lider "leaders+ip%price$, la ele aliniindu%se celelalte firme din cadrul ramurii. Au aprut astfel "reurile administrate, ca urmare a unor nelegeri tacite ntre marile firme, care se sustrag, pe o perioad mai lung, fluctuaiilor forelor reale ale pieei. %reul de ec/ili#ru al concurenei mono"olistice este mai mare dec?t "reul de ec/ili#ru al concurenei "erfecte i mai mare dec?t costul marginal "3ilbert Abra+am%!rois$. ?u c@t numrul concurenilor este mai mic, iar puterea acestora de a influena forele pieei este mai mare, cu at@t mecanismul "reurilor se apropie i se aseamn celui de mono"ol . *ac numrul concurenilor sporete continuu, iar capacitatea fiecrei firme de a influena piaa produsului se divi(ea(, cu at@t mecanismul "reurilor se apropie de cel caracteristic concurenei "erfecte. Piaa cu concuren de monopol reprezint piaa dominat de un singur productor deoarece produce i vinde un bun economic pentru care nu exist substitueni firma impun'nd cantitatea calitatea i preul produsului. %iaa cu concuren de mono"ol se caracterizeaz "rin( S oferta pentru un produs este dat de un singur productor care poate controla piaa i poate stabili nivelul preuluiS preul de monopol este mai mare dec@t cel practicat pe pieele cu concuren monopolistic i de oligopolS libera concuren este eliminat, piaa fiind dominat de ofertantS grad sc(ut de satisfacere a cererii. Condiiile care definesc mono"olul "roductorului sunt: 1. unicitate i gigantism 8 piaa este influenat prin impunerea unor condiii de v@n(are2. diferenierea "roduselor "condiii de v@n(are, design, servicii la v@n(are i post%v@n(are$3. e<istea unor "iedici la intrarea n ramur n special de natur te+nic, comercial, financiar&. li"sa de trans"aren a "ieei 8 piaa fiind supus riscurilor i incertitudinii,. imo#ilitatea factorilor de "roducie 8 care pre(int fenomenul de friciune i inerie n procesul de fluidi(are a cererii, ofertei i preurilor. Mono"olul contract "limitat$ repre(int situaia de pia n care e#ist un singur ofertant i nu numr mic de cumprtori. Mono"olul #ilateral 8 reflect acea situaie de pia pe care se nt@lnesc, negocia( i se confrunt un

singur v@n(tor i un singur cumprtor. Mono"sonul sau mono"olul "roductorului repre(int acea situaie de pia pe care se nt@lnete un cumprtor unic, care fi#ea( volumul produciei i preul de v@n(are, i un numr mare de productori. Mono"olul "ur este situaia de pia, ine#istent n fapt, n care un productor nu are concuren pe piaa intern i e#tern, produc@nd un bun fr nlocuitor. Mono"olul de marc 8 situaia de pia n care o firm produce un anumit produs care este nregistrat sub marc proprie, concurena apr@nd nu la marc, ci la produse de caliti asemntoare. Mono"olul tem"orar 8 situaia de pia n care o ntreprindere scoate la v@n(are un produs nou dispun@nd de o po(iie privilegiat, p@n n momentul n care produsul este reali(at i comerciali(at i de alte firme. Mono"olul discriminatoriu 8 situaia n care monopolistul vinde acelai produs la preuri diferite, acest lucru fiind posibil atunci c@nd produsul este v@ndut pe piee diferite, care nu au o comunicare real ntre ele. ;ligo"olul reprezint o form a concureni imperfecte care reflect o pia dominat de c'iva productori-v'nztori de talie mare i un numr mare de cumprtori mici i rzlei. 'ligopolul bilateral este o form a concurenei imperfecte care reflect o pia dominat de un numr redus de v@n(tori i cumprtori. 0aracteristicile pieei cu concuren de oligopol sunt( 1. interde"endena aciunilor diferiilor v?nztori 8 preurile produselor, cantitatea v@ndut i profitul unui productor depind de reaciile celorlali productori2. gradul nalt de concentrare a ca"italului i "roduciei 8 poate fi anali(at at@t la nivelul fiecrei ri c@t i la nivel mondial3. diversificarea "roduselor+ activitilor+ a mrcilor i su#mrcilor de fa#ricaie. Trsturile pieei cu concuren de oligopol: 1. interde"endena i incertitudinea 8 preurile sunt rigide fiind fi#ate de marile ntreprinderi2. cucerirea i m"rirea "ieei "rodusului 3. o#strucionarea "trunderii "e "ia a noilor concureni&. diferenierea #unurilor i concurena Fn afara "reuluiG "publicitate, fiabilitatea produsului etc.$,. ma<imizarea "rofiturilor i interde"endena deciziilor i a "oliticilor firmelor "artici"ante. 'ligopolurile pot fi: a$ oligo"oluri antagoniste : o oligopolul bilateralb$ oligo"olurile concertate, cu dou tipuri de acorduri: o e#plicite sau e#prese: cartelul, trustul, +oldingulo neoficiale sau tacite. 9ieele oligopoliste sunt pieele pe care se concurea( un numr mic de productori:

% dac sunt doi productori principali situaia de pia se numete duo"ol % dac sunt mai mult de doi productori situaia de pia se va numi oligo"ol . 8uopulul repre!int piaa dominat de doi v:n!tori care ofer produse similare unui numr larg de cumprtori care au o putere economic apro4imativ egal. 5#ist trei situaii de pia: ,. Buo"olul simetric )Cournot* sau ipote(a dublei dependene 8 este situaia de pia n care e#ist doi v@n(tori care nu ncearc s domine piaa: S produsul v@ndut este omogenS preul la care l comerciali(ea( cei doi este identicS singura variabil de a)ustare este cantitatea c@t mai mare pe care o poate vinde pentru a obine profit ma#im. 7nul dintre v@n(tori deine pe pia monopolul de ofert. *ac cellalt v@n(tor dorete s intre pe pia cu acelai tip de bun, oferta sa trebuie s fie at@t de mare nc@t s%i permit ma#imi(area profitului, primul v@n(tor i va a)usta oferta proprie imediat, s obin la r@ndul su profit ma#im. 9rocesul de a)ustare va continua p@n n punctul de ec+ilibru n care nici unul dintre cei doi v@n(tori nu mai recurge la modificarea ofertei. .. Buo"ol asimetric ).tac:el#erg* repre(int situaia n care pe pia e#ist doi v@n(tori: S unul care domin piaa, care este contient i anticipea( tot timpul micrile celui de%al doilea v@n(torS cellalt care nu poate face altceva dec@t s se adapte(e n permanen la condiiile pe care le impune primul, fr a putea atinge ns volumul de producie al acestuia. /. Buo"olul dominant )'oHleI* sau ipote(a dublei dominaii, apare atunci c@nd cei doi v@n(tori de pe pia doresc simultan s o domine, fiecare dintre ei consider@ndu%l pe cellalt satelit. ?ei doi v@n(tori nu vor mai lupta pe pia prin a)ustarea produciei ca n ca(ul duopolului simetric, ci prin intermediul preurilor. >upta prin preuri poate duce la falimentul unuia dintre cei doi i la controlarea sa de ctre cellalt, fie la o alian ntre v@n(tori. ?onform ipote(ei du#lei dominaii , pe pia, nu poate e#ista nici un punct de ec+ilibru.

34.!irma n condiiile mono"olului. Biscriminarea "rin "re.

%iata de mono"ol % este o piata la nivelul unei ramuri "subramuri$ sau c+iar al unui singur produs pe care oferta unui bun este asigurata de un singur producator. <onopolul este contrariu concurentei. 9iata poate fi dominata atit de producator cit si de cumparator.?ind domina oferta unei intreprinderi, atunci ea se afla in situatie de mono"ol , iar cind domina cererea% de mono"son.

Mono"olul a#solut e#ista acolo unde avem un producator si un consumator. In ca(ul pietei de monopol intreprinderea%monopolist are posibilitatea de a modifica: volumul si pretul productiei pe piata. In urma fi#arii pretului de piata care in ca(ul acestui tip de piata este mai inalt, permite obtinerea unui profit mai mare, numit :profit de monopol;. 5#ista urmatoarele forme de monopol: ;.Monopolul naturalprevede e#ploatarea resurselor naturale:petrolul,apele minerale etc. <.Monopolul inovatoruluiprevede producerea si comerciali(area unui produs nou, de calitate inalta. 5ste un monopol temporar care sfirseste la aparitia pe piata a aceluiasi produs de alt producator. =.Monopolul bazat pe realizarea economiilor de scara- prevede utili(area unor factori temporari care permit producerea si comerciali(area bunului dat la un pret mai mic. >.Monopolul prin alianta% prevede anumita intelegeri, deobicei tainice, intre unele intreprinderi cu privire la marinea preturilor,la impartirea pietelor de desfacere. 5ste socotit ilegal. A.Monopolul legalprevede acordarea de catre stat a unor drepturi e#clusive de a produce si comerciali(a un anumit bun. !actorii ce limitea(a puterea monopolul: >egislatia antimonopolului. <arimea cererii >iberali(area comertului e#terior 9osibilitatea comerciali(arii bunurilor substituibile Biscriminarea "rin "re este o situaie in care intreprinderea%monopolist vinde aceleasi produse la preuri diferite i in care diferenta de pre nu este )ustificata de diferena de cost. 5#ista mai multe situaii in care firma%monopolist poate practica discriminarea prin pre. Acestea pot fi: a# situaii de ordin geografic , cind comunicarea intre diferite piee regionale sau internaionale este complicata. In acest ca( intreprinderea%monopolist poate vinde acelasi produs cu diferite preuri in ri diferite, in functie de puterea de cumprare a populatiei. b# 3ituaii de ordin socialeconomic % cind intreprinderea%monopolist vinde bilete de avion sau tren la preuri diferite pentru diferite categorii sociale, cum ar fi studenii, elevii sau pensionarii, sau pentru participarea la anumite forme de manifestaii, cum ar fi de e# congresele intl, olimpiadele sau campionatele lumii la diferite probe sportive. c# 3ituaii temporare sezoniere , cind preul serviciilor +oteliere sau al biletelor de avion difer in functie de perioada anului "vara de e# sunt mai ridicate decit iarna etc.$

dar care prin diferentierea produselor oferite, isi crea(a o clientela fidela. Acest tip de piata se refera mai mult la ramuri ca: producerea automobilelor, incaltamintei, imbracamintei, electronicii. Trasaturile de ba(a ale pietei monopolistice: ,. 9re(enta pe piata a mai multor agenti economici care activea(a independent unul de altul. .. >ipsa barierelor de acces pe piata /. Gunurile produse de diferite intreprinderi sunt diferentiate si deci fiecare intreprindere isi stabileste singura pretul bunului sau.

36.;ligo"olul( com"ortamentul strategic al firmelor i formele sale.

;ligo"olul% este o situatie ce e#ista pe piata unei ramuri sau subramuri, in care un numar redus de intreprinderi controlea(a producerea si comerciali(area unui bun oarecare. ' piata este considerata oligopolista daca in ea activea(a mai mult de . intreprinderi si mai putin de .D. 'ligopolul e#ista in ramurlei: siderurgia, c+imia de ba(a,producerea de avioane,calculatoare etc. Trasaturile pietei oligopoliste: Q?oncurenta redusa QInterdependenta deci(iilor luate de intreprinderi, adica orice deci(ie influientea(a si pe celelalte intreprinderi. 9e piata oligopolista intrprinderile incerca sa evite modificare preturilor, deoarece concurentii vor face acelasi lucru pentru a nu%si pierde clientii si aria de influienta. Astfel intreprinderile concurrente trebuie sa aleaga intre a se confrunta cu rivalii , a%i domina, sau a coopera cu ei. 9articularitile pieei cu concuren de oligopol sunt urmtoarele: % e#istena unui nr mic de concureni . astfel pe o pia de oligopol, doua, trei sau patru intreprinderi pot asigura 1D%HDF din volumul vin(rilor pe aceast pia. % Interdependena deci(iilor luate de intreprinderile care activea( pe aceast pia, in sensul ca deci(ia unei intreprinderi% monopolist va influenta in mod direct activitatea altor intreprinderi de pe piata respectiva. % ?omportamentul intermediar al oligopolului, plasat intre cel al monopolului, care asigur ,DDF din vin(ri, si cel al unei intreprinderi de pe o piaa cu concuren perfect, cu o pondere neinsemnata in totalul vin(arilor. Trstura definitorie a "ieei oligo"oliste const in e#istenta unei insemnate interdependene intre actiunile diferiilor productori cu privire la mrimea pretului si la volumul productiei oferite.

&7. %iaa factorilor de "roducie i veniturile factoriale

%iaa factorilor de "roductie 8 este piaa pe care se vind i se cumpr factorii de producie "munca, pmintul, capitalul, resursele naturale etc.$ i unde, in urma confruntrii cererii si ofertei, se stabileste pretul acestora. !iecare factor da nastere unui venit specific. Acestea sunt:

35.-legerea "roductorului n condiiile concurenei mono"olistice.

%iata cu concurenta mono"olistica- este o piata in care se inregistrea(a un numar mare de intreprinderi,

,. 4alariul % care constituie pretul muncii si revine posesorului fortei de munc. .. Benta % care revine factorului pmint si altor resurse naturale sau economice rare. /. *obinda 8 venit pe care il obtin proprietarii capitalului financiar. 0. 9rofitul 8 venitul obtinut de proprietarul capitalului real si de intreprin(ator. %articularitile cererii de factori de "roducie( ,. cererea de factori de productie este o cerere derivat, intrucit ea depinde si varia(a in functie de marimea cererii bunurilor "si serviciilor$ la a cror productie particip. .. cererea pentru un factor de productie este influentat nu numai de cererea de bunuri si servicii de consum, ci i de pretul factorului respectiv, precum si de nivelul randamentului acestuia.

publice sunt inferioare c+eltuielilor. Bata dobin(ii este influentata de un sir intreg de factori, cei mai importanti fiind: a$ raportul dintre cererea si oferta de capital de imprumut. b$ Bata inflatiei, c$ Bata profitului. d$ <rimea riscului. e$ 9erioada de timp pentru care se imprumut suma de bani. f$ 9olitica economica a statului. Bata dobin(ii se determina ca un raport procentual dintre marimea dobin(ii anuale si suma de bani imprumutata dup formula: d = ) B J . * # 177K+ unde: d 8 rata dobin(ii- * 8 mrimea absoluta a dobin(ii "masa dobin(ii$- 4 8 suma de bani imprumutata sau "creditul$.

&2. %iaa muncii i salariul.

%iaa muncii 2 repre(int locul abstract "sau spaiul economic$ in care se intilnesc cererea de munca "de locuri de munc$ cu oferta de munc. 9e aceast pia au loc negocierile intre cumprtorul si vin(torul forei de munc. 9iaa muncii are un ir de particulariti cele mai importate di care sunt urmtoarele: ,$ piaa muncii are un grad ridicat de rigiditate. .$ piaa muncii este o pia cu concuren imperfect. /$ pe pia muncii, asupra formrii pretului "salariului$ o influen deosebit au "pe ling raportul cerer%ofert i nivelul productivitii muncii$ negocierile intre salariai i patronat, precum si politica economica a statului in acest domeniu. 0$ piaa muncii este mai organi(at i mai reglementat decit alte piee .alariul. *in punct de vedere al anga)atului , salariul se pre(int sub . forme: salariul nominal si real. .alariul nominal 2 repre(int suma de bani pe care o primeste salariatul pentru munca depusa. <rimea salariului nominal , care are o tendinta general de crestere, este influentat de mai multi factori, cum ar fi: gradul de de(voltare economica a rii, care determina atit nivelul productivitii muncii, cit si mrimea c+eltuielilor pentru formarea fortei de muncaraportul dintre cererea si oferta de munca- monilitatea fortei de munca etc. .alariul real 2 repre(inta cantitatea de bunuri si servicii care poate fi cumprata la un moment dat cu salariul nominal. ?u alte cuvinte, salariul real e#prim puterea de cumprare a salariului nominal. <rimea salariului real este determinat in fond de mrimea salariului nominal si de nivelul preturilor. *eci 4B U 4PKI9, unde 4B 8 salariul real- 4P 8 salariul nominal- I9 8 indicele preturilor. <rimea salariului real depinde de asemenea de nivelul impo(itelor precum si de puterea de cumparare a banilor.

&1. %iaa ca"italului i do#nda.

In sens ingust do#inda este un venit pe care il insuete proprietarul capiatlului bnesc ca recompensa pentru suma de bani imprumutat. 5a constituie pretul capitalului% moned dat in folosin temporar, In sens larg do#inda constituie un venit ce revine priprietarului pricrui capital antrenat in activitatea economica indiferent daca aceasta este imprumutat sau apartine intreprin(atorului respectiv. <rimea si dinamica dobin(ii sunt determinate cu a)utorul a doi indicatori a$ masa dobin(ii " sau suma absoluta a dobin(ii si b$ rata dobin(ii.. ata do#inzii 2 se calculea( ca raportul procentual dintre masa dobin(ii anuale si capitalul imprumutat. <rimea rate dobin(ii se stabileste in functie de mai multi factori cel mai important fiind raportul dintre oferta si cererea de capital. ;ferta de ca"italeste determinat de catre banii temporar disponibili care se transform in lic+iditati active. Astfel sursele capitalului de impumut sunt: ,. sumele de bani temporar disponibile, conditionate de insusi caracterului circuitului capitalului industrial si comercial. .. economiile mena)elor. /. banii proprietarilor capitalului de imprumut 8 banc+erii si capitalistiiUrentieri. 0. economiile guvernului, ce se formea(a in ca(urile in care veniturile bugetare sunt mai mari decit c+eltuielile.. cererea de ca"ital de im"rumut 2 e#prim nevoia de bani si vine din partea urmtorilor actori ai vietii economice : ,. intreprinderile 8 care au nevoie de imprumuturi pentru a face investiii destinate reutilrii, moderni(rii sau lrgirii aparatului productiv, pentru plata salariilor "mai cu seama in agricultura etc.$. .. mena)ele 8 care recurg la imprumuturi in fond pentru a procura obiecte de folosinta indelungata, case de locuit, automobile, tv,mobil.etc. /. instituiile administratiei publice 8 care sunt nevoite sa recurga la imprumuturi de bani in conditiile in care veniturile

&3. -genii economici agregai. Circuitul economic

3eneric, prin agent economic se ntelege o persoana sau un grup de persoane ndeplinind functii

bine determinate n viata economica. Agentii economici sunt entitati de natura sociala, cu o e#istenta recunoscuta si eventual, oficiali(ata ca atare, prin care anumiti subiecti% indivi(i sau grupuri % concep si promovea(a, n mod coerent, actiuni decurg@nd din interesele lor. 'rice agent economic poate .D/.Du.D.u fi identificat prin cuplul subiect % functie. 5#ercitarea de catre agentii economici ntr%un conte#t spatio%temporal dat, a functiilor lor specifice, se articulea(a intr%o viata economica organi(ata. In pre(ent, pe plan mondial, cea mai larga utili(are cunoaste tipologia ce sta la ba(a sistemului de evidenta statistica a conturilor nationale- n cadrul ei distingem: % agenti producatori de bunuri si servicii, de natura firmelor% agenti consumatori, de natura gospodariilor "mena)elor$% agenti financiari, repre(entati de institutiile financiare si de credit% administratiile% strainatatea "restul lumii$, repre(ent@nd agentii apartin@nd altor economii nationale. Agentii economici pot fi abordati ca: a$ agenti elementari: agentii economici elementari repre(ent@nd entitatile primare autonome ale vietii economiceb* agentii economici agregati: repre(inta clase de agenti economici elementari care ndeplinesc functii elementare. Q agentul agregat ntreprinderi "firme$, grupea(a toate unitatile institutionale a caror functie principala consta n producerea de bunuri materiale si servicii destinate pieteiQ agentul agregat gospodarii "mena)e$, repre(inta agentul economic purtator al calitatii de consumator de bunuri personale. Acest agent cuprinde toate entitatile care obtin venituri si organi(ea(a folosirea lor pentru a cumpara si consuma bunurile de care au nevoie, pentru a face economiiQ agentul agregat institutii financiare, de credit si societati de asigurari reuneste unitatile institutionale H private, publice si mi#te$ a caror functie principala este cea de intermediar, financiar intre ceilalti agenti economici- ele colectea(a, transforma si redistribuie disponibilitatile financiare, sau transforma riscurile individuale n riscuri colectiveQ agentul agregat administratii publice: repre(inta acel agent economic care e#ercita functia de redistribuire a venitului si avutiei pe ba(a serviciilor non%marfare prestate, n ca(urile n care ntreprinderile "sectorul afacerilor$ nu ofera astfel de servicii pe piata sau le ofera n cantitati insuficiente. Q administratiile private grupea(a organismele private fara scop lucrativ "organi(atii, asociatii, fundatii$ care au ca functie principala prestarea de servicii non%marfare pentru diferite categorii de persoane sau colectivitati.

Q agentul agregat strainatatea "restul lumii" desemnea(a generic celelalte economii nationale si unitatile lor autonome, cu care agentii economici interni intra n tran(actii economice. 5conomiile de piata functionea(a prin actiunile si interactiunile a numerosi agenti "subiecti$ economici liberi, animati de reali(area propriilor interese. *escrierea vietii economice presupune cunoasterea acestor agenti economici, a naturii operatiunilor economice la care participa precum si a flu#urilor care se derulea(a in cadrul circuitului economic. -gentii economici si functiile lor Actvitatea economica re(ulta din operatiile efectuate de o multitudine de unitati economice elementare: intreprinderi publice sau private, consumatori, organisme publice etc. *escrierea circuitului economic presupune inainte de toate preci(area notiunii de agent sau unitate economica si gruparea acestora in functie de criterii diverse. -gentul economic repre(inta o persoana sau un grup de persoane "fi(ice siKsau )uridice$ care participa la viata economica avand functii bine determinate in cadrul acesteia. Agentii economici pot fi priviti ca agenti economici elementari si agenti economici agregati. Agentii economici elementari sunt entitati primare, actionand ca subiecti de sine statatori ai vietii economice. 5i au o contabilitate proprie, dispun de autonomie deci(ionala si e#ercita o functie principala. -gentii economici agregati re(ulta din gruparea agentilor economici elementari pornind de 000d/,e la criterii diverse. *e e#emplu, agregarea agentilor economici se poate reali(a dupa ramura de activitate "pe tipuri de activitati$, dupa forma de organi(are, dupa functiile economice indeplinite sau criteriul institutional. Circuitul economic este un model simplificat al relaiilor de sc+imb e#istente ntr%o economie de pia. Ideea n urma creia a fost creat acest model i%a aparinut lui Bic+ard ?antillon, iar mai t@r(iu !ranbois YuesnaO a ntocmit al su Tableau DconomiEue. Acest model se restr@nge la relaiile dintre sectoarele consumatori i pro ductori. ?ircuitul economic repre(int circuitul bunurilor i al banilor ntre cele dou sectoare. Influenele din partea statului, a instituiilor de credit, a circuitelor de bunuri, dar i a relaiilor economice internaionale "import%e#port$, nu sunt luate n considerare.

&&.%oliticile macroeconomice i clasificarea lor.

%oliticile macroeconomice, adic interveniile statului pentru a cori)a de(ec+ilibre care pot afecta economia naional, desemnea( un ansamblu de deci(ii luate de puterile publice menite s ating, prin utili(area unor instrumente diverse, obiective bine definite privind situaia economic. *ei e#ist numeroase tipuri de astfel de

inte;, ele pot fi sinteti(ate n patru categorii principale, repre(entate grafic prin careul magic; i stabilite de economistul britanic Pic+olas Zaldor. 5le sunt: ocuparea populaiei apte de munc, evitarea inflaiei, creterea economic, stabilitatea preurilor i ec+ilibrul e#tern "balana e#ternec+ilibrat$. 5ste util distincia ntre proiectarea politicilor macroeconomice, aplicarea lor "tran(iia de la vec+ile reguli la cele noi$ i funcionarea noilor reguli. 5#ist reguli cu reacie; care preiau informaii din economie i ofer o conduit rspuns; n raport cu evenimentele percepute "de e#emplu, c@nd economia se e#tinde sau se contract vor varia impo(itele, c+eltuielile guvernamentale i compensaiile pentru oma)$. ' politic macroeconomic este o recomandare- nu se aplic mecanic i se presupune c n fiecare ca( e#ist o adaptare la conte#tul e#istent. 9entru a avea sens o astfel de politic trebuie s fie n vigoare; un timp mai ndelungat, pentru a permite efectelor s se instale(e i a oferi un set suficient de date pentru a trage conclu(ii referitoare la eficiena ei "de obicei c@teva cicluri economice % sau cel puin mai muli ani$. 5ste esenial credibilitatea msurilor adoptate. *ac acestea nu se bucur de ncredere efectul lor va fi atenuat sau c+iar anulat- de asemenea, dac e#ist ncredere efectul va fi amplificat. Mo+n TaOlor ofer c@teva e#emple de ntrebri la care ar trebui s se gseasc un rspuns n forma unei politici macroeconomice. &n fa(a de proiectare: *up inva(ia ZuJait%ului din ,HHD preul petrolului a crescut rapid i ncrederea a sc(ut. *in ,HEH economia 47A a crescut, datorit unei politici monetare restrictive. &ntrebare: cum trebuie adaptat politica monetar la noul oc\ 4unt necesare msuri speciale\ ?um va evolua inflaia\ 9entru fa(a de tran(iie: ?@nd rata inflaiei pstrea( un timp ndelungat un nivel nalt trebuie s se intervin prin politici monetare pentru a o diminua. ?@t de repede trebuie s fie implementat noua strategie\ ?@t de repede trebuie s scad rata inflaiei\ ?um se pot atenua efectele negative ale de(inflaiei\ 9entru fa(a de operare; a noii politici: &n 47A, n ,HEH i n ,HHD, rata dob@n(ii la mprumuturi pe termen lung a crescut abrupt. 5#plicaiile au fost legate de evenimentele din 5stul 5uropei "e#: unificarea 3ermaniei urma s genere(e deficit, o cretere a ratei dob@n(ii ca urmare a cererii de capital % prin influen rata dob@n(ii urma s creasc i n 47A$. 5ste real aceast ipote(\ 4au este vorba de inflaie intern\ <odificarea din mers; a strategiei monetare depinde de rspunsul la aceste ntrebri. Ti"uri de "olitici macroeconomice %olitica monetar % repre(int acea categorie de politici macroeconomice prin care se manevrea( oferta de bani pentru a obine diverse avanta)e macroeconomice: o rat mai sc(ut a inflaiei, o rat mai mic a oma)ului, creterea bunstrii n general. Aproape ntotdeauna

e#ist instituii independente de guvern care se ocup cu gestiunea ofertei de moned "bnci centrale n general, in unele ca(uri comisii monetare 8 currencO boards$. 7nealta folosit de obicei este dob@nda pe termen scurt. %olitica fiscal %olitica #ugetar %olitica monetar i fiscal n ciclul de afaceri Politicile macroeconomice se pot clasifica dup scopul pe care l doresc atins: ,. 4nflaie int % n general un sistem n care indicele general al preurilor este definit i rata sa de sc+imbare este definit. 7nelte: manevrarea dob@n(ii pe termen scurt, v@n(area i cumprarea de moned, emiterea de obligaiuni. 5#emple: Australia, Poua ceeland, 4uedia, <area Gritanie. .. Fivel int al preurilor % 4imilar cu ,, dar creterea preurilor ntr%un an este compensat n perioada urmtoare. 5#emple: Ganca ?entral 5uropean. /. )gregate monetare % n anii ED mai multe ri au folosit o sc+em care presupunea creterea constant a ofertei de bani "mprit n <D, <, etc.$. 2ariant abandonat n ma)oritatea ca(urilor. 0. *at fix de sc"imb % se pstrea( o rat fi# de sc+imb cu o moned strin. 4e cumprKvinde (ilnic moned proprie pentru a menine rata de sc+imb. 9olitica monetar este delegat; rii care emite moneda reper;. 5#emplu: ?+ina, fi#ea( Ouan%ul n raport cu 74*. 1. Convertibilitate &n aur % ca( special de 0, dar moneda strin; este aurul. I. )mestec de politici % de cele mai multe ori o variant la ,. 5#emplu: 47A C. Comisiile monetare % acestea nlocuiesc banca central i se folosete o moned strin ca reper absolut "nu se emite o unitate de moned proprie dec@t dac e#ist o unitate de moned strin n safe;%ul comisiei monetare$. 1 este un ca( special al acestei familii de politici. 5#emple: 5cuador "la un moment dat$. &n toate ca(urile credibilitatea politicii monetare este esenial.

contributia domeniilor nemateriale la crearea venitului national se calculeaza prin evaluarea costurilor factorilor. Astfe costul pentru invatamintul public se va determina de c+eltuielele pentru manuale, cladiri, salarii la profi si personal administrativ. In tarile cu economie de(voltata, si de la un timp in tarile cu economiile in tran(itie, inclusiv si in Bepublica <oldova, se foloseste sistemul conturilor nationale. 4?P are ca sarcina pricipala sistemati(area multiplelor flu#uri si fenomene econimice si clasificarea acestora intrun numar limitat de variabile econmice. 9ricipalele componente ale sistemului de conturi nationale sunt: )gentii econimici grupati pe sectoare institutionale Gperatiunile( cu unuri materiale si servicii; de reparatii, ce vi(ea(a salariile, impo(itele, veniturile provenite din proprietate etc- financiare "creantele, imprumuturile, economiile$ Conturi nationale( care sint contul productie;, contul consum;, contul acumulare;, contul restul lumii; ?onturile nationale se tin in conformitate cu pricipiul dublei inregistrari, folosite in contabilitate. Astfel, un cont national; este compus din . parti: de it, unde se inscriu resursele de care dispune un sector oarecare- credit unde se inscrie folosirea acestor resurse

vindut ulterior la pretul de ;AII u.m. bun destinat consumului.Cum 1.4.H. include doar valoarea bunurilor finale rezulta ca doar ultimul bun va fi inclus in 1.4.H. nu si primul. 7aloarea P%I%(% va fi deci de '/<< u%m. Calculul 1.4.H. poate fi realizat pornind de la valoarea adaugata in fiecare moment al productiei. 6aca la primul produs valoarea adaugata este de ;III !nu exista consum intermediar# in cazul celui de-al doilea produs valoarea adaugata este de ;AII-;III$AII u.m. 6eci P%I%(% 5 7%A%< 6 7%A%' 5 '<<< 6/<< 5 '/<< unde cu -.). am notat valoarea adaugata. In conclu(ie, 9.I.G. poate fi considerat ca fiind valoarea adaugata totala a tuturor agentilor economici dintr%o economie nationala. *aca la 9.I.G. e#primat in preturile factorilor "9.I.G.9!$ adaugam impo(itele indirecte nete "ImpInd$, obtinem produsul intern brut in preturile pietei "9.I.G.99$: P%I%(%PP 5P%I%(%P. 6ImpInd 9rodusul intern net in preturile factorilor "9.I.P. 9!$ e#prima valoarea adaugata neta "2.A.P.$ a agentilor economici, sectoarelor sau ramurilor economiei nationale si se calculea(a sca(and consumul de capital fi# sau amorti(area din valoarea adaugata bruta

tari. 4e calculea(a sca(ind din valoarea bunurilor si serviciilor e#portate catre agentii economici apartinind altor tari, valoarea bunurilor si serviciilor importate. *eci, dupa metoda c+eltuielilor, P%I%(%PP50P7 6 0P( 6 I 6 En 2etoda veniturilor <etoda veniturilor consta in agregarea veniturilor agentilor economici, din activitatea economica si din patrimoniu. In acest sens, in 9.I.G. sunt incluse salariile repre(entand recompensarea muncii, profitul ce revine intreprin(atorilor si veniturile din proprietate, precum rente si doban(i. >a acestea se adauga consumul de capital fi# "amorti(area$. *eci, dupa metoda veniturilor, P%I%(% 5 +alarii 6 Profit 6 Rente 6 Amorti!area

?alculul 9.I.G. se reali(ea(a, in general, pornind de la trei metode: a# metoda valorii adaugate !sau metoda productiei#

1.4 .H. = -)Hi

i =,
M

1.4 .F . 1. = - . ).H

P%I%=%PP5

&4( 8valuarea D@ i altori indicatori macroeconomici. 1ndicatorii nominali si reali.

Denitul constituie un flu# de resurse monetare si matriale "reale$, care provine direct sau indirect dintro activitate economica si este insusit de un agente econimic. In economia nationala, sint cunoscute asa venituri ca: venituri factoriale+ venituri "ersonale+ venituri nationale. Denitul @ational )D@* se divi(ea(a in venituri mena)elor 1. si veniturile intreprinderilor. <arimea veniturilor nationale este supusa unei tendinte de crestere permanenta. ?au(ele cela mai frecvente de crestere sunt: sporirea nr de persoane anga+ate in economie progresul te"nic ridicarea nivelului de instruire a fortei de munca perfectionarea metodelor de gestiune a afacerilor. -F reprezinta suma salariilor dobinzilor profituriolor si rentei. D@=%@'-mortizareaL1m"ozitele 1ndirece. PG( 5 0i 6 0f 6 I , unde CiU consumul intermediar CfU consumul final de bunuri si servicii, 4bU investitii brute de capital %@'=%1'L.D-' "4oldul 2alorii Adaugate Grute$ %@'= C/L1nvLEL8<".net "metoda calcularii flu#ului de costuri de producere$ ?+Uc+eltuielele de consum ale populatiei InvUinvestitiile sectorului privat 3Uc+eltuielel guvernamentale 5#p.netUe#portulnet %@'=B1LB2LB3LB&LB,L B3LB4 "metoda calcularii flu#urilor de venituri$ *,Upretul pentru utili(area capitalului *.Uimpo(itele indirecte "acci(e, T2A$ */Usalariul si alte plati "pKu asig sociale, plati in diferite fonduri, privat, fondul de pensii, soma), asig medicale$ *0Urenta in forma baneasca "renta si subventii$ *1Udobinda neta *IUveniturile proprietarilor individuali *CUvenituri corporative "dividende, impo(it pe profit, profit nedistribuit$ 4i mai este metoda calcularii valorii adaugate. %1@=%1'-mortizarea %@@=%@'--mortizarea

1.4 .F . 1. = - . ).H.

) = - . ).F .

&3. %rinci"ii de evaluare i metodele de calcul al %1'-ului.

%rinci"iile de #aza a"licate la calcularea %1': ,$n 9IG se include valoarea de piata a marfurilor si serviciilor care include si impo(itele indirecte"T2A, acci(ele$, .$in 9IG se include valoarea marfurilor care se procura pentru consumul final /$in 9IG se include valoarea marfurilor si serviciilor produse in perioada pentru care se evoluia(a 9iG, ?alculul 9.I.G. se reali(ea(a, in general, pornind de la trei metode: ;# metoda valorii adaugate !sau metoda productiei# <# metoda c"eltuielilor !sau a utilizarii productiei finale# =# metoda veniturilor 2etoda valorii adaugate (sau metoda productiei) In esenta, aceasta metoda consta in insumarea valorii adaugate brute obtinute in toate unitatile din interiorul tarii si agregarea valorii pe ramuri si pe ansamblul economiei nationale. *eci,

9entru a obtine produsul intern net in preturile pietei "9.I.P. 99$, se aduna impo(itele indirecte nete "ImpInd$ la valoarea adaugata neta in preturile factorilor "2.A.P.9!$: 1.4.F.11$

&,# .isteme de evaluare a rezultatelor macroeconomici%

Initial, stiinta si practica economica au fost preocupate de anali(a si evaluarea re(ultatelor economice doar la nivel de intreprindere. In scopul evaluarii activitatii economice la nivelul unei tari se folosesc doua sisteme de calcul: sistemul conturilor nationale "4?P$- sistemul productiei materiale 49<$. 49< are ca temelie teoretica te(a potrivit careia este creatoare de valoare doar munca depusa in ramurile productiei materiale "agricultura,industrie,constr uctii si comertul$. 9rin urmare, 2enitul Patonal este creat doar prin munca c+eltuita pentru producerea bunurilor si serviciilor materiale. 4?P are la ba(a conceptul teoretic conform caruia 2enitul Pational se crea(a nu numai in ramurile productiei materiale, ci si in alte sectoare ale economiei cum ar fi invatamintul, sanatatea, cultura, domeniul financiar- ancar, administratia de stat etc.

1.4 .H. = -)Hi

+ unde

i =,

repre(inta

sectoarele sau ramurile economiei nationale. 1resupunem pentru exemplificare un bun realizat intr-o economie la un moment dat si vindut in cursul perioadei la pretul de ;III u.m. )cest bun consideram ca este folosit pentru producerea altui bun

J 4mp4nd $ 1.4.F.1. J4mp4nd. 2etoda c$eltuielilor (sau a utili!arii productiei finale) Aceasta metoda consta in insumarea tuturor c+eltuielilor efectuate in cadrul unei economii nationale pentru ac+i(itionarea de bunuri materiale si servicii la preturile pietei, mai putin cele privitoare la bunurile si serviciile importate. *in aceasta perspectiva, 9.I.G. 99 va include in structura sa consumul privat "?92$, c+eltuielile guvernamentale sau consumul public "?9G$, investitiile brute "Ib$ si e#portul net "5n$. ?onsumul privat sau personal "?92$ e#prima c+eltuielile de consum ale mena)elor, oca(ionate de ac+i(itionarea bunurilor materiale si serviciilor destinate satisfacerii trebuintelor acestora. ?+eltuielile guvernamentale sau consumul public "?9G$ se refera la c+eltuielile administratiei centrale si locale pentru ac+i(itionarea de bunuri si servicii. ?+eltuielile guvernamentale nu includ platile de transfer catre indivi(i, cum sunt prestatiile de securitate sociala. Acestea repre(inta realocari ale venitului e#istent, nefiind efectuate in sc+imbul unor bunuri sau servicii. Investitiile "Ib$ se refera la ac+i(itionarea de bunuri pentru utili(ari viitoare "sau formarea bruta a capitalului$. 5#portul net "5n$ surprinde relatiile de sc+imb cu alte

- . ).F .

1.

6 ImpInd 5 P%I%=%P. 6ImpInd% b# metoda c"eltuielilor !sau a utilizarii productiei finale# P%I%(%PP50c$eltuieli de cosum 6 0guvernamentale 6 I rute 6 E4portnet c# metoda veniturilor P%I%(% 5 +alarii 6 Profit 6 Rente 6 Amorti!area <rimea 9IG sau a 9PG st influentate i de evoluia preurilor bunurilor sau a serviciilor.&n scopul evalurii proporiilor n care indicatorii ec%ci st influenai nu de dinamica lor real, dar de evoluia preurilor, se utili(ea( noiunile de indicatori nominali i reali. @ominali-depind de . factori:cantitate i prepermit evaluarea monetar a produciei fabricate-se calculea( n preuri curente. eali-depind de un singur factor,preul-fac posibil evaluarea cantitativ a 1. produciei fabricate-se calculea( n preuri comparabile,de referin. *e e#:dac n economia unei ri se produc automobile atunci n orice an valoarea 9PG nominal se e#aminea( ca o sum de bani utili(at pu procurarea automobilelor ntr%un an de ba(.>a rndul su, 9PG real rKt cantitatea automobilelor produse n acest an nmulit la preul automobilelor ntr% un an de ba(. 9entru a efectua transferul de la indicatorii nominali la indicatorii reali este necesar indicele evalurii cantitative a modificrii preurilor medii la mrfuri i servicii, adic indicele de preuri. 9PGrealU9PGnominalKIpr e &n calculul modificrii preurilor se determin perioada de ba(. 5#ist cteva tipuri a indicilor de preuri: ,$ind.de pre la mrfuri de consum%I9?"indic modificrile nivelului mediu al preurilor la coul de mrfuri i servicii mai frecvent utili(ate, n acest cos se includ de la /ID de tipuri de mrfuri i servicii pn la 0DD, consumate n decursul unui an de ctre un locuitor urban mediu$. .$ind.de pre la mrfurile destinate produciei%I99. /$ind.de pre la materia prim i materiale%I9 0$deflatorul 9PG"I9PG% reflect modificrile preurilor nu numai la mrfurile de consum dar i n preurile la toate mrfurile i serviciile.*in aceast cau( el se utili(ea( pu a caracteri(a situaia economic a rii$. &n macroeconomie ntr%o msur deosebit se utili(ea( I9? i deflatorul 9PG. I9PGU9PGnominalK9PGr eal

- . ).F .

1.

= 1.4 .H. 1. )

&5. %rodusul intern #rut real i #unstarea economic

Intre nivelul si evolutia %1' real pe locuitor si #unastarea economica e#ista o stransa interdependenta. 9IG real constituie suportul material al bunastarii economice, iar nivelul acesteia influentea(a cresterea 9IG. Insa, 9IG poate sa se modifice fara ca bunstarea sa se sc+imbe, iar bunastarea poate sa inregistre(e o imbunatatire sau o inrautatire fara ca 9IG real total si pe locuitor sa se modifice: % re(ultatele unor activitati contribuie la cresterea bunastarii, dar nu sunt incluse in 9IG "de e#. economia subterana, piata neagra, bunuri materiale si srevicii re(ultate din activitatea casnica sau din activitatea organi(atiilor de caritate 8 care nu sunt incluse in 9IG$ % veniturile personale se reparti(ea(a pentru plata ta#elor si a impo(itelor, cumpararea bunurilor de consum si pentru constituirea unor economii: o crestere a 9IG pe locuitor poate fi insotita si de o crestere mai accentuata a economiilor sau a ta#elor si impo(itelor, acest fapt conducand la o scadere a c+eltuielilor de consum si, mai departe, a bunastarii economice % durata timpului liber influentea(a in mod diferit bunastarea economica si marimea 9IG: cresterea duratei timpului liber conduce la sporirea bunastarii economice, dar la scaderea 9IG, in timp ce reducerea duratei timpului liber determina cresterea 9IG si o reducere a bunastarii economice % gradul de poluare a mediului natural "aerul, apa, fauna, flora etc$ influentea(a bunastarea, dar nu si marimea 9IG % 9IG evidentia(a numai valoarea de piata a bunurilor finale produse, dar nu si consumul final, consum care sta la ba(a bunastarii economice: acesta poate sa creasca si datorita importului de bunuri, dar importul de bunuri contribuie la reducerea 9IG.

&6. ezultatele macroeconomice n e"u#lica Moldova

*upa cum se stie de)a, teoria economica are . directii de ba(a: microeconomia si macroeconomia care analizeaza modalitatile de functionare a economiei in ansamblu. <acroeconomia operea(a cu marimi cu marimi globale, numite agregate;, cum ar fi: %1'+ %@'+ D@+ Masa monetara+ cererea si oferta agregata+ nivelul mediu al "returilor si rata inflatie+ rata soma0ului+ consumul total+ investitii totale. >a inceputurile sale, adica in sec.A2II, economia politica a avut ca obiectiv de studia anali(a economiei nationale cu un tot intreg. !ondatorii liberalismului, A.4mit+ si *.Bicardo, precum si intemeietorul doctrinei socialiste Z.<a#, au pus; in centru preocuparilor lor stiintifice astfel de probleme economice cum sunt: avutia nationala, investitiile si consumul, banii si soma)ul, cri(ele economice. Insa, in pofida acestui fapt, termenul de macroeconomie, este introdus in circuitul stiintific abia in ,H// de catre economistul engle( Bagner

!ris+. Totusi, parintele sau fondatorul macroeconomiei a fost Mo+n. <. ZeOnes. Anume el in lucrarea sa Teorii generale a miini de lucru a dobinzii si a banilor, conturea(a aria si problemele macroeconomiei. In centrul preocuparilor celor mai mari economisti din toate timpurile a fost stabilirea si mentinerea ec+ilibrului dintre cererea si oferta agregata, reducerea soma)ului si a inflatiei, asigurarea unei cresteri economice stabile si cu ritmuri inalte. *eoarece mecanismul pietii sa dovedit incapabil sa re(olve in mod automat problemele cu care se confrunta de(voltarea economica, in special cele legate de cri(ele economice, soma)ul si inflatia, macroeconomie porneste de la )ustificarea teoretica a inteventiei statului in economie. 9ricipalele scopuri ale macroeconomiei sunt: +ta ilirea ec$ili rului general, prin elaborarea mecanismelor si intrumentelor de stabilitate. *escoperind cau(ele de(ec+ilibrului care afectea(a negativ de(voltarea economica, macroeconomia ofera statului propuneri stiintific argumentate de depasire a acestora ?el de%al doilea mare scop al macroeconomiei este elaborarea mecanismelor de asigurare a ocuparii depline a ratelor de munca si eliminarea situatiilor de soma&% Preintimpinarea inflatiei, care este determinat de marimea si structura masei monetare care ar corespunde necesitatilor reale ale economiei, care stimulind cresterea economica, nu ar provoca si o ridicare semnificativa a nivelului preturilor. 7n al obiectiv al macroeconomiei este de a elabora un model de disri uire si redistri uire a venitului national, prin multitudinea mecanismelor bugetare care ar permite stabilirea unui ec+ilbru optim intre ec+itatea sociala si cresterea economica. <acroeconomia, are de asemenea si in centrul atentiei sale si preocuparea sau problema alocarii eficiente a resurselor materiale, umane si financiare, in conditiile de(voltarii ciclice a economiei. In fine mai are misiunea de a gasi modalitatile de asigurare a securitatii economice a tarii, prin mentinerea unei balante de plati e#terne ec+ilibrate. 4copurile date sunt mereu in obiectivele guvernelor fiecarui stat din lume. Instrumente de politica economica aplicate difera nu numai in functie de nivelul de de(vltare a economiei al tarii, dar si in cea mai mare masura in funtie de doctrina economica care sta la ba(a teoretica pentru actiunile practice ale guvernului. >a efectuarea modelrii de progno(are a de(voltrii sistemului de pensionare se ine cont de indicatorii macroeconomici i cei demografici, care au o influen fundamental asupra de(voltrii acestui sistem. 9ronosticul demografic i indicatorii demografici principali care se utili(ea( n procesul de modelare snt e#aminate ntr%

un capitol separat. Indicatorii principali ce caracteri(ea( situaia macroeconomic din ar i care urmea( a fi utili(ai la efectuarea progno(elor snt: ritmul de cretere a 9IG, inflaiei, salariului, indicatorii ocuprii forei de munc etc. *in cte se cunoate, efectuarea progno(elor macroeconomice pentru rile cu o economie n tran(iie este o sarcin destul de dificil, deoarece progno(area, de regul, se ba(ea( pe tendinele de(voltrii economice formate pe parcursul unei perioade ndelungate. &ns, n perioada de tran(iie indicatorii macroeconomici au un caracter instabil. Aadar, datele pre(entate demonstrea( c pentru Bepublica <oldova perioada ,HHI%.DD1 a fost caracteri(at prin ritmuri instabile de de(voltare a indicatorilor macroeconomici e#aminai. &n legtur cu aceasta este incorect de a utili(a dinamica format de de(voltare a acestor indicatori n scopul efecturii trendurilor macroeconomici pentru o perspectiv de lung durat. &n aceast situaie pentru modelarea proceselor care se vor nregistra n sistemul de pensionare pe parcursul unei perspective de lung durat, pentru efectuarea scenariilor de(voltrii acesteia este mai corect de a utili(a progno(ele macroeconomice guvernamentale oficiale sau e#periena statelor cu o economie stabil. 5ste necesar de menionat c, progno(ele macroeconomice oficiale snt revi(uite permanent. 4cenariile de de(voltare se sc+imb, reieind din ritmul real de de(voltare a economiei, con)unctura politic i economic sc+imbtoare. Astfel, de e#emplu, ritmul de cretere a 9IG pe termen mediu "pn n anii .DDE%.DDH$, planificat de ctre 3uvernul Bepublicii <oldova n anii .DD1 i .DDI puin difer, ceea ce se lmurete prin ritmul real mai nalt de cretere a acestuia, comparativ cu indicatorii planificai. &n anul .DD1 s%a presupus c ritmul de cretere a 9IG pentru anii .DDI%.DDE va constitui 1.1%1.DF, iar n anul .DDI acest indicator a fost corectat pn la I.DF "fig.1.0$. &n anul .DDI au fost revi(uii i ali indicatori macroeconomici progno(ai. 5ste de menionat c, progno(ele macroeconomice oficiale conin un ir de indicatori necesari pentru modelarea de(voltrii sistemului de pensionare i crearea scenariilor de progno(, precum snt: numrul populaiei stabile i economic active, persoanelor ocupate, omerilor, 9IG, inflaia, fondul de remunerare a muncii, ponderea fondului de remunerare a muncii n 9IG. &ns n scopul progno(rii nu snt suficieni doar aceti indicatori, mai este necesar de a avea o anali( detaliat a unora dintre acetia. 4pre e#emplu, pentru o evaluare corect a volumului de contribuii i pli snt necesare datele privind dinamica numrului populaiei economic active i celor ocupai n economie, precum i date privind structura acestora n dependen de vrst i se#.

,7. 1nsta#ilitatea macroeconomica si fluctuatiile ciclice.

8c/ili#rul este o noiune ce provine din tiinele fi(icii i devine cu timpul general,adic este folosit pu a defini att anumite stri ale fenomenelor naturale,ct i situaii din viaa economic,politic,social.*e stul de frecvent este folosit e#presia de ec+ilibru sufletesc.&n ultimele decenii au intrat n u(ul cotidian no.de ec+ilibru geopolitic i ec+ilibru ecologic..'rice ec+ilibru presupune i e#istena unei situaii,a unei stri de de(ec+ilibru.5c+ilibrul ec%ic seamn cu o balan,n care prile componente tind s fie egale ntre ele,adic ec+ivalente.5l poate fi definit ca o tendin permanent de egalare a diferitelor mrimi ec%ce interdependente..*ei o condiie esenial a funcionrii normale a oricrei ec%ii,ec+ilibrul ec%ic poart un caracter relativ,ntruct,odat atins,el este ndat nclcat,pu a reaprea din nou,dar de)a ntr%un alt punct.&n acest fel,punctul de ec+ilibru este mereu sc+imbtor.5c+ilibrele ec%ce sunt efemere.9ermanente sunt doar de(ec+ilibrele,care ns tind mereu s se ec+ilibre(e,aceste tendine asigurnd n ultim instan evoluia ec%c.&n ec%ia de pia,ec+ilibrul ec%ic r%t tendina de egali(are ntre nevoi i resurse,ntre cerere i ofert,att la scare ntregii ec% ii,ct i pe multiplele piee ale acesteia.5#ist deci un ec+ilibru ec%ic general i un nr.enorm de ec+ilibre pariale.5c+ilibrul ec%ic parial se poate stabili:la nivelul unui singur produs-la nivelul unor ramuri-la nivelul altor parametri ec%c,al unor mrimi ec%ce-ec+ilibrele stabilite la nivelul diferitelor piee naionale etc.9utem conc+ide c ec+ilibrul parial caracteri(ea( deferite situaii n care se afl ag.ec%ci i pieele.Teoria ec+ilibrului parial a fost elaborat de ctre economistul engle( Alfred <as+all.5c+ilibrul ec% ic general%vi(ea( flu#urile i mrimile globale i r%t o situaie a tuturor pieelor interdependente,cre se caracteri(ea( prin lipsa e#cesului de cerere sau ofert.5c+ilibrul general e#ist atunci cnd sistemul de preuri permite egali(area simultan a cererii agregate cu oferta agregat.Teoria ec+ilibrului general a fost elaborat de ctre ec%tul france( >eon Nalras.9otrivit teoriei ec%ce contemporane,principalele componente ale ec+ilibrului general snt:o cretere ec%c po(itiv-ocuparea deplin a forei de munc-stabilitatea nivelului general al preurilor-soldul po(itiv al balanei comerciale-o repartiie )ust a veniturilor. Bezec/ili#rul ec-ic,spre deosebire de ec+ilibrul,are un caracter permanent i r%t o nclcare a egalitii ntre cerere i ofert,fie la nivelul unui produs,al unor componente agregate,fie la nivelul cererii i ofertei globale.*e(ec+ilibrul se caracteri(ea( fie printr%un e#ces de cerere,fie printr%un e#ces de ofert.9rincipalele de(ec+ilibre macroec%ce sunt:cri(a ec% c-oma)ul-inflaia-soldul negativ al balanei de pli-decala)ele considerate

in)uste ntre diferite tipuri de venituri i categorii sociale. 9recum inviata fiecarui om, perioadele de prosperitate relativa sunt inlocuite de perioade mai putin benefice, in economia natioanla se intimpla la fel. 2iata reala demonstrea(a ca activitatea economica are un caracter fluctuant, ciclic, ca unele stari de e#pansiune si prosperitate sint urmate de situatii de cri(a, starile de ec+ilibru sint sc+imbate cu cele de de(ec+ilibru, perioadele de crestere al 9IG% ului sunt inlocuite cu perioade unde acest indicator bate pasul pe loc sau c+iar descreste Toate aceste sunt lucruri normale, deoarece de(voltarea ciclica este e legitate universala. Exemplu( economia 3K) in decursul sec.LL a trecut prin ;M cicluri economice depline dar cea mai zguduitoare a fost perioada Marei 6epresii ;M<M-;M==. *educerea brusca a volumului de productie a durat circa >= luni ea a cuprins mai apoi intreaga Europa precum si tarile )mericii %atine ale )siei si )fricii. 4n aceasta perioada volumul de productie sa redus in 3K) cu AIN @ermania >IN .ranta =IN si )nglia cu OIN. *espectin a crescut brusc numarul somerilor. 6eclinul productiei si numarul mare de someri contribuie la reducerea esentiala a cererii de bunuri si servicii. 4ar aceasta se manifesta indeflatie. 4n urma acestuia preturile se reduc brusc. Knii economisti sustin ca instaurarea regimurilor dictatoriale au si contribuit la aparitia Marei 6epresii. In urma studierii <erei *epresii, ZeOns a formulat a te(a importanta a teoriei sale: economia de piata nu dispunde de capacitatea de autoreglare, de aceea, statul tre uuie sa promove!e o politica de sta ili!are macroeconomica, interactionind in special asupra cererii totale sau agregate%; Ciclicitatea este o forma specifica de evoluti a oricaror activitati econmice care se caracterizeaza prin succesiunea fazelor de progres si expansiune cu cele de regres si recesiune. ?iclicitatea atesta faptul ca orice de(voltare, inclusiv cea economica, se infoaptuieste sub forma de spirala. Totodata, de(voltarea ciclica constituie unul din mecanismele principale de autoreglare a economiei de piata. !luctuatiile pot fi clasificare dupa mai multe criterii, dupa caracterul desfasurarii lor fluctuatiile pot fi: fluctuatii se!oniere, care sunt determinate de factorii naturali si sociali si se derulea(a pe parcursul unui an calendaristic. Acest tip de fluctuatii sunt indeosebi caracteristice unor sectoare ca: agricultura, turimul, contructiile. fluctuarii intimplatoare, au la temelia lor niste fonomene neasteptate, cum ar fi cataclismele naturale, ra(boaiele etc fluctuatii ciclice, sunt determinate de insusi mecanismul economic si se repeta cu o anumita regularitate. 5le presupun trecerea periodica pin

anumite fa(e, de la fa(a de e#pansiune la cea de cri(a. !luctuatiile ciclice au urmatoare caracteristici: regularitatea cu care se repeta, fluctuatiile in decursul unui ciclu economic se repeta cu anumita regularitate periodicitatea, fluctuatiile au o anumita perioada de dupa care se repeta intensitatea, fluctuatiile pot fi pot avea un efect mai mare sau mai mic asupra activitatii economice.

,1.Ciclul economic si fazele lui. Ti"urile ciclului economic.

Ciclul economic r%t o consecin a de(ec+ilibrelor macroeconomice.>a ba(a lor pot sta cele mai diferite cau(e care interacionea( att asupra cererii agregate ct i asupra ofertei.Acestea sunt: <odificrile n gusturile i preferinele pop. <odificrile n politica creditar%monetar i fiscal 'scilaiile preurilor la mrfurile de importan strategic. ?au(ele menionate au consecine stabile n timp,care provoac fluctuaiile ec%ce.&ncepnd cu ,EID cnd economistul ?.Muglar,primul a descoperit teoria ciclurilor,n lit.ec%c s% a constatat e#istena a trei tipuri de cicluri generale,precum i a unor cicluri specifice. a$cicluri generale: ?.decenale%durata medie de ,D ani,reflect deosebit de clar esena evoluiei ec%ce i lor li se acord m.mult atenie n lit.ec%c. ?.mari sau lungi de tip ondratiev%stabilesc evoluia act%ii ec%ce n decursul unei perioade ndelungate de timp"1D%IDani$. Aceste cicluri se produc sub influena unor factori ca:marile descoperiri tiinifice-descoperirea de noi resurse,a r(boaielor,a evoluiilor. ?.mici con)uncturale"Zitc+in$%cu durata de /%0 ani,care se ncadrea( n cicl.decenale i determin evoluia unui factor de producie. b$cicluri specifice: ?.n construcii%care stabilesc evoluia capitalului investit n construcii. ?.agricol%stabilete relaia conform creia evaluea( raportul cerere% ofert n cadrul ramurei agricole. ?iclurile economice se deosebesc prin durat,intensitate,prin profun(imea declinurilor i avnturilor,ns ele dispun de aceleai fa(e:avnt"boom$% punctul ma#im al ciclului-fa(a de declin-fa(a de cri("punct minim al ciclului$-fa(a de nviorare.&n totalitatea lor fa(ele ciclului r%t un element al spiralei care reflect cr.ec%c. !aza de avint% vol.produciei este ma#imal posibil.&n act%tea ec%c se utili(ea( aproape toate capacitile de producie.5conomia se gsete n stadiul ocuprii depline a resurselor.2eniturile n societate cresc i cererea agregat presea( producia,provocnd creterea preurilor sau inflaia prin cerere !aza de declin% ritmurile creterii produciei se reduc,ncep concedierile

anga)ailor,ocuparea se micorea(,crete rata oma)ului,respectiv se diminuea( nivelul c+eltuielilor totale n societate,dup care are loc micorarea cererii totale.&ns,diminuarea cererii nu ntotdeauna este nsoit de reducerea preurilor.9reurile se pot micora doar n ca(ul cnd declinul continu o perioad lung lund forma depresiei.*eclinul poate fi nsoit de stagflaie,adic creterea concomitent a inflaiei i oma)ului. Criza-"punctul minim al declinului$este caracteri(at de faptul c nivelul produciei i al ocuprii a)ung la punctul critic.*up acest punct critic ncepe fa(a de nviorare sau relansare economic. !aza de nviorare% sporete rata ocuprii,se reduce rata oma)ului-ca urmare sporesc veniturile n societate i cererea agregat.9e msura creterii vol.de producie,sporete i nivelul general al preurilor. *intre forele ce pot provoca trecerea ec%ei prin cele 0 fa(e pot fi menionate:relaia dintre costuri i preuri-modificarea vol.i calitii capitalului te+nic-rata dobn(ii-factorul psi+ologic"nclinaia spre consum sau spre economii$. Ciclu economic reprezinta o forma de desfasurare a activitatii economice cind trece prin mai multe faze si revine la faza initiala. ?iclurile economice numite dese ori si valuri; sunt numeroase si variate. Astfel se intilnesc cicluri generale care cuprind ansamblul unei economiicicluri specifice care vi(ea(a miscarea unei singure ramuri sau c+iar a unui produs "ciclul agricol si constructiilor, ciclul de viata a produselor$. ?iclurile specifice sunt: ciclurile agricole, care stabileste relatia conform careia evaluia(a raportul cerere-oferta in cadrul ramurii agricole ciclurile in constructii, care stabileste evolutia capitalului investit in constructii din aceata ramura ?iclurile economice generale se impart in urmatoarele categorii: cicluri pe termen lung de AI-BI ani numite si /seculare2 sau /Pondratiev2 ele stabilesc evolutia activitatii economice in decursul unei perioade de 1D%ID ani, aceste cicluri se produc sub influeta unor factori ca marele descoperiri stiintifice, descoperirea de noi resurse, ra(boaie, revolutii ciclurile pe termen mediu de O-;I !;I-;<# ani numite /decanale2 sau /Quglar2 ele reflecta deosebit de clar esenta evolutiei economice si lor li se acorda cea mai mare atentie in literatura de specialitate. ciclurile pe termen scurt, de =-A ani numite /con+ucturale2 sau /Pitc"en2 aceastea se incadrea(a in ciclurile decanale si determina evolutia unui factor de productie.

macroeconomic a consumului
Consumu l constituie acea parte a venitului disponibil care este utili(at de mena)e pentru ac+i(iionarea de bunuri de folosin curent i ndelungat i de servicii. >a nivel macroeconomic, prin consum se subnelege totalitatea bunurilor i serviciilor procurate i folosite n scopul satisfacerii anumitor nevoi ntr%o ar, de regul, n decursul unui an de (ile. ?onsumul este, astfel, o distrugere", o transformare a bunurilor i serviciilor, care se poate efectua fie imediat "produsele alimentare$, fie progresiv, n decursul unei perioade mai ndelungate "casele de locuit, autoturismele, televi(oarele etc$. ?onsumul constituie cel mai mare component al venitului naional "adic al c+eltuielilor agregate$. n structura c+eltuielilor agregate, ponderea consumului se ridic pn la ID%HDF din venitul naional. &n rile de(voltate, adic cu venituri nalte, structura consumului este alta, i anume: c+eltuielile pentru produsele alimentare constituie ,1Fmbrcmintea i nclmintea % ,DF- locuina % .1F- odi+na. /DFtransport i comunicaii % .DF. n rile n de(voltare ns, c+el%tuielile pentru produsele alimentare constituie adeseori mai mult de CDQ ED la sut din consum. ?onsumul este obiectivul final al procesului de producie. <ai mult. Mo+n ZeOnes sublinia c+iar c consumul este singurul scop i singura int a oricrei activiti economice. 4tructura consumului ?onsumul are o structur comple#. nainte de toate, el se mparte n consum final i consum intermediar. ?onsumul final constituie un proces de folosire a unui bun fr ca acesta s participe, in acest ca(, la crearea altor bunuri economice. ?a e#emple concrete ale consumului final vom nominali(a urmtoarele: a purta o +ain, a mnca un mr, a privi un film, a asculta cu mare interes, desigur, un curs de teorie economic etc. ?onsumul intermediar este un proces de utili(are a unui bun pentru confecionarea altor bunuri. n ca(ul consumului intermediar, bunurile folosite snt : fie ncorporate n alte bunuri "materie prim$, fie distruse "energia$ sau u(ate n procesul de producie "instrumentele, utila)ul, mainile etc$. *in punctul de vedere al sursei de finanare, consumul poate fia$ privat "mena)ele i ntreprinderile$b$ public "administraiile publice$. n funcie de durat, consumul poate fi: a$ de bunuri de folosin curentb$ de bunuri de folosin ndelungat. <rimea i structura consumului snt influenate de dou categorii de factori, i anume: ,$ factori obiectivi- .$ factori subiectivi. !actorii obiectivi snt: a$ mrimea, dinamica i modelul reparti(rii veniturilor- b$ nivelul i evoluia preurilor- c$ rata

,2. Consumul( esena+ formele lui. !uncia

dobn(ii- d$ sc+imbri n politica fiscal. !actorul subiectiv se refer, n primul rnd, la nclinaia psi+ologic" a oamenilor spre consum, precum i la previ(iunile referitoare la venitul viitor, la perspectiva sc+imbrii preurilor. 9rincipalul factor care determin mrimea consumului este venitul. ?onsumul evoluea( n aceeai direcie ca i venitul: cresc veniturile %crete i consumul, i invers. *ar n proporii diferite. Belaia dintre venit i consum este subiectul mai multor teorii, cele mai cunoscute fiind: teoria "legea$ lui 5ngel i teoria sau legea psi+ologic fundamental a lui M. ZeOnes. Legea lui 8ngel 5conomistul i statisticianul german 5rnst 5ngel ",E.,%,EHI$, studiind caracterul raportului dintre dinamica veniturilor populaiei i dinamica structurii c+eltuielilor acesteia pentru consum, formulea( o lege ce%i poart numele, numit i legea consumului". >egea lui 5ngel studia( sensibilitatea "sc+imbarea$ consumului unui bun "i a cererii lui, evident$ n funcie de creterea sau diminuarea veniturilor. 9entru a nelege cum are loc aceast modificare, vom reaminti aici c, din punctul de vedere al elasticitii fa de venit, bunurile se mpart n trei categorii, i anume: a$ bunuri inferioare, al cror consum se reduce o dat cu creterea veniturilor "produsele alimentare etc$- b$ bunuri normale, al cror consum sporete paralel cu sporirea veniturilor "mbrcminte, locuine$- c$ bunuri superioare, al cror consumdepaseste sporul veniturilor "c+eltuieli pentru odi+n, distracii$. >egea formulat de nsui 5ngel sun n felul urnl4Tor: d,i/i ct ui individ, o familie, un popor snt mai sraci, cu att este mai mare par tea din venit pe care acetia trebuie s o consacre ntreinerii lor fi(ic n care alimentaia constituie partea cea mai important",1. <ai tr(iu, economistului german i%au fost atribuite i alte afirmaii n pre(ent, legea lui 5ngel sun astfel: o dat cu creterea J niturilor, c+eltuielile destinate procurrii produselor alimentare cresc, dar ntr%o proporie mai mic dec creterea venitului, c+eltuielile pentru mbrcminte i locuin cresc proporional cu creterea venitului, c+eltuielile pentru odi+n i educaie cresc n proporii mai mari dect creterea venitului. >egea lui 5ngel se refer la evoluia structurii consumului att a unue individ, ct i a mena)elor i c+iar a unui popor ntreg. 9entru a determina aceast structur, se folosete noiunea de coeficient bugetar, carf constituie raportul dintre mrimea c+eltuielilor pentru un element a consumului i totalul consumului. Legea nclinaiei "si/ologice s"re consum ' alt teorie a consumului aparine economistului engle( M. ZeOnes i se numete n mod diferit: teoria venitului curent, legea nclinaiei

psi+ologice spre consum sau legea psi+ologic fundamental. 9otrivit opiniei lui ZeOnes, individul consum doar n funcie de venitul disponibil, adic de venitul curent. <rimea i structura consumului i raportul acestora cu mrimea venitului snt determinate de o lege de natur psi+ologic, ce are la temelie nclinaia spre consum, prin care se subnelege dorina oamenilor de a%i modifica consumul tn funcie de sc+imbarea veniturilor. ntre consum i venituri e#ist o dependen de natur psi+ologic stabil. Acest raport constituie coninutul legii descoperite i formulate de M. ZeOnes. 9otrivit legii psi+ologice fundamentale, o dat cu creterea sau scderea veniturilor, de regul i n medie, oamenii mQ n s%i mreasc sau s% i diminue(e consumul, dar nu m aceeai msur, ci ntr%o msur mai mic. *e e#emplu, dac venitul unui mena) va crete cu ,DF, de regul, consumul va spori doar cu 1%IF. Totodat, dac venitul se va reduce cu ,DF, consumul se va diminua i el, dar mai puin, s (icem cu 1% CF. 9e termen scurt, funcia consumului, care este legtura funcionala dintre venit i c+eltuielile de consum, are o form concav. Adic o dat cu creterea veniturilor crete i consumul, dar n proporii diferite "!igura ,..,$. 2om remarca aici c, potrivit unei alte teorii a consumului, numit teoria venitului permanentQ, consumul va fi influenat nu de mrimea venitului curent, adic disponibil, cum consider M. ZeOnes, ci de venitul pe care individul anticipea( c l va obine de% a lungul ntre gii sale viei. Acest venit corespunde venitului permanent, dei, desigur, pot avea loc i anumite abateri n sus sau n )os, dar aceste abateri snt considerate ntmpltoare i nu modific esena teoriei. Bata medie i rata marginal a consumului ?orelaia dintre venit i consum se anali(ea( i cu a)utorul unui asemenea indicator precum rata de consum sau nclinaia spre consum. Bata medie a consumului constituie raportul dintre consumul total i venit i e#prim partea din venit ce se c+eltuiete prin consum. caU ?K2 unde: ca % rata consumului? % consumul total- 2 % venitul total. Acest indicator se e#prim, de regul, n procente "1F$, dar se folo% Iete i sub forma unui numr (ecimal "D,1$. ntruct, potrivit legii psi+ologice fundamentale a lui ZeOnes, o dat cu creterea sau scderea venitului, consumul crete sau scade, dar ntr%o proporie mai mic, atunci cnd sporete venitul, nclinaia medie spre consum "sau rata consumului$ are tendina de reducere. *up cum re(ult din !igura ,..., atunci cnd veniturile cresc de a .D la ED, rata medie a consumului "cg$ scade de la C la .. Bata marginal a consumului arat cu ct sporete consumul !RC# la creterea cu o unitate a

venitului disponibil !R-6#( R-6( cS$RCTR-6 Bata marginal a consumului indic ce parte din venitul disponibil suplimentar se va aduga la consum ntr%o anumit perioad de timp. >a o cretere a venitului disponibil % R-6 %, va crete i consumul RC dar R-6 U RC. Astfel, raportul%este po(itiv. R-6

,3. 8conomiile( ti"uri i factori. !uncia economiilor.

*up cum tim de)a, o parte a venitului naional se consum, pe cnd cealalt se economisete "aceast divi(are n consum i economii are lof i la nivelul veniturilor familiale etc$. 5comisirea nu este un scop n sine sau un moft al cuiva. 5conomisirea este o necesitate obiectiv, deoarece, dac tot ce s%ar produce s%ar consuma, nu ar e#ista nici un progres, nici o cretere economic. 9artea venitului naional care se economisete constituie temelia material pentru reluarea procesului de producie la o scar mai larg i la un nivel mai nalt al dotrii te+nice a ntreprinderilor. 'ricum, cea mai mare parte a economiilor se transform n investiii, care la rndul lor snt folosite pentru sporirea produciei. ns economiile constituie nu numai o necesitate obiectiv, ci i un sacrificiu din partea populaiei, deoarece se renun la o parte din venitul disponibil "care ar putea fi consumat$, pentru a avea pe viitor un consum mai bun, mai calitativ, mai important. 5conomiile repre(int partea venitului care nu a fost consumat sau, altfel spus, diferena dintre venit i consum: 5 U 2 % ? unde: 5 % economiile2 % venitul naional- ? % consumul. 6tiina economic a demonstrat c n condiiile creterii veniturilor nclinaia de a economisi devine mai puternic dect nclinaia de a consuma. ntruct economiile constituie temelia investiiilor, prin aceast tendin se creea( condiiile necesare pentru ca rile i persoanele mai bogate s devin i mai bogate, s se distane(e i mai mult de cei rmai n urm. 5ste necesar de a face distincie ntre economii nete "partea venitului care nu se consum$ i economii brute "sau globale$, care snt formate din suma economiilor nete i a consumului de capital fi# "mrimea amorti(rii$. 5conomiile mai pot fi divi(ate n economii ale sectorului privat i economii ale sectorului public. n rile de(voltate, cea mai mare parte a economiilor aparine sectorului privat, n mod special persoanelor fi(ice i mena)elor. n fond, pornind de la un anumit nivel al venitului, orice agent economic are posibilitatea de a economisi. ns formarea de economii nu este un scop n sine, de aceea ea are loc doar atunci cnd e#ist o anumit motivaie. >nclinaia spre economii este un fenomen de natur psi+ologic. 5a pornete de la dorina omului de a utili(a banii pe care i are n alt mod dect ahi c+eltui pentru

procurarea bunurilor materiale i a serviciilor. <ena)ele economisesc prin plasarea unei pri a venitului, rmase disponibile dup scderea c+eltuielilor de consum, la casele de economii, prin procurarea aciunilor sau a obligaiilor, n fine, prin pstrarea unor sume de bani la ciorap". <otivele n virtutea crora agenii economici, n principal mena)ele, precum i persoanele fi(ice, fac economii snt foarte diferite. n opinia lui M. ZeOnes, aceste motive au la temelie dorina oamenilor: ,$ de a crea o re(erv pentru situaii neprev(ute.$ de a se asigura n vederea unui previ(ibil viitor nefavorabil, determinat de mbtrnire, de studiile membrilor familiei sau de ntreinerea unor persoane dependente/$ de a putea beneficia de dobn(i i de sporuri de valoare0$ de a putea ma)ora treptat c+eltuielile pentru ridicarea standardului de viat1$ de a avea o sen(aie de independen i libertateI$ de a asigura o mar) de manevr pentru punerea n aplicare a unor proiecte speculative sau comercialeC$ de a lsa averea motenitorilorE$ de a%i satisface, pur i simplu, (grcenia. ?u alte cuvinte, principalele motive din care persoanele fi(ice i micorea( consumul i i sporesc economiile pornesc de la spiritul de afaceri i dorina de mbogire, spiritul de pruden i setea de independent. 9onderea economisirii n venit este calculat cu a)utorul unui indicator numit nclinaie medie spre economisire" sau rat de economisire", care constituie raportul dintre economisirea brut i venitul disponibil. Astfel, dac un mena) are un venit disponibil de .DDD de lei, din care economisete lunar cte 0DD de lei, atunci rata de economisire "sau nclinaia medie spre economisire$ va fi urmtoarea: el 0 i # ,DDF 2 n e#emplul de mai sus rata de economisire va fi egal cu .DF: el U 0DD # ,DDF U .DF " .DDD unde: el % rata de economisire- 5 % economiile2 % venitul disponibil. Bata de economisire "nclinaia spre economisire$, ca, de altfel, i rata de consum, se modific nu doar n urma modificrii veniturilor. <ai e#ist i ali factori, att obiectivi, ct i subiectivi, care pot influena tendina oamenilor de a economisi. 9rintre acestea vom nominali(a: rata dobn(ii "cnd aceasta este )oas sau n scdere, pe termen scurt aceast situaie descura)ea( economiile$- politica fiscal "impo(itele mari descura)ea( economiile$- puterea de cumprare a banilor "cnd aceasta scade, scad i economiile$. 5conomiile pot fi utili(ate n mod diferit, n principal sub form de te(auri(are, plasamente i investiii. Te(auri(area constituie un proces de pstrare a banilor n diferite ascun(iuri, cum ar fi: safeurile, la ciorap" etc. 9lasamentele snt o form de transformare a banilor economisii n active

financiare, cum ar fi: aciunile, obligaiile etc. 4copul plasamentului este obinerea unui ctig sub form de dividend i dobnd. Investiia este forma de utili(are a economiilor pentru procurarea bunurilor de producie i a bunurilor imobiliare, n scopul obinerii unui profit oarecare. !olosirea economiilor pentru investiii este considerat o economisire creativ, pe cnd folosirea economiilor pentru plasamente sau te(auri(are este o economisire steril.

,&. 1nvestiiile n economie( ti"uri i factori de influen.

5#ist capital te+nic i capital financiar. ?apitalul te+nic numit i real" sau fi(ic", constituie stocul de bunuri utili(ate pentru producerea altor bunuri. ?apitalul financiar are forma activelor financiare "bani n numerar, depo(ite bancare, aciuni, obligaii etc$. >a nceput, orice capital a pornit de la o sum oarecare de bani. 9rocurarea bunurilor de capital constituie actul de investire. 'r, capitalul poate fi te+nic i financiar. *in acest punct de vedere, snt considerate investiii i c+eltuielile pentru cumprarea aciunilor i a obligaiunilor. Acestea se numesc investiii financiare sau de portofoliu. 9rocurarea unor bunuri de consum de folosin ndelungat, cum ar fi locuinele i autoturismele, precum i a unor terenuri de pmnt, poate fi considerat investiie doar din punct de vedere contabil. *e ce\ !iindc folosirea acestor bunuri nu contribuie la creterea capitalului te+nic i nu constituie o premis pentru sporirea avuiei naionale. Are loc, pur i simplu, un proces de sc+imbare a proprietarului. 6i att. n sens economic, termenul investiie" se folosete doar n ca(ul procurrii noilor active fi(ice: a utila)ului, ec+ipamentului, cldirilor destinate activitii economice, a materiei prime i materialelor. Investiiile fi(ice sau te+nice sporesc capacitile de producie ale unei ri. Investiiile repre(int totalitatea c+eltuielilor care se fac pentru procurarea bunurilor de capital, in scopul creterii capitalului fi# i a stocurilor de capital circulant i al sporirii pe aceast cale a avuiei naionale, lat i o definiie mai succint: investiiile repre(int acea parte a venitului care este folosit pentru formarea i creterea capitalului. 9rin investiii are loc procesul de formare, de cretere i de moderni(are a capitalului te+nic. 9otrivit opiniei lui M.<. ZeOnes, investiiile constituie actul economic fundamental care determin o cretere a venitului naional. Investiiile snt, astfel, premisa real a e#pansiunii economice. ?>A4I!I?AB5A Investiiile au o structur comple# i pot fi clasificate dup mai multe , criterii. Astfel, din punctul de vedere al formei de proprietate, investiiile pot fi: a$ private i b$ publice. *up originea geografic a capitalului, pot fi: a$ investiii interne i b$ investiii e#terne "sau strine$.

n lumea contemporan, investiiile strine au luat o amploare fr precedent, devenind ntr%un fel principala for motrice a globali(rii. n anii ,H01% ,HE1, volumul investiiilor directe strine a crescut anual cu CF, acestea fiind de dou ori mai mari dect ritmurile de cretere a 9IG%ului mondial. n anii ,HHE%.DD. ns, volumul acestora a crescut, n fiecare an, n medie cu circa ,CF, ritmurile de cretere a 9IG%ului mondial rmnnd aceleai % de /%0F anual. *in punctul de vedere al modului de formare i folosire, investiiile se mpart n: a$ investiii de nlocuire i b$ investiii nete sau de de(voltare. Investiiile de nlocuire snt destinate refacerii i rennoirii capitalului fi# consumat, adic a capitalului scos din funciune n urma u(urii fi(ice. I(vorul acestor investiii este fondul de amorti(are, cu alte cuvinte sumele de bani destinate nlocuirii ec+ipamentului, cldirilor, utila)ului u(at I Investiiile nete, al cror i(vor snt economiile, snt destina%te sporirii volumului de capital fi# i a stocurilor de capital circulant. In viaa real, investiiile nu snt egale cu economiile. Astfel, nu toate economiile snt c+eltuite n ar, o parte din ele pleac peste +otare, n acelai timp, de peste +otare pot veni sume importante de bani. n ca(ul Bepublicii <oldova, acetia snt banii transferai n ar de ctre persoanele care lucrea( peste +otare. Ganii care vin n ar snt mai muli dect economiile fcute de moldovenii rmai acas. *in punct de vedere teoretic, se presupune ns c ntr%o ar oarecare economiile i investiiile coincid cantitativ, adic I U 5 "sau 4$. n acest fel, avem o nou formul a venitului naional disponibil, care este: 2U ? V >. Investiiile brute "sau totale$ constituie suma investiiilor de nlocuire i a investiiilor nete. 5le contribuie la formarea brut a capitalului : Ib U In V I unde: Ib % investiiile brute- In % investiiile nete- I % investiiile de nlocuire. Investiiile brute au ca scop creterea dimensiunilor capitalului ca factor de producie, precum i nlocuirea sau moderni(area capitalului fi# aflat n funciune sau consumat. Investiiile brute se numesc astfel deoarece includ nu numai investiiile noi, adic investiiile nete, ci i sumele de bani destinate amorti(rii capitalului. ?lasificarea investiiilor se poate face i dup alte criterii Astfel, dup obiectul destinaiei investiiile pot fi: a$ productive "aceste investiii au ca obiectiv creterea i moderni(area utila)ului i a ec+ipamentelor, n urma crora are loc sporirea volumului global de producie$b$ administrative, destinate mbuntirii infrastructurii "drumuri comunicaii, ec+ipament colar i medical etc$c$ n locuine. Investiiile nete pot fi: a$ materiale "destinate ec+ipamentului, cldirilor, mi)loacelor de transport productiv etc$b$ imateriale "sau incorporate$, destinate

efecturii cercetrilor tiinifice, procurrii de brevete i licene, instruirii muncitorilor, c+eltuielilor de mar eting i publicitate etc. ' form specific a investiiilor imateriale snt investiiile n capitalul uman, destinate pregtirii cadrelor, sporirii gradului de cunotine i abiliti ale populaiei n pre(ent, cel mai popular manual de teorie economic din 47A este scris de profesorul Mosep+ 5. 4tiglit(, laureat al 9remiului Pobel pentru economie ".DD,$, n colaborare cu profesorul ?ari 5. Nals+. n aceast lucrare, investiiile snt clasificate, adic grupate "dup criteriul c+eltuielilor$, n trei categoriia$ investiiile n fabrici i ec+ipamente- b$ investiiile n stocuri, formate prin depo(itarea produciei obinute n scopul obinerii unor vn(ri mai mari n viitor sau prin depo(itarea materiei prime, n ca(ul apariiei unor situaii e#trem de favorabile- c$ investiiile re(ideniale, care repre(int ac+i(iiile de ctre mena)e de noi locuine. 4tructura investiiilor se modific n funcie de ramura economiei naionale, dar mai ales de nivelul de de(voltare al rii respective. *up cum menionea( autorii sus% citai,E, n vec+ea economie, investiiile erau asociate cu imaginea construciei unei noi fabrici sau a unei cldiri de birouri sau cu ac+i(iia unei maini de treierat ori a unei maini pentru reali(area de imprimri metalice" Aa a fost n trecut. n pre(ent, e#ist o alt imagine a investiiilor, mai cu seam n rile industrial de(voltate, unde se vorbete tot mai mult de o nou economie. Ast(i investiiile se identific cu alte imagini, cu alte sc+imbri. Aceasta transformare se datorea(, n primul rnd, modificrii structurii investiiilor, n special creterii: a$ c+eltuielilor pentru procurarea ec+ipamentelor de prelucrare a informaiilor- b$ c+eltuielilor care sporesc capacitatea firmei de a inovac$ c+eltuielilor fcute pentru meninerea reputaiei firmei. Astfel, n 47A, ponderea ec+ipamentelor de prelucrare a informaiilor i softJare n totalul investiiilor a crescut de la ,0F n ,HED pn la circa .EF n .DDD. !actorii care influeneaz decizia de a investi !actorul principal de care depinde mrimea investiiilor snt economiile. 5conomiile constituie re(ultatul comportamentului colectiv al consumatorilor "mena)elor$, pe cnd investiiile snt determinate de comportamentul colectiv al ntreprin(torilor. *ei aceste grupuri sociale urmresc scopuri diferite, dei deci(ia de a economisi este luat, n fond, de mena)e, iar cea de a investi % de ntreprinderi, la nivelul ntregii ri volumul investiiilor, n linii mari, tinde s%, egale(e pe cel al economiilor. *eci(ia de a economisi influenea( asupra ratei dobn(ii. >a rn%dul su, rata dobn(ii este indicatorul pe ba(a cruia se iau nemi)locit +otrrile de a investi "n acest ca(, rata dobn(ii este corelat cu rata profitului$. Atunci cnd rata dobn(ii este )oas, ntreprin(torii snt ncura)ai s investeasc, i invers, atunci cnd rata

dobn(ii este mai nalt dect rata profitului, imboldul de a investi poate disprea. ?onstatm deci c ntre deci(ia de a investi i rata dobn(ii e#ist o relaie invers proporional. Aceast relaie poate fi repre(entat grafic "ve(i !igura ,..0$. 9e lng a$ mrimea economiilor i b$ rata dobn(ii deci(ia de a investi este influenat i de ali factori. Acetia snt: c$ <rimea impo(itelor. Atunci cnd povara fiscal este mare, scad posibilitile de a economisi, deci i de a investi. d$ 9revi(iunile i ateptrile ntreprin(torilor. Atunci cnd ntreprin(torii snt optimiti i ateapt profituri nalte, investiiile cresc. *in contra, anticiprile pesimiste reduc investiiile. e$ Bitmurile creterii economice. n condiiile n care economia se de(volt cu ritmuri nalte, crete, de obicei, att mrimea absolut, ct i rata investiiilor. f$ 9rogresul te+nico% tiinific. Atunci cnd apar noi te+nologii si utila)e, mai productive, cresc posibilitile obinerii unor profituri mai nalte i deci cresc i investiiile. dificrile intervenite n cererea agregat vor afecta n special preurile i nu vor modifica deloc sau foarte puin producia.

consumului i deci i a cererii agregate. efectul e#portului net% acesta este diferena po(itiv dintre e#port i import.<rimea e#portului net depinde de raportul dintre preurile naionale i preurile de pe piaa e#tern.Atunci cnd preurile naionale cresc,produsele e#terne devin mai ieftine n comparaie cu cele confecionate de ctre productorii auto+toni.Aceast situaie conduce la creterea importurilor i reducerea e#porturilor.Astfel e#portul net se reduce,ceea ce micorea( cererea global. Astfel a)ungem la conclu(ia c ntre cererea agregat i nivelul general al preurilllor e#ist o relaie negativ,un raport invers proporional.Acest raport se stabilete prin intermediul unor asemenea mrimi variabile cum ar fi:efectul averii,efectul ratei dobn(ii-efectul e#portului net.

,3. ;ferta agregat. Modelele ofertei agregate.

oferta glo#al sau agregat r%t cantitatea total de bunuri i servicii pe care firmele intenionea( i pot s o vnd ntr%o anumit perioad de timp,la un anumit nivel al preurilor.?antitatea de bunuri pe care firmele snt dispuse s o ofere spre vn(are,adic oferta global,depinde de mai muli factori i anume: nivelul mediu al preurilor pe economie%n acest ca( ntre mrimea ofertei globale i nivelul general al preurilor e#ist o interdependen direct proporional.Adic,odat cu ridicarea preurilor,va crete i cantitatea de bunuri i servicii oferit de firme. <rimea ofertei globale se poate modifica i n funcie de ali factori dect preul.9rintre acetia vom nominali(a,n primul rnd modificarea preurilor factorilor de producie,adic a muncii"salariile$,a materiei prime,a ec+ipamentului i utila)ului,a informaiei.Astfel,o cretere a salariilor "o component important a costului de producie$va conduce la o reducere a cantitii de bunuri produse cu aceeai sum de bani i deci la o reducere a ofertei.Acelai lucru se va ntmpla cnd va crete preul la ceilali factori de producie,n ca(ul B<,materia prim pu industrie i resursele energetice,n principal importante.&n ambele ca(uri,cantitatea de bunuri produs i oferit spre comerciali(are de ctre ntreprinderile moldoveneti,va scdea. ?reterea nsemnat a preurilor la factorii de producie.

ntregii economii\ ?are snt condiiile ca acest nivel s rmn stabil o perioad mai ndelungat\ ?um se poate menine un ec+ilibru mobil ntre cererea global i oferta global aa nct nivelul general al preurilor s rmn nesc+imbat\ >a acestea, precum i la alte ntrebri asemntoare, gsim rspunsul anali(nd modelul A*%A4, model care a devenit unul din instrumentele importante de elaborare a politicii economice. <odelul A*%A4 este modelul ec+ilibrului macroeconomic. ?urba A* descrie relaia dintre cererea agregat i nivelul general al preurilor, iar curba A4 repre(int raportul dintre 'ferta agregat i, de asemenea, nivelul general al preurilor. 5c+ilibrul macroeconomic se stabilete n punctul n care curba A* se intersectea( cu curba A4 . Be(ult c ec+ilibrul general se stabilete n punctul n care se intersectea( curba A* i curba A4. Acest punct repre(int acel volum al produciei i acel nivel al preurilor spre care tinde economia.

,5 . "iata muncii si soma0ul.

unul dintre indicatorii care reacionea( deosebit de sensibil la fluctuaiile ec% ce,este rata oma)ului.*eclinul produciei conduce la ma)orarea nr.de omeri n ar,iar avntul ec%ic contribuie la ocuparea deplin.9u definirea fenomenului oma)ului pornim de la criteriile standard de definire a omerilor de ctre 'rgani%aia Internaional a <uncii"2eneia$.?onform lor,o persoan pu a fi considerat omer trebuie s ndeplineasc simultan 0 condiii: 4 fie apt de munc 4 nu aib loc de munc 4 poat s nceap munca imediat 4 fie n cutarea locului de munc. *ac primele / condiii sunt destul de simple,atunci ultima include un ir de aciuni concrete.Astfel persoana n cutarea unui loc de munc trebuie s fie nregistrat la Gursa <uncii,s se adrese(e la patroni,s plase(e avi(uri n pres i s reacione(e la ofertele propuse.6oma)ul este un fenomen social ec%ic.?nd o parte a forei de munc nu este ocupat n procesul de producie i de acordare a serviciilor.6omerii de rnd cu anga)aii formea( fora de munc a rii.&n viaa real oma)ul se pre(int drept depire de ctre oferta forei de munc a cererii la aceast for.5#ist indicatori a#solui i relativi de msurare a oma0ului. >a indicatorii absolui se refer nr.omerilor n ar.Indicatorul relativ de ba( este rata oma)ului.5a se determin n ar ca ponderea omerilor la nr.total al persoanelor apte de munc. !ormula( -T-om=@r.omeriJ@r.a "te de muncC177K sau >r=>JLC177K

,,. Cererea agregat( com"onente+factori de influen.

Cererea agregat sau global r%t cantitatea total de bunuri i servicii finale care este cerut ntr%un interval de timp n cadrul unei ec%ii.?ererea global de regul constituie suma c+eltuielilor destinate procurrii mrfurilor i serviciilor produse de ec%ia naional a unei cumpere la un nivel dat al preurilor.&ntruct cererea agregat se determin prin mrimea c+eltuielilor reale fcute pu procurarea bunurilor i serviciilor,ea este format din mai multe elemente componente. !actorul principal care influenea( mrimea cererii agregate reale este nivelul general al preurilor.Acest factor este att un impact nemi)locit asupra deci(iei de a consuma,ct i indirect prin intermediul altor variabile ec% ce,n ca(ul dat numite efecte.Acestea snt: efectul ratei dobn(ii% const n faptul c odat cu creterea preurilor are loc o sporire a cererii de moned n economie,ceea ce duce la creterea ratei dobn(ii.?a urmare a ridicrii ratei dobn(ii,scade volumul investiiilor,precum i consumul bunurilor de folosin ndelungat,care n mare parte snt procurate pe credit.Astfel,creterea preurilor condiionea( creterea ratei dobn(ii,care la rndul su conduce la scderea cererii agregate prin reducerea cererii de investiii i a bunurilor de folosin ndelungat. efectul de avere%const n modificarea valorii reale a bogiei i deci a consumului real sub influena modificrii preurilor.Astfel,atunci cnd crete nivelul general al preurilor,scade valoarea real a activelor financiare ale populaiei,deoarece cu aceeai sum de bani se poate cumpra o cantitaate mic de bunuri i servicii.&n consecin,are reducerea

manifestarea unor puternice tensiuni pe piata muncii, ca urmare fiind aparitia soma)ului. 4oma)ul este un factor negativ. 5l impune conturi economice si neeconomice% >a costurile economice se refera: costul social, consta in faptul ca in cea mai mare masura anume soma+ul alimenteaza asemena fenomene ca crimele furturile actele de vandalism narcomania etc. 3oma+ul este este un factor de instabilitate sociala si politica capabil sa indrepte societatea pe calea cea gresita. *atorita efectului psi+ologic pe care il poate provoca asupra indivi(ilor si datorita problemelor sociale pe care le paote genera, apare costul social al soma)ului. costul financiar, se compune din suma indemnizatiilor pentru soma+ ac"itate de autoritatile publice si din c"eltuielele pentru intretinerea oficiilor de plasare a fortei de munca. Indemni(atiile au ca scop nu numai asigurarea somerilor cu mi)loace de sub(istenta, dar si scopul de crestere a conditiilor necesare pentru recalificarea somerilor, pentru ridicare nivelului lor de instruire si reintegrarea acestora in cimpul de munca cu un potential profesional si intelectual mai mare. costul economic, acest cost se determina ca diferenta dintre -enitul Fational potential si cel real. 5ste evident ca in ca(ul soma)ului, nivelul productiei este mai sca(ut decit in ca(ul ocuparii depline. ?ostul dat se determina de pierderile productiei ca urmare a subutili(arii fortei de munca. *in conturile neeconomice face parte costul individual, care consta in faptul ca peroana aflata in situatie de soma+ isi reduce esential veniturile si este supus unei stari de depresie si stresuri puternice. Legea lui 1u?en @fiecare sporire a nivelului soma+ului ciclic cu ;N peste rata naturala a soma+ului este insotita de o reducere a 1FH cu < A-=N fata de nivelul productiei potentiale.A !ormula de calcul fiind )N-I*JI = -OC)>->n* WU 9IG real OU9IG potential 7Urata reala a soma)ului 7nUrata naturala a soma)uli jUcoeficientul sensibilitatii 9IG fata de modificarea soma)ului ciclic "coeficientul lui 'u en$. 'biectivul principal al politicilor antioma) este acela de a prote)a veniturile obinute de gospodrii de fluctuaiile inacceptabil de mari determinate de trecerea n oma) a unuia sau mai multor membrii din cadrul unei gospodrii. 9oliticile antioma) pot fi mprite n dou mari categorii : - politici pasive- politici active. %oliticile "asive sunt acele politici prin care statul susine direct nivelul de trai al indivi(ilor ale cror anse de anga)are n munc au sc(ut considerabil prin plata direct a omerilor. 9oliticile pasive cresc, ns, c+eltuielile statului, deci deficitul bugetar i datoria public, fapt ce constituie o surs inflaionist destul de puternic, av@nd n vedere c deficitul bugetar se acoper sporind, de regul, oferta de

,4. Modelul -B 2 -. de ec/ili#rul macroeconomic.

In economie, toate fenomenele se afl ntr%o interdependen permanent. 4c+imbarea unui agregat macroeconomic modific, ntr%o direcie sau alta, ntr%o msur mai mare sau mai mic, alte mrimi macroeconomice. >a nivelul unui produs, n urma confruntrii cererii cu oferta, se stabilete preul acestuia. ?um se stabilete ns nivelul general al preurilor n cadrul

,6( Costurile oma0ului. Legea lui -. ;u:en. %olitici anti- oma0.

*esfasurarea procesului de reforma a condus in Bepublica <oldova la

bani, msur cu efect inflaionist direct. 9rincipala deficien a politicilor pasive const n aceea c ele sunt adoptate dup ce o persoan a devenit omer. Adepii unor astfel de politici motivea( necesitatea acordrii a)utoarelor de oma) prin dou argumente. 9rimul ar fi acela al acoperirii costurilor sociale ale oma)ului pentru care, p@n la urm, omerii nu sunt vinovai. Al doilea este legat: de evitarea distorsiunilor pe care le%ar introduce pe piaa forei de munc intervenia direct a statului. ?u toate acestea, tot mai puine ri, mai ales dintre cele mai puin bogate, sunt dispuse sa acorde uor a)utoare de oma). A)utoarele de oma) pot fi fcute mai puin atractive prin micorarea valorii lor, prin reducerea duratei lor sau prin ambele msuri. ?u toate acestea, nu s%a pus nc problema renunrii complete la astfel de politici. %oliticile active n domeniul pieei muncii sunt acele politici prin care se intervine direct pe aceast pia cu scopul declarat de a reduce rata oma)ului, astfel nc@t ea s se stabili(e(e n )urui ratei de ec+ilibru a oma)ului. Aceste politici active sunt de trei tipuri principale: a$ 5forturi pentru a nlesni intrarea n contact a ofertanilor i doritorilor de locuri de munc prin plasare, consultan i orientare profesional, cursuri de pregtire i consultan intensiv pentru cei de(avanta)ai, asistent pentru a nlesni mobilitatea geografic .a. b$ 9rograme de recalificare a omerilor: 9rograme de pregtire a omerilor aduli n noi meserii sau programe orientate ctre cei ameninai cu pierderea locurilor de muncc$ ?rearea de locuri de munc: crearea direct de locuri de munc n sectorul productiv prin acordarea de subvenii pentru pstrarea anumitor muncitori sau anga)area de omeri cu stagiu ndelungat- alocaii pentru ntreprinderile care anga)ea( tineri- crearea de locuri de munc temporare n sectorul public .a. 9oliticile active pot a)uta omerii prin recalificare, creterea mobilitii .a. s se ntoarc n r@ndurile forei de munc ocupate, dar pot stopa i abu(urile, cum ar fi solicitarea de a)utoare de oma) de ctre cei care nu caut asiduu locuri de munc. Astfel, prin plata condiionat a a)utoarelor de oma) se pot promova mai uor politicile active, de e#emplu prin solicitarea unor dove(i de participare fr norm ntreag la o activitate sau includerea ntr%o sc+em de recalificare. *e regul, prin politicile antioma), se ncearc s se stabili(e(e nu rata oma)ului, lucru e#trem de dificil, ci rata ieirii din oma0 i durata medie ate"tat a rm?nerii n oma0. Ambele mrimi sunt influenate de ceea ce se numete starea de de"enden a omerilor, care este interaciunea reciproc dintre scderea moralului muncitorilor, care au cunoscut oma)ul pe termen lung i comportamentul economic fa de acetia.

37. %iaa monetar i "iaa financiar.

%1-P- M;@8T- Q % este locul unde se fac tran(aciile cu moned,piaa pe care se vnd i se cumpr banii.9e aceast pia,n urma confruntrii dintre cererea i oferta de bani,se stabilete preul banilor.&n trecut,piaa monetar era una interbancar.*e cteva decenii,din aceast pia fac parte i alte instituii financiare,cum ar fi fondurile de pensii,societile de asigurri etc.9iaa monetar este locul unde se ntlnesc cererea de bani,venit din partea agentilor economici i a statului i oferta de resurse monetare,venit din partea bncilor i a altor instituii financiare.5c+ilibrul pieei monetare se stabilete n urma confruntrii dintre cererea i oferta de moned.&ntruct att cererea,ct i oferta de moned snt influenate de o mulime de factori,ec+ilibrul pieei monetare este foarte dinamic i se modific foarte uor. %iaa monetar este o pia a capitalurilor pe termen scurt i foarte scurt 5#istena acestei piete este legat de faptul c unele bnci sunt beneficiare ale unui surplus de ncasri , iar altele au de efectuat un surplus de pli 9iaa monetar nu este o pia locali(at , tran(aciile acestei piee se nc+eie prin telefon , tele# , fa# 9iaa monetar se derulea( n principal la bncile care crea( moned , de la care se pot procura disponibilitile necesare pentru a face fa flu#urilor de pli *e aceea se poate spune c piaa monetar este o pia a monedei centrale , adic a biletelor de bnci , a numerarului n general i a disponibilitilor n cont create la banca de emisiune 9iaa monetar este o pia de lic+iditi pe termen scurt pentru toate organismele de credit bancare 9articipanii la aceast pia sunt bnci , case de economii , societi financiare , banca de emisiune , tre(oreria statului , casele de titluri , etc. 7nele dintre aceste organisme apar cu predilecie e#cedentare creditoare , cum sunt de regul casele de economii , casele de pensii , n timp ce altele , printre care bncile comerciale , instituiile de credit speciali(ate sunt predominant debitoare 9iaa monetar redefinete funcia de compensare a e#cedentului i deficitului de lic+iditi 'peraia pe piaa monetar cu termenul cel mai scurt este acordarea unui titlu de mprumut a unei sume de bani p@n la ora ,. a (ilei urmtoare Termenele pentru care se acord creditele s%au prelungit de la .0 de ore p@n la ,E luni , cum re(ult dintr% o practic mai vec+e italian p@n la perioade cuprinse ntre o (i i C ani sau c+iar ,D ani , cum atest practica i literatura france( mai recent. %iata financiara are atat un rol economic, cat si unul social. *in punct de vedere economic acestea contribuie la de(voltarea procesului investitional, iar din punct de vedere social, asigura protectia veniturilor economisite. 9iata financiara are doua componente ale caror functiuni sunt diferite si complementare si anume piata financiara primara

speciali(ata in colectarea veniturilor economisite si piata financiara secundara care asigura mobilitatea si lic+iditatea economiilor plasate. 9iata financiara primara: 9iata financiara primara asigura colectarea veniturilor economisite de la posesorii de capital financiar disponibili pe piata interna si cea internationala. Aceasta piata pune in legatura subiectii care dispun de un capital financiar e#cedentar propriu si care doresc sa plase(e acest e#cedent cu subiectii economici care au un deficit de resurse financiare, asadar piata financiara primara indeplineste functia de finantare, de alocare de capital financiar. !inantarea se poate reali(a in mod direct sau indirect. 4pre e#emplu cand veniturile economisite de sectorul populatiei sunt superioare investitiilor reali(ate de subiecti, detinatorii de economii prin intermediul pietei financiare pot finanta direct deficitele financiare ale subiectilor economici solicitatori de capital financiar. Acest lucru se reali(ea(a prin cumpararea de fiecare persoana a titlurilor financiare emise de acestia. Acelasi lucru se poate intampla si cand anumite intreprinderi din sectorul productiv sau alte organisme financiare investesc mai mult decat economisesc, adica cumpara titluri financiare de la cei care au nevoie de resurse. ?el mai mare solicitator de resurse in acest sistem de finantare il repre(inta statul si administratiile sale locale. Acest lucru se intampla in perioadele in care aceste entitati inregistrea(a deficite bugetare si cum de cele mai multe ori sistemele bugetare se inc+eie cu deficite, nevoia de resurse este permanenta. ?alea cea mai potrivita si neinflationista pentru acoperirea acestor deficite o repre(inta emiterea titlurilor financiare specifice pentru acoperirea golurilor de resurse. !inantarea nevoilor de resurse financiare ale subiectilor economici solicitatori se poate reali(a si in mod indirect prin intermediul unor organisme financiare de intermediere care emit titluri financiare pe piata financiara. Aceste organisme atrag pe de o parte resursele economisite si le plasea(a intr%un mod eficient spre cei care au nevoie de resurse. ' resursa importanta de fonduri banesti la care apelea(a aceste organisme speciali(ate o repre(inta anumite fonduri financiare constituite cu scopuri precise si folosite temporar in acest scop de finantare investitionala. Asemenea fonduri sunt fondurile institutiilor de asigurari sociale, fondurile caselor de pensii, fondurile caselor de salarii, fondurile caselor de concedii, etc. 9e piata financiara organismele financiare de intermediere asigura colectarea de capital financiar obtinand resurse financiare sub forma emisiunii de titluri financiare pe care apoi le imprumuta intreprinderilor publice si private prin cumpararea titlurilor financiare emise de acestea. 9iata financiara secundara: 9iata financiara secundara

asigura detinatorilor de titluri financiare lic+iditatea si mobilitatea veniturilor economisite, constituind un cadru organi(at ce se numeste bursa de valori pentru sc+imbarea titlurilor financiare emise. 4c+imbarea titlurilor de catre detinatorii acestora poate sa aiba loc din urmatoarele motive: % fie ca urmare a dorintei detinatorilor lor de a%si recupera fondurile inainte ca aceste titluri financiare sa a)unga la scadenta% ca urmare a nevoilor de resurse financiare lic+ide in acel moment% operatiunile speculative. 9e piata financiara secundara titlurile financiare pot fi valorificate c+iar inainte de a aduce un avanta) financiar detinatorilor acestora adica inainte de a primi doban(ile sau dividendele. 4e poate spune ca e#istenta pietei financiare secundare asigura detinatorilor de titluri financiare posibilitatea de a iesi de pe piata financiara primara cand doresc. 9iata financiara secundara are si rolul de a asigura evaluarea permanenta a titlurilor financiare cotate la bursa prin confruntarea cererii cu oferta a titlurilor financiare si se stabileste cursul pe piata a valorilor negociate care reflecta de regula competitivitatea economica si financiara a emitentului de titluri financiare. Asigurand mobilitatea, lic+iditatea si evaluarea permanenta a veniturilor economisite si investite in titluri financiare, piata financiara secundara asigura buna functionare a pietei primare. Asadar in conclu(ie, piata financiara secundara asigura redobandirea lic+iditatii, adica a numerarului prin valorificarea titlurilor financiare. Intre piata financiara primara si piata financiara secundara e#ista o interdependenta absoluta, e#istenta uneia fara cealalta nu este posibila desi functiile lor sunt complet distincte. ?ircuitul activelor financiare se desfasoara intre ofertantii de fonduri si beneficiarii acestora, tran(actiile avand loc pe piata financiara. %iata monetara. 9e piata monetara nationala se efectuea(a tran(actii monetare, in moneda nationala, intre re(indentii aceleiasi tari. 9iata monetara este piata pe care bancile se imprumuta intre ele, pe termen scurt. Aparitia acestei piete se datorea(a surplusului de incasari pe care le au unele banci si surplusului de plati pe care le au alte banci. 9rin urmare, piata monetara indeplineste functia de compensare a deficitului cu e#cedentul de lic+iditate pe doua cai: % prin creditul acordat intre banci% prin cumpararea, de la diferite banci, a unor +artii de valoare specifice pietei monetare, a caror scadenta este relativ apropiata si care pre(inta certitudine in ceea ce priveste transformarea lor in bani lic+i(i, fara pierderi. ' componenta a pietei monetare este piata valutara, pe care se confrunta cererea si oferta pentru diferite valute, care sunt atat pentru ofertant, cat si pentru solicitant, monede straine, sc+imbul dintre ele urmand sa depaseasca restrictiile care ingreunea(a circulatia internationala a capitalului.

31( Cererea de moned i caracteristicele ei. Teorii ale cererii de #ani.

0ererea de moneda vine din partea acelor agenti economici care se afla in situatia de a c"eltui mai mult decit resursele proprii. ?ererea de moneda depinde de mai muli factori, cei mai importanti dintre ei fiind urmatorii: a$ Fivelul preturilor cu cit preturile sunt mai inalte, cu atit mai multi bani sunt necesari in circulatie b$ -olumul real al productiei pe masura cresterii volumui productiei cresc si veniturile reale, ceea ce presupune si cresterea cererii de bani c$ -iteza de circulatie a banilor toti factorii care influentea(a vite(a de circulatie a banilor influentea(a si cererea de bani d# *ata dobinzii Astfel, cererea de bani va fi cu atit mai mare, cu cit va fi mai mare venitul national nominal, cu atit vor mai inalte preturile, cu cit mai multe tran(actii vor fi efectuate si cu cit vor fi mai mici vite(a de rotatie a banilor si rata dobin(ii. M.ZeOns divi(ea(a cererea de bani in . categorii: cererea de ani prentru tran!actiile comerciale, cererea de ani pentru afaceri% !actorul principal care determina cererea de moneda lic+ida pentru tran(actiile comerciale este marimea veniturilor. In cel deal . ca(, volumul cererii de bani depinde de rata dobin(ii. Intre rata dobin(ii si cererea de bani e#ista e relatie invers proportionala, astfel cu cit este mai mare rata dobin(ii cu atit va fi mai mica cererea de bani. T8; 1C-@T1T-T1DQ '-@1L; . !ormulat de economitii clasici n ultima parte a secolului ,H i nceputul secolului .D, teoria cantitativ a banilor repre(int o teorie a modului n care ia natere venitul agregat "ca valoare nominal$, art@nd, totodat, cantitatea de bani necesar pentru un anumit nivel al venitului agregat. Trstura cea mai important a acestei teorii este aceea c nu acord ratelor dob@n(ii nici un rol n influenarea cererii de bani. 8cuaia sc/im#ului . ?ea mai clar pre(entare a teoriei cantitative a banilor i aparine lui Irving !isc+er, care, n lucrarea 71uterea de cumprare a banilor 7 "publicat n ,H,,$ e#aminea( legtura dintre cantitatea total de bani din economie "M$ i volumul total al c+eltuielilor cu bunuri i servicii "finale$ efectuate ntr%o economie "1 x V, unde 1 este nivelul general al preurilor, iar W este venitul "oferta$ agregat"$- n acelai timp 1 x V descrie valoarea 9IG nominal$. Diteza de rotaie a #anilor este variabila care asigur legtura dintre M i 1 x V i arat de c@te ori ntr%un an o unitate monetar este c+eltuit pentru cumprarea bunurilor i serviciilor produse n economie. 7 5 (P 4 B)C2 ",$ <ultiplic@nd fiecare termen al ecuaiei cu <,

obinem ecuaia sc/im#ului : 2475P4B ".$ 5cuaia sc+imbului arat, astfel, cum cantitatea de bani n circulaie multiplicat cu numrul de rotaii reali(ate de o unitate monetar ntr%un an trebuie s fie egal cu venitul nominal, dar nu spune nimic despre modul n care modificarea lui M afectea( 1 x V. ' cretere a lui < poate fi contrabalansat de o scdere a lui -, a.. M x rm@ne nesc+imbat "i, consecutiv$, 1 x V rm@ne, de asemenea, nemodificat$. 9entru a putea construi o teorie monetar ba(at pe aceast ecuaie, este necesar identificarea i nelegerea factorilor care influenea( vite(a de rotaie a banilor. Iniial !isc+er a formulat ecuaia sc+imbului utili(@nd valoarea nominal a tran(aciilor din economie 1T: 2 4 7T 5 P 4 T , "/$ unde: 1 U preul mediu pe tran(acie T U numrul de tran(acii efectuate ntr%un an -T U 9TK< U vite(a de rotaie &ntruc@t valoarea nominal a tran(aciilor T este dificil de msurat, teoria cantitativ a banilor a fost formulat n termenii ofertei agregate "V$, astfel: T se asum a fi proporional cu V "T $ vV, unde v U ct. de proporionalitate$. 4ubstituind vV pentru T, n ecuaia sc+imbului obinem M-T $ v1V, i consider@nd - $ -TTv obinem ecuaia ".$. !isc+er consider c determinante n influenarea modului n care indivi(ii reali(ea( tran(aciile sunt instituiile din economie. *ac acetia utili(ea( cri de credit, cantitatea de bani necesar pentru efectuarea tran(aciilor generate de reali(area venitului nominal este mai mic "M scade relativ la 1 x -$, iar vite(a de rotaie "1 x VTM$ crete. *ac, n sc+imb, este preferat plata cas" sau cu cecuri "care sunt bani, n definiia utili(at aici$ cantitatea de bani M crete i - scade. ?onclu(ia lui !isc+er este aceea potrivit creia caracteristicile instituionale i te+nologice afectea( vite(a de rotaie de banilor, dar aceasta se produce lent n timp. Astfel, vite(a de rotaie poate fi considerat relativ constant pe termen scurt. Teoria cantitativ a #anilor 9ornind de la ipote(a c vite(a de rotaie este constant pe termen scurt, !is+er transform practic ecuaia sc+imbului n teoria cantitativ a banilor, potrivit creia venitul nominal este determinat e#clusiv de modificrile cantitii de bani: dac M se dublea(, < # 2 se dublea( i la fel se nt@mpl cu 1 x V. 9resupun@nd preurile i veniturile perfect fle#ibile !is+er, la fel ca i economitii clasici engle(i, considera c

n condiii normale, oferta agregat produs n economie va fi reali(at n condiii de ocupare deplin a forei de munc, ceea ce va face ca W s fie relativ constant pe termen scurt. Teoria cantitativ a banilor afirm, astfel, c o dublare a lui < se va regsi invariabil, pe termen scurt, ntr%o dublare a lui 9, oferindu%se astfel o e#plicaie a micrii preurilor. ?reterea preurilor se datorea(, potrivit teoriei cantitative a banilor, n e#clusivitate modificrii cantitii de bani din economie. &ntruc@t teoria cantitativ a banilor arat cantitatea de bani corespun(toare unui anumit nivel al venitului agregat, aceasta poate fi considerat drept teoria cantitativ a cererii de bani. 9rin divi(area cu 2 a ambilor factori ai ecuaiei sc+imbului i rescrierea acesteia, obinem, astfel: 2 5 'C7 4 PB "0$ ?@nd piaa monetar este n ec+ilibru, cantitatea de bani deinut de populaie < este egal cu cantitatea de bani cerut <d. ?onsider@nd ,K2 U "constant, la fel ca i 2$ obinem: Md = : < %N "1$ 9otrivit ultimei ecuaii "1$, fiind o constant, nivelul tran(aciilor generate de un nivel fi# al venitului nominal 9W determin cantitatea de bani <d cerut de populaie. Astfel, potrivit lui !isc+er, cererea de bani este e#clusiv o funcie de venit, iar ratele dob@n(ilor nu au nici un efect asupra cererii de bani. &n opinia lui !isc+er, banii sunt deinui numai pentru a fi utili(ai n tran(acii, indivi(ii ne av@nd libertate de a alege cantitatea de bani pe care doresc s o dein. ?ererea de bani este determinat, n aceste condiii, de "i$ nivelul tran(aciilor generate de venitul nominal 9W, i de "ii$ instituiile din economie care influenea( modul n care indivi(ii conduc tran(aciile i care influenea(, astfel, vite(a de rotaie a banilor i, consecutiv, .

32. ;ferta de moned. Multi"licatorul monetar

.'!5BTA *5 <'P5*k% r%t cantitatea de moned pus la dispo(iia ag.ec%ci de sistemul bancar al unei ri.9rincipalii ofertani de moned sunt:GP<,Tre(oreria i bncile comerciale.GP< emite,adic tiprete,banii cerui de pia.Gncile ?omerciale creea( ns ceam mai mare parte a masei monetare prin tiprirea monedei scripturale.Astfel n economiile contemporane,oferta de moned vine nu att din partea GP,care emite bani,ci mai ales din partea bncilor comerciale,n urma activitii specifice a acestora de a crea moneda scriptural.'ferta de bani pe piaa monetar poate crete sau se poate reduce.5#ist factori care contribuie la reducerea ofertei de bani.Acetia sint: - 4porirea cantitii de bunuri i servicii destinate vn(rii. - Beducerea vite(ei de circulaie a banilor,cnd o unitate monetar

intermedia( un nr.mai mic de tran(acii. - ?reterea deficitului bugetar,care,de regul este acoperit de banii mprumutai de la sistemul bancar. - Betragerea din circulaie i pstrarea la ciorap a unei cantiti de bani de ctre mena)e.9u asigurarea stabilitii ec%ce,statul,prin intermediul Gncii ?entrale,controlea( n permanen oferta de moned,pu ca aceasta s nu depeasc necesitile reale ale ec%ei. - <rimea ratei dobn(ii.&ntre oferta de moned i rata dobn(ii e#ist o relaie po(itiv:odat cu creterea ratei dobn(ii,crete i oferta de bani,iar atunci cnd rata dobn(ii se reduce,scade i oferta de moned.Aceast relaie poate fi r%t grafic prin curba ofertei de moned,odat cu creterea ratei dobn(ii de la d, pn la d.,oferta de moned va spori de la m, la m.. <ultiplicatorul a fost descoperit de economistul engle( B.Za+n n anul ,H/,.Za+n a anali(at teoria multiplicatorului ocuprii forei de munc.&n ,H/I,M.ZeOenes descoper multiplicatorul investiiilor.&n acest ca(,efectul multiplicatorului investiiilor const n faptul c o cretere a investiiilor generea( o cretere mai mare a venitului naional.9rincipiul multiplicrii constituie unul din elementele fundamentale ale teoriei ec%ce contemporane,fr de care este greu de neles caracterul interdependenei dintre venit,consum,investiii i dintre alte mrimi macroec% ce.5ste evident c o cretere a investiiilor va duce la sporirea produciei,precum i a gradului de ocupare a forei de munc.*ar n ce proporie\5fectul multiplicatorului este un proces potrivit cruia o variaie a unei mrimi ec% ce"investiiile,eforturile,ba(a monetar etc$produce,n decursul unei anumite perioade,o variaie amplificat "mai mare$ a altei mrimi"venitul,creditul etc$.5fectul multiplicatorului este notat cu un simbol,care este litera Z.&n teoria i practica ec%c sunt cunoscute mai multe situaii cu efecte multiplicatoare.e#ist multiplictorul investiiilor,e#porturilor,mon etar,fiscal etc.4e calculea( ca raport dintre creterea venitului "deltaW$i creterea investiiilor"delta I$,adic ZUdelta WKdelta I.

stare a economiei+ caracterizata "rin e<istenta unui ra"ort de concordanta intre masa #anilor in circulatie si sumele de #ani reclamate de efectuarea normala a o"eratiunilor economice care se realizeaza "rin intermediul monedei. In procesul de reali(are a ec+ilibrului monetar sunt implicate o serie de variante si legaturi cau(ale intre ele, care reflecta influentele reciproce ale modificarii cererii si ofertei de moneda, pe de o parte, si celelalte marimi economice, pe de alta parte. 8c/ili#ru "e "iata monetara im"lica egalitatea intre ofertele de #ani si cererea de #ani. 4e presupune ca nivelul preturilor este dat, fiind p D , si nivelul venitului real este dat, adica W U WD . In conditiile in care nivelul preturilor si nivelul venitului real sunt date, cererea de bani depinde de rata doban(ii, iar ec+ilibrul pietei monetare indica dobanda de ec+ilibru si cantitatea de bani, pentru p D si WD . Conditia de ec/ili#ru "e "iata monetara este ca oferta reala de bani < K p sa fie egala cu cererea de bani: "E.0D $ Inlocuind pe < cu e#presia ofertei de moneda si notand p U p D si W U WD vom obtine: "E. 0,$ *in ecuatia "E.0,$ se observa ca, in conditiile in care nivelul preturilor si al venitului sunt date, cererea de bani depinde numai de rata doban(ii. Ecuatia !O.>;# exprima ec"ilibrul pietei monetare in functie de rata dobanzii si de celelalte variabilele ce influenteaza cererea si oferta de bani. 5c+ilibrul pietei monetare poate fi redat grafic prin fig. E.1.

rata doban(ii de i D la i a. *eoarece doban(ile scad, valoarea multiplicatorului scade, ca re(ultat al cresterii lui n . *ar, desi scade dobanda, masa monetara creste indiscutabil. Poul ec+ilibru al pietei monetare este in 5la. 5c+ilibrul pietei monetare este afectat si de modificarea ratei scontului. Atunci cand rata scontului creste, bancile au tendinta de a pastra re(erve mai mari, deoarece este mai costisitoare lipsa de re(erve, decat pastrarea lor. In acest mod se evita costurile ridicate ale imprumutului. ?a urmare a ma)orarii ratei scontului, pentru orice nivel al doban(ilor de pe piata i , multiplicatorul scade, iar curba ofertei < se deplasea(a la <;. 5c+ilibrul pe piata monetara se restabileste in 5l;, ceea ce inseamna ca dobanda de pe piata creste la i ;, iar cantitatea de bani reali scade la <; K p . Be(ulta ca ma)orarea ratei scontului repre(inta o politica monetara contractionista.

3&( Creditul i .istemul #ancar.

Creditul a aparut inca in Antic+itate, dar sa impus ca una din cele mai importante componente ale vieti economice odata cu trecerea la capitalism, adica in sec.AI2%A2. 0reditul este o relatie de acordare a banilor cu imprumutul in conditia de rambusare a acestora si ale platii serviciului acordat. 4ubiectii operatiunii de credit sunt de#itorii si creditorii. ?reditorii sunt persoanele care ofera ca imprumut banii, iar debitorul este persoana care beneficia(a de credit, si care urmea(a sal ac+ite la un termen stabilit in viitor cu ac+itarea dobin(ii aferente. Asfel, cele . principii de ba(a a opreatiunii de credit sunt: rambursarea resurselor imprumutate, plata pentru serviciul acordat "dobinda$. 9rin intermediul creditului, mi)loacele materiale si banesti disponibile ale populatiei, intreprinderilor si statului sunt adunate, concentrate si utili(ate pentru de(voltarea domeniilor care aduc mai mari profituri. In economia contemporana, creditul indeplineste urmatoarele functii: functia de distribuire a resurselor economice consta in mobili(area resurselor banesti disponibile la un moment dat in econimie si redistribuirea sub forma de credit spre anumite ramuri ale econimiei si sectoare care au nevoie de fondurile date. functia de concentrare a capitalului deoarece imprumuturile marunte devind capitaluri importante functia de reglementare a vietii economice de dirictionare a disponibilitatilor libere catre domeniile pe care statul le considera prioritare. .unctia de emisiune monetara se presupune ca odata cu cresterea numarul de credire in economie, va creste si masa monetara in circulatie Clasificarea creditelor( din punct de vedere al o iectului imprumutat ,. credit comercial, aparut inca in Italia in sec.AII%AII, este un credit acordat de o intreprindere, de obicei de un

33( 8c/ili#rul "ieei monetare.

5c+ilibrul pietei monetare se stabileste in urma confruntarii dintre cererea si oferta de moneda. Intrucit cererea si ofertade moneda sunt influentati de o multime de factori, ec+ilibrul pietei monetare este foarte dinamic si se modifica foarte usor. 5c+ilibrul dintre cerere si oferta de moneda se stabileste in punctul unde rata dobin(ii este aceeasi atit pentru cerere, cit si pentru oferta de bani. !unctionarea pietei monetare implica e#istenta unor raporturi de proportionalitate intre masa monetara "oferta de moneda$ e#istenta in economie si cererea de moneda pe piata. ?onditia reali(arii ec+ilibrului pietei monetare: 8c/ili#rul monetar de regula+ este conce"ut+ ca o

!ig. E.1. Ec"ilibrul pietei monetare. In fig. E.1 functia cererii de bani este repre(entata prin curba descrescatoare > "pentru un nivel dat al venitului real$, iar curba crescatoare < repre(inta func tia ofertei reale de bani in conditiile cand i s , r B , s , ,l si p D sunt date pentru o anumita ba(a monetaramn . ?urba ofertei este crescatoare, deoarece, in conditiile unui stoc dat de moneda forte, bancile prefera sa pastre(e mai putine re(erve, pe masura ce doban(ile cresc. Astfel ca, la doban(i mai mari, ponderea re(ervelor scade, iar valoarea multiplicatorului se ma)orea(a. Bata de ec+ilibru a doban(ii i D , precum si masa monetara de ec+ilibru, < D K p , sunt atinse in punctul 5l . *aca ba(a monetara creste printr%o ac+i(itie pe open mar et cu o valoare * n , curba < se va deplasa la dreapta, la <a, facand ca masa monetara sa sporeasca la <aK p reducand

industrias unui comerciant, sub forma unor produse sau servicii cu efectuarea plati la o data ulterioara. Instrumentul creditului este polita !sau cambia#, adica un titlu de credit prin care imprumutantul se obliga in scris, sa restituie la o data oarecare costul produsului oferit sau serviciului, cu sau fara remunerare. 'biectivul creditului comerciale este de a accelera obtinerea profitului, acest tip de credit este limitat atit dupa marime, cit si dupa raspindire, cu toate ca mai e#ista si asta(i, creditul comercial a fost inlocuit cu cel bancar. <. credit ancar, este de+a un imprumut acordat de catre o institutie specializata !banca# unei intreprinderi sau populatiei numai in bani si pe un termen mult mai mare in marimea solicitata de debitor capabil sa-l ramburseze. /. 0redit de consum, este acordat de intreprinderile comerciale in principal mane+ele pTu procurarea cu plata in rate a bunurilor de folosinta indelungata. 4olicitantul pre(inta documente ce atesta capacitatea lui de plata si ac+ita o parte din bunul procurat, apoi lunar ac+ita o suma anumita din acest pret. >. 0reditul o ligatar, este forma de credit in care in calitate de creditor apara persoanele fizice sau +uridice iar in calitate de debitori apar institutii statale care emit obligatiuni. A. 0redit ipotecar, este un credit garantat cu proprietati imobiliare !cladiri si terenuri#. 8in punct de vedere al termenului de acordare# la vedere? la termen !scurt mediu si lung# 8in punct de vedere al ariei geografice# intern si extern 8in punct de vedere al scopului# ipotecare investitionale de consum bancare de export agricole etc 8in punct de vedere al unitatii monetare# in M6% si in valuta straina 8in punct de vedere al ratei do in!ii# ca rata fixa si flotanta 8in punct de vedere al modalitatii de acordare# intro singura transa si linii creditare 8in punct de vedere al de itorului# pTu persoane fizice +uridice banci stat 8in punct de vedere al ram ursarii# in rate egale sau integral .istemul #ancar repre(inta ansamblul institutiilor autori(ate sa efectue(e operatiuni bancare pe teritoriul unei tari. Aceste institutii sunt entitati economice speciali(ate pe comertu, cu bani, precum si pe furni(area de produse si servicii bancare, avand drept scop al activitatii desfasurate obtinerea de profit. 4istemul bancar este format din . compenente: ?adrul institutionalUtotalitatea institutiilor care formea(a sistemul bancar ?adrul )uridicUtotalitatea actelor normative care reglementea(a activitatea institutilor bancare 'anca este o institutie de credit abilitata cu dreptul de a atrage mi)loace temporar libere ale peroanelor fi(ice si )uridice, acordarea de credite, efectuarea operatiunilor

valutare si cu +irtii de valoare, precum si prestarea altor servicii bancare. .istemul #ancar contem"orant este #inivelar com"us din( (anca 0entrala, care are urmatoarele functii: a$ 6e emisiune care consta in fabricarea; si punerea in circulatie a bancnotelor si monedei divi(ionare. 9rin functia data are loc reglementarea cantitatii de bani necesare pentru functionare normala a economiei, influentind in mod nemi)locit dinamica ratei dobin(ii b$ 6e supraveg"ere si controla sistemului bancar prin care se stabilesc regulile principale de activitate a institutiilor financiare prin setul de acte normatice si regulamente elaborate de Ganca ?entrala c$ )cumulare si pastrare a fondurilor de rezerva obligatorii ale bancilor comerciale fiecare banca este obligata sa cree(e o re(erva proportionala cu marimea depo(itelor sale, fond care se pastreala pe un cont la Ganca ?entrala. d# .unctia de acordare a creditelor si de pastrare a banilor guvernului. e# )gent fiscal al statului f# Elaborarea si urmarirea implimentarii politicii monetar-creditare g# .unctia de prevenire a falimentarii bancilor comerciale 'ancile comerciale si institutiile non#acare "casele de economii si compensatii, fondurile de investitii, cooperativele de credit$, cu urmatoarele functii: a$ Acceptarea de depo(ite b$ Acordare de credite c$ 5fectuarea operatiunilor cu +irtii de valoare d$ 5fectuarea operatiunilor valutare e$ 5fectuarea diferitor plati si decontari etc. +copul activitatii ancare este o tinearea profitului% Mudecind dupa salariile din sistemul bancar, activitatea bancara este destul de rentabila.

3,( %olitica monetarcreditar( sco"uri i instrumente.

%olitica monetarcreditara cuprinde totalitatea masurilor intreprinse in sferile monetare si de creditare, si indreaptare spre reglarea de(voltarii economice si spre ec+ilibrul balantei de plati. 9olitica monetar% creditara este unul din principalele metode de implimentare a puterii de stat in derularea proceselor de reproducere a marfurilor si serviciilor. Aceata se elaborea(a de catre Ganca Pationala a <oldovei, in comun acord cu 3urvernul si principalele ministere de profil. 5a se elaborea(a de legislativ, de regula pe o perioadade , an de (ile. In scopul reali(arii obiectivelor politicii, GP< influentea(a asupra starii pietii de capitaluri si asupra rotatiei monetare. Influentind asupra volumului de creditare a Gcomericale si asupra volumului masei monetare, GP< influentea(a asupra procesului de investitii de capital, asupra nivelului pretului si asupra altor factori care influentea(a economia natioanala.

5#stia . tipuri de politici: 8e restrictie, care este indreptata spre limitarea investitiilor si incetinirea ritmului de crestere a volumului de masa monetara. )ceasta se aplica in cazul in care con+uctura economica se dezvolta rapid se face cu scopul de a nu a produce criza de supraproductie. 8e e4pansiune, care se indreapra spre stimularea operatiunilor de creditare si spre marirea volumului masei monetare. Ea se realizeaza in conditiile in care se micsoreaza volumul productiei monetare al marfurilor si serviciilor si creste soma+ul. 9olitica monetar%creditara urmareste 0 scopuri bine definite: )sigurarea anga+atilor, care este scopul principal al oricarei economii, orice tara doreste sa evite soma)ul puterinc si mi(eria care o produce in rindul oamenilor precum si pierdere esentiala de productia pe care o poate reali(a. 3tabilitatea preturilor, al doilea scop este stabilitatea preturilor, care pare evidenta, dar este departe de acest lucru. 5fectele coro(ive ale inflatiei ne%au coplesit pe toti. 7na dintre responsabilitatile ma)ore ale unui guvern democratic este sa mentina conditiile in care cetatenii sa dispuna de dreptul de a decide asupra propriului lor destin. In timpul inflatiei, indivi(ii sunt tot mai frustrati pe masura ce valoarea preturilor creste in fiecare saptamana sau salariul lunar se lic+idea(a, datorita unui proces care se afla in afara controlului lor. *ata adecvata a sc"imbului valutar Atit timp cit toate tran(actiile valutare intermedia(a alte tran(actii economice, se pune intrebarea cum se poate determina rata de sc+imb si de ce cursul valutar varia(a atit de mult in cursul anului sau c+iar in citeva luni\ 7n raspuns posibil ar fi ca rata de sc+imb repre(inta pretul banilor nationali care se modifica pina la nivelul la care pretul marfurilor similare din alte tari este mai mult sau nu difera prea mult de suma c+eltuielilor aferente tran(actiilor si transportului . *ata inalta a cresterii economice Gbiectivele politicii monetar-creditare se realizeaza cu a+utorul urmatoarelor intrumente( ,. ata de #aza )refinantare* 2 GP< stabileste . tipuri de rate: rata dobinzii pe termen lung si scurt !creditelele overnig"t facilitatile de lombard operatiunile *E1G# .. ezervele minime o#ligatorii 2 orice banca este obligata sa detina la GP< re(erva obligatorii, care se formea(a de la totalul depo(ite atrase si servesc pentru mentinerea lic+iditarii bancii. /. ;"eratiunile "e "iata desc/isa ;%8@M- A8T 2 GP< poate efectua 0 tipuri de operatiuni pe piata desc+isa: de vinzare si cumparare a -alorilor Mobiliare operatiuni *E1G de cumparare si vinzare.

strict monetar, generata de cresterea peste o anumita perioada a cantitatii de bani aflate in circulatie. In ultimul timp insa, inflatia este definita ca unul din principalele de(ec+ilibre macroeconomice, cau(ata de o multime de factori de natura diferita. *esi are la originea sa mai multe cau(e, inflatia e#prima situatia cind se incalca ec+ilibrul dintre cererea si oferta agregata. Inflatia este un proces de crestere continua a nivelului mediu al preturilor si de diminuare a puterii de cumparare a monedei. Cind vorbim de inflantie se are in vedere nu oricare crestere a preturilor ci doar o crestere a nivelului mediu al tuturor preturilor. >a noi in tara, de e#emplu, la produsele se(oniere cum ar fi fructele si legumele, preturile individuale vor creste si vor scadea de mai multe ori pe parcusul anului. Insa inflatia nu vi(ea(a cresterea pretului individual al produsului, ci a nivelului mediu al tuturor preturilor. *eseori preturile medii ramin stabile, iar preturile individuale fluctui(a in sus si in )os. ?el mai important indicator de masurare a inflatiei este indicele pretului de consum (IP0), care est calculat lunar de Giroul Pational de 4tatistica. Intro economie unde e#stie sute de mii de preturi, urmarirea variatiei fiecarui din ei este imposibil, dar nici nu este nevoie. 9entru calcularea I9? se foloseste cosul de consum;, in care se includ preturile la pricipalele bunuri si servicii, pe care Giroul de 4tatistica le monitori(ea(a si calculea(a lunar. IP0 este un instrument cu a+utorul caruia se masoara modificarile pretului mediu al unui cos de bunuri si servicii care reprezinta consumul specific al unui mena+ tipic. !ormula de calcul 1%C=)%1J%7*C177K, unde 9,Upretul anului curent, 9oUpretul anului trecut Alaturi de I9?, la calcularea inflatiei se mai utili(ea(a si alti indicatori cum ar fi: indicele pretului producatorului 411 deflatorul 14H. Rata inflatiei reprezinta cresterea procentuala anuala a 41C. Rinf5 D'<<

E unde 41C, este pentru perioada curenta, iar 41Co este pentru perioada de ba(a. Cauzele inflaiei i formele inflaiei. 1nflatia este un fenomen generat de o multime de factori, atit monetari cit si nemonetari, aflati intro interdependenta functionala foart strinsa. In aceste conditii nu se stie niciodata care este factorul primordial si care este factorul decisiv al unui nou val inflationist. In aceasta ordine de idei, economistul france( <ic+el *edier constata ca ca a cauta vinovatul de inflatie este asemanatoare cu a te intreba care este intr%un riu picatura de apa care le impinge pe celelalte;. 'ricum, principalele cau(e ale inflatiei sint: Cresterea masei monetare peste limitele necesare

33 .1nflaia i "rocesele inflaioniste.

?onceptul de inflatie s% a modificat mult pe parcursul secolelor. Initial, inflatia era considerat ca un fenomen

1resiunea cererii agregate atunci cind oferta agregata ramine relativ rigida 1resiunea costurilor de productie !inflatia prin costuri# in urma cresterii preturilor la factorii de productie in special al salariilor Cresterea afluxului de bunuri sau devize din alte tari !inflatie importata# Cauza de natura psi"osociala Tipurile inflatiei: Bu"a evolutia ratei inflatiei( Moderata !>-MN# @alopanta !;I-;AN# 8iperinflatie !peste AIN# 1n de"endenta de cauzele inflatiei( 4nflatia prin cerere cind cererea la un bun creste iar oferta ramine nesc+imbata 4nflatia prin costuri cind se ma)orea(a costurile la factorii de productie 3tructurala e#presia de(ec+ilibrelor grave, care persista in structura economiei de piata Inflatia prin oferta (prin costuri), intervine in re(ultatul sporirii costului mediu a unei unitati de produs, care nu sunt determinate de cresterea cererii agregate. 7na din cau(ele principale ale acestui tip de inflatie este modificarile neaste"tate ale ofertei+ intervenite in urma unor circumstante cum ar fi(cresterea #ursca a "returilor la #unurile de im"ortanta strategica )"etrol+ gaze+ energie electrica*. <arfurile de importanta strategica sunt componente principale ale c+eltuielelor in ma)oritatea proceselor de productie. ?ri(ele petroliere deminostrea(a foarte bine ca socurile ofertei in economia mondiala, provoaca cresterea c+eltuielelor totale de productie, si ca consecinta are loc cresterea generala a pretului sau inflatia prin costuri. 5a se manifesta prin reducerea 29!, la consecintele de aceiasi ordin conduc si conditiile defavorabile ale agriculturii, calamitatile naturale, precum si restructurarile dureroase ale economiei. Inflatia prin cerere, este determinata de cresterea brusca a cererii de consum a populatiei, dupa care oferta total nu resuseste sa se adapte(e. In acest mod, datorita deficitului de marfuri si servicii, are loc cresterea pretului conform legii generela e preturilor. Inflatia importata, in conditiile globali(arii, deci al liberali(arii comertului international si a flu#urilor financiare internationale, mai cu seam in ca(ul tarilor mici cum este B<, inflatia poate fi adusa de peste +otare odata cu importul de ingrasaminte naturale, al ga(elor naturale, petrol si al maeteriei prime la niste preturi mai ridicate ca altadata. Inflatia se importa si atunci cind de peste +otare vinin tara suma mare de mi)loace banesti, fapt ce contribuie la cresterea masei monetare in circulatie, iar mai apoi si la cresterea nivelului general al preturilor. ?ombinatia dintre inflatie prin costuri si cea prin cerere, formea(a s"irala inflationista. Costurile inflaiei Consecintele sau costurile inflatiei sint

preponderent negative. 5le vi(ea(a intrega societate, afectind in primul rind veniturile reale ale populatiei, precum economiile si consumul. In linii mare, aceste efecte sunt: *educerea puterii de cumparare a salariilor si a altor venituri factoriale deci reducerea consumului, in conditiile inflatiei, veniturile nominale ale populatiei pot ramine aceleasi sau cresc, pe cind veniturile reale care e#prima cantitatea de bunuri si servicii ce pot fi procurate cu veniturile nominale scad. <asura reducerii veniturilor reale depinde de rata inflatiei. Inflatia depinde de reducerea puterii de cumparare a salariatilor si a persoanelor cu venituri fi#e, cum ar fi: pensionarii, studentii care traiesc din burse sau c+iar anga)atii din sectorul public. 'data cu reducerea consumului si deci a cererii agregate, intreprinderile isi reduc activitatea de producere, fapt ce contribuie la scaderea gradului de ocupare al bratelor de munca, la cresterea soma)ului. 6escura+area investitiilor si a economiilor prin intermediul sistemului bancar, fapt ce duce la ingustarea ba(ei financiare a investitiilor si in conseconta, a posibilitatilor de crestere economica. 4unt descura)ate investitiilor pe termen lung si sunt incura)ate cele cu caracter speculativ si cu re(ultate banesti imediate. )profundarea deferentierii sociale prin redistribuirea veniturilor in favoarea celor puternici asta se intimpla nu numai din cau(a ca unele persoane au venituri fi#e, iar celelate variabile, ci din motivul ca nu toate preturile nu cresc in egala masura, iar structura consumului difera mult de la o categorie sociala la alta. In timpul inflatiei este bine sa imprumuti bani si in nici un ca( sa impumuti cuiva bani, creditorii pierd deoarece sumele de bani intoarse de catre debitori sint depreciate, puterea lor de cumparare este mai mica. 4i in favoare agentilor economici cu profituri variabile "dividende, renta, profitul$, redistribuirea se face in favoarea muncitorilor cu venituri mici si fi#e. Astfel, prin redistribuirea veniturilor indetrimentul ma)oritatii populatiei, inflatia aprofundea(a diferenta sociala, contribuie la polari(area societatii, fenomen ce are consecinte negative la de(voltarea economica. *educerea puterii de cumparare a monedei nationale in raport cu alte monede 3caderea volumului de productie si deteriorarea calitatii lui deoarece in timpul inflatiei agentii economici care obtin venituri suplimentare de la cresterea preturilor, nu mai sunt motivati sa reduca din costul de producere, si sa ridice calitatea bunurilor confectionate, sa diversifice si largeasca productia. 4nrautatirea relatiilor economice cu strainatatea atunci cind se deprecia(a moneda nationala, marfurile nationale devin mai ieftine pentru straini, ceea ce favori(ea(a e#porturile. <ai apoi, in urma cresterii nivelului preturilor in moneda nationala, scade esential volumul de e#port, mai ales

in ca(ul dependentii semnificative de import de resurse energetice si de materia prima. Treptat e#porturile scad, iar prin importuri de descura)ea(a producerea interna a bunurilor 6ezorganizarea vietii economice in ansamblul ei unde devine imposibil efectuarea unei planificari reale a activitatii intreprinderii, deoarece nu se stie cum vor evolua preturile. Apar noi de(ec+ilibre intre ramuri, intrucit preturile nu cresc proportional la toate bunurile si serviciile. In fine, intrucit toata lumea nu mai are incredere in bani si vor cit mai repede sa se debarasese de ei, are loc de(voltarea barterului sau trocului. In societate se crea(a o atmosfera de neincredere si de neliniste, de nemultumire si de nesiguranta. 4e inteteste revoltele sociale, pacea sociala este perturbata, fapt care limitea(a si mai mult de(voltarea economica.

6evierile ratei reale a soma+ului de la nivelul lui natural, adica de la soma)ul ciclic "7%7n$. 4oma)ul redus contribuie la cresterea inflatie. Modificarile radicale ale ofertei !X E#, <ulti ani la rind, curba lui 9+ilips a servit ca instrument macroeconomic pentru reglementarea social% economica din 47A si alte state occidentale. <a)oritatea economistilor pornesc de la faptul ca modificarile salariului si a preturilor se deplasea(a intro directie, iar modificarea ratei soma)ului in alta directie. +tagflatie5cresterea concomitenta a ratei soma+ului si inflatiei. <a)oritatea economistilor sunt de parerea ca ea este aplicabila pe perioada scurta de timp si pun la indoiala e#istenta ei pe termen lung. %oltici antiflaioniste. !iind un fenomen comple#, generat de o multime de factori, inflatia nu poate fi eliminate printr%o singura lovitura cu un singur instrument. *e obicei, inflatia cedea(a, in urma unui asediu de lunga durata ".%/ ani$, prin untili(area unui arsenal de instrumente administrative, monetare si economice. 'biectivele politicii antiiinflationiste: protectia agentilor economici si a populatiei impotriva inflatiei, resta ilirea ec$ili rului general prin reducerea cererii si stimularea ofertei agregate% %rotectia agentilor economici si a "o"ulatiei+ cum ar fi reducerea puterii de cumparare a banilor se face cu umatoarele instrumente: indexarea salariilor si pensiilor in unele ca(uri se inde#ea(a si depunerile banesti. Inde#area contribuie la perpetuarea inflatiei prin cerere, si este pe larg folosita in lumea contempoarana. 3ubventionarea preturilor la unele produse de prima necesitate, cum ar fi laptele, piinea si (a+arul. <asura data este pe larg folosita in lumea socialista, desi sunt si folosite si de tarile cu economii de(voltatre. Controlul cererii agregate+ se infaptuieste cu un intreg sistem de instrumente, atit fiscale si monetare, cit si administrative. 9entru reducerea cererii globale, statul poate reduce c+eltuiele publice, dificitul bugetar si datoria publica. ?a urmare scade consumul public si cel privat, care sint componente ale cererii agregate. 4au alta masura fiscala ar fi marirea impo(itelor si a ta#elor, care deasemenea descura)ea(a cerea globala. 4au marirea re(ervei obliatorii, ca urmare a reducerii banilor din circulatie. %olitica de sustinere a ofertei+ prin sustinerea si incura)area productiei interne, atragerea de noi investitii straine, statul stimulea(a oferta si deci contribuie la stabilirea ec+ilibrului dintre cererea si oferta agregata. Acest obiectiv este reali(at prin imbunatatirea climatului investitional, prin reducerea impo(itelor si a ta#elor, prin incura)area economiei si a investitiilor productive.

34( Cur#a lui %/illi"s "e termen scurt i lung. %olitici de com#atere a inflaiei.
Bitmurile este determinata de plotica monetar%creditara promovata de stat. 5ste bine cunoscuta dependeta macroeconomica dintre ditre ritmurile de crestere a masei monetare si sporirea ratei inflatiei. Aceasta corelatie este determinata de raportul '#', adica sporirea masei monetare cu 'E provoaca o crestere a nivelului de inflatie cu 'E% La rindul ei, sporirea ratei inflatie cu 'E provoaca cresterea ratei nominale a do in!ii cu 'E% Aceasta corelatie dintre rata inflatiei si rata nominala a dobin(ii poate fi e#primata prin ecuatia lui .is$er.i= r L Re )i=rata nominala a dobin(ii, r=rata reala a dobin(ii, Re=rata inflatiei anticipate$ *e asemenea, e#ista si o corelatie intre rata reala a inflatiei si asteptarile inflationiste, intre inflatia cererii si ofertei, precum si dintre rata inflatiei si rata soma)ului. *atele empirice obtinute de catre savantii economisti in anii a1D%aED ai sec.AA ne demonstrea(a o corelatie inversa dintre rata soma)ului si rata inflatiei. Aceasta corelatie este reflectata in graficul cur a lui P$ilips rata inflatie o peVr formula de calcul: R = Re L S)>->n* T 8 + unde p U ritmul real al inflatiei pe U inflatia inticipata 7 U rata reala a soma)ului 7n U nivelul natural al soma)ului "1%IF$ 5 U modificarea ofertei datorita socurilor o U parametrul po(itiv care indica in ce masura reactioanea(a rata inflatiei la soma)ul ciclic ".,1%/,1$ *upa cum se vede din formula de calcul, rata inflatiei depinde de / factori: 4nflatia anticipata We, deoarece oamenii isi formea(a asteptarile si ba(induse pe inflatia de)a e#aminata, ritmurile inflatiei depinde in mare masura de inflatia anterioara. Inflatia anterioara influentea(a asteptarile noastre, iar acestea au influenta asupra salariilor si a preturilor

stat.Gugetul este o noiune ntlnit tot mai des n vocabularul economic i cu o arie larg de utili(are.7n buget este o previ(iune a veniturilor i c+eltuielilor unui oarecare agent economic pu o perioad de timp,de regul,pu un an.&n acest sens,putem vorbi despre bugetul de familie,bugetul ntreprinderii,bugetul diferitelor ministere,bugetul universitii,bugetul local,bugetul de stat.G735T7> *5 4TAT este un document o lege votat de parlament,n care snt nscrise c+eltuielile statului i veniturile necesare pu acoperirea acestora.Gugetul de stat prevede,de asemenea,modalitile de formare i c+eltuire a resurselor bneti destinate finanrii aciunilor ntreprinse de ctre organele de stat centrale i organele locale.' form specific de buget snt fondurile e#trabugetare.Acestea snt nite resurse bneti ale statului care au o destinaie bine determinat,dar care nu snt incluse n bugetul de stat.?el mai cunoscut din aceast categorie de fonduri este fondul asistenei sociale sau fondul de pensii.&n toate rile lumii e#ist bugetul guvernului sau bugetul central,i bugetele organelor administrative locale.Gugetul central mpreun cu bugeteleorganelor puterii locale formea( bugetul consolidat.Gugetul de stat este elaborat anual de ctre guvern i aprobat de ctre parlament.5l mai este numit;legea finanelor;,astfel prevede i autori(ea( c+eltuielile i veniturile statului.>a temelia elaborrii bugetului de stat sint puse 0 principii de ba(: Anualitatea%nseamn c bugetul este elaborat n fiecare an i prevederile lui vi(ea( doar cadrul anului respectiv.2eniturile i c+eltuielile prev(ute de bugetul de stat snt valabile doar pu durata de timp votat de parlament,adic pe durata unui an. 9revi(ionalitatea% nseamn c sint planificate din timp att veniturile,ct i c+eltuielile pu anul viitor. 7niversalitatea%bugetul de stat cuprinde toate veniturile i c+eltuielile de stat.Acest fapt facilitea( efectuarea controlurilor din partea parlamentului. 5c+ilibrul bugetar%sau regula de aur a finanelor clasice const n faptul c c+eltuielile statului tre s fie egale cu veniturile acestuia.

reducnd impo(itele,difereniind nivelul lor n funcie de domeniul de activitate,acordnd anumite nlesniri fiscale,statul are posibilitatea de a influena po(itiv sau negativ activitatea ec%c,de a stimula de(voltarea unor ramuri sau de a ncetini ritmurile de cretere a altora. - !.social permite redistribuirea veniturilor n folosul pturilor vulnerabile i deci reducerea inegalitilor sociale. ?lasificarea: a$dup nivelul administrrii% imp.centrale"federale$i imp.locale. b$dup frecven% imp.permanente-i de o singur dat. c$imp.pe venit i proprietate"directe$-i imp.pe mrfuri i servicii"indirecte$. 4I4T5<5 *5 I<9'cITAB5%n decursul istoriei au e#istat trei modaliti diferite de stabilire a raportului ntre mrimea venitului i mrimea impo(itului.&n funcie de aceasta,s%au constituit / forme de impo(itare i trei sisteme de impo(itare: Impo(itul 9rogresiv%cu ct mai mare este venitul,cu att mai nalt este rata impo(itului.&n asemenea ca(,cea mai mare greutate a impunerii cade pe umerii celor bogai. Impo(itul Begresiv% presupune reducerea ratei impo(itrii pe msur creterii veniturilor.Acest tip de impo(it este folosit ca un instrument de lupt contra eva(iunii fiscale i de lrgire a ariei de impo(itare. Impo(itul proporional% n care se ac+it aceeai rat a impunerii,s (icem de ,1F indiferent de mrimea venitului obinut. &n unele ri s%a recurs i la impo(itul fi#,care r%t o mrime fi# pltit indiferent de mrimea venitului. Impo(itul progresiv corespunde cel mai bine principiului ec+itii sociale i )ustiiei,de aceea n lumea contemporan el a devenit predominant.&n ca(ul impo(itului progresiv,un anumit minim de venit nu este supus impunerii.

b$ folosirea veniturilor provenite din privati(arec$ emisia de ctre Ganca ?entral a unei cantiti suplimentare de banid$ folosirea mprumuturilor e#terne. &n Bepublica <oldova, n ultimul deceniu, deficitul bugetar a fost finanat din sursele provenite din privati(are, precum i din mi)loacele atrase din vn(area +rtiilor de valoare de stat. *eoarece procesul de privati(are nu a luat sfrit, la o asemenea metod s%ar putea recurge i pe viitor.

41. %olitica #ugetarfiscal( sco"uri i instrumente.

Politica ugetar exprima conceptia si actiunile statului privind veniturile bugetare cile i mi+loacele de mobilizare a acestora utilizarea lor pe anumite destinatii care sa serveasca stabilitii si dezvoltrii ec. 4copuri ale politicii bugetare sunt: Q finanarea msurilor n limita veniturilor fr ma)orarea mrimii ma#imale a deficitului bugetarQ finanarea deficitului bugetar fr emisiunea monetar suplimentar, sursa creia repre(int +rtiile de valoare de statQ ma)orarea eficienei folosirii finanelor publice n re(ultatul e#aminrii de ctre organele administrative publice a reelei instituiilor bugetareQ implimentarea unei politici dire ct privete luarea deci(iilor ce duc la mrirea datoriei publice interne i e#terneQ determinarea direciilor startegice pentru investiii, in proiectele economice. *ireciile politicii bugetare sunt: Q reali(area programelor vi(nd economisirea c+eltuielilor publiceQ centrali(area veniturilor i mi)loacelor bugetare pe conturile tre(orerieiQ restructurarea datoriei publiceQ inventarierea mprumuturilor interne i e#terne i re(ultatele folosirii lorQ trecerea cri(ei bugetare. %olitica fiscal. Cur#a Laffer 9olitica fiscal este o component de ba( a politicii economice, care, prin intermediul sistemului ta#rii i impunerii, urmrete s influene(e "s stimule(e$ activitatea economic la nivel agregat. 9olitica fiscal este politica statului n domeniul impo(itelor i ta#elor. Pumit adeseori i politica veniturilor publice", ea are la temelie principiul eficienei fiscale. &ns, n pofida acestui fapt, ea poate fi mai mult sau mai puin eficient sau c+iar ineficient. 9olitica fiscal se considerat eficient atunci cnd asigur bugetul cu veniturile necesare, ncura)nd n acelai timp afacerile economice i investiiile i asigurnd respectarea principiului ec+itii sociale. &n scopul eficienti(rii politicii fiscale, statul trebuie s stabileasc proporiile optime ntre impo(itele directe i cele indirecte, ntre persoanele fi(ice i persoanele )uridice, ntre diferite pturi sociale din punctul de vedere al aportului

47. Beficitul #ugetar i metodele de finanare.

*iferena dintre veniturile i c+eltuielile statului constituie soldul bugetar. *in punctul de vedere al soldului bugetar, n procesul e#ecutrii bugetului pot aprea trei situaii diferite, i anume de: ,$ buget ec+ilibrat, cnd c+eltuielile snt egale cu veniturile, iar soldul bugetar este egal cu (ero.$ buget e#cedentar, cnd veniturile snt mai mari dect c+eltuielile, iar soldul bugetar este po(itiv/$ buget deficitar, cnd veniturile snt mai mici dect c+eltuielile, iar soldul bugetar este negativ. n cel de al treilea ca(, se formea( aa%numitul deficit bugetar. Beficitul #ugetar este o stare a bugetului de stat cnd c+eltuielile depesc veniturile. Beficitul #ugetului de stat are urmri nefaste asupra de(voltrii economice. 9entru a diminua sau a elimina acest deficit, n practica mondial snt utili(ate mai multe metode, i anume: a$ recurgerea la mprumuturile interne-

36. 1m"ozitul i sistemul im"ozitar. !ormele im"ozitului.

I<9'cIT7> constituie o parte din veniturile populaiei perceput de ctre stat,n mod obligatoriu,pu a%si acoperi c+eltuielile.Ansamblul impo(iteleor i al ta#elor,mpreun cu legile i regulile care i oblig pe ceteni s plteasc aceste impo(ite i ta#e,formea( sistemul fiscal.Ag.ec%ci care pltesc impo(ite se numesc contribuabili.!unciile: - !.fiscal%cea mai vec+e funcie,aprut odat cu apariia statului.prin intermediul ei se formea( veniturile statului i se finanea( c+eltuielile publice. - !.de reglementare ec%c sau de instrument al pol.ec%ce a statului.<rind sau

35. 'ugetul de stat i elementele sale.

Instrumentul principal de promovare a politicii bugetare este bugetul de

acestora la formarea bugetului de stat. ?ndva un mare demnitar britanic declarase c nu e#ist impo(ite bune;. Pu e#ist nici impo(ite perfecte. Impo(itele directe, de pild, se potrivesc unor situaii, pe cnd cele indirecte%cu totul altor situaii. *e e#emplu, nca(ul n care e#ist un nivel mai nalt al inflaiei, mai bine se potrivesc; impo(itele indirecte, deoarece acestea se adaptea( la nivelul mereu sc+imbtor al preurilor. &n acelai timp, impo(itele directe au avanta)ul de a stabili nite relaii mai strnse ntre contribuabil i stat. 9rin impo(itul pe venit, persoanele fi(ice snt mai mult motivate s aiba o po(iie mai activa vi(avi de felul n care snt c+eltuite resursele bugetare. 7na din problemele importante ale politicii fiscale este determinarea mrimii optimale a presiunii fiscale. 9resiunea fiscal constituie raportul dintre ncasrile fiscale i veniturile statului. Acest indicator reflect partea din 9IG care, sub diferite forme de impo(ite, se acumulea( n bugetul de stat. Pivelul presiunii fiscale difer att de la o ar la alta, ct i de la o epoca la alta. Astfel, dac n anul ,HEI firmele din rile de(voltate plteau, sub form de impo(it, mai mult de 01F din profit, atunci in anul ,HHI acest indice s%a cobort pn la /DF. "&n general, trebuie subliniat faptul c, ncepnd cu anii gED ai secolului AA, mrimea impo(itelor s%a redus simitor n ntreaga lume.$ Beducerea presiunii fiscale n rile de(voltate se datorea(, n mare parte, i investigaiilor efectuate de ctre economistul american Art+ur >affer "consilier al preedintelui 47A Bonald Beagan$, care a elaborat o teorie special, cunoscut sub denumirea de curba >affer". 9otrivit conclu(iilor la care a a)uns economistul american, pn la un punct oarecare, care difer de la o ara la alta, o dat cu creterea presiunii fiscale, cresc i veniturile statului. Apoi ns creterea presiunii fiscale este nsoit de o reducere continu a veniturilor. Impo(itele mici favori(ea( activitatea economic i deci lrgirea ariei impo(abile. ?a urmare, cresc veniturile staului. Impo(itele prea mari reduc ns aria fiscalitii, deoarece n asemenea condiii activitatea economic devine puin atractiv i muli ntreprin(tori i prsesc afacerile. &n rile n tran(iie, micorarea presiunii fiscale ncura)aea( ieirea din ilegalitate a multor ageni economici, reduce proporiile eva(iunii fiscale, deoarece n ca(ul unor impo(ite mai mici riscurile legate de dosirea profiturilor nu snt )ustificate. 9rin politica fiscal, statul poate influena o serie de coordonate economice "cererea de bunuri, veniturile .a.$. 'peraiunile de aceast natur sunt mi)locite de nivelul c+eltuielilor publice i al investiiilor, avnd menirea de a determina relansarea creterii economice. Astfel: q &n fa(ele de recesiune economic, statul trebuie s acione(e cu precdere n direcia reducerii gradului de impo(itare K ta#are, n scopul ncura)rii at@t a consumului, c@t i a investiiilor.

q &n sc+imb, n etapele de boom, fiscalitatea se ma)orea(, pentru a ncetini ritmul cererii de consum i al investiiilor private "cre@nd teren pentru ncasri suplimentare la bugetul statului 8 utili(abile n vederea acoperirii deficitelor nregistrate n perioadele de recesiune$.

42.8fectele de transmisie a "oliticii #ugetar-fiscale

*upa ce am pre(entat instrumentele politicii fiscale si efectele ei asupra scopului principal si anume sc+imbarea cererii agregate, sa anali(am mai detaliat mecanismele economice prin intermediul carora aceste instrumente si transmit efectele. 4e poate spune ca fiecarui instrument i corespunde un anumit mecanism, care se pune n miscare n momentul n care economia percepe o sc+imbare n marimea instrumentului respective 5fectul de ansamblu ce se obrine n urma sc+imbarii marimii unui anumit instrument de politica fiscala se masoara cu a)utorulmulti"licatorului asociat instrumentului res"ectiv, n timp ce influenrele care au loc la nivelul principalelor variabile macroeconomice si care sunt declansate de modificarea valorii unui anumit instrument politic sunt repre(entate prin intermediul efectului de transmisie asociat instrumentului respectiv. 9entru a introduce at@t multiplicatorii, c@t si efectele de transmisie asociate instrumentelor politicii fiscale vom considera urmatorul model macroeconomic al unei economii nc+ise, care include un sector guvernamental. *U?VIV3 "0.,$ ?U?DVcOW* ?DXD, DfcOf, "0..$ W*UWVTB%T "0./$ TUTDVt OW DstOs, psbrU3VTB%T "0.1$ WU* "0.I$ <odelul, derivat din modelul de determinare a venitului de ec+ilibru pre(entat n capitolul I, utili(ea(a notariile de)a introduse, psbr repre(ent@nd necesarul de mprumut al sectorului public "guvernamental$. 4e observa ca, n acest model, se face distincrie ntre cererea guvernamentala de bunuri si servicii, 3, si plarile transferabile TB. 4uma acestora determina c+eltuielile guvernamentale. *aca din c+eltuielile guvernamentale, 3VTB, scadem veniturile guvernamentale obrinute din impo(ite si ta#e T, obrinem necesarul de mprumut al sectorului public psbr. Acesta, cu semnul minus, repre(inta deficitul bugetar guvernamental. <odelul "0.,$%"0.I$ permite determinarea, la un moment de timp dat, a valorilor de ec+ilibru a sase variabile endogene, W, *, ?, W*, T si psbr, n funcrie de "0.0$

modificarile ce au loc n trei variabile e#ogene, 3, I si TB. >ogica modelului poate fi descrisa n modul urmator: !irmele utili(ea(a factorii de producrie "munca, capital s.a.$ nc+iriari de la gospodarii pentru a reali(a un produs omogen. Acest produs este cerut, pentru consumul final, de catre gospodarii si guvern si pentru consum intermediar "investirii$, de catre firme. 4ingura componenta endogena a cererii agregate este consumul gospodariilor, care depinde de venitul disponibil, deci acel venit care ram@ne la dispo(iria gospodariilor dupa ce ele platesc impo(itele si ta#ele si primesc transferurile guvernamentale. 2om considera ca firmele produc ceea ce se cere la preruri fi#ate "rigide$. 5c+ilibrul pe piara bunurilor si serviciilor are loc atunci c@nd cererea agregata este egala cu oferta agregata. 3uvernul ta#ea(a gospodariile si utili(ea(a venitul astfel obrinut pentru a cumpara produsul reali(at de firme si a efectua plari transferabile catre gospodarii. 5l are un buget ec+ilibrat c@nd veniturile sunt egale cu c+eltuielile. Altfel, daca c+eltuielile sunt mai mari dec@t veniturile, apare un deficit bugetar care trebuie acoperit prin mprumuturi guvernamentale. &n ca( contrar, e#ista un e#cedent bugetar, din care guvernul plateste dob@nda la datoria publica contractata anterior sau c+iar poate proceda la reducerea nivelului datoriei publice.

43. Caracteristica general a modelului 1. 2 LM de ec/ili#ru macroeconomic.

5conomia de pia se ba(ea( pe coe#istena a dou mari sectoare: sectorul real i sectorul monetar. 9rimului sector i corespunde piaa bunurilor i serviciilor, pia pe care se confrunt cererea agregat cu oferta agregat"4ectorului monetar i corespunde piaa cererii i ofertei de bani. Aceste dou sectoare "dou piee$ se afl ntr%o interdependen permanent. 5c+ilibrul ce se stabilete ntre sectorul real i sectorul monetar al economiei se numete ec+ilibru economic general". Acest ec+ilibru este studiat cu a)utorul modelului I4%><, care repre(int o sinte( a acestor dou sectoare, real i monetar. <odelul I4%>< a fost propus n calitate de instrument de anali( a ec+ilibrului general de ctre economistul engle( M. B. nic s n anul ,H/H. *eoarece modelul I4%>< este ba(at pe modelul eOnesian simplificat "modelul A*%A4$ i pe teoria monetar eOnesian, acesta se mai numete modelul eOnesist generali(at". ?omponentele de ba( ale modelului I4%>< snt: curba I4 "ce repre(int raportul investiii"I$ si economii "4$"$ i curba >< "ce repre(int raportul dintre cererea t>u i oferta t<u de bani$. ?urba I4 reflect condiiile necesare pentru stabilirea ec+ilibrului pe piaa bunurilor i serviciilor, adic n sectorul real al economiei, iar curba >< reflect condiiile n care se va stabili ec+ilibrul pe piaa monetar. Astfel, modelul I4%>< este

repre(entat sub forma a dou curbe, una din care "I4$ repre(int ec+ilibrul pe piaa bunurilor i serviciilor, iar cealalt "curba ><$ % ec+ilibrul pe piaa monetar. Acest model permite determinarea simultan a ec+ilibrului pe ambele piee. Cur#a 1. "investiii% economii$ *up cum se tie, ritmurile de cretere a venitului naional snt determinate, n cea mai mare msur, de mrimea investiiilor. Anume investiiile permit lrgirea produciei, reutilarea i moderni(area aparatului productiv e#istent. <rimea investiiilor este influenat de mai muli factori, principalul din care este rata dobn(ii. Anume n funcie de rata dobn(ii agenii economici vor decide s investeasc veniturile sau s le foloseasc n alt mod. n condiiile cnd rata dobn(ii este )oas, partea veniturilor transformat n investiii va crete, fapt ce va contribui la sporirea venitului naional. ?urba I4 repre(int toate acele combinaii dintre rata dobn(ii i venitul naional n care piaa bunurilor i serviciilor se afl n stare de ec+ilibru. &n ca(ul curbei I4, se pornete de la premisa c economiile depind de mrimea venitului naional, pe cnd investiiile depind de rata dobn(ii i de eficiena marginal a capitalului. ?u alte cuvinte, asupra dorintei de a investi "i deci de a transforma economiile n investiii$, o influen decisiv are rata dobn(ii. Atunci cnd rata dobn(ii este n cretere, dorina de a investi se micorea(. *in contra, la o rat sc(ut a dobn(ii, investiiile vor crete. *eci rata dobn(ii i determin pe posesorii unui venit disponibil s%, investeasc sau s%, economiseasc. Bata dobn(ii, prin intermediul investiiilor, influenea( i asupra venitului naional. 7nei rate nalte a dobn(ii i corespunde un nivel sc(ut al investiiilor i, n consecin, un nivel sc(ut al venitului naional "W$. *in contra, o dat cu reducerea ratei dobn(ii pn la r., dorina de a investi "adic volumul investiiilor ca parte a venitului$ va crete pn la 5., iar venitul naional va spori i el pn la W..

economii i investiii, precum i ec+ilibrul ntre cererea i oferta de bani. n punctul 5, rata dobn(ii stabilit n urma confruntrii cererii i ofertei de bani va corespunde ratei dobn(ii stabilite prin raportul dintre investiii i economii. <odelul I4%>< este pe larg utili(at n economia real. 5l servete ca instrument eficient al politicii fiscale i politicii monetare promovate de statele lumii n scopul modificrii nivelului venitului naional. *ac statul dorete s mreasc venitul naional, el poate, de e#emplu, ma)ora oferta de bani. ?reterea ofertei de bani va duce la reducerea ratei dobn(ii. Beducerea ratei dobn(ii va motiva", la rndul su, creterea nivelului investiiilor, fapt ce va avea drept consecin, prin efectele multiplicatorului, creterea mrimii venitului naional. &ns statul poate mri venitul naional i pe alt cale, de e#emplu, prin creterea volumului investiiilor publice. Aceast cretere a investiiilor, prin efectul multiplicatorului, va avea ca re(ultat sporirea volumului venitului naional.

4,. Creterea economic. !actorii creterii economice.

?reterea ec%c rKt un proces de sporire continu pe termen lung a cantitilor de mrfuri i servicii fabricate la nivel de ramur,ntreprindere,ec%ie naional sau ec%ie mondial. Teoria cr.ec%ce s%a aflat n atenia tuturor doctrinelor ec% ce de la A.4mit+ i ?arl <ar# pn la economitii contemporani. &nc n anii/D sec AA,cr.ec%c devine un domeniu special de cercetare ec%c.Autorul conceptului de cretere ec%c n calitate de proces de cretere durabil a produciei la diferite niveluri este considerat economistul engle( Bo( narrod.&n perioada postbelic asigurarea cr.ec%ce evine obiectul de ba( al tuturor guvernelor lumii.&n lumea contemporan ritmurile de cretere ec%c au devenit principalul indicator al performanelor ec%ce ale fiecreiec%ii naionale.*in acelai punct de vedere se aprecia( i eficiena guvernrii.*inamica macroeconomic este e#primat nu doar prin no.de cr.ec%c,dar i prin no.de de(voltare ec%c i progres ec%ic. *e obicei cr.ec%c este e#primat prin sporirea 9IG"9PG$total sau pe cap de locuitor,precum i a venitului naional pe cap de locuitor.&n lit.ec%c occidental se observ tendina de a identifica cr.sau de(voltarea ec%c cu progresul ec%ic.4pre e# economistul engle( Artur >eJis,laureat al premiului nobel,n lucrarea sa;teoria cr.ec%ce;afirm:;subiectul esenial al acestei cri este cr.produciei pe locuitor;.Aceeai tendin se menine i la economistul france( ?olin ?lar .Anali(a efectuat de ec%tul france( !r.9errou# aduce un raport decisiv n teoria ec%c.?r.ec% c r%t n vi(iunea savantului:;mrimea durabil a dimensiunii unei uniti ec% ce reali(at prin sc+imbri de structur i eventual de sisteme nsoit de progrese ec%ce;.?r.ec%c cuprinde aspectele cantitative nu numai la nivelul unei subramuri dar i a ntregii ec% ii naionale.&ns nu orice sporire a dimensiunii este

4&. 8c/ili#rul 1. 2LM. 1nfluena "oliticilor macroeconomice n modelul 1. 2 LM.

?urbele I4 i ><, avnd aceleai variabile, pot fi repre(entate mpreun pe aceleai coordonate. 9iaa produselor i serviciilor se poate afla n stare de ec+ilibru n orice punct de pe curba I4. >a fel, piaa monetar poate atinge o situaie de ec+ilibru n orice punct de pe curba ><. ns numai n punctul n care cele dou curbe se intersectea( se va stabili un ec+ilibru ntre sectorul real al economiei i cel monetar. 9unctul de intersecie dintre curba I4 i curba >< repre(int valorile pe care trebuie s le aib rata dobn(ii "r,$ i mrimea venitului naional "W$ pentru ca s se stabileasc un ec+ilibru ntre sectorul real i sectorul monetar al economiei. 9unctul 5 este considerat punctul ec+ilibrului general. n acest punct se reali(ea( concomitent ec+ilibrul ntre

sinonim cu cr.ec%c,dar numai cea durabil susinut n decursul unei perioade ndelungate de timp.4pre deosebire de cr.ec% c,de(voltarea ec% c,!r.9errou# o definete:;ansamblul sc+imbrilor n structurile sociale care generea( o relaie de antrenare reciproc ntre populaie i aparatul productiv;.Motivele cr.ecce(cr.populaiei-legea cr.necesitilor i diversificarea lor. Ti"urile de cr.ec-ca si indicatorii ei. &n general,prin cr.ec%c se subnelege deplasarea spre dreapta a curbei posibilitilor de prodducie.4e au n vedere posibilitile de cretere att a vol.de bunuri de consum i a serviciilor,ct i a vol.de investiii.?u alte cuv.cr.ec%c se reali(ea( prin sporirea cantitii factorilor de producie utili(ai n ec%ie i prin creterea productivitii lor.?a urmare se nregistrea( o ma)orare a cantitilor bunurilor de consum create,ct i o sporire a bunurilor de investiii.?reterea ec%c e#prim micrile de lung durat.Totui pu un interval de timp limitat,cr.ec%c poate fi de m.multe ti"uri i anume: a$cr.ec%c po(itiv ce e#ist atunci cnd cantitatea total de bunuri i 9IG pe cap de locuitor sporesc. b$cr.ec%c negativ care se e#prim prin reducerea cantitii de bunuri i a 9IG pe cap de locuitor. c$cr.ec%c (ero se manifest n ca(ul n care producia de bunuri nu se modific,rmine nesc+imbat. &n viaa real se mai ntlnete i o cr.ec%c nominal.5a e#ist atunci cnd sporete doar mrimea valoric a 9IG,fr o cr.a 9IG n e#presie fi(ic.Aceast form de cr.ec%c se datorea( modificrii preurilor.*ei pu o perioad scurt de timp cr.ec%c poate fi negativ sau (ero,pe termen lung ea rmine mereu po(itiv.*easemenea tipurile de cr.ec%c pot fi divi(ate i dup alt criteriu.?onform lui st cunoscute . tipuri de cr.ec% c: ,$e#tensiv%const n faptul c sporul produsului naional se efectuea( pe contul atragerii unor poriuni suplimentare a factorilor de producie"capitaluri suplimentare,for de munc,terenuri arabile$ .$intensiv%se efectuea( pe contul aplicrii factorilor de producie perfecionai"a te+nologiilor noi pe contul implementrii inovaiilor n procesul de producie$. &n re(ultatul intensificrilor este nu doar sporirea vol.de producie,dar i perfecionarea calitii ei.4e poate afirma c tipul de cr.ec%c intensiv mi(ea( n special pe modificrile calitative ale factorilor de producie,iar cel e#tensiv pe modificarea lor cantitativ.&n istoria ec%c nu sunt cunoscute e#emple de e#isten a unuia dintre tipurile de cr.ec%c menionate,n stare pur,totodat are loc o combinare ntre ele.5#:n anii CD%ED ai sec.AA n fosta 7B44 sporirea produsului naional se asigura doar n proporie de .D%/DF pe contul timpului intensiv. Indicatorul analogic pu rile industrial de(voltate constituia m.mult de

1DF.?r.ec%c este msurat n principal cu a)utorul indicatorului produciei materiale i a serviciilor.*e regul,cel mai important indicator de msurare a cr.ec% ce este ritmul anual de cr. A 9IG calculat n ec%ia naional i pe cap de locuitor.<surarea se face prin compararea mrimii 9IG la inc.i sf.anului. ?r.ec%c se calculea( preuri comparabile pu a elimina influena e#ercitat de inflaie asupra mrimii valorice a 9IG"9PG$.Bata cr.ec%ce atunci cnd depete rata de cr.a populaiei,relev fenomenul de cr.a populaiei i a venitului pe cap de locuitor.Acesta este scopul final al de(voltrii ec%ce din orice ar. !actorii cr.ec-ce. ?r.ec%c este alimentat de un ir de factori care pot fi divi(ai n fn.de m.multe criterii.?lasicul Adam 4mit+ afirma:;' surs a cr.ec%ce este sporirea productivitii muncii care se spri)in pe divi(iunea social a muncii;. ?arl <ar# susinea% factorul de ba( a cr.ec%ce este acumularea capitalului,dar totui posibilitile de cr.ec%c n capitalism sunt limitate din cau(a contradiciilor e#istente.; 9rintre factorii c+eie de cr.ec%c pot fi menionai: resursele naturale,r.de munc,progresul te+nico%tiinific .a.&n a .%a )um a sec AA savanii economiti a)ung la conclu(ia c la temelia cr.ec%ce se afl o totalitate de factori.7n grup de economiti france(i susin c la ba(a cr.ec%ce se afl n special urmtorii factori: ,$ma)orarea nr.populaiei active i a calificrii forei de munc.$acumularea capitalului/$progresul te+nic i inovaiile0$progresele n divi(iunea i organi(area muncii. Aceti factori pot fi divi(ai n / grupe mari: a$f.de ba(% principali.munca,capitalul,p mintul,investiiile,cercetrile te+nico%tiinifice. b$f.sociali i instituionali% participarea muncitorilor la administrarea ntreprinderilor,spiritul de ntreprin(tor i mentalitatea,sistemul de securitate social,climatul investiional. c$eficacitatea activitii instituiilor intl.

43. .istemul economiei mondiale. %iaa mondial si structura ei.

8conomia mondial % un sistem comple#, dinamic, care ncorporea( ansamblul economiilor naionale dar i relaiile, interdependenele economice dintre ele, generate i de(voltate pe ba(a divi(iunii internaionale a muncii, precum i de mecanismele, normele )uridice i instituiile naionale i mondiale conform crora se reali(ea( aceste legturi. Economia mondial constituie totalitatea economiilor naionale aflate &n relaii de interdependen &n baza diviziunii interna a muncii i participrii la circuitul economic mondial 5conomia mondial, ca un ansamblu de interdependene ntre economiile naionale, este un fenomen relativ nou, aprut ceva mai bine le un secol n urm. 5tapele economiei mondiale:

4# etapa crerii premiselor economiei mondiale "sf.sec. A2I 8 nc.sec. A2II$ % trecerea de la feudalism la capitalism, descoperirile mari geografice i cuceririle coloniale, crearea economiilor i pieelor naionale44# etapa formrii economiei mondiale "sec.A2III%AIA$ % ntrirea economiilor i pieelor naionale, statele devin subiectele de ba( ale relaiilor interna, comerul se reali(ea( principale divi(iunii interna a muncii444# etapa dezvoltrii economiei mondiale "sfritul sec. AIA % nceputul sec. AA$ % aprofundarea relaiilor economice internaionale, piaa mondial include de)a i pieele muncii, capitalurilor, +rtiilor de valoare. 8conomia mondial contem"oran este re(ultatul unui proces istoric ndelungat, ce include un ir de momente importante: ,$ de(voltarea econ.de sc+imb, lrgirea relaiilor economice dintre diferite popoare i regiuni ale globului.$ de(voltarea manufacturilor, revoluia industrial i formarea marii industrii maini(ate/$ formarea pieelor naionale i a economiilor naionale0$ formarea divi(iunii internaionale a muncii "ca ansamblu de speciali(ri pentru e#port i al de(voltrii relaiilor economice$1$ contienti(area importanei e#istenei economiei mondiale ca re(ultat al confruntrilor contradictorii n perioada primului r(boi mondial i al cri(ei economice mondiale ,H.H%,H//I$ e#istena unii dependene reciproce dintre naiuni i necesitatea con)ugrii eforturilor "ca re(ultat al unui ir de evenimente cum ar fi destrmarea sistemelor coloniale, de(voltarea furtunoas a comerului internaional, cri(a energetic internaional, apariia unor probleme globale ale omenirii$. Trsturile de ba( ale economiei mondiale contemporane: ,$ creterea furtunoas a numrului de state suverane i afirmarea economiilor naionale ca re(ultat al evoluiei contradictorii i al destrmrii unor sisteme, spaii economice "sistemul colonialist, sistemul socialist, sistemul 7.B.4.4., al Iugoslaviei etc$.$ tendinele de reconstruire i dezvoltare ale unor noi spatii economice (onale, regionale, internaionale "pe ba(a unor uniuni integraioniste sau a unor societi transnaionale$/$ unitatea economiei mondiale asigurat prin accentuarea i diversificarea interdependenelor economiilor naionale, internaionale, regionale i mondiale. >nitatea economic mondial este un comple# economic eterogen i dinamic, trsturile cruia, pe de o parte, decurg din marile deosebiri n nivelul de dezvoltare &n potenialul economic &n structurile economico-sociale ale rilor, pe de alt parte, sunt determinate de multitudinea de factori care influenea( asupra economiei mondiale. 6eosebirile &n nivelul de dezvoltare se observ n decala)ele economice dintre rile de(voltate i cele subde(voltate. *e e#emplu,

9IG pe locuitor n perioada ,HH, %,HHC era de la 00/1D dolari n 5lveia i de ,CD dolari n 7ganda "se poate observa decala)ul i prin compararea ritmurilor de cretere a 9IG$. !actorii comuni care au influenat asupra economiei mondiale: a$ scderea considerabil a preurilor la produsele de ba( i a paritilor sc+imburilor comercialeb$ pierderile suferite drept consecin a acestui factor i agravarea cri(ei datoriilor e#terne, ma)orarea dob@n(ilor, ceea ce a redus ritmurile creterii economice n rile n curs de de(voltarec$ sc+imbarea raportului dintre creterea economic i consumul de resursed$ multipolaritatea economic ca urmare a reducerii ponderii 47A i a creterii ponderii 5uropei 'ccidentale i a Maponieie$ confruntarea cu problemele globale ale omenirii i necesitatea msurilor concrete n soluionarea lor la scar naional i internaional. Knicitatea economiei mondiale ce se manifest n interdependena fenomenelor i proceselor, care se desfoar pe piaa mondial "ca interes comun, pe de o parte, i deosebiri ale economiilor naionale, pe de alt parte$. *eosebirile se refer la: % nivelul de de(voltare a forelor de produciepotenialul economic, financiar, te+nico%tiinific% relaiile de producie predominante% gradul de participare la divi(iunea internaional a muncii% tipurile de ri "de(voltate, mediu de(voltate, n curs de de(voltare, slab de(voltate, industriale, industrial%agrare, agrar% industriale$% tipurile de reproducie "intensiv, e#tensiv, de sub(isten "supravieuire$ .a.$ 9rin urmare, economia mondial contemporan repre(int un sistem global mondial, unitar prin interrelaiile dintre subsistemele componente i structura eterogen contradictorie. >egitile de(voltrii economiei mondiale: % dezvoltarea ra"id a comerului mondial, a e#portului de capital i al reali(rilor progres te+nico% tiin% ritmurile nalte de dezvoltare a divi(iunii internaionale a muncii n ramurile ce determin progresul te+nico%tiinific % microelectronica, construcia de maini, radiote+nica- nivelul nalt al internaionali(rii produciei% concentrarea forelor de producie de(voltate ntr%un numr limitat de ri puternic de(voltate% dezvoltarea inegal a forelor de producie n rile lumii- decala0ul "rofund dintre nivelul de(voltrii economice a rilor industriali(ate i a rilor slab de(voltate. ?omponentele de ba( ale economiei mondiale snt: a# Economiile naionale "peste .DD la numr$, ca verigi de ba( ale economiei mondiale, eterogene dup ornduirea politic i social, precum i dup n(estrarea cu factori de producie, dup nivelul de de(voltare economic, dup mrimea 9IG%ului etc.

b# Grganizaiile economice internaionale( Ganca <ondial, !ondul <onetar Internaional, 'rgani(aia <ondial a ?omerului etc, rolul crora este mereu n cretere. c# 3ocietile transnaionale "4TP$, din care fac parte acele ntreprinderi care snt naionale dup proveniena capitalului, dar internaionale dup sfera activitii lor. 5le snt formate dintr%o societate principal firma%mam, aflat n una din rile de(voltate, i o mulime de filiale dependente, plasate n mai multe ri. ?a e#emple de 4TP putem numi 3eneral <otors, ?oca%?ola, 9+ilipps, !ord, 3eneral 5lectric, <its+ubis+i, 9anasonic, <c*onaldgsd# @ruprile integraioniste regionale numite adeseori organi(aii economice interstatale", cum ar fi 7niunea 5uropean, ?4I, PA!TA. e# .luxurile economice internaionale( de mrfuri i servicii, de capitaluri, de for de munc, monetare i financiare. 9rimele 0 tipuri de instituii constituie subiecii econ. mondiale, cel de al 1 este un element derivat de cone#iuni ntre subieci. Clasificarea rilor lumii du" diferite criterii narta lumii se reface mereu, mai cu seam n privina numrului statelor suverane. Astfel, n anul ,E1D, n lume erau numai 00 de state independente, iar n anul ,H/E 8 ID, dup cel de% al doilea r(boi mondial, ritmul de apariie a noilor state a sporit substanial. &n )umtate de secol numrul statelor lumii s%a mrit de aproape patru ori, atingnd n anul .DD1 cifra de ..D. *up criteriul nivelului de de(voltare i al caracterului sistemului economic din care fac parte, rile lumii snt divi(ate n trei mari categorii: ,. ri de(voltate cu economie de pia, numite de obicei ri industriale".. ri n tran(iie/. ri n curs de de(voltare. &n rapoartele sale anuale, Hanca Mondial mparte rile lumii doar n doua grupuri: ri de(voltate i ri n curs de de(voltare. ?onform acestei divi(ri, rile n tran(iie se pomenesc ntr%o categorie sau n alta, n funcie de mrimea 9PG%ului per locuitor. ]rile n care 9PG%ul este de peste 1DDD de dolari fac parte din prima categorie, celelalte % din a doua. &n pre(ent, cea mai numeroas i mai eterogen este categoria rilor n curs de de(voltare, din care fac parte: ,$ rile e#portatoare de petrol "Arabia 4audit, 5miratele Arabe 7nite, ZuJaitul, 5giptul, 'manul, Iranul, Ira ul$.$ aa%numitele noile state industriale" sau rile recent industriali(ate": % ale primului val "4ingapore, ?oreea de 4ud, Tai%Jan, nong Zong, Argentina, <e#ic i Gra(ilia$, % ale celui de al doilea val "<alaOsia, India, ?+ile, T+ailanda$, % ale celui de al treilea val "?ipru, Turcia, Tunis, Indone(ia$/$ precum i cele mai srace state de pe glob, situate, n principal, n Africa i Asia. T5P*IPT5

8conomia mondial contem"oran este re(ultatul unui proces istoric ndelungat, ce include un ir de momente importante: F de(voltarea economiei de sc+imb, lrgirea relaiilor economice dintre diferite popoare i regiuni ale globuluiF de(voltarea manufacturilor, revoluia industrial i formarea marii industrii maini(ateF formarea pieelor naionale i a economiilor naionaleF formarea divi(iunii internaionale a muncii "ca ansamblu de specivli(ri pentru e#port i al de(voltrii relaiilor economice$F contienti(area importanei e#istenei economiei mondiale ca re(uwtat al confruntrilor contradictorii n perioada primului r(boi mondial i al cri(ei economice mondiale ,H.H%,H//F e#istena unii dependene reciproce dintre naiuni i necesitatea con)ugrii eforturilor "ca re(ultat al unui ir de evenimente cum ar fi destrmarea sistemelor coloniale, de(voltarea furtunoas a comerului internaional, cri(a energetic internaional, apariia unor probleme globale ale omenirii$. Trsturile de ba( ale economiei mondiale contemporane: ,$ creterea furtunoas a numrului de state suverane i afirmarea economiilor naionale ca re(ultat al evoluiei contradictorii i al destrmrii unor sisteme, spaii economice "sistemul colonialist, sistemul socialist, sistemul 7.B.4.4., al Iugoslaviei etc$.$ tendinele de reconstruire i dezvoltare ale unor noi spatii economice (onale, regionale, internaionale "pe ba(a unor uniuni integraioniste sau a unor societi transnaionale$/$ unitatea economiei mondiale asigurat prin accentuarea i diversificarea interdependenelor economiilor naionale, internaionale, regionale i mondiale. &n economia contemporan, mondiali!area a devenit un fenomen evident. !aptul c un produs purt@nd aceeai marc este fabricat n mai multe ri sau c n consiliile de administraie ale multora dintre cele mai mari firme pot fi gsii membri de naionaliti diferite nu mai constituie o e#cepie. Pu mai este o e#cepie nici faptul c o grev la o ntreprindere a lui 3eneral <otors din Gra(ilia declanea( o micare de solidari(are n u(inele aceleiai firme situate n puncte cardinale opuse, n Australia sau n Anglia. Acest univers multidimensional, aceast lume cosmopolit sunt, n mare parte, produsul activitilor tot mai ample ale societilor transnaionale. Aceti ageni economici ocup, ast(i, o po(iie de prim ordin n economia mondial, avxnd o for economic mai mare c"iar i dec&t a unor ri dezvoltate. &n capitalismul liberei concurene, comerul e#terior repre(enta principala cale de desfurare a relaiilor economice internaionale. &n economia mondial contemporan, valoarea bunurilor i serviciilor care

re(ult din investiiile e#terne depesc considerabil valoarea e#porturilor propriu% (ise de mrfuri pe plan mondial. Aceasta nseamn c investiiile e#terne sunt principalul instrument de de(voltare a relaiilor economice internaionale. 5le se afl la ba(a apariiei 4TP,.

e#tern a devenit decisiv, ele fiind obligate s se adapte(e la modificrile survenite pe piaa mondial, modificri generate de de(voltarea economiilor de dimensiuni mari".

44. Comerul e<terior. 8ficiena comerului e<terior.

?omertul e#terior constituie e#porturile i importurile unei tari. 5l vi(ea(a deci flu#urile de marfuri i servicii ale unei economii cu strainatatea. ?omertul e#terior cuprinde doua tipuri de flu#uri comerciale: a$comerul cu marfuri corporale care pot fi produse de ba(a"materie prima combustibil etc.$ cit si produse prelucrate ca ec+pament, mobila, imbracaminte, etc. b$comertul invizibil care include transporturile, telecomunicatiile, turismul international, comertul cu brevete de inventie, cu noJ% +oJetc. &n ultimul deceniu comertul cu bunuri materiale a constituit circa CDF iar cel invi(ibil circa /DF din volumul total al comertului mondial. ?a parte a eficienei economice n general, eficiena economic a comerului e#terior este oglindit de raportul dintre efectele obinute de pe urma sc+imburilor de pe pieele e#terne i eforturile fcute n acest domeniu. &n condiiile unor efecte numeroase i eficiena economic a comerului e#terior se oglindete prin intermediul mai multor indicatori : %volumul fi(ic i valoric al e#porturilor i importurilor, e#primat n preturi curente i preturi constane. %structura pe grupuri de marfuri a importurilor i e#porturilor %structura geografica a e#porturilor si a importurilor.

46. 'alana de "li i structura sa. 8c/ili#rul #alanei de "li. %olitici de ec/ili#rare a #alanei de "li.
Galana de pli este un document statistic de sinte( macroeconomic ce reflect n mod sistemati(at toate tran(aciile economice ale unei ri cu restul lumii pentru o perioad de timp. Galana de pli reflect tran(aciile efectuate ntre re(ideni i nere(ideni si este intocmita de catre Ganca ?entrala. +tructural, alana de pli este alctuit din dou componente mari# %contul curent include: balana comerului cu bunuri i servicii, balana veniturilor, balana transferurilor curente.%contul de ca"ital i fi nanciar const din: transferuri de capital, investiii directe, investiii de portofoliu, derivate financiare, alte investiii, active de re(erv. >a ma)oritatea articolelor contului fi nanciar al balanei de pli nregistrrile sunt efectuate n valoare net. >a ba(a ntocmirii balanei de pli st principiul dublei nregistrri. !iecare tran(acie este repre(entat prin dou nregistrri egale ca valoare absolut, dar opuse ca semn. 7na din aceste nregistrri se efectuea( pe credit cu semnul plus, iar cealalt 8 pe debit cu semnul minus. &n aa mod, suma tuturor nscrierilor pe credit este egal cu suma tuturor nscrierilor pe debit, iar soldul net al nregistrrilor din G9 trebuie s fi e (ero. *e e#emplu, n ca(ul efecturii unei operaiuni de e#port n G9 valoarea tran(aciei va fi refl ectat pe credit la articolul Export i pe debit la articolul )ctive valut i depozite. -. 1peraiunile ce generea! intrri C >ncasri se >nregistrea! dup cum urmea!# 8 pe credit: S e#portul de bunuri i servicii, obinerea venitului din munc i a venitului aferent factorilor de producie deinui de re(ideni i utili(ai de nere(ideni sau la titluri de valoare n posesia re(idenilor, emise de nere(ideniS investiiile strine n <oldova, retragerea investiiilor moldoveneti de peste +otare, mprumuturile acordate de nere(ideni re(idenilor, rambursarea mprumuturilor acordate de re(ideni nere(idenilor, v@n(area titlurilor de valoare moldoveneti nere(idenilor i v@n(area de ctre re(ideni a titlurilor de valoare strine nere(idenilor8 pe debit: S ncasrile primite drept compensare la operaiunile indicate mai sus la credit "ma)orarea creanelor sau diminuarea anga)amentelor vi(avi de nere(ideni$. '. 1peraiunile ce generea! ie9iri C pli se >nregistrea! dup cum urmea!: 8 pe debit: S importul de bunuri i servicii, plata venitului din munc i a venitului provenit din utili(area de ctre

45. Modelul economiei mici desc/ise.

5conomie desc+is este considerat o economie naional n care nu e#ist restricii n efectuarea sc+imburilor cu strintatea, n care mrfurile i capitalul au posibilitatea s intre i s ias liber din ar. In acelai timp, economia desc+is este i un concept teoretic, care studia( influena factorului e#tern asupra economiilor naionale. In teoria economic, economiile desc+ise se mpart n dou categorii: a$ economii desc+ise de dimensiuni mari i b$ economii desc+ise de dimensiuni mici 8conomia desc/is de dimensiuni mici nu este n stare s influene(e de(voltarea altor ri. *in contra, ea este nevoit s accepte modificrile venite din e#terior. Pu numai economia <oldovei este de dimensiuni mici. *in punctul de vedere al ratei dobn(ii, al crei nivel este determinat de economia 47A, c+iar i economiile unor ri ca 5lveia sau Busia snt de dimensiuni mici". n ca(ul economiilor desc+ise de dimensiuni mici, internaionalul" comand, iar naionalul" ndeplinete, n acest fel, pentru aceast categorie de ri, factorul

re(ideni a factorilor de producie deinui de nere(ideni sau la titluri de valoare n posesia nere(idenilor, emise de re(ideniS investiiile moldoveneti n strintate, retragerea investiiilor strine din <oldova, mprumuturile acordate de re(ideni nere(idenilor, rambursarea mprumuturilor acordate de nere(ideni re(idenilor, cumprarea titlurilor de valoare strine de ctre re(ideni i rscumprarea de ctre re(ideni a titlurilor de valoare moldoveneti n posesia nere(idenilor8 pe credit: S plile efectuate drept compensare la operaiunile indicate mai sus la debit "diminuarea creanelor sau ma)orarea anga)amentelor vi(avi de nere(ideni$. C. Transferuri curente 4pre deosebire de operaiunile descrise la literele A i G, care presupun anga)amente reciproce, la articolul transferurile curente se efectuea( nregistrarea compensatorie a bunurilor i serviciilor primite sau furni(ate gratuit, precum i a a)utoarelor bneti i a altor operaiuni de transfer unilateral, cum ar fi asistena te+nic acordat rii, contribuia tarii n organismele internaionale sau transferurile anga)ailor. B. Erori 9i omisiuni <odalitatea de nregistrare n balana de pli, ba(at pe contabili(area n partid dubl, implic o egalitate a totalului de nscrieri pe credit i pe debit. &n practic, ns, nu se nt@mpl aa, deoarece datele pentru diferite articole sunt furni(ate din diverse surse, ca re(ultat se obine un sold net debitor sau net creditor, care este nregistrat cu semn opus la un articol special numit Erori i omisiuni. Astfel, dac balana componentelor repre(int un sold net creditor K debitor, se va efectua o nscriere compensatorie la debitul K creditul acestui articol. Erori i omisiuni pot aprea i n urma variaiei ratelor de sc+imb, din suprapunerea perioadelor de raportare, precum i din alte motive. 8CU1L1' >L '-L-@T81 B8 %L-T1 &n linii generale, pe termen lung, suma iesirilor trebuie sa fie egala cu cea a intrarilor. &n realitate nsa, o asemenea egalitate se ntilneste foarte rar. *iferenta dintre iesirile de valuta si intrarile de valuta repre(inta soldul balantei da plati. Acesta poate fi po(itiv, atunci cnd intrarile de valuta sint mai mari decit iesirile, si negative, in ca(ul unei situatii inverse. %olitici de ec/ili#rare a #alanei de "li. &n privina ec+ilibrului balanei de pli e#terne e#ist n literatura de specialitate dou accepiuni diferite: ec+ilibrul balanei de pli este indus automat de ec+ilibrul economic general sau ec+ilibrul poate fi obinut prin promovarea unor politici macroeconomice sau prin utili(area unor te+nici de ec+ilibrare specifice. &n primul ca( nu este nevoie de intervenia statului pentru ec+ilibrarea balanei de pli, consider@ndu%se c aceasta se va ec+ilibra n condiiile ec+ilibrului economic general. 1olitici de ec"ilibrare a H1E 4tatul are la dispo(iie mai multe politici pe care le poate

utili(a n vederea a)ustrii deficitelor din balana de pli e#terne: Politici monetare: ratele de dob@nd, operaiuni pe piaa liber efectuate de Ganca ?entral, re(ervele bancare obligatorii, emisiunea sau retragerea de moned de pe pia, limitarea creditului. Aceste politici pot avea o influen direct asupra flu#urilor de capital n sensul atragerii lor printr%o cretere a ratelor de dob@nd. 9oliticile monetare pot avea un efect benefic asupra balanei de pli e#terne i prin stabilitatea n materie de preuri pe piaa local. Inflaia i dob@nda sunt factori suficient de puternici n a ec+ilibra balana de pli e#terne. 1olitica banilor ieftini care const n scderea ratei dobn(ei i respectiv a deficitului costului curent se e#plic prin faptul c n urma acestei politici vor scdea i ratele de sc+imb, care conduc la creterea e#portului i la reducerea importului. 7n de(avanta) al acestei politici este faptul c politica banilor ieftini poate conduce la apariia proceselor inflaioniste. Politicile ugetare: politici care vi(ea( creterea veniturilor din impo(ite i ta#e "se poate reali(a printr%o fiscalitate sporit sau printr%o mai bun colectare a fondurilor datorate statului$ i reducerea c+eltuielilor bugetare. &n general sunt vi(ate acele impo(ite i ta#e care pot afecta puternic flu#urile financiare i reale nregistrate de balana de pli e#terne. Aceste politici au rolul de a limita dimensiunea deficitului bugetar intern care de multe ori este finanat e#tern prin fonduri mprumutate "mai ales n ca(ul rilor n curs de de(voltare$. &n plus, aceste deficite sunt adesea finanate inflaionist prin emisiune de moned, fapt ce poate fi duntor e#porturilor, agrav@nd i mai mult deficitul contului curent. 8evalori!area cursului de sc$im : parte integrant a politicii monetare are ca efect direct ncura)area e#porturilor i descura)area importurilor "care devin mai scumpe n moned naional$. ?ondiia de ba( este ca deprecierea s fie mai mare dec@t creterea preurilor interne. *in pcate, deprecierea nu este cea mai inspirat modalitate de ec+ilibrare a balanei n ca(ul unei ri dependente de comerul e#terior. <ai mult, deprecierea in+ib importurile de te+nologie i reduce astfel procesele de rete+nologi(are ale companiilor care doresc s e#porte mai mult, s fie mai eficiente i mai competitive pe pieele internaionale. 'rice companie, pentru a re(ista pe pieele internaionale trebuie s utili(e(e ultimele soluii te+nologice n domeniu i dac nu are posibilitatea susinerii financiare a unei activiti serioase de cercetare % de(voltare n domeniu va fi nevoit s importe aceast te+nologie, ori deprecierea bloc+ea( tocmai acest lucru. % Instituirea de ariere tarifare 9i netarifare >n calea importului cu rol n limitarea cantitativ a importurilor. Garierele tarifare constituie n pre(ent una din piedicile ma)ore n calea flu#urilor comerciale internaionale, e#ist@nd n pre(ent o mare varietate de

astfel de bariere, unele dintre ele greu de identificat i contracarat. 4ntroducerea taxelor de protecie i anume ta#e pe bunuri i servicii de import i e#portpentru a favori(a productorii i prestatorii de servicii locale. *e(avanta)ele acestei metode sunt: rile respective pot lua msuri similare cu privire la bunurile i serviciile e#portate- de ara care introduce ceea ce va duce la scderea e#porturilor- se pierd avanta)ele speciali(rii comerului internaional. % +timularea 9i promovarea e4porturilor prin diferite metode "subvenii de e#port, credite de e#port subvenionate, faciliti fiscale, asigurarea i garantarea creditelor de e#port etc.$ conduce la reec+ilibrarea balanei comerciale. 9romovarea e#porturilor include: susinerea financiar sau logistic a participrii la t@rguri i e#po(iii internaionale pentru companiile locale, nc+eierea de tratate comerciale, acorduri de navigaie sau comer, crearea de (one de liber sc+imb sau uniuni vamale, crearea de centre de informare n ar menite s spri)ine activitatea de e#port sau intensificarea repre(entrii comerciale n strintate. .inanarea deficitelor din (PE se refer la posibilitatea acoperiri unui deficit comercial printr%un credit e#tern acordat din diferite surse "!<I prin mecanismul de finanare lrgit sau emisiune de obligaiuni guvernamentale pe piaa internaional$. Avanta)ul acestei politici este unul pe termen scurt, pe termen lung creditele nu fac altceva dec@t s am@ne re(olvarea cau(elor reale ce au dus la acest deficit comercial. &n plus, nu trebuie negli)at faptul prin nregistrarea remunerrii acestor credite "dob@n(i pltite$ n debitul contului de venituri "contul curent$ deficitul este reportat pentru o perioad viitoare. Atragerea de investiii strine directe 9i de portofoliu contribuie la reec+ilibrarea balanei de pli prin capitalul strin in)ectat n economie care poate reduce din presiunile asupra cursului de sc+imb generat de o balan comercial deficitar. Atragerea investitorilor strini se poate face prin acordarea de faciliti "concesionarea de terenuri, spaii comerciale, cldiri, utiliti$ sau stimulente fiscale pe de o parte "reduceri la impo(itul pe profit, reduceri sau scutiri la impo(itele indirecte$ dar i prin promovarea imaginii n strintate pe de alt parte. 5vident c oric@te faciliti s% ar oferi investitorilor strini i oric@t eforturi s%ar ntreprinde pentru a face cunoscut ara ga(d, lipsa unui cadru adecvat de de(voltare propice a afacerilor va ine la distan investitorii strini. &n conclu(ie, statul poate interveni direct prin numeroase p@rg+ii i mecanisme pentru a reec+ilibra balana de pli e#terne. Baiunea pentru a interveni n sensul ec+ilibrrii G95 este dat de absena a)ustrii automate i de efectele pe care le poate avea de(ec+ilibrul G95 asupra ec+ilibrului economic

general. Galana de pli rm@ne principalul mi)loc de msurare a valorii i a competitivitii e#terne a unei economii, fiind n acelai timp un instrument deosebit de util pentru configurarea principalelor politici macroeconomice. &n abordarea macroeconomic a nevoii de finanare a unei economii, balana de pli e#terne repre(int cel mai important instrument de anali(

Y Gferta de valut este alimentat" de: a$ banii obinui n urma e#portului de bunuri materiale i serviciib$ transferul de bani al persoanelor care activea( peste +otarec$ investiiile strine care intr n ard$ mprumuturi i credite, contractate cu organi(aiile economice internaionale sau cu ag.ec. publici i privai de peste +otaree$ depo(ite bancare i bani ai agenilor economici n valut liber convertibil. 0onverti ilitatea este proprietatea unei monede naionale de a se sc"imba &n diferite proporii cu monedele altor ri. 2alutele naionale pot fi: y liber convertibile, cum este ca(ul dolarului american, al euro%ului, lirei sterline i Oenului )apone(y parial convertibile sau cu o convertibilitate limitat intern. Astfel, leul moldovenesc se sc+imb pe piaa intern pe mai multe valute striney neconvertibile. 5#ist o pia valutar internaional i o pia valutar n cadrul fiecrei ri. 1rincipalele burse valutare internaionale se afl la PeJ Wor , Goston, ?+icago, 9aris, To io, !rancfurt, Boma, ciiric+. Toate aceste centre snt legate ntre ele ntr%o reea unic, printr%un sistem complicat de mi)loace de comunicare dintre cele mai moderne, care permit nc+eierea contractelor de vn(are%cumprare ntr%un timp ce se msoar, de regul, n secunde. *eci piaa valutar nu poate fi locali(at ntr%o ar sau ntr%un ora oarecare unde s%ar fi confruntat vn(torii i cumprtorii de valut. <area ma)oritate a tran(aciilor valutare pe pieele naionale snt efectuate de ctre bncile comerciale la comanda clienilor lor. *oar o parte nensemnat de moned este sc+imbat la casele de sc+imb valutar. cilnic, bncile, iar dup ele i casele de sc+imb valutar afiea(, de cele mai multe ori c+iar n strad, cursurile de cumprare i vn(are a principalelor valute liber convertibile: dolarul, euro, lira sterlin. Com"onentele "ieii valutare sunt( _ bursa valutar _ casele de sc+imb"cumpr sau vnd valut nelimitat de la bnci pentru clini$_ bancile autori(ate de Ganca Paional "GP$ %olitica valutara repre(inta apana)ul autoritatii monetare si valutare, n ultima instanta a statului, de a intervenii n vederea corectarii unor de(ec+ilibre fundamentale ale economiei spre a influenta si orienta fenomenele si relatiile valutare n functie de obiectivele fundamentale stabilite prin lege, respectiv n functie de obiectivele principale ale politicii economice ale statului respectiv. 5ste de la sine nteles ca politicile valutare difera de la un stat la altul, la un grup de state la alt grup n functie de obiectivele generale, de %tintele propuse dar si de nivelul de(voltarii pietelor interne, valutare, monetare, financiare.

*eoarece politica valutara urmareste n general, atingerea obiectivelor principale ale politicii economice, aceasta se afla n str@nsa corelare cu celelalte segmente de piata, n primul r@nd cu politica monetara, ntr%un anumit sens, fiind c+iar o componenta a acesteia, cu politica comerciala si cea fiscala. Interdependentele dintre politica monetara si cea valutara, sunt cu at@t mai intense cu c@t gradul de convertibilitate a monedei nationale este mai mare , marimea acestui grad presupun@nd de(voltarea si maturitatea pietelor respective: monetara, valutara, financiara si de capital.

57. %iaa valutar i com"onentele ei. %olitica valutar.

!iecare ar i are propria sa moned naional, n care se efectuea( toate plile i tran(aciile n cadrul rii respective. 7tili(at n operaiunile de sc+imb internaional, moneda naional capt denumirea de valut". n acest sens, snt valute nu numai dolarul i euro, ci i leul moldovenesc i rubla ruseasc. *eoarece, n mod oficial, pe teritoriul unei ri, vn(rile% cumprrile se fac numai n moned naional, n relaiile economice internaionale valuta unei ri urmea( a fi sc+imbat n valuta alteia. Astfel, un agent economic din <oldova nu poate importa ga(e ruseti sau parfumuri franu(eti pltind n lei moldoveneti, nainte de a efectua tran(aciile respective, el trebuie s sc+imbe leii moldoveneti m euro sau n ruble ruseti. 4c+imbul de valute naionale se reali(ea( pe o pia special, numit piaa valutar" sau piaa sc+imburilor valutare". Piaa valutar este o pia pe care are loc vmzareacum-prarea de valut strin i de diferite tipuri de credit !acreditive cecuri cambii etc#. 9iaa valutar este o pia specific, care funcionea(, practic, fr ntrerupere, .0 de ore din .0. &n fiecare ar, piaa valutar este supus controlului din partea Gncii ?entrale. 9e piaa valutar se vnd i se cumpr "contra valutei naionale$ valutele altor ri, n special valutele liber convertibile. 9e aceast pia se confrunt cererea de valut cu oferta de valut. Y Cererea de valut strin este generat de urmtorii factori: a$ de operaiunile de import, adic de agenii economici speciali(ai n importul de bunuri materiale i serviciib$ de necesitatea e#tinderii activitii economice i procurarea, n asemenea ca(, a utila)ului i a materiei prime de peste +otarec$ de persoanele care pleac n scopuri turistice sau de afaceri peste +otared$ de msurile de aprare mpotriva unei dinamici nefavorabile a cursului de sc+imb al valutei naionale. n cele mai multe ca(uri, economiile snt pstrate n valut liber convertibil, n general n dolari i euroe$ de operaiuni speculativef$ de ieiri ale capital.na. n scopul de investire peste +otare sau de pstrare a avuiei n bncile strine.