Intrebarea 1.Teoria economic i sistemul tiinelor economice.

Iniial, tiina economic avea denumirea de economie politic" i cuprindea ansamblul de cunotine
cu privire la viaa economic. Treptat ns, de la economia politic ncep a se desprinde anumite domenii ale
acesteia, formnd tiine autonome, fiecare cu obiectul su de studiu i cu metoda sa de cercetare. Astfel au
aprut: contabilitatea, statistica, istoria gndirii economice, finanele, maretingul, managementul etc. !iind
foarte numeroase "unii specialiti consider c e#ist peste o sut de tiine economice diferite$, acestea se
constituie cu timpul ntr%un sistem aparte, numit sistemul tiinelor economice". &n acest sistem, economia
politic "numit mai apoi economics", teoria economic", economica" sau pur i simplu economie"$
ocup un loc central. 'ricum, ntre aceste dou noiuni: tiina economic" i teoria economic" nu trebuie
pus un semn de egalitate, deoarece desemnea( realiti diferite. Teoria economica este doar una din tiinele
economice, care, dup cum tim de)a, snt foarte numeroase.
Clasificarea tiinelor economice
*esprin(ndu%se treptat de la trunc+iul comun care era economia politic" n sensul ei iniial, tiinele
economice formea( ast(i un sistem cu numeroase componente, numit sistemul tiinelor economice".
Acest sistem poate fi mprit n cinci categorii de tiine, i anume:
,$ tiinele economice fundamentale-
.$ tiinele economice funcionale "sau teo%retico%aplicative$-
/$ tiinele economice concrete-
0$ tiinele economice istorice-
1$ tiinele economice de frontier.
*in grupul de tiine economice fundamentale fac parte: economia politic "teoria economic sau,
simplu, economia$- microeconomia- ma%croeconomia.
tiinele economice funcionale au un obiect de studiu mai ngust, mai speciali(at, fiind totodat tiine
teoretico%aplicative. Acestea snt: statistica, contabilitatea, managementul, finanele i creditul, maretingul,
relaiile economice internaionale, anali(a activitii economice, economia muncii, economia mediului etc.
tiinele economice concrete par a fi cele mai numeroase: economia industriei- economia agriculturii-
economia nvmntului- economia comerului- economia transportului. 2ine apoi un nou grup de tiine
economice, cum ar fi: contabilitatea industriei- managementul personalului etc. *in aceast categorie fac
parte i economia unitilor economice, finanele ntreprinderii, contabilitatea firmei, managementul firmei
etc.
*in grupul tiinelor economice istorice fac parte: doctrinele economice "sau istoria gndirii economice$,
istoria economiei naionale, istoria economiei mondiale.
3rupul tiinelor economice de frontier include tiinele aprute la +otarul dintre economie i alte
tiine naturale sau sociale: geografia economic, econometria, cibernetica economic, matematica economi%
c, psi+ologia economic, informatica economic, sociologia economic etc.
Teoria economic - tiin fundamental i cluz n universul economiei
4istemul tiinelor economice se afl n plin de(voltare. Apar noi tiine economice, se modific
frontierele ntre tiinele de)a e#istente. 'ricum, n toate variantele, teoria economic "economia politic$
ocup locul central n acest sistem. 5a constituie ba(a teoretic i metodologic pentru celelalte tiine
economice, elaborea( instrumentarul de cercetare economic, formulea( categoriile, legile i tendinele
principale n de(voltarea activitii economice. Anume aceast tiin servete drept temelie pentru
elaborarea politicilor economice promovate de stat.
6i nc ceva. 7nul din obiectivele principale ale teoriei economice", n calitatea sa de component
fundamental a tiinei economice, dar mai ales n calitate de disciplin universitar, este de a%, iniia, a%,
introduce pe student n universul tiinelor economice. Aceasta este poarta" prin care se intr n lumea
comple# a economiei. !r lumina" acestei discipline este imposibil de a vedea" i a nelege profund
acest univers.
Intrebarea 2. Obiectul de studiu al TE.
Cercetarea comportamentului oamenilor in procesul de productie, repartitie, schimb si consum a
bunurilor materiale constituie obiectul de studiu al stiintei econimice.
,
*iferite curente de gindire economica tratea(a in mod divers obiectul de studiu al stiintei econimice.
8rima definitie i%a apartinut savantului antic 9enofon, care sustinea ca obiectul de studiu al economiei il
constituie studirea comportamentului omului, nu ca individ izolat, dar ca membru al unui grup social-
economic.
5conomistii clasici considerau ca obiectul de studiu il constituie avutia nationala:. ' definitie
specifica ii aparine lui ;arl <ar#, conform careia, economia studiaza relatiile de producere si legile
economice care le guverneaza.
Adeptii doctrinei nationalismului economic, sustineau ca obiectul de studiu al teoriei economice trebuie
sa fie economia nationala, adica economia unei tari concrete, cu toate particulatitatile sale. 4e neaga astfe
e#istenta unor legi economice valabile pentru toate timpurile si popoarele.
=ea mai noua definitie ii apartine lui 4amuelson, care este de parerea ca economia cerceteaza
producerea bunurilor utilind resursele limitate si distribuirea lor pe grupe de oameni.
4inteti(ind mai multe definitii putem afirma, ca obiectul de studiu al teoriei econimice este
cercetarea comortamentului si al relatiilor dintre oameni in rocesul utilizarii resurselor limitate
entru a roduce bunuri materiale si servicii necesare.
Teoria economic constituie ba(a teoretic i metodologic pentru celelalte tiine economice,
elaborea( instrumentul de cercetare economic, formulea(a categoriile, legile i tendinele principale n
de(voltarea activitii economice. Anume aceast tiin servete drept temelie pentru elaborarea politicii
economice promovate de stat.
Teoria economica este compus din . compartemente de ba(, doua pri organice a unui ntreg:
Microeconomie"fondator A. <ars+all$ studia(:comportamentul producatorului i consumatorului,
anali(a pieii cu formele ei principale, procesul de formarea preurilor pe diferite piei, procesul de repartiie
a veniturilor ntre principalii actori n procesul de producie.
Macroeconomie"fondator%<. ;e>ness$ studia( economia naional ca un tot ntreg. Anali(ea(
caracterul i perspectivele de(voltrii economice, fluctuaiile economice, creterea economic, balana de
pli. =elelalte . comportimente ale T.5. mai puin importante sunt:
Mazoeconomia%anali(ea( compartimentele sistemelor economice naionale cum ar fi ramurile acesteia,
sectoarele activitii economice,aspectul regional al de(voltrii economice.
Mondoeconomia-studia( interdependena dintre economiile naionale i economia mondial.
Intrebarea !. Etaele evoluiei teoriei economice.
In cadrul istoriei teoriei economice se disting c?teva etape "fa(e$ importante: a$ fa(a
pretiinific- b$ fa(a constituirii t. economice- c$ fa(a gndirii marginaliste- d$ fa(a
contemporan.
a" #aza retiinific ncepe di n antic+itate i durea( p?n n secol ul al 92III%@lea. 5a este
marcat de g?ndirea economic a lui $ristotel% &laton i 5picur, care n studiile lor politice au
abordat i probleme ale vieii economice. n Evul Mediu, g?ndirea economic a fost legat de
concepia cretin a scolasticilor cu privire la e#isten i etic. In 5uropa de 2est. spre sf?ritul
evului mediu "sec. 92 i 92I$, comerul cunoate o de(voltare nsemnat d?nd natere primei doctrine
economice numit mercantilism "de la AmercatoB n latin nseamn negustor$, care fi#?nd comerul
n centrul activitii economice, arat c Abanii adevraiB "de aur i de argint$ constituie forma
ideal a bogiei sociale, i a r balana comercial activ contribuie la creterea acestei bogii. =ei
mai de seam repre(entant al mercantilismului a fost Antaine de <onc+retien ",1C1D,E.,$.
.
Fa grania dintre mercantilism i fa(a a doua a g?ndirii economice se afl opera lui 'illiam &ett(
",E./D,EGC- repre(entat de lucrarea sa de referin A8olitical Arit+metio " ,EH,$ , n care se mut
centrul de cercetare economic din sfera circulaiei, a comerului e#terior, n sfera produciei de
metale preioase. 5l afirm i demonstrea( pentru prima dat n istoria g?ndirii economice c
munca productiv "dei limitat la e#tragerea i prelucrarea de metale preioase$ este i(vorul i
substana valorii mrfurilor. *ei nu s%a putut desprinde complet de mercantilisti el a avut o
contribuie important la actul de natere a 5conomiei polit i ce ca tiin.
b$ #aza aariiei si constituirii tiinei economice )1*++-1,*+" a fost inaugurat de doctrina
fi(iocrat i continuat de coala clasica engle( i france(. -octrina fiziocrat a mutat anali(a
bogiei din sfera circula i ei n sfera produciei, din agricultur, prin aceasta susin?ndu%se c nu
aurul sau argintul obinut prin comer sau c+iar producie "ve(i I. 8ett>$ repre(int cau(a "i(vorul$
bogiei, ci producia de bunuri. !i(iocraii reduceau ns aceast producie la agricultur,
deoarece, susineau ei, era singura activitate capabila s dea Aprodus netB, ca urmare a unei
Aordini naturaleB.
4pre sfritul perioadei manufacturiere i nceputul de(voltrii indus triale a aprut coala clasic
a economiei olitice, care a pus ba(ele curentului de g?ndire i politic economic denumit
liberalismul economic. 6coala clasic este n deplin acord cu coala fi(iocrat n critica pe care o
e#ercit fa de mercantilism, dar este n de(acord cu teoria potrivit creia singura activitate
creatoare de bogie a
r
fi agricultura i socotete c i(vorul de bogie i valoare l constituie
munca.
7nul dintre cei mai mari fondatori ai teoriei economice clasice sau ai economiei politice este $dam
.mit/ ",C./D,CHJ$, profesor la 7niversitatea din 5dinburg, care prin lucrarea sa AAvuia
naiunilorB, aprut n anul ,,CCE, demonstera( c originea valorii "deci a bogiei$ re(id n
munca social, el anali(?nd n mod speciaK modul de organi(are a aces teia pe ba(a principiului
divi(iunii muncii. *e asemenea, a fost primul g?nditor care a studiat n profun(ime eficiena
activitilor de comer internaional, formul?nd principiul avanta)ului absolut n sc+imburile
economice internaionale.
0n sintez, acest curent al liberalismului economic, promovat de clasici, se ba(ea( pe sistemul
libertii economice, care, ntr%un anumit cadru instituional, ofer pieei posibilitatea de a armoni(a
cel mai bine interesele individuale. *e aici deriv i celebra sintagm, formulat nc de fi(iocrai,
1laisse faire% laissez asser2% n traducere conte#tual nsenin nd Alsai lucrurile s%i urme(e
cursul lor firescB. *ar, liberalismul noi e#clude responsabilitatea, deoarece omul este liber n actele
i alegerile sale, dar este responsabil pentru consecinele acestor acte.
!ondatorii tiinei economice clasice au constituit punctul de plecare pentru dou direcii opuse
privind teoriile economice. Aceast dubl f i l iaie de idei "procedeu prin care eforturile oamenilor
pentru nelegerea fenomenelor economice creea(, perfecionea( i reconsider structurile analitice,
ntr%un proces fr sf?rit$ se concreti(ea( n g?ndirea mar#ist i coala mar3inalist "coala
neoclasic$, cu principalele sal e orientri.
c$ &n cadrul celei de-a treia faze )1,*+-14!+ $, repre(entate de 3ndirea economic neoclasic
)mar3inalismul"% tiina economic s%a format i de(voltat n cadrul a trei coli de g?ndire, care
se disting prin domeniul de aplicare a metodei respective-
L coala de la 5iena sau coala utilitii finale, al crei ntemeietor este considerat =arl <enger
",G0J%,H.,$, a fundamentat pe larg teoria subiectivist%marginalist a valorii, ba(at pe utilitatea
bunurilor, teorie opus teoriei clasice a. valorii munc. *e asemenea, =. <enger a de( voltat ideea
lui M.N.4a>, potrivit creia veniturile care se formea( n societatea ba(at pe economia de pia
"salariul, renta, profitul, dob?nda$ repre(int preul serviciilor aduse de factorii de producie "munca
pmntul, capitalul$-
6 coala de la 7aussane )Elveia"% prin 7eon 'alras i 5ilfredo &areto ",G0G%,H./$, are ca
principal contribuie teoria ec+ilibrului general "static i dinamic$ fundamentat pe interdependena
general a preurilor-
6 coala de la Cambrid3e )$n3lia"% de sub conducerea lui I.4.Mevons ",G/1%,GG.$. Aceast
coal se mai numete coala ec+ilibrului parial, av?nd drept repre(entant p%e $lfred 8ars/all
",G0.%,H.0$, care prin lucrrile saile s%a referit la teoria economic general, la istoria economic, la
/
comerul internaional .a. 5laborarea ec+ilibrului parial, se aplic n ma)oritatea ca(urilor
firmelor industriale de dimensiuni medii.
Aceste trei coli se constituie n creatorii doctrinei mar3inaliste% doctrin care s%a impus rin
analiza care o face mecanismului de funcionare a pieei. *ar, ntregul ori(ont al activitii
economice este anali(at prin prisma agentului economic "la nivel microeconomic$. <arginalitii sunt
considerai apologei ai economiei de pia libere care a dominat g?ndirea economic din ultima treime
a secolului al 9F9%lea. 5i au asigurat continuitatea economiei politice clasice i s%a situat pe po(iii
antagoniste fa de noile idei ale g?ndirii socialiste, promovate de 9. 8ar: i #r. En3els.
Ouptura marginalismului cu economia politic clasic s%a produs n urmtoarele direcii: a$ dac la
clasici capitalul este o valoare care se auitovalorific, pentru neoclasici, capital ui este un simplu
factor de producie, un ansamblu de instrumente materiale- b$ dac la clasici munca este i(vorul
valorii, la neoclasici se abandonea( teoria valorii%munc i se adopt teoriile subiectiviste
"marginaliste$ despre valoare i pre- c$ n timp ce clasicii acord cea mai mare atenie vi(iunii
de ansamblu i pe termen lung asupra economiei, la neoclasici predomin vi(iunea pe termen scurt-
d$ dac la clasici anali(a este preponderent macroeconomic, la neoclasici n. centrul preocuprilor
se afl agenii economici, i(olai i ideali, care iau deci(ii raionale i au opiuni nelimitate.
d" Cea de-a atra faz a evoluiei tiinei economice este specific eocii contemorane% care a
nceput n anul ,H/J. 6tiina economic contemporan nu respinge nimic din contribuiile marilor
economiti, de(voltnd i complet?nd cu elemente noi anali(a economic. =a o caracteristic a
acestei fa(e este trecerea de la anali(a microeconomic la cea macroeconomic i mondoeconomic,
precum i anali(a concurenei imperfecte, caracteristici ale perioadei de dup anui ,H/J, determinate,
n mare msur, de cri(a economic mondial din anii ,H.HD,H//, care a scos la iveal limitele
repre(entrilor microeconomice ale marginalismului i a readus n actualitate, ntr%o nou vi(iune,
cercetrile macroeconomice. In cadrul acestei fa(e sunt abordate o serie de aspecte reale ale vieii
economice caracteri(ate printr%o serie de inegaliti i asimetrii ale relaiilor economice, aspecte
legate de importana timpului n viaa economic, cret erea economic, optimul economic i
bunstarea . a. &n fa(a contemporan de evoluie a tiinei economice, un loc de seam l ocup
curentele de gndire e>nesist i neoe>nesist.
9e(nesismul este un important curent de g?ndire economic care poart numele fondatorului
su, economistul i lordul engle( ;o/n 8a(-nard 9e(nes. In cadrul acestui curent, anali(a se face la
nivel macroeconomic pe ba(a unor categorii economice globale precum: venit, economii, investiii,
cerere global, ofert global i, folosind o serie de ecuaii de ec+ilibru precum: venitul este egal
cu consumul plus investii i l e- economiile suni egalie cu venitul mai puin consumul- investiiile
sunt egale cu economiile. Oeali(area ec+ilibrului economic este e#plicat pe ba(a principiului
multiplicatorului "influena investiiilor asupra venit ului$ i al acceleratorului "influena consumului
asupra investiiilor viitoare$. Oe(olvarea de(ec+ilibrellor, potrivit acestui curent de g?ndire "consacrat
sub denumirea de Adiri)ismB$, necesit inclusiv intervenia statului, dar prin prg+ii economice i
instrumente economice "politica fiscal, monetar, bugetar etc.$ pentru a influena at?t consumul
gospodriilor c?t i investiiile ntreprinderilor. &n perioada de dup cel de%al doilea r(boi
mondial teoria economic a evoluat innd seama de condiiil e economiilor occidentale,
<eo=e(nesismul este un curent de gndire economic specific perioadei de dup cel de%al doilea
r(boi mondial. 7nii din repre(entanii acestui curent sunt continuatorii direci ai concepiei lui
;e>nes, -alii au contribuit la reg?ndirea unor postulate formulate de ;e>nes "e#. >o( ?arrodD Anglia- ;.
9- @albrait/ A .B$C @unar 8(rdal D 4uedia- 7. .toleru D !rana etc$. 4pre deosebire de ;e>nes,
care susinea intervenia statul ui n economie, ca factor de ec+ilibru prin reglementarea creditului i
a dobn(ii, precum i controlul acestuia asupra ntreprinderilor particulare, neoe>nesitii acord o
mare atenie investiiilor de stat, mprumuturilor de stat, utili(rii politicii impo(itelor i controlul
asupra salariilor, preurilor i a pieei de stat. &n aceast politic, bugetul de stat ar repre(enta un
Astabili(ator organicB al economiei.
' form de adaptare a e>nesismului la condiiile perioadei contemporane o repre(int teoria despre
economia mi:t% denumit de ctre autorul ei D &. $. .amuelson A ca 1sinteza neoclasic2. Economia
mi:t implic pe l?ng mbinarea anali(ei microeconomice neoclasice cu teoria macroeconomic
e>nesist i mpletirea pieei cu msuri de intervenie statal. In cadrul acestei forme de ec+ilibru
0
sunt cuprinse, pe l?ng c+eltuielile de consum i investiii i c+eltuielile public precum i influena
progresului te+nic. &n condiiile economiei postbelice un curent de g?ndire ce se ba(ea( pe teoria
clasic a liberalismului economic este neoliberalismul. Acesta se opune colectivismului, sub orice
form s%ar manifesta, proclam?nd credina n mecanismul preurilor, concuren i proprietate
privat. &n gndirea neoliberal concurena liber nu este un act spontan, ci trebuie s se spri)ine pe o
ordine legea reali(at, lucru ce impl i c intervenia statului, care ns, trebuie s cree(e doar
cadrul )uridic al manifestrii concurenei, funcionrii armonioase a preurilor i li mitarea rolului
marilor monopoluri. 7nii repre(entani ai acestui curent )8ilton #riedman - 47A- ?enr( 7aa3e -
!rana .a. $ , care sunt adepi ai ofertei sau Anoii economitiB e#plic disfuncionalitile din economiile
occidentale, nu prin mecanismele economice de pia i prin l i beralismul economic, ci prin insuficiena
pieei i libertii acesteia, prin intervenia e#cesiv a statului i prin manipularea permanent a masei
monetare i a bugetului.
4pre deosebire de curentul de g?ndire e>nesist, care pune accentul pe cerere, neoliberalismul
mut accentul pe ofert, solicit?nd reducerea substanial a interveniei statului n economie. 5i
accentuea( spontanietatea i puterea indivi(ilor raionali care i ba(ea( deci(iile pe ba(a calculelor
privind raportul costuriPavanta)e, urmrind ma#imi(area satisfaciilor pe ba(a informaiilor obinute.
Intrebarea D. 8etodele de cercetare ale tiinei economice.
8etoda Q constituie totalitatea mi)loacelor,instrumentelor folosite de o stiin oarecare pentru a studia
lumea ncon)urtoare, a sistemeti(a faptele i a le e#pune sub forma de categorii tiinifice , legi, tendine i
modele.
8rincipalele metode folosite n cercetarea fenomenelor economice sunt:
Metoda abstraciei tiinifice% procedeu prin care fenomenul cercetat este Rcurat: de fapte i trsturi
mai puin importante, a)ungindu%se astfel la nucleul acestuia. <etoda dat scoate n relief trsturile
caracteristice, dominante pentru fenomenul cercetat. 4unt definite aspectele eseniale ale vieii economice,
numite categorii economice:"banii, profit, buget, marfa , capital$.
Metoda unitii dintre analiz i sintez- cu a)utorul anali(ei fenomenul supus cercetrii e descompus n
componentele sale, fiecare parte fiind anali(at comple#. 8rin sinte(, elementele anali(ate separat sunt
reunite, reconstituindu%se ntregul, cunoscndu%se de)a elementul%c+eie i sc+indu%se tendinele dominante
n evoluia fenomenului cercetat.
Metoda istoric% pornete de la adevrul c fenomenul economic are evoluie istoric: apare, se
de(volt, apoi dispare sau se transform n altceva.
Metoda logic% fenomenul e reprodus doar prin ceea ce acesta are mai important, mai esenial.
Metoda analizei cantitative i calitative%evaluarea mrimilor economice n uniti naturale i n e#presie
bneasc, apoi cutarea modalitii de transformare a cantitii n calitate.
Metdelarea economico-matematic % reproducerea sc+ematic a unui sistem liniar, alctuit din mrimi
variabile, care permite elaborarea unor scenarii de evoluie a acestora i alegerea variante optimale.
<ai e#ist metode ca:
Metoda teoretic
Metoda anologiei
Eperimentul economic.
Intrebarea E .7e3ile economice. 7e3turi de intercondiionare.
Fegile economice sunt niste notiuni mai putin numeroase , dar mai comple#e, mai fundamentale. 5le
e#prim legturile cele mai profunde dintre fenomenele economice, interdependenele cau(ale, stabile i
1
esentiale, dintre categoriile economice, dintre participantii la viata economica.In unele ca(uri in calitate de
sinonim se foloseste notiunea de Rprincipii ale economiei:.
Intrucit stiinta economica studia(a niste realitati , atit obiective cit si subiective, legile economice mai
pot fi grupate in . mare categorii. *in prima categorie fac parte acele legi care au un A suportA natural, iar a
doua Q cele care au un Asuport A psi+ologic. In primul ca( legile economice e#prima necesitatea stabilirii
unor ec+ilibre intre diferite fenomene economice sau a sc+imbului de ec+ivalente " legea valorii, legea
cererii, legea ofertei, etc.$. In al doilea ca( , cel al interdependentelor de natura ps+i+ologica , legea
economica este e#presia comportamentului indivi(ilor. A modelatA sau conditionat de anumite predispo(itii
psi+ologice stabile ale oamenilor de a proceda intr%un fel sau altul "legea inclinatiei spre economii, legea lui
5ngel eetc.$
5#emple de legi economice : legea cresterii nevoilor, legea raritatii, legea cererii, legea ofertei, legea
randamentelor neproportionale, legea valorii, legea inclinatiei spre economii etc.
Legea generale a cererii. !onform acestei legi, daca pretul bunurilor, resurselor si serviciilor va
scadea, in mod corespunzator va creste cantitatea de marfa ceruta intr-o anumita perioada si invers, daca
preturile cresc, va scadea cantitatea de marfa ceruta in perioada de timp respectiva " celelalte conditii
ramanand nesc#imbate $.
Legea ofertei, ea arata relatia care se stabileste intre cantitatea dintr-un bun pe care un ofertant o
ofera spre vinzare intr-o anumita perioada de timp si pretul la care bunul respectiv se vinde.
LEGEA RAR!A!% volumul, structurile si calitatea resurselor evolueaza mai incet decat volumul,
structurile si intensitatea nevoilor umane.
legea randamentelor func"ionale nepropor"ionale "&egea lui Turgot$, 'n baza creia, atunci c(nd
cantiti cresc(nde dintr-un factor de producie se combin cu cantiti fie din ceilali factori de producie
"condiiile te#nice i organizatorice rm(n nesc#imbate$, productivitatea medie i cea marginal a
factorului variabil cresc, ating un maim, dup care se cunoate o evoluie descresctoare, 'n condiiile 'n
care producia total crete.
Legea lui Engel afirm c ponderea c#eltuielilor alimentare 'n bugetul gospodriei tinde s scad
atunci c(nd venitul crete. !u alte cuvinte elasticitatea cererii de alimente 'n raport cu venitul este
subunitar) c(nd venitul crete cu o unitate, c#eltuielile cu alimentele cresc cu mai puin de o unitate. *ltfel
spus, celt#uielile cu alimentele cresc mai 'ncet dec(t veniturile) dac veniturile cresc 'n progresie
geometric, c#eltuielile alimentare cresc aritmetic.
Legea limit#rii resurselor. &n raport cu dorinele nelimitate ale oamenilor, nevoile trebuie s aib
acoperire n venit "satisfacerea anumitor necesiti presupune nesatisfacerea altora$. Fimitarea resurselor
ridic productorilor i consumatorilor problema alocrii eficiente a resurselor. *rept urmare, consumatorul
trebuie s aleag alternative de consum care se ncadrea( n restriciile impuse de propriul buget iar
productorul s aleag acel program de fabricaie ce poate fi reali(at cu resursele materiale, umane, bneti
de care dispune.
$rima lege a cererii. =u c?t este mai mare preul unui anumit bun cu at?t va fi mai redus cantitatea
cerut din acel bun.
A doua lege a cererii. 5lasticitatea cererii n raport cu preul tinde s fie mai mare pe termen lung dec?t
pe termen scurt. Adic variaia indus de modificarea preului asupra cererii are o anumit dimensiune n
perioadele urmtoare modificrii de pre i alt dimensiune, mai mare, dup trecerea unei perioade mai mari
de timp de la aceast modificare. &n ca(ul reducerii preului, creterea corespun(atoare cererii se va
manifesta pregnant dup o perioada mai mare. 8rincipalul factor ce determin acest lucru este dat de timpul
diferit n care informaia privind reducerea de pre a)unge la consumatori. Focul n care se nt?lnesc
consumatorii i productorii se numete pia.
&egea utilitii marginale descresctoare arat c, la cresterea consumului de bunul 9, utilitatea totala
creste pina la o anumita limita, in timp ce utilitatea marginala este in descrestere po(itiva, atunci cind
E
utilitatea marginala descreste mai )os de (ero, atunci utilitatea devie de(utilitate. =ind utilitatea totala este
ma#ima, utilitatea marginala este nula.
Intrebarea F. <ivelele de cercetare ale teoriei economice.
Activitatea de alocare i utili(are a resurselor se reali(ea( prin deci(iile luate de ctre agenii
economici % productori i consumatori, v?n(tori i cumprtori, din cadrul sectorului privat, public
i internaional. Fa nivelul agenilor economici, activitile sunt organi(ate, riguros, fiecare agent
fiind un centru de deci(ie i de aciune. Totodat, activitile economice de acelai fel se nsumea( in
cadrul procesului de constituire a cererii i ofertei globale "totale$, cunosc?nd grade diferite de
agregare i apariia unor noi centre de deci(ie, care vi(ea(, n special, strategiile i politicile de
de(voltare ale agenilor de grup, subramurilor i ramuril or economiei naionale. In consecin,
activitatea economic se poate structura "clasifica$, dup subiectul deci(iei i dup natura mrimilor
economice care intr n anali( "gradul de agregare$ pe patru niveluri: microeconomia,
me(oeconomia, macroeconomia i mondoecon.
8icroeconomia. 2i(iunea microeconomic de abordare i anali( a economiei, a fenomenelor
acesteia s%a impus n teoria economic n ultima treime a secolului 9I9 i nceputul secolului 99.
5ste evident c tiina economic a aprut fr s se fac o astfel de delimitare, iar fenomenele
economice erau abordate, de cele mai multe ori, din punctulK de vedere pe care ast(i l numim
macroeconomic. *e e#emplu, anali(ele clasicilor referitoare la natura avuiei, la valoare, bani, profit,
salariu, rent, capital %etc, se fceau n mod global. Anali(a microeconomic a pus accentul pe studiul
categoriilor: pre, cerere i ofert, pia i concuren, urmrind s determine, n acest cadru specific
economiei de pia, comportamentul agentului economic productor i consumator, la nceput ca
individ, iar ulterior i ca firm care acionea( n mod i(olat n conte#tul menionat. Aceasta nu
nseamn c abordarea microeconomic evit problemele globale cum ar fi noiunea de cerere i
ofert global, de pia global sau de ec+ilibru economic general. Toate acestea ns sunt
interpretate ca sum a comportamentelor individuale i, n consecin, i activitatea economic de
ansamblu apare ca sum a prilor componente. <icroeconomia, ca structur de ba( a economiei,
desemnea( ansamblul proceselor care se desfoar la nivelul firmelor economice speciali(ate,
care produc bunuri materiale i servicii i acionea( n sfera produciei sau circulaiei. Interesele
microagenilor economici sunt diferite i deseori opuse%, ceea c%e tace ca raporturile dintre ei s f i e
att de conlucrare c?t i de concuren. <icroagenii sunt uniti elementare de producie i
consum, n sensul c prin mrimea i dimensiunile fiecruia dintre ei , nu pot influena
semnificativ piaa, prin componentele sale, cererea i oferta. Fa nivel microeconomic, deci(iile
persoanelor sau firmelor i interaciunea dintre ele precum i mrimile economice de anali( au
caracter individual i concret "piee concrete, produse concrete, etc$. Teoria microeconomic a
fundamentat instrumente utile n anali(a fenomenului de pia i a comportamentului agentului
economic. *ar, odat cu apariia marilor de(ec+ilibre din activitatea economic de ansamblu,
care se manifest sub orm do cri(e economice, i care afectau activitatea agenilor economici,
anali(ele de comportament ale abordrii microeconomice s%au dovedit insuficiente i ineficiente. 4%a
impus o nou abordare a fenomenului economic oare pleac de la vi(iunea de ansamblu a
fenomenului, ceea ce a cptat denumirea de vi(iune macroeconomic.
8ezoeconomia. &n aceast concepie realitatea economic este interpretat ca un ansamblu,
re(ultat tot din activitatea agenilor economici, ns, nu ca sum .a unor indivi(i i firme i(olate.
Agenii economici au nu numai o structur eterogen ci i ierar+ic. Astfel, alturi de micro%agenii
economici funcionea( i asociaii de ntreprinderi, foarte comple#e. Acestea se compun din mai
multe uniti elementare "microageni din a cror integrare re(ult 3ruurile industriale% /oldin3-urile
"companie care deine cea mai mare parte sau totalitatea aciunilor a doua sau mai multe companii
subsidiare, filiale$, trusturile% cororaiile .a. Totodat, se manifest tendina multor microageni
economici de a forma or3anizaii ale roductorilor i consumatorilor% care au o mai mare stabilitate i
capacitate de concuren. Aceste organi(aii, deseori, se nasc la nivel local, regional sau la nivel de
ramur, sub form de federaii i confederaii. Agregarea "nsumarea$ activitilor economice la
nivel (onal "regional$ ale grupurilor de ntreprinderi "firme, gospodrii famil iale, bnci,
C
administraii, etc.$ sau la nivel de ramuri i subramuri ale economiei naionale, repre(int domeniul
de anali( al me(oeconomiei.
8acroeconomia. Fa acest nivel, activitile economice i mrimile car e intervin au caracter
agregat "oma), inflaie, pia n general, nivel mediu al preului etc$. Oealitatea economic este
interpretat ca un ansamblu n care agenii economici se gsesc ntr%o str?ns interaciune nscris
ntr%un circuit macroeconomic. ntreruperea acestui circuit se manifest prin cri(e economice,
ceea ce afectea( activitatea fiecrui agent economic n parte. *e aici apare i necesitatea
interveniei n activitatea economic de ansamblu, n vederea prevenirii sau remedierii de(ec+ilibrelor
grave care se manifest n economie. <acroeconomia cuprinde, deci, activitile economice privite prin
prisma efectelor lor la nivel naional%statal i. n funcie de acestea, ansamblul deci(ional de m?suii
intervenioniste ale puterii publice n concordan cu obiectivele economice i sociale urmrite ntr%
o anumit perioada.
!cnd abstracie de componenta de politic economic a macroeconomiei, aceasta este
identificat adesea cu economia naional.
8ondoeconomia repre(int integrarea nivelurilor economice. 5a cuprinde economiile naionale
ale tuturor statelor lumii, interdependenele economice dintre state, generate de divi(iunea
internaional a muncii, funcionarea pieei mondiale i a circuitului economic mondial.
Intrebarea *.#unciile tiinei economice.
#iind principala stiinta economica , teoria economica indeplinaste mai multe functii, cele mai
importante fiind urmatoarele :
,. functia cognitiva, adica functia de studiere a relatiilor economice , de colectare a faptelor si
fenomenelor economice , de sinteti(are si e#plicare a acestora.
.. %unctia metodologica Q consta in faptul ca teoria economica elaborea(a modalitatile si instrumentele
de anali(a a fenomenelor si faptelor economice, formulea(a principalele categorii, legitati si tendinte in
evolutia activitatii economice, toate acestea fiind folosite in procesul de cercetare de catre celelalte stiinte
economice.
/. %unctia normativa sau practica Q are ca obiect elaborarea , in ba(a cercetarilor efectuate , a
strategiilor si programelor de organi(are mai eficienta, mai productiva a activitatii economice.
0. %unctia instructiv&educativa Q consta in formarea ori(ontului economic al cetatenilor unei ri, n
famili(area cu modul de funcionare a economiilor contemporane , in de(voltarea convingerii c nivelul de
via intr%o ar sau alta depinde , in primul rind de nivelul productivitaii muncii cetenilor acesteia.
Intrebarea ,. <evoile umane i interesele economice.
*in toate timpurile, oamenii au urmarit scopul de a%si satisface nevoile.
'evoile umane-nite cerine% nite necesiti obiective )subiective" ale indivizilor i societii de a
oseda i a folosi anumite bunuri% du destinaia acestora.
In afara de nevoile materiale, omul ca individ social provoaca interes pentru cultura, civili((atie,
prestigiu s.a.
8rin urmare, nevoile pot fi divi(ate in . grupe mari: materiale si spirituale. 4atisfacerea unor nevoi,
conduce la aparitia altora, de obicei de proportii mai mari. 8osibilitatile satesfacirilor nevoilor umane sunt
limitate de raritatea resurselor si de nivelul capacitatii oamenilor. 'mul trebuie sa corele(e dorintele sale
G
infininte cu posibilitatile. Trasatura principala a nevoilor este caracterul nelimitat al acestora, numarul lor
crescind odata cu cresterea de(voltarii societatii.
+n funcie de caracterul tridimensional al eistenei umane nevoile sunt clasificate 'n)
Sevoi fi(iologice % de +ran, mbrcminte, locuin etc.
Sevoi sociale % satisfcute prin comunicare, prin participarea la viaa socil.
Sevoi spiritual%psi+ologice %nevoi de a se instrui, de dragoste, de a se informa.
,up gradul de compleitate, detreminate de nivelul dezvoltrii economice i culturale nevoile sunt)
Inferioare sau de ba( "+rana, apa$.
4uperioare sau comple#e "studii,cunotine$.
Trstura principal a nevoilor este caracterul lor nelimitat. Sumrul nevoilor crete odat cu
de(voltarea societii%le3ea creterii nevoilor umane.
Interesele ec-c re. Sevoile umane intelese de oameni si difinite mobil activitatii in vederea dobindirii
resurselor si bunurilor necesare satisfacerii cerintelor.
,.interese personale, de grup, generale.
Intrebarea 4.>esursele economice i caracterul lor limitat. &roblema economic fundamental.
Resursele economice%totalitatea elementelor naturale, umane, financiare, informaionle i te+nologice
atrase i utili(ate pentru producerea bunurilor necesare satisfacerii nevoilor umane.
=lasificarea resurselor:
Resurse primare (create de natur#)
a$ -es. umane-populaia din punct de vedere cantitativ, calitativ, structural) numr, calificare etc.
b $-es. naturale- fondul financiar, pdurile, apele, zcmintele minerale.
Resurse derivate (acumulate, create de om)
a$-es. materiale- capital te#nic sub form de maini, utila.e, construcii, sisteme de transport
b$-es. financiare- de care dispune populaia, statul i 'ntreprinderile.
c$ -es. inovaionale- cunotine eperien, te#nologii.
d$ -es. informaionale-ce permit agenilor econ. s cunoasc realitatea,s ia decizii, s acioneze.
Trstura fundamental a resurselor economice const n caracteru lor limitat. 4unt limitate resursele de
apa si de sol, resursele de soare si aer etc. *evin tot mai rare resursele neregenerabile "(acamintele minerale,
inclusiv ga(ele naturale, petrolul minereul de fier, carbunele,etc.$ iar intr%un viitor previ(ibil unele din ele ar
putea sa dispara cu totul. Oaritatea resurselor conditionea(a i raritatea "altfel spus, caracterul limitat$
bunurilor economice produse de societate. In asemenea conditii, apare o neconcordanta, o tensiune intre
nevoile care cresc intruna si resursele "bunnurile economice$ care sunt limitate si rare. 7e3ea raritii-
raportul dintre resurse i nevoi "tensiunea dintre nevoile care cresc ntruna i resursele care sunt limitate i
rare$.
H
$roblema alegerii resurselor si a utilizarii eficiente a acestora constituie roblema fundamentala a
economiei. Intr%u cit resurele sunt limitate, iar nevoile limitate si cresc pe (i ce trece, omenirea este nevoita
sa aleaga acea forma de activitate care ar permite utili(area cit mai rationala si eficienta a resurselor
disponibile. *eoarece omenirea nu este capabila sa produca toate bunurile si serviciile, pe la care la doreste
atit indivi(ii cit si intreprinderile si statul inaite de a declansa a activitate economica sunt nevoiti sa raspunde
la / intrebari: CeG CitG &entru cineG
Intrebarea 1+. Hunurile economice i caracteristicile lor.
*in utili(area si consumul resurselor re(ulta bunurile economice.
Hunurile economiceI un re(ultat al aciunii umane, destinat s satisfac o nevoie economic dat prin
combinarea si consumul resurselor disponibile.
ClasificareI
dup origine:
bunuri libere / nu sunt rezultat al aciunii umane, nu au costuri de procurare
bunuri economice / sunt rezultat al aciunii umane, au costuri de procurare
dup modul de circulaie:
bunuri marf / trec de la productor la consumator prin pia
bunuri non-marf / trec de la productor la consumator fr intermedierea pieei
conform naturii econimice a bunurilor:
bunuri de consum- #aine, #rana
bunuri de capital- masine, uitla., strung etc.
dupa termenul de utili(are:
de folosinta curenta / #rana
de folosinta indelungata / T0, masini, cladiri
dup scopul consumului:
bunuri finale / sunt destinate consumului final "bunuri de consum$
bunuri intermediare / sunt destinate consumului productiv "bunuri de ec#ipament sau de investiii$
dup sectorul economic n care sunt produse:
bunuri publice / sunt destinate satisfacerii nevoilor economice publice "colective$
bunuri private / sunt destinate satisfacerii nevoilor economice private "individuale$
dup forma pe care o imbraca:
bunuri / sunt substaniale "tangibile$ ) momentul producerii lor difer de momentul consumului
servicii / sunt non-substaniale ) momentul producerii lor coincide cu momentul consumului
dupa sectorul din care provin:
,J
bunuri primare
bunuri secundare
bunuri terte
alte:
normale- bunuri a caror cerere creste odata cu cresterea veniturilor
inferioare- bunuri la care cererrea se reduce odata cu crestrea veniturilo
substituibile- cele care pot fi subtituite
complementare- care nu se utilizeaza una fara alta "masina si motorina$
Trsturile bunurilor economiceI
sunt rezultat al aciunii )activitii" umane
sunt utile
sunt disonibile )accesibile"
sunt rare
au cost oortun% care este valoarea cele mai bune dintre sansele sacrificate, la care se renunt
atunci cind se cumpara ceva.
>aritateaI proprietatea unui bun "sau resurs economic$ de a fi insuficient"$ n raport cu nevoia
sau nevoile economice generatoare. Oaritatea este o relaie ntre nevoia economic i bunul "resursa$
asociat"$.

Intrebarea 11. $ctivitatea economicI faze i indicatori.

$ctivitatea economicIansamblul de aciuni umane, individuale sau sociali(ate, destinate s obin
bunurile economice necesare satisfacerii nevoilor economice
#orme ale activitii economiceI
dup forma de proprietate asupra bunurilor intermediare utili(ate:
activiti economice private Q produc bunuri i servicii private "individuale$
activiti economice publice Q produc bunuri i servicii publice "colective$
dup gradul de prelucrare a bunurilor de consum:
sectorul primar: bunurile economice au un grad de prelucrare primar, incipient
sectorul secundar: bunurile economice au un grad de prelucrare superior
sectorul teriar: bunurile economice apar e#clusiv sub forma serviciilor
dup transparena n raport cu contabilitatea naional:
activiti economice oficiale: sunt contabili(abile de ctre autoritatea public
,,
productoare de mrfuri: agenii economici propriu%(ii
productoare de bunuri economice non%marf: economia casnic "gospodrii$
activiti economice subterane: scap contabili(rii autoritii publice
AE implica * faze+ productia, schimbul, repartitia, consumul.
&roductia Q constituie totalitatea eforturilor si operatiunilor umane de combinare a factorilor de
productie in cadrul diferitelor uniti de producie " de e#.intreprinderi$, in scopul obtinerii bunurilor
materiale i a serviciilor.
.c/imbul )sau circulatia" Q este o alta fa(a a activitaii economice, in cadrul creia bunurile produse
sunt depo(itate si pastrate, sunt sc+imbate cu alte bunuri, sau sunt trecute de la o persoana la alta prin actul
de vin(are%cumparare. 4c+imbul bunurilor se efectuea(a prin intermediul unor servicii precum si cele
comerciale, de comunicaii i de telecomunicaii, de transport, de depo(itare si de pstrare.
>eartiia Q este o activitate prin intermediul creia bunurile produse sunt distribuite participantilor la
procesul de productie. In lumea modern, repartiia se infptueste sub forma distribuirii si redistribuirii
veniturilor " salarii, profituri, impo(ite, ta#e$ intre agentii economici si intre membrii societii.
Consumul Q care este scopul final al oricrei activiti economice, const in folosirea, utili(area
bunurilor i satisfacerea nevoilor. =onsumul poate fi intermediar "productive$ sau final.
Indicarori ai activitatii economice sunt: rentabilitatea, lichiditatea, solvabilitatea.
Intrebarea 12 .$3enii economiciI tiuri i funcii.
In activitatea economica, productia si repartitia, sc+imbul si consumul bunurilor si serviciilor, in calitate
de agenti economici intervin peroane fi(ice si )uridice., care intr%un anumit mod adopta niste deci(ii
referitoare la organiarea, guvernarea si finali(area proceseol economice. $articipanii la viata economica
sau persoanele fizice sau ,uridice care indeplinesc anumite functii speciale in activitatea economica se
numesc agenti economici.
Agentii economici sunt grupati in 1 categorii si anume: mena,ele, intreprinderile, instituiile
financiare, administraia public#, restul lumii.
'rice activitate economica porneste de la menaJe "numite si gospodrii$ , care pot fi repre(entate de o
persoan aparte sau o familie. !uncia principal a acestora este consumul, dar mena)ele desfoar i
operaiuni de productie casnica, nemarfar, mai cu seam in rile cu un nivel de de(voltare mai modest.
<ena)ele ofer societii resursele necesare organi(rii activitii economice "for de munc, capital,
terenuri de pmint$ i primesc in sc+imb venituri, pe care le folosesc pentru procurarea bunurilor de consum
sau pentru formarea de economii..
Intrerinderile ) firmele" K au ca functie de ba( producerea bunurilor materiale si a serviciilor
marfare destinate sc+imbului sau vin(rii%cumprrii. 4copul activitii intreprinderilor este obinerea
profitului.
Instituiile financiare " in principal bncile, dar si societile de asigurri$ au ca activitate de ba(
colectarea economiilor i transformarea acestora, prin intermediul creditelor, in investiii.
$dministraiile ublice )centrale si locale$ Q indeplinesc . functii : redistribuirea veniturilor acumulate
prin intermediul impo(itelor si ta#elor i prestarea de servicii nemarfare, in folosul intregii societi:
ocrotirea sntii, educaia, construirea drumurilor, prote)area mediului ambiant, de(voltarea culturii s.a..
Intrebarea 1!. .istemul economic i formele lui.
,.
In orice societate, procesul de productie se efetuiaca prin intermediul unor forme sociale care se
modifica in dependenta de locul si timpul in care se desfasoara, precum si de conditiile economice.
-istemul economic reprezinta o modalitate specifica de utilizare a resurselor economice rare,de
organizare a procesului de productie si de trecere a bunurilor create la consumator.
4ocietatea umana in procesul de de(voltare al sau a trecut prin mai multe forme de organi(are a
activitatii economice, si anume:
economie naturala
economie de marfuri (de schimb)
economie centralizata
Aceste forme de organi(are a activitatii economice reflecta nivelul divers de de(voltare al fortelor de
productie, de divi(iune a muncii, de cooperera si sociali(are. !uncitonarea loc se reali(ea(a utili(ind diferite
subsisteme. !ormele de activitate economica functionea(a pe parcursul diverselor perioade de timp din
instoria omenirii, ele includ diferite moduri de productie, care scot in evidenta cerintele sociale.
1istemele economice se deosebesc dupa urmatoarele criterii)
,$forma predominanta a proprietetii asupra resurselor si re(ultatelor actului de producere-
.$scopul urmarit de cei care organi(ea(a o activitate economica oarecare-
/$modul de stabilire a relatiilor dintre participantii la activitatea economica-
0$caracterul motivarii atingerii unor performante mai inalte-
Intrebarea 1D. &rorietatea ca fundament al sistemului economic. Tiurile rorietii.
*in punct de vedere economic,proprietatea repre(inta ansamblul relatiilor dintre oameni,in legatura cu
insusire,posedarea resurselor utili(ate in activitatea economica si a re(ultatelor acestei activitati.
4ensul )uridic al cuv.:proprietate: se reduce la drepturile de proprietate,adica dreptul de a stapini bunul
in interes propriu-dreptul de folosinta-dreptul de dispo(itie,s.a. Intrucit sensurile economic si )uridic ale
proprietatii merg mina%n mina,se constata ca:
8roprietatea repre(inta totalitatea raporturilor dintre membrii societatii cu privire la insusirea bunurilor
e#istente in societate,raporturi reglementate de acte )uridice sau norme sociale.
8roprietatea se pre(inta sub forma unitatii si inter%conditionarii elementelor sale de ba(a:obiectul si
subiectul proprietatii.
'biectul proprietatii il pot constitui bunurile materiale si imateriale"e#:informatiile$,atit sub forma
resurselor economice cit si a re(ultatelor economice"o cladire,un lot de pamint,utila)ul,automobile,s.a$
4ubiectii proprietatii sunt posesorii obiectelor prorietatii si ei pot fi:a$persoanele
fi(ice"indivi(ii,mena)ele$,b$persoanele )uridice.c$diferite organi(atii"nationale sau internationale$,d$statul
!ipurile formelor de proprietate
a$proprietatea privata "particulara$,care poate fi:individuala,individual%asociativa,private de
familie,privat%asociativa.8roprietatea privata poate fi ba(ata pe munca individuala sau pe cea salariata.
b$proprietatea publica "Rde stat:$,cunoasta asemenea forme ca:proprietatea administratiei centrale si
proprietatea administratiei locale "Rproprietatea municipala:$
,/
c$proprietatea mi#ta. Acest tip de proprietata combina,in diferite proportii,proprietatea private cu cea
publica,iar in unele ca(uri proprietatea nationala cu cea internationala.8roprietatea mi#ta poate fi:privat%
publica nationala,privat%publica multinationala.
In sistemul economiei de piata loculcentral apartine proprietatilor private.Astfel,CJ%G1T din 8IN%ul
tarilor de(voltate este creat in cadrul proprietatilor private.*esi in proportii diferite",J%1JT$,proprietatea
publica e pre(enta asta(i in toate tarile lumii.
8roprietatea private este temelia libertatii economice. 8rin sistemul drepturilor de proprietate totalitatea
normelor de repre(entare la accesul la resursele i bunurile rare.
*repturile de proprietate se reali(ea( n urmtoarele atribute de ba(:
% deinere
% aplicare
% divi(iune
%definire
% atenuare.
*einerea drepturilor de proprietate presupune posedarea e#clusiv a resurselor i bunurilor rare de un
anumit subiect. Aplicarea drepturilor de proprietate nseamn e#cluderea de la un subiect de la accesul
resurselor i bunurilor rare. *ivi(iunea drepturilor de proprietate presupune descompunerea lor n diverse
mputerniciri mai importante fiind urmtoarele: drepturile de posesiune, de utili(are, de administrare, de
u(ufruct, de valoare capital, la securitate, la motenire, de inter(icere a utili(rii pgubitoare, neeficiente.
*efinirea drepturilor de proprietate pre(int determinarea e#act a mputernicirilor ce aparin proprietarului.
=u ct mai distinct sunt definite drepturile de proprietate cu att mai nalte sunt re(ultatele activitii
economice. Atenuarea drepturilor de proprietate presupune definirea ine#act i aplicarea insuficient a
acestor drepturi ce determin apariia conflictelor n cadrul activitii economice i utili(area ineficient a
resurselor economice.
Intrebarea 1E. #ormele de or3anizare a economiei.
Economia na"ional# reprezint acel sistem economic prin care fiecare comunitate 'i satisface
trebuinele din producia proprie, deci avem de-a face cu un sistem 'nc#is. Aceast form de organi(are a
economiei a fost specific n comuna primitiv, sclavagism i feudalism. =u toate acestea, c+iar n comuna
primitiv unele produse nu puteau fi obinute n propria gospodrie, ci erau procurate prin sc+imb. &n
conclu(ie, economia de sc+imb a aprut cu mult naintea produciei de mrfuri, ns nainte de prima
divi(iune social a muncii.
Economia de schimb este acea form de organizare a economiei 'n care rolul determinant 'l are
viaa, confruntarea dintre cerere i ofert. Acest tip de economie a evoluat de la o economie de pia liber
cu o concuren pur, la o economie n care predomin concurena imperfect, respectiv se manifest puterea
marilor corporaii monopoliste i din ce n ce mai mult a statului.
Tipurile actuale de economie de sc+imb care e#ist n rile de(voltate sunt:
% multipolare "multitudinea i diversitatea centrelor de deci(ie economic$-
% descentrali(at: orice agent economic are autonomie de opiune, de deci(ie i aciune-
% de ntreprindere: spaiul microeconomic este fundamental n activitile din economia naional-
% de calcul n e#presie monetar-
% statul e#ercit o influen indirect i global-
% profitul repre(int mobilul central al unitii economice.
Treapta calitativ superioar a economiei de sc+imb o repre(int producia de mrfuri. 8roducia de
mrfuri pentru a e#ista trebuie a ntruni simultan . condiii:
% autonomia "independena productorilor$
,0
% divi(iunea social a muncii
Economia de comanda. Acest sistem economic a e#istat intre anii ,H,C%,HH, in fosta 7O44, iar
dupa cel de al II ra(boi mondial intr%o serie de tari din 5uropa =entrala si din Asia, inclusiv si =+ina, sub
denumirea de socialism. Asta(i socialismul ca sistem economic a disparut cu totul. 5conomia de comanda
insa, aub alte forme, ca un sector dominant in economia multor tari este atestata inca din Antic+itate.
Economia de schimb "socialista sau planificata$ are drept trasatura definitorie, ca statul, ca unic
prorprietar al principalelor resurse economice, gestioneaza de unul singur atit productia, cit si sc#imbul si
repartitia de bunuri si servicii. In economia de comanda lispseste libertatea de alegere a producatorului si
consumatorului, precum si responsabilitatea personala pentru activitatea desfasurata. In acest tip de
economie, toate activitatile erau planificate conform planui, prevederile caruia erau obligatorii pentru toti
agentii economici. 8returile si salariile erau stabilite de catre instantele seperioare de stat. 4copul era simplu:
indeplnirea obiectivelor stabilite de catre organele de stat.
Intrebrea 1F. Economia natural i economia de sc/imb.
Economia naturala reprezinta o forma de organizare a activitatii economice,in care bunurile produse
sint destinate autoconsumului,nevoile fiind satisfacute fara a se apela la schimb.Economia naturala este
un sistem economic inchis.
Fa un anumit nivel al de(voltarii sale,economia naturala a devenit o piedica in calea de(voltarii
economiei,asta ducind la transformarea ei intr%o economie producatoare de marfuri, numita Reconomie de
sc+imb:,in care c+iar de la inceput sunt produse pt vin(are. 8rodusele muncii sunt destina strict necesitatilor
de consum ale producatorilor. Totodata, uneltele pe cate comunitatea nu le putea produce, erau procurare pe
ba(a de sc+imb, dar nu predominau aceste realtii de sc+imb. Trasarurile economiei naturale suntI
scopul productiei in constituia autoconsmul
munca in economia naturala avea caracter social cuprind in limitele inguste ale unitatilor de
productie. 2ormta de munca era lipsita de mobilitate, deoarece .uridic depindea de unitatea de productie.
Te#nologia era inapoiata, primitiva si se pune accentul de munca fizica
&a baza economiei se afla agriculura si mestesugaritul.
-aspunsurile la intrebarile 3ce4 !um4 5entru cine4 erau determinate de traditii transimise din
genereatii in generatii
=onditiile care au generat trecerea treptata la economia de sc+imb:
,$divi(iunea sociala a muncii"speciali(area agentilor economici in crearea unor bunuri destinate vin(arii
sau sc+imbului,numite:marfa:$
.$autonomia si independenta economica a agentilor economici,"ba(ata pe proprietatea private,adica poti
folosi resursele disponibile dupa bunul%plac
/$aparitia pietei ca loc de intilnire a producatorilor si vin(atorilor ca loc unde se face sc+imbul sau
vin(area%cumpararea
0$moneti(area economiei"aparitia si impunerea monedei in calitate de instrument de intermediere a
sac+imburilor economice si de apreciere a pretului bunurilor destinate vin(arii%cumpararii$.
In pre(ent, economia naturala mai e#ista ca un sector aparte doar in tarile cele mai slab de(voltate din
Africa,Asia, si America Fatina, dar si unele regiuni mumtoase sau i(olate din 5uropa.
,1
Economia de piata reprezinta o forma de organizare a activitatii economice ce se spri,ina pe legitatile
economice obiecive, in cadrul careia corelatia dintre cerere si oferta determina principiile esentiale de
utilizare si alocare a resurselor economice . Trasaturile sistemului economic de piata:
,$preponderenta proprietatii private
.$economia este decentrali(ata"toate deci(iile economico%financiare sunt luate in mod nemi)locit de
catre agentii economici,care isi asuma toate riscurile$.
/$centrul activitatii economice si principiul regulator al acesteia este piata concurentiala"prin
mecanismul cererii si ofertei,piata determina asortimentul,calitatea si cantitatea produsului ce urmea(a sa fie
produs.$
0$ma#imi(area profitului"profitul este forta motrice a activitatii economice.<arimea profitului ce poate
fi obtinuta este nelimitata,ceea ce%i tine pe intreprin(atori intr%o permanenta cautare,inovare,de lupta de
concurenta$
1$preturile la marea ma)oritate a bunurilor materiale si serviciilor se formea(a liber"in urma negocierilor
dintre vin(atori si cumparatori$
E$agentii economici se afla intr%o stare de concurenta permanenta.
Intrebarea 1*. HaniiI esena i funciile banilor.
8entru a rspunde la ntrebarea ce sunt banii, trebuie mai nti s anali(m funciile acestora. <ai
mult, cunioscnd funciile ndeplinite de bani, putem determina uor rolul acestora n desfurarea
activitii economice. Iat care sunt principalele funcii ale banilor:
.) /anii ca unitate de m#sur# "aceast funcie mai este numit etalon al preurilor" sau instrument de
msurare a valorii"$.
8entru a nelege mai bine esena acestei funcii, vom recurge la unele e#emple "n acest ca(, comparaii$
din alte domenii. Astfel, unitatea "sau instrumentul$ de msur a greutii este ilogramul, a lungimii
metrul, a energiei electrice consumate % UPor etc. Nanii snt o unitate de msur a valorii diferitelor
bunuri i servicii din cadrul economiei, o unitate de stabilire a preului acestora.
Nanii ndeplinesc, n mod abstract, funcia de unitate de msur. Astfel, pentru a fi#a preul unui
automobil, nu este neaprat necesar s inem la momentul respectiv banii n mn sau n bu(unar.
8entru ndeplinirea funciei de msurare a valorii, se stabilete un etalon monetar, care n trecut avea
drept suport cantitatea de aur pe care o repre(enta fiecare unitate monetar- de e#emplu, din anul ,GC.
pn n ,H/0, ,V 47A repre(enta ,,1J0 g de aur fin.
&ncepnd cu ultimele dou decenii ale secolului 99, dup demoneti(area aurului, etalonul monetar este
determinat de unitatea elementar de putere de cumprare a monedei respective.
0) /anii ca mi,loc de schimb sau mi,loc de circula"ie. Aceast funcie banii o ndeplinesc prin
intermedierea sc+imbului, eliminnd astfel trocul. &n acest ca(, formula sc+imbului devine: <%N%<. Fa
prima fa(, marfa este vndut pentru o sum de bani oarecare, iar la cea de a doua, banii obinui se
transform n bunurile de care are nevoie persoana respectiv. !r bani ar fi imposibile miliardele de
tran(acii ce au loc anual n fiecare economie modern, precum i n relaiile dintre ri. 7nii specialiti
socotesc, din acest considerent, c aceasta i este principala funcie a banilor.
1) A treia funcie important a banilor este cea de conservare a valorii, numit i funcia de
te(auri(are" sau de mi)loc de economisire". n fine, acestei funcii i se mai spune funcia de re(erv a
puterii de cumprare". 4ub forma monedei de aur i de argint, iar n pre(ent sub forma valutelor liber
convertibile "dolarul, euro, lira sterlin etc.$, care au o putere de cumprare mai mult sau mai puin
stabil, moneda poate fi pstrat fie n bnci, fie n safeuri speciale, fie la ciorap:, ca apoi s fie
folosit pentru procurarea bunurilor necesare. Nanii ndeplinesc aceast funcie deoarece ei snt o
ntruc+ipare a oricrei a v u i i . Acum, cunoscnd principalele funcii ale banilor, am putea
formula i o definiie a acestora.
,E
Aadar, banii reprezint un bun acceptat de toat lumea 'n calitate de mi.loc de sc#imb, mi.loc de
tezaurizare i unitate de msur.
&n economiile moderne, banii ndeplinesc i alte funcii. Astfel, ei au devenit un instrument important de
gestiune strategic a economici. <anevrnd cu masa monetar i cu rata dobn(ii, guvernele contempo rane
influenea( n mod nemi)locit activitatea economic. Nanii pot servi drept instrument eficient de depire
a cri(elor economice, de ncura)are a e#porturilor, de redistribuire a venitului naional.
Intrebarea 1,.0ntrerindereaI scoul i funciile sale.
Intrerinderea - este o unitate economica productoare, care combin factorii de productie in scopul
obinerii unor bunuri sau servicii, care, fiind reali(ate pe pia, aduc proprietarului intreprinderii un anumit
profit.
In economia de pia, intreprinderea dispune de o autonomie deci(ional, financiar, te+nic i
organi(atoric. 5a are drept obiective de ba( ma#imi(area profitului i cresterea pe termen lung.
#unciile economice ale intrerinderii I
Intreprinderea este o unitate multifuncional, care ii desfoar activitatea intr%un mediu foarte
comple#, indeplinind mai multe funcii de ba( :
1" funcia de 3estiune sau mana3erial K care const in organi(area , coordonarea, diri)area i
controlarea activitii in cadrul unitii economice respective.
2" #uncia financiar K al crei rol este de a aduna , a utili(a i a gestiona capitalul pe care il are la
dispo(iie.
!" #uncia social K care are misiunea de a gestiona resursele umane implicate in afacere.
D" #uncia de arovizionare K care consta in procurarea bunurilor necesare pentru activitatea
economica i gestionarea lor.
E" #uncia te/nica numit i funcia de roducie K care include i funcia de cercetare%de(voltare.
F" #uncia comercial sau de mar=etin3 K care const in studierea pieei i comerciali(area bunurilor
i a serviciilor produse.
Cele mai imortante funcii ale intrerinderii suntI de management, de mareting, de producere.
8ana3ementul K constituie un ansamblu de activiti ce vi(ea( organi(area, conducerea i gestiunea
intreprinderilor.
8ar=etin3ul K un ansamblu de mi)loace de care dispune o intreprindere pentru asi gsi sau pentru asi
crea propria sa pia, propria sa clientel.
&roducerea K este o alta funcie importanta a itreprinderii. 5a const in combinarea factorilor de
producie "munca, capital etc.$ in scopul confectionrii unor bunuri i al prestrii unor servicii "e#.
*omeniul invmintului, ocrotirea sntii, activitatea +otelier i bancar$.
Intrebarea 14.Clasificarea ntrerinderilor.
Sumrul impuntor de intreprinderi in orice tar presupune clasificarea lor dup diferite criterii, si
anume dup forma de proprietate, mrime, domeniu de activitate, statut )uridic etc.
,. din punct de vedere al domeniului (ramurii) de activitate , intreprinderile pot fi : industriale,
agricole, comerciale, bancare, de asigurri.
.. din punc de vedere al formei de proprietate , intreprinderile se impart in private, publice, mite.
/. dup# dimensiunea lor (in realitate dup# nr persoanelor ocupate), intreprinderile pot fi : mici,
mi.locii, mari.
,C
*e regula intreprinderile mici au pina la ,JJ de salariati, cele mi)locii intre % ,JJ si 1JJ, iar cele mari Q
mai mult de 1JJ de salariati.
Intrerinderile mici K constituie fundamentul economiei de piat. *e regul, datorit c+eltuielilor de
productie reduse "lipsa c+eltuielilor pt publicitate, gestiune etc.$ si a capacitaii de manevr, aceste
intreprinderi mentin mereu aprinsa flacara spiritului de concuren. *in aceste considerente, in rile cu o
economie de(voltat statul spri)in intreprinderile mici, inclusiv prin elaborarea unei legislaii anti monopol.
In O< circa HJT din nr total de intreprinderi, in principal din agricultura, nu folosesc munca salariat
sau o folosesc oca(ional.
Intrerinderile mari K desi relativ nu prea numeroase, asigur producerea prii covritoare , in unele
ri pn la CJ%HJT din volumul total de bunuri si servicii produse. Aceste performante se datorea( crerii
conditiilor optime pentru aplicarea in practica a reali(arilor progresului te+nico%stiinific. Anume
intreprinderile mari asigur stabilitatea i progresul in intreaga economie.
*. din punct de vedere al statutului ,uridic, intreprinderile se impart in 1 categorii +
a$ individuale.
b$ !ooperative "intreprinderi asociative$.
c$ 1ocieti) - de persoane "in comandit simpl$. Q de capitaluri "in comandit pe actiuni si societi
pe actiuni$. Q societi cu rspundere limitat "mi#te: de persoane si de capitaluri$.
d$ 6ntreprinderi publice sub forma de regii autonome.
In conformitate cu legea cu privire al antreprenoriat si intreprinderi din O<, sunt preva(ute urmatoarele
forme ale intreprinderilor:
. Antreprenoriatul mic+
Intrerinderea individual K este o unitate economic aparinind unei singure persoane
" proprietarul capitalului investit$, care gestionea( ea nsi intreprinderea i isi asum toate riscurile i
responsabilitaile. *e multe ori aceasta persoan poate fi singurul anga)at al intreprinderii. Intrepr.indivit
st deosebit de rspindite in agricultur,in comertul cu amnuntul s.a.
.ocieti cu rsundere limitat ).>7" K "intre . i 1J de membri$ se disting prin faptul c
responsabilitatea persoanelor asociate se limitea( la mrimea aportului fiecreia la capitalul comun. In
ca(ul 4OF%urilor, titlurile de proprietate nu pot fi cedate prtilor tere decit in condiii foarte riguroase.
8uterea de deci(ie a fiecrui asociat depinde de ponderea pe care o detine acesta in capitalul comun
.ocietate in nume colectiv K este organi(ata de citeva persoane care isi asuma toata
responsabilitatea cu intreg patrimoniu sau pentru respectarea obligatiunilor societatii
Intrerindere in comandita K in care se asocia(a un grup de persoane care se divi(ea(a in
comanditar si comanditati. Oaspunderea pentru obligatiunile societatii o poarta cu intreg patrimoniul sau
comanditarii. ' asemenea forma de organi(are poate fi in varianta simpla sau ca 4.A.
. Antreprenoriatul mediu+
.ociettile e aciuni ).$" K este o forma de organi(are de principii de asociere a unor
capuitaluri individuale, fonadatorii poarta raspundere pentru anga)amentele societatii in limitele
capitalului actionar. 7n prim avanta) al 4A este faptul ca ele au posibilitatea sa atrag, la formarea
capitalului, un numar mare de persoane , inclusiv cu economii modeste. Anume acest fapt a permis
aparitia unor capitaluri urie, capabile sa faca fa ultimilor reali(ri ale procesului te+nico%tiinific.
$ciunea este o +irtie de valoare care atesta faptul ca detintorul ei "actionarul$ a investit o anumit sum
de bani in intreprinderea respectiv si este unul din coproprietarii acesteia, acestia au dreptul de a obtine
beneficiu intreprinderii, numit "divident$. 5#ista 4.A. de tip inc#ise si desc#ise.
Cooeratica de roductie )COO&"% in cate intreaga activitate se desfasoara pe ba(e
coperatiste si raspunderea o poarta membrii cooperativei in limita cotelor fiecaruia.
Intrerindere in arenda K in care activitatea in diferite domenii este organi(ata pe ba(a
contractului de arenda a resurselor. Arendasii, pot include in contract obligaiunile reciproce, termenii
arendei, modul de recuperare in timp etc.
Intrerinderi colective- in cadrul carora in procesul privati(arii patrimoniul este divi(at in
cote membrilor colectivului de munca.
Intrerinderi municiae de stat )I8." K sunt organi(ate de structura administrativa si de
stat pentru solutionarea anumitor probleme publice.
,G
. Antreprenoriatul mare
Comanii mari K care pot fi sub forme de trusturi, concerne, conglomerate. In conditiile
contemporane, companiile mari se califica drept corparatii fie natioanli, fie transnationali. 5le se
caracteri(ea(a pintro structura ierar+ica cu relatii de divers caracter. *e asemenea le este caracteristic variate
modalitati de asociere si subordonare, precum su productia in serie si in masa. *ese ori, corporatiile au
nevoie de detalii, materiale suplimentare si componente care sunt produse de firme mai mici la comanda
speciala, acestea sunt intreprindri satetili.
Intrerinderi mari-mi:te% care pot fi in diverse domenii cu diferite modalitati de activitate.
=orparatiiile mari cunoscute in lume, includ capitaluri multi%nationale. 5le pot fi activa in diverse domenii,
forma de organi(are are atit avanta)e, cit si de(avanta)e. Avanta)ele sunt determinate de concentrarea lor si
de superuoritatea te+nic a productiei. =orporatia este mai atractiva pentru investitii. Sea)unsurile formei date
constau in cota inalta a impo(itelor pe corporarii, de rind cu cel platit de actionar pe divident.
*ivi(area firmelor dupa diferite criterii este destul de convenabila
Intrebarea 2+. $ntrerenorul i rolul lui economic.
$ntrerenoriatul repre(int o activitate de sine stttoare a persoanelor fi(ice i a societii create cu
rspundere material comun, scopul crora este primirea unui beneficiu.
Antreprenorul este persoana, care i asum riscul de antreprenoriat i caut mi)loace pentru organi(area
ntreprinderii. 5l trebuie s cunoasc modul de efectuare al activitii de antreprenoriat, mediul n care se
petrec aciunile practice, problemele cu care se poate confrunta un businessman n activitatea sa i ansele pe
care le are el pentru a le soluiona. Antreprenorul e dator s estime(e la )usta valoare con)uctura pieii i s
decid corect.
Oolul decisiv n apariia i de(voltarea produciei capitaliste i aparine antreprenorul, numit i
businessman" sau om de afaceri". *ei formele concrete de organi(are a afacerilor au evoluat n timp,
antreprenorul, fie acesta o persoan individual sau un colectiv, a fost i a rmas fora motrice a de(voltrii
societii.
Antreprenorul este o persoan sau un grup de persoane care are iniiativa organizrii i gestionrii unei
'ntreprinderi, asumrii riscurilor ce decurg dintr-o asemenea activitate, 'n scopul obinerii unui profit c't
m(i mare posibil.
2ocaia de antreprenor este o raritate. 8otrivit specialitilor, doar C%,,T din populaia unei ri posed
caliti de antreprenor. Asumndu%i toate riscurile, antreprenorul organi(ea( o afacere i, combinnd
munca, capitalul i resursele naturale, produce bunuri materiale sau prestea( diferite servicii. Avnd drept
obiectiv ma#imi(area profitului, el inovea( n permanen, inventea( te+nologii i forme noi de organi(are
a activitii economice, aplic n practic ultimele reali(ri ale tiinei i te+nicii.
Fa prima vedere, s%ar prea c antreprenorul, posednd un capital oarecare, organi(nd o afacere pe care o
conduce n continuare, obinnd venituri importante i ducnd un mod de via mai mult sau mai puin lu#os,
se plasea( deasupra societii, pe care o domin prin banii si, prin puterea sa economic. &n realitate ns
anume el este calul" care trage progresul economic nainte, riscndu%i adeseori averea, iar uneori i viaa.
Iat de ce el pare a fi mai degrab un servitor fidel i fanatic al ntregii societi dect un asupritor. !irete,
e#ist i e#cepii.
'ricum, innd cont de aportul incontestabil al ntreprin(torului la prosperitatea economic, societatea
este obligat s%i ierte anumite apucturi, considerate a fi nu tocmai civili(ate, cum ar fi: setea de avere i de
dominaie, uneori cru(imea, alte cusururi omeneti. Aceasta nu nseamn c atunci cnd acesta ncalc legea
nu trebuie pedepsit.
Intrebarea 21. Husiness micI avantaJe i dezavantaJe.
*up dimensiunea lor "n realitate dup numrul persoanelor ocupate$, ntreprinderile pot fi: mici, mi)locii,
mari. =riteriul dup care o ntreprindere este inclus ntr%o categorie sau alta difer de la o ar la alta. *e regul,
ntreprinderile mici au pn la ,JJ de salariai, cele mi)locii % ntre ,JJ si 1JJ, iar cele mari Q mai mult de 1JJ de
salariai. n !rana ns, de e#emplu, e#ist o alt clasificare: J%H salariai % ntreprindere arti(anal- ,J%0H %
ntreprindere mic- 1J%0HH % ntreprindere medie- peste 1JJ de salariai % ntreprindere mare. O< are o alt tipologie
,H
a ntreprinderilor: cele cu J%.J salariai snt numite ntreprinderi Rmicro:- ,,mici: % cele care anga)ea( ntre
., i C1 de persoane- CE%0HH % ,,medii- i peste 1JJ de salariai % ,,mari:.
ntreprinderile mici constituie, ntr%un fel, nsui fundamentul economiei de pia. <ai mult, de regula,
datorita c+eltuielilor de productie reduse "lipsa c+eltuielilor pentru publicitate, gestiune etc.$ si a capacitatii
de manevra, aceste intreprinderi mentin mereu aprinsa flacara spiritului de concurenta. *in aceste
considerente, in tarile cu o economie de(voltata, statul spri)ina intreprinderile mici, inclusiv prin elaborarea
unei legislatii antimonopol.
In intreaga lume predomina numeric intreprinderile mici. Astfel, in 47A, din cele circa .J de milioane
de intreprinderi, CJT snt intreprinderi mici. &n !ranta ponderea intreprinderilor mici este i mai mare. &n
aceasta tara circa H0T din numarul total de ntreprinderi anga)ea(a mai putin de ,J salariai. <ai mult, EJT
din toate intreprinderile france(e n general nu au nici un salariat. 8redominarea numerica a ntreprinderilor
foarte mici este o trasatura specifica a !rantei. &n 3ermania, din contra, este foarte insemnata ponderea
intreprinderilor mi)locii. &n O<, circa HJT din numarul total al intreprinderilor, in principal din agricultura
nu folosesc munca salariata sau o folosesc oca(ional.
Intreprinderile mici au un rol 'nsemnat 'n economie si urmt avanta)e:
% 4upleea structurilor care le confer o capacitate ridicat de adaptare la fluctuaiile mediului economic-
% &ntreprinderile mici se pot integra relativ uor ntr%o reea industrial regional, ceea ce contribuie pe de
o parte la de(voltarea economic a regiunii respective, iar pe de alt parte la reducerea oma)ului i creterea
nivelului de trai, pentru c ofer locuri de munc-
% *imensiunea lor redus, care contribuie la evitarea birocraiei e#cesive i la evitarea de(umani(rii-
permite cunoaterea mai bun a cererii i o fle#ibilitate mai ridicat la modificrile care se pot manifesta pe
pia.
% formea( la nivelul individual un ansamblu mult mai uor de controlatPcondus.
& sunt organisme cu vocaie industrial sau comercial cu un centru de profit i cu o singur activitate.
% !abric produse i prestea( servicii n condiii de eficien.
*e(avanta)ele businessului mic sunt determinate de caracteristicile distinctive ale intreprinderilor mici:
7 ,imensiunea redus) determin un potenial redus al ntreprinderii, conduce la limitarea cotei de pia,
determin imposibilitatea unor reduceri substaniale ale costurilor unitare i aduce ntreprinderea n situaia
de a face fa unei concurene puternice din partea ntreprinderilor mari. ' cale de a evita aceast concuren
pentru intreprinderile mici poate fi aceea de a )uca rolul de furni(or sau subcontractant pentru aceste
nteprinderi mari.
7 1pecializarea) e determinat de dimensiunea lor redus.
7 5onderea redus pe pia) pre(int avanta)e i de(avanta)e.
7 ,ificulti la intrarea i ieirea de pe o pia) pentru intreprinderile mici pe pia cea mai bun i
convenabil e aceea cu bariere mai ridicate la intrare i mai reduse la ieire. Aceast pia ofer obinerea
unor c?tiguri mai stabile insa cu riscuri mai ridicate din cau(a concurentei puternice din partea
intreprinderilor puternice care pot elimina intreprinderile mici de pe piata
Intrebarea 22. &iaaI aariie% esen% tiuri% funcii.
8iata a aparut cu multe secolele in urma, ca punct de legatura intre productie si consum, autnci cin
functiile acestor . sfere economice s%au delimitat in timp si spatiu. In decursul secolelor, sc+imburile dintre
producatori si consumatori s%au e#tins si perfectionat. 8iata moderna din tarile avansate s%a constituit si s%a
consolidat in ultimele secole. 8iata este asta(i institutia centrala a economiei de pita,nucleul
acesteia,institutie in cadrul careia se inc+eaga toata activitatea economica.
5iata constituie totalitatea relatiilor de vinzare-cumparare dintr-un anumit spatiu geografic.
6n sens ingust, piata poate fi definita drept locul unde se confrunta cererea si oferta de bunuri,servicii si
capitaluri.
85iata,scrie cunoscutul economist austriac 2riedric# 9a:ec;,nu produce bunuri,ci doar transmite
informatia despre acestea.
Trasaturile pietei sunt:
.J
=oncurenta libera intre producatori si dintre proprietarii de resurse
<igrarea libera a capitalului intre ramurile economice si regiuni.
Oeali(area marfurilor la preturi de ec+ilibru, care reglementea(a corelatia dintre cerere si oferta.
%unctiile pietei+
..%unctia de intermediere
8iata ii pune fata in fata pe producatori si consumatori,pe vin(atori si pe cumparatori,facind astfel
posibil sc+imbul. 5a ofera consumatorului posibilitatea de a alege producatorul optim din punctul de vedere
al pretului,calitatii,modelului ales etc.Aceeasi posibilitate de alegere i se ofera si vin(atorului.
0.%unctia de reglementare
Aparuta initial ca o punte de legatura intre producatori si consumatori,treptat,piata devine principalul
mecanism de reglementare a vietii economice.5a indeplineste rolul unei Rmiini invi(ibile:,care dupa cum
spunea A.4mit+ ii Rimpinge: pe agentii economici individuali sa actione(e in conformitate cu interesul
general,determinind producatorii sa confectione(e bunurile si serviciile de care are nevoie societatea la
momentul dat.
1.%unctia de formare a pretului
.*esi c+eltuielile individuale pentru producerea si desfacerea aceluiasi bun sint diferite,piata stabileste
un pret unic,pret care corespunde c+eltuielilor socialmente necesare pentru confectionarea bunului.
*.%unctia de informare.
8rin )ocul liber al ratei profitului si al ratei dobin(ii,piata ofera agentilor economici informatia necesara
despre mersul afacerilor in diferite domenii de activitate.8iata:trimite:semnale producatorilor despre
produsele ce urmea(a a fi confectionate,despre calitatea si volumul lor,despre pofiturile ce pot fi obtinute.
2.%unctia de diferientiere a producatorilor. 8iata ii imbogateste pe invingatorii in lupta de concurenta
si,in acelasi timp,penali(ea(a,pina la falimentare,intreprinderile necompetitive.In acelasi fel,piata stimulea(a
reducerea c+eltuielilor de productie,aplicarea noilor masini si te+nologii,sporirea eficientei
productiei.Impuse de concurenta,interprinderile isi imbogatesc activitatea fara incetare,iar posturile de
raspundere sint puse persoanele cele mai competente.
Sivelul preturilor,salariilor ,precum si multi alti parametri ai activitatii economice ,sint reglementati pe
de o parte,de piata.iar pe de alta parte de stat.
!ipurile pietei
<.,in punctul vedere al nivelului de maturitate,al modului de acces la piata,eista)
a$piata nedezvoltata,cu relatii accidentale si cu o pondere insemnata a relatiilor de barter"troc$,adica de
sc+imb dupa s+ema:marfa%marfa-
b$piata libera(clasica),la care are acces orice vin(ator si cumparator.Aceasta piata intruneste
urmatoarele trasaturi:e#istenta unui numar insemnat de participanti la relatiile de sc+imb,atit producatori cit
si consumatori,mobilitatea absoluta a factorilor de productie-stabilirea preturilor in mod spontan-lipsa
monopolului si a altor forme de dominatie a vietii economice-
c$piata reglementara,caracteristica de regula economiilor mi#te,unde statul intervine in scopul
Rcori)arii:unor deficiente ale pietei ,programind de(voltarea economica si restibuind o parte importanta a
.,
produsului intern brut in conformitate cu anumite obiective sociale,politice si economice.Accesul la o
asemenea piata necesita detinerea unor autori(atii speciale ,eliberate de autoritatile statului.
=.,in punctul de vedere al obiectului tanzactilor,pietele pot fi imparitite in)
Wpiata bunurilor de consum-
Wpiata capitalului-
Wpiata muncii-
Wpiata pamintului si a resurselor natural-
Wpiata +irtiilor de valoare si a valutei-
Wpiata resurselor informationale-
Wpiata produselor cultural%artistice-
Wpiata te+nologiilor si patentelor-
Wpiata monetara de credit-
>.,upa criteriul etinderii geografice,piata poate fi)
Wlocala-
Wregional"in cadrul unei tari sau unui grup de tari$
Wnationala-
Wmondiala.
?.,upa masura in care se manifesta concurenta,piata se imparte in)
Wpiata cu concurenta perfecta si pura-
Wpiata de monopol-
Wpiata cu concurenta imperfect-
Wpiata mi#t.
Intrebarea 2!..tructura i infrastructura ieei.
5lementele de ba(a ale pietei sunt cerere si oferta, pretul si concurenta. Interdependenta si
interactiunea cererii, ofertei si pretului formea(a continutul mecanismului pietei. Atit cererea, cit si oferta
sint legate in modul ce mai direct de denamica si marimea pretului. In acelasi timp, cererea si oferta se
influenteasa reciproc fara incetare.
In confrumtarea permanenta ditre cerere si oferta se stabileste pretul de ec+ilibru concurenta, care
este o forma de rivalitate intre subuiectii relatiilor de piata cu privire la obtinerea unor conditii mai bune de
producere, cumparare si vin(are a marfurilor, influentea(a la rindul ei celelalte / elemente ale nucleului
pietei.
Infrastructura ieei Q constituie ansamblul de instituii, servicii, intreprinderi speciali(ate, generate
de nsei relaiile de pia, care, la rindul lor, asigur o funcionare civili(at i eficient a pieei.
&n lumea contempoaran, elementele%c+eie ale infrastructurii pieei sunt:
- sistemul comercial "bursele de mrfuri i ale +irtiilor de valoare, licitaiile i iarmaroacele, camerele
de comer, comple#ale de e#po(iii$.
- sistemul bancar "bncile comerciale i sistemul de credit, bncile de emisie$.
% sistemul ublicitar "agenii publicitare, centre informaionale$.
..
- sistemul de consultin3 i audit "servicii ce acord consultaii in probleme economice i )uridice,
precum si serviciile care efectuea(a controlul "revi(ia$ activitii financiar%economice a intreprinderii$.
- sistemul de asi3urare "a riscurilor, a proprietii, a vieii.etc$.
- sistemul de invmint economic "mediu i superior$"scoli de busuness si management, facultai de
economie$.
Intrebarea 2D. Cererea i arametrii ei. 7e3ea cererii.
Cererea reprezinta cantitatea dintr&un anumit bun pe care consumatorul doreste si poate sa o
cumpere intr&un anumit interval de timp,la un anumit nivel al preului.
Asemeni bunurilor care se impart in bunuri substituibile ,complementare sau derivate,cerea la rindul ei
poate fi:
a$cerere pentru bunurile substituibile,adica cerea pentru bunuri care satisfac aceleasi nevoi.
b$cerere pentru bunuri complementare,cerere pentru bunuri care se folosesc impreuna.
c$cerere derivate"e)cererea pentru faina este deeterminata de cerera pentru pine$.
=ererea poate fi :
a$individuala "cantitatea dintr-un bun pe care un consummator este decis sa o cumpere,dispunind
si de mi.loacele banesti corespunzatoare$@
b$totala sau de piata"suma cererii tuturor cumparatorilor de pe piata bunuluui respectiv$.
<arimea cererii este determinata de factorii:volumul cererii,pretul cererii,functia sau factorii cererii.
Legea cererii
Fegea cererii e#prima raportul de interdependenta dintre modificarea pretului unitar al unui produs si
sc+imbarea cantitatii cerute.' data cu cresterea pretului la un bun ,cantitatea ceruta de consumator tinde sa
scada,si invers, o scadere a pretului generea(a tendinta de sporire a cantitatii cerute.
=u alte cuvinte , atunci cind preturile scad, cumparatorul tinde sa procure mai multe marfuri,iar atunci
cind preturile cresc,cererea scade.
5#ceptii sunt:
bunurile 3iffen
Nunurile 2eblen
%actorii care influenteaza modificarea cereriiI
,.<odificarea veniturilor banesti ale consumatorilor-
..4c+imbarea preferintelor consumatorilor sub influienta modei sau a publicitatii-
/.<odificarea pretului la bunurile substituibile si la cele coplementare-
0.4c+imbarea anticipatii-or consumatorilor privind evolutia pietei-
./
1.<odificarea numarului si a structurii consumatorilor .*e e#emplu reducerea natalitatii determina o
reducere a cererii de imbracaminte pentru copii,iar imbatrinirea populatiei sporeste cerea de medicamente si
asistenta sociala.
=el de al doilea factor important "dupa pret$ care determina comportamentul cererii este venitul.*aca
insa in raport cu cresterea pretului cererea se afla in po(itie descrescatoare,atunci o data cu cresterea
veniturilor se mareste si cererea.
Intrebarea 2E. Oferta i determinanii ei. 7e3ea ofertei.
3ferta reprezinta cantitatea de produse pe care vinzatori sint dispusi sa o vinda, intr&o perioada de
timp ,la un anumit nivel al pretului.
=antitatea de bunuri vinduta este mai mica decit cantitatea de bunuri oferita pe piata.4pre deosebire de
cerere ,dependent ofertei de pret este directa ,altfel spus ,cu cit pretul este mai ridicat ,cu atit este mai mare
cantitatea de bunuri oferita.
Interdependenta dintre sc+imbarea pretului si modificarea cantitatii de bunuri oferite constituie
continutul legii ofertei.=resterea pretului conditionea(a crestera cantitatii oferitesi invers.
'ferta poate fi:
a$ individuala"cantitatea de bunuri pe care un producator este dispus sa o vinda la un pret anumit$
b$ totala sau de piata"totalitatea ofertelor individuale$.
!actorul principal care determina sc+imbarea ofertei este pretul.=u cit pretul creste ,cu atit cantitatea de
bunuri oferita este mai mare
%actorii de influenta+
,.pretul-
..costul de productie,care ,de e#emplu, poate fi redus in urma utili(arii unor noi te+nologii.5l poate sa
creasca din cau(a sporirii pretului la resursele limitate.*aca costul de productie se va reduce, atunci oferta
pentru bunurile respective se va mari. 4i invers, cind costul de productie va creste , oferta se va reduce.
/.Sumarul de ofertanti, adica numarul firmelor care produc acelasi bun.Iesirea pe piata a noilor firme va
contribui la cresterea ofertei,indiferent de prXt.
0.4c+imbarea pretului la alte bunuri, fapt care va conditiona trecerea resurselor la alte domenii de
activitate prin plecarea unor firme din ramura data , ceea ce va contribui la reducerea ofertei.
1.8olitica fiscal si subsidiile.<a)oritatea impo(itului pe profit si a altor ta#e provoaca o reducere a
ofertei si invers,micsorarea lor contibuie la sporirea ofertei.In ca(ul in care statul acorda unor firme si
industrii anumite subsidii ,acestea incura)ea(a cresterea ofertei.
E.=alamitatile natural si social%politice.=alamitatile natural, cum arfi inundatiile ,seceta, cutremurele de
pamint, ing+eturile etc., conditionea(a de obicei ,reducerea ofertei.=onditiile social%politice pot fi favorabile
cresterii ofertei"stabilitate politica, de e#emplu$ sau defavorabile "sc+imbarea frecventa a guvernelor si a
regulior de )oc$
C. Anticiparea preturilor
Intrebarea 2F.Interaciunea dintre cerere i ofert i ec/ilibrul ieii.
.0
Anali(ind cererea si oferta, precum si pretul, care este factorul principal care le determina pe ambele,
observam faptul ca ele toate se afla intr%o interdependenta. Atit cererea, cit si oferta determina marimea
pretului, ba c+iar mai mult: 8retul de piata se stabileste in urma confruntarii dintre cerere si oferta.
8e piata se inregistrea(a ba un e#ces de cerere, ba e#ces de oferta. Insa in urma sugestiilor
cumparatorilor si vin(atorilor cu privire la pretul unui bun, si in urma contrapunerii cererei si a ofertei
precum si a Rpretului dorit: se stabileste un pret de ec+ilibru, sau i se mai spune pretul de piata, ce urmea(a
a%i satisface pe cumparatori si vin(atori.
$retul de echilibru se stabileste atunci cind cantitatea ceruta dintr&un bun este egala cu cantitatea
oferita. Mai sunt si alti factori care participa la formarea pretului de piata,cum ar fi+concurenta,politica
economica a statului.
Intrebarea 2*. &reuriI teorii% tiuri% structuri.
$reul 4 e5prim# cantitatea de bani pe care cump#r#torul trebuie s&o pl#teasc# pentru a obine un
bun oarecare.
*aca noiunea de pre este simpl, teoria pretului rmine a fi pina in pre(ent una din cele mai
complicate in stiinta economica.
8rincipalele teorii cu privire la substana unic a preului sunt:
a$ teoria valoare%munc.
b$ Teoria valoare%utilitate.
c$ Teoria Rpretului fara valoare:, numita de obicei ,teoria lui <ars+all.
d$ Teoria contemporana a preturilor.
Teoria valoare munc K fundamantata stiinific de ctre A. 4mit+, presupune ca la temelia ..substantei
unice a pretului...se afla valoare a crei mrime este determinat de cantitatea de munca vie materiali(at,
incorpoarta in fiecare din bunurile ce sunt sc+imbate.
Teoria valoare-utiliate K susine c valoarea "i pretul$ nu are o temelie obiectiva "munca$, ci una
subiectiva, mrimea pretului fiind determinat de utilitatea i de raritatea produsului respectiv. 8otrivit
acestei teorii, valoarea nu este o proprietate a bunurilor care e#ista in sine, ea este o )udecata subiectiva a
agentilor economici cu privire la importanta pe care o au pentru ei bunuriele , in functie de utilitatea
acestora.
Teoria retului fr valoare - inind cont de prtile forte, precum si de nea)unsurile celor . teorii
e#aminate mai sus, economistul engle( <ars+all elaborea(a propria sa teorie, potrivit acestei teorii, pretul
este determinat de actiunea a / factori care sunt: a$ costul de productie, b$ utilitatea marginal. c$ cerereasi
oferta. <ars+all sustine ca nici unul din acesti / factori nu este determinant, el scrie : "valoarea este
fundamentata pe utilitatea final si pe c+eltuielile de productie. 5a se mentine in ec+ilibru intre aceste .
forte opuse precum c+eia de bolt a unui turn. Sesfirsite au fost contoversele aupra problemei de a se sti
daca utilitatea sau costul de productie guvernea(a valoarea....$
8otrivit teorie contemorane K mrimea si dinamica pretului sunt conditionate de un sir de factori, cum
ar fi: cantitatea de munca materiali(ata in bunul dat, utilitatea si raritatea acestui bun , cererea si oferta,
moda, situatia politica din ar i din lume, calamitatile naturale, puterea de cumprare a monedeietc.
!ipurile de pre uri+
a$ preturi libere.
b$ 8returi administrate.
c$ 8returi mi#te.
&returile libere K sunt acelea care se stabilesc in conditiile apropiate unei concurente perfecte , fr
vreo influenta din partea statului sau altor factori de constringere, cum ar fi monopolurile. 5le se numesc
libere deoarece se formea(a si se modifica doar sub influenta )ocului liber al cererii si ofertei.
&returile administrate K "reglementate$ se stabilesc in conditiile concurentei imperfecte, sub influenta
statului sau a marilor intreprinderi care domin piata "pret de monopol, pret de monopson, pret de oligopol$.
Aceste preturi de obicei, nu reactionea(a la modificarile care au loc in raportul crere%ofert sau reactionea(
foarte putin.
&returile mi:te K caracteristice economiilor cantemporane, sunt formate sub actiunea tuturor factorilor
interni si e#terni enumerati mai sus.
.1
%unc iile pre ului.
<. functia de calcul si masurare a c#eltuielilor si a rezultatelor activitatii economice.
=. functia de informare a participantilor la viata economica. / pretul informeaza prin marimea si
dinamica sa, ag economici despre raportul crere-oferta...
>. functia de stimulare a producatorilor - ...veniturile depind de nivelu pretului, ei st motivati sasi
indrepte resursele catre domeniile unde preturile sunt mari.
?. functia de distribuire si redistribuire a veniturilor.
Intrebarea 2,. -efinirea i modaliti de calcul a elasticitii.
=ererea pentru diferite bunuri poate fi mai mult sau mai putin sensibila fata de modificarea pretului
sau a altor factori care o determina.
Modificarea relativa a cererii sub inlfuenta unui anumit factor al cererii, sau gradul de sensibilitate
al cererii fata de modificarile preturilor sau al altor factori se numeste elasticitatea cererii. 5lasticitatea
cererii poate fi in functie de modificarea pretului sau a venitului. Astfel, in functie de pret, elasticitatea se
calculea(a dupa formula
Ec

L L % )dua ret" Ec
v
L L % )dua venituri"
unde Y=Z modificarea cererii unde Y=Zmodificarea cererii
=Zcererea initiala =Zcererea initiala
Y8Zmodificarea pretului Y2Zmodificarea veniturilor
8Zpretul initial 2Zvenitul initial
Aradul de sensibilitate al ofertei fata de modificarile pretului sau al altor factori se numeste
elasticitatea ofertei. <odificarile ofertei se calculea(a in dependenta de pret, ca si la cerere. !ormula de
calcul: Eo

L L % unde
Y'Zmodificafea ofertei
'Zoferta initiala
Y8Zmodificarea pretului
8Zpretul initial
Intrebarea 24.Elasticitatea cererii si tiurile ei.
<odificarea relative a cantitatii cerute in functie de influienta unui anumit factor al cererii sau,altfel
spus,gradul de sensibilitate al cererii fata de modificarea pretului sau a altor factori,se numeste elasticitatea
cererii.
5lasticitatea cererii se clasifica in:
elasticitatea la pret
elasticitatea la venit
elasticitatea incrucisata
5lasticitatea cererii fata de pret ,de e#emplu,se masoara prin raportul modificarii procentuale a cantitatii
cerute dintr%un bun ca raspuns la modificarea procentuala a pretului acestuia.5lasticitatea cererii masoara
sensibilitatea cererii consumatorilor ,in sensul maririi sau micsorarii cantitatii de bunuri cumparate fata de
variatiile pretului la produsul respective sau fata de alte conditii ale cererii.
In functie de masura sensibilitatii fata de modificarea pretului,cererea poate fi :
.E
a$elastic,
b$inelastica"rigida$
c$ cu elasticitatea unitara
d$perfect elastica
e$ perfect inelastica
Cererea elastica exista atunci cind modificarea pretului conditioneaza modificarea cererii.De
exemplu ,daca pretul unui bun creste cu 20%, cantitatea ceruta poate sa scada cu 30% sau cu 20%.In
cazul cererii rigide sau inelastice insa(lucru ce se intimpla de obicei,cu bunurile de prima necessitate,cum
ar fi piinea ,chibriturile ,esela ,sarea!,o data cu cresterea sau micsorarea pretului,cerea la aceste bunuri
ramine aproximati acceasi, rigida.Cerea cu elasticitate unitara exista atunci cind pretul si cantitatea ceruta
se modifica cu acelasi procent.
Intrebarea !+. Elasticitatea ofertei si tiurile ei.
5lasticitatea ofertei repre(inta sensibilitatea ofertei marfii la variatiile diferitor factori , mai ales la
variatiile pretului. 5a se masoara prin coeficientul elasticitatii ofertei "5 $
5lasticitatea ofertei este de mai multe tipuri:
[ unitara%cind oferta se modifica "creste$ in aceasi masura cu modificarea "cresterea$ pretului.
[ elastica%cind sporirea ofertei o depaseste pe cea a pretului.
[ inelastica %oferta bunului creste intr%o masura mai mica decit sporirea pretului lui.
8erfect inelastica
%actorii care determina elasticitatea sunt+
[ costul productiei% cind costul creste, scade elasticitatea ofertei, si invers.
[ gradul de substituire% daca gradul de substituire este mare, atunci creste elasticitatea ofertei.
[ posibilitatile de stocare a bunurilor% elasticitatea creste daca posibilitatile de stocare sunt mari.
[ perioada de timp de la modificarea pretului.
Intrebarea !2. &referinele consumatorului i utilitatea economic. Tiurile i teoriile utilitii.
n sensul cel mai larg comportamentul consumatorului constituie totalitatea actiunilor, atitudinilor si
deciziile individului cu privire la utilizarea veniturilor sale pentru procurarea bunurilor materiale si a
serviciilor de care are nevoie.
!actorii care modelea( comportamentul consumatorului:
[ <rimea veniturilor de care dispune "bugetul consumatorului$
[ Sivelul preurilor
[ Tradiiile
[ 3usturile i preferinele
[ <ediul economico%social
.C
Sevoile consumatorului sunt nelimitate, pe cnd resursele bneti sunt limitate, de aceea el este obligat
s aleag , sa procure acele bunuri i n asemenea combinaii care i%ar aduce o satisfacie ma#imal.
=onsumatorul msoar indirect utilitatea fiecrui bun, prin prioritatea ce o acord unui sau altui bun. 5l
clasific bunurile n ordinea preferinelor sale. *atorita constrngerii bugetare i a nivelului preurilor,
consumatorul are posibilitatea s stabileasc o anumit ordine de preferin a bunurilor ce urmea( s le
procure, precum i un mod anumit de combinare i substituire a acestora.
Btilitatea economic.
Btilitatea Q este plcerea sau satisfac ia obtinut de individ in urma consumului "sau anticiprii
consumului$ unui bun oarecare. In alti termeni, utiitatea repre(int capacitatea unui bun de a satisface o
anumita dorinta uman.
8surarea utilit ii Q in tiinta economica e#ista . teorii cu privire la msurare a utilit ii : numite
abordarea cardinal# si abordarea ordinal#.
!ondatorii doctrinei marginaliste in anii CJ ai sec.9I9 presupuneau ca individul este capabil sa msoare
cantitativ utilitatea unui bun de consumat, printr%un numr precis cardinal.de unit i psi+ologice de utilitate,
acordat unui bun sau unei unit i dintr%un bun. *e e#.: ,, C, ./, CH etc.
In vi(iunea economistului italian 2ilfredo 8areto, consumatorul nici nu are nevoie sa msoare utilitatea
unui bun, pentru el fiind mult mai importante stabilirea unei ordini de preferinta a bunurilor, o ierrar+i(are, o
ordonare a acestora, cum ar fi de e#: primul, al doilea, al treilea, al patrulea etc. 8otrivit abordrii ordinale ,
utilit ile ce le%ar procura bunurile sunt puse intro ordine descrescnd, in sensul c primul bun poate aduce
o satisfactie mai mare "are o utilitate mai mare$ dect al doilea, al treilea etc.
Tiurile de utilitate.
7tilitatea unei unit i suplimentare dintrun bun, ob inut in urma sporirii cu o unitate a consumului din
bunul respectiv ,se numeste : utilitate mar3inal. 7tilitatea marginal a unei unit i de bun consumate
scade pe msur ce cre te cantitatea consumat.
In ceea ce priveste utilitatea total ea creste pe msur ce se consum cantit i suplimentare din bunul
9, dar aceast utilitate cre te cu o rat tot mai mic i mai mic. In ca(ul in care s%ar consuma doar un
singur mr ,atunci utilitatea total ar coincide ca mrime cu utilitatea individual si cea marginal. in ca(ul in
care se consuma mai multe unitati de produs, utilitatea total se va constitui din suma utilit ilor marginale
"7,\7.\7/\70$.
*in punct de vedere teoretic, utilitatea marginal a unui bun, atingnd un anumit nivel de saturare a
consumatorului, poate fi nul i c+iar negativ. Adica consumul unei unit i suplimentare dintr%un bun, la un
moment dat, nu mai aduce nici o satisfactie consumatorului, ci poate provoca c+iar anumite incomodit i si
c+iar suferinte.
Intrebarea !!.Curba de indiferen )de izoutilitate". Trsturile i tiurile curbelor de indiferen.
Instrumentul cu a)utorul cruia se anali(ea(a de obicei preferin ele "alegerea$ consumatorului este curba
de indiferen sa "de i(outilitate$.
=urba de indiferen constituie o repre(entare grafic a ansamblului de combinaii de bunuri i servicii
de la care consumatorul ateapt s obin aceeai utilitate total, adic acelai nivel de satisfacie. Aceasta
repre(int mulimea combinaiilor a dou bunuri pe care consumatorul le consider ec+ivalente, deoarece i
aduce aceeai satisfacie, adic aceeai utilitate.
.G
e: ) s presupunem ca consumatorul isi va limita alegerea la . bunuri% merele "9$ si portocale "]$, in
functie de preferintele sale , consumatorul poate efectua un numr nelimitat de combinatii posibile ale
bunurilor 9 i ]. *e e# aceea i satisfactie i%ar aduce consumatorului combina iile: ,. mere\ C portocale-
sau ,J mere\ G portocale- sau C mere\ ,J portocale. !iecare din aceasta combinatie repre(int un cos sau un
program de consum.".
Totalitatea curbelor de indiferen care pot e#ista pentru un consumator i care descriu preferinele
acestuia pentru anumite couri: de consum constituie +arta de indiferen:. !iecarui individ ii corespunde
o +arta a curbelor de indiferenta proprie.
Intrebarea !D.ConstrMn3erea bu3etarI abordarea static i dinamic.
*orinele i preferinele consumatorului sunt limitate de urmtorii factori:
[ 2enitul disponibil, destinat consumului
[ 5voluia preurilor bunurilor i serviciilor
Oestriciile economice impuse alegerii consumatorului de ctre mrimea venitului su, precum i de
nivelul preurilor, repre(int constrMn3erea bu3etar.
7inia bu3etului repre(int totalitatea combinaiilor posibile de alegere ale consumatorului n limita
bugetului disponibil "cantitatea ma#imal de bunuri care poate fi cumprat cu venitul disponibil i la
preurile e#istente$.
#8#\>8>ZI
8anta liniei bugetului reflect raportul de substituie a bunurilor n funcie de preurile lor.
Abordarea ordinalist a evalurii utilitii:
,. A#ioma ierar+i(rii Q capacitatea consumatorului de a ordona preferinele sale "A^N$
.. A#ioma tran(itivitii Q capacitatea consumatorului de a transfera preferinele de la un bun la altul.
"A^N^=, A^=$
/. A#ioma nonsaietii Q consumatorii prefer o cantitate mai mare de bunuri unei cantiti mai mici.
Intrebarea 12.$le3erea otim a consumatorului. Ec/ilibrul consumatorului.
Echilibrul consumatorului
=onsumatorul va tinde s ating curba de indiferen cea mai ridicat posibil. *in cau(a constrngerii
bugetare, el nu poate atinge acest obiectiv. 5c+ilibrul consumatorului este ec+ilibrul dintre venitul acestuia i
combinaia optim, care se stabilete n punctul n care curba de indiferen este tangent cu dreapta
bugetar.
MR- 6 $57$8 4 ecua"ia echilibrului consumatorului 9n abordarea ordinalist#, MR- 4 panta curbei de
indiferen"#, $57$8 4 panta liniei bugetului.
Intrebarea !F.Efectul venitului i efectul substituiei. Curba N5enit K consumO i curba N&re K
consumO.
Efectul de venit msoar variaia cererii pentru un anumit bun, provocat de modificarea venitului
real sau utilitii, ca urmare a variaiei preului unui bun, 'n condiiile meninerii nesc#imbate a preurilor
celorlalte bunuri i a venitului nominal.
*e aceast dat se menine nesc+imbat venitul nominal. =?nd bunul 9 se ieftinete, adic 8
#
se
diminuea(, puterea de cumprare sau Rvenitul real: al individului crete. =u acest venit nominal,
.H
consumatorul va putea mri cantitatea cumprat din bunul 9, nu prin substituirea lui ] "c?nd i%ar fi
meninut nesc+imbat nivelul utilitii, rm?n?nd pe aceeai curb de indiferen$, ci pentru c, bunul 9
devenind mai ieftin, cu acelai venit nominal poate cumpra mai multe uniti din acest bun. Astfel individul
i mrete nivelul satisfaciei obinute cu acelai venit nominal, deplas?ndu%se pe o curb de indiferen
situat la dreapta, mai ridicat.
Invers, dac 8
#
se ma)orea(, cu acelai venit nominal, individul i va putea procura o cantitate mai
mic din bunul 9, adic puterea de cumprare sau venitul su real se diminuea(, determin?nd plasarea
consumatorului pe o curb de indiferen situat mai la st?nga, cu un nivel de utilitate mai sc(ut.
Curba de consum&venit este definit# de traiectoria parcurs# de punctul optimal c:nd venitul se
modific#. !urbele de consum-venit se mai numesc i curbele lui Engel i ilustrea( legtura dintre cantitatea
cerut i venitul consumatorului, ele repre(ent?nd locul geometric al cantitilor optimale cerute dintr%un
bun, la diferite nivele de venit i n condiiile pstrrii unor preuri constante. &n ca(ul bunurilor perfect
substituibile i dac p, _ p. atunci creterea venitului va antrena o cretere a cantitii din bunul unu, iar
curba lui 5ngel va fi o dreapt cu panta p,.
Efectul de substitu"ie "numit i efect de pre$ msoar variaia din cererea pentru un bun provocat
de sc#imbarea preului su relativ, 'n condiiile meninerii constante a venitului real, adic a nivelului de
utilitate oferit de noile combinaii de bunuri.
5fectul acesta va fi mereu negativ, deoarece variaia preului relativ al unui bun n raport cu alte
bunuri substituibile va antrena ntotdeauna o variaie n sens invers a consumului su. Astfel, o cretere a
preului unui bun 9 n raport cu preul unui bun ] va incita ntotdeauna pe consumatorul raional s
diminue(e consumul lui 9, pentru a%l substitui cu ], care, dei nu i%a modificat preul propriu, a devenit
mai ieftin ca urmare a scumpirii lui 9. Invers, o reducere a lui 8
#
va antrena substituirea bunului ] de ctre
bunul 9. 8entru a construi o curb a cererii determinat strict de efectul de pre, care se numete curb de
cerere compensat, trebuie s se elimine variaiile de consum determinate de modificarea puterii de
cumprare sau a venitului real, deci efectul venit.
=urba cererii compensate e#prim relaia de dependen ntre preul unui bun i cantitatea cerut din
el, n condiiile meninerii constante a preurilor celorlalte bunuri i a utilitii sau a venitului real.
!raiectoria parcurs# de punctul optimal reprezint# curba de consum&pre". Ea rerezint
cantitile cerute din cele dou bunuri n momentul cMnd se modific reul unui bun.
Intrebarea !*.Concetul de roducie. #actorii de roducie i combinarea lor.
8unctul de plecare a studierii factorilor de productie il constituie resursele economice. Oesursele
economice repre(inta totalitatea elementelor si premiselor folosite de om in procesul activitii economice.
8e parcursul secolelor a avut loc multiplicarea si diversificarea factorilor de productie. Insa in pofida acestui
fapt ei ramin clasificati in 0 categorii de factori: munca , natura , capitalul , si informatia. <unca si natura
sunt denumite factori primari. =apitalul este un factor derivat, iar resursele informationale sunt un nefactor.
!actorii de producie tradiionali "parial substituibili i complementari$:
% &mnt < Q cel mai limitat i durabil factor de producie
% 8unca 7 Q cel mai activ i costisitor factor de producie...."munca este activitatea umana constienta,
un efort fi(ic si intelectual, prin care oamenii, actionind asupra naturii, obtin bunurile de care au nevoie.
<unca este factorul determinant al oricarei activitati economice.$
% Caitalul 9 Q cel mai eterogen factor de producie...." capitalul constituie ansamblul
bunurilorfolosite pentru confectionarea altor bunuri, destinate vin(arii in scopul obtinerii unui profit.$
[ =apital fi# Q se utili(ea( pe un timp ndelungat i se u(ea(- =ap.real:financiar-economic-
[ =apital circulant Q se utili(ea( ntr%un singur ciclu de producie.
- >esursele informa ionale Q noile te+nologii, informatia, inven iile i inova iile etc.
=ombinarea factorilor de producie repre(int un anumit mod de unire, de corelare a acestora, att sub
aspect cantitativ, ct i structural%calitativ, n scopul producerii de bunuri i servicii.
/J
&ia a factorilor de roduc ie K este pia a pe care se vnd i se cumpr factorii de produc ie " munca ,
pmintul, resursele naturale etc.$ i unde, in urma confruntrii cererii i ofertei, se stabile te pre ul acestora.
Intrebarea !,.#uncia de roducie i rorietile ei.
!uncia de producie reflect relaia dintre cantitatea de bunuri produs i combinarea, n diferite
proporii, a factorilor necesari pentru obinerea acestei producii. !uncia de producie indic nivelul ma#im
de producie care poate fi obinut n urma diferitelor combinrii ale factorilor de producie.
!unctia de productie poate fi repre(entata in felul urmtor:
` Z f "9,,9....#,,$ unde ` Q cantitatea de bunuri produsa, iar 9,,9. Q factorii de productie.
4au ` Z f ";,F$ unde ; Q capitalul- F% munca.
Intrebarea !4.$le3erea roductorului n erioada scurt de tim. 7e3ea roductivitii mar3inale
randamentelor neroorionale.
8erioadele procesului de producie:
[ &erioada scurt Q un factor este variabil, ceilali sunt constan i "e#presia pe termen scurt este
utili(at atunci cind intreprin(atorul modifica un singur factor , ceilalti raminind constanti. *e e# un numar
diferit de lucratori..factorul munca fiind cel mai usor de modificat.$.
[ &erioada lun3 Q ambii factori sunt variabili adica to i factorii de productie pot fi modifica i.
Indicatorii produciei pe termen scurt:
[ 8rodusul total "T8F$Q cantitatea de bunuri produs ntr%o perioad de timp
[ 8rodusul marginal "<8F$ Q cantitatea suplimentar de bunuri produs de o unitate suplimentar a
factorului muncii "<8FZaT8FPaF$
[ 8rodusul mediu "A8F$ Q cantitatea de bunuri ce revine unei uniti din factorul muncii "A8FZT8FPF$
Legea randamentelor nepropor"ionale stipulea( c dac vom mri progresiv utili(area unui factor
oarecare, n timp ce alii vor rmne constani, produsul marginal al factorului variabil va fi neproporional Q
la nceput va crete, apoi va atinge un punct de stabilitate, dup care va descrete.
!oncluzii)
[ 8e termen scurt volumul de producie este limitat n cretere
[ Fimita creterii volumului de producie este determinat de aciunea legii randamentului
descresctor. *ac un factor de producie crete, iar cellalt rmne stabil, produsul marginal i mediu de la
un anumit moment ncep s scad.
[ 8rodusul mediu este ma#imal cnd se egalea( cu produsul marginal.
Intrebarea D+% D1. IzocuantaI tiuri i trsturi. - $le3erea roductorului n erioada lun3 de tim.
>andamentele de scar.
/,
8e termen lung toti factorii de productie pot deveni variabili, adica pot fi modificati. In acest ca(, poate
avea loc atit combinarea, cit si inlocuirea unui factor cu altul. Acest lucru se intimpla din cau(a ca, sub
influenta noilor te+nologii, te+nici si a evolutiei preturilor, intreprin(atorul sc+imba mereu raportul dintre
factorii de productie si inlocuieste un factor de productie cu altul, mai productive, mai ieftin, mai modern.
4ubstituirea este un fenomen de inlocuire a unei cantitati dintr%un factor de productie printr%o cantitate
din alt factor de productie. 5a poate avea loc intre factorul munca si capital ",J muncitori inlocuiti de o
masina, care face integral lucrul acestora$- intre factor. natura si capital sau intre diferite elemente
componente ale aceluiasi factor de productie"inlocuirea unui utila) cu altul etc$. pentru a obtine acelasi nivel
de productie, producatorul poate combina si substitui factorii de productie in proportii diferite.
=ombinatia a doi factori de productie capitalul si munca care asigura acelasi nivel de productie se
numeste i(ocuanta.
zocuanta este o repre(entare grafica a unui ansamblu de substituiri ale factor. de prod., la un nivel dat
al te+nicii cu obtinerea unei cantitati constante de bunuri.
=aracteristicile acestei i(ocuante sint:
% <ultitudinea variantelor de consum a factor. de productie determina e#istenta multitudinii i(ocuantelor
care formea(a +arta i(ocuantelor.
% I(ocuantele plasate la dreapta semnifica o cantitate mai mare a factor. de productie utili(ati si prin
urmare un volum mai mare de productie.
% I(ocuantele nu se intersectea(a.
% 8anta i(ocuantelor este negativa.
% 8anta i(ocuantelor reflecta raportul de sc+imb al factor. de productie, acest raport se numeste rata
marginala de substitutie te+nologica.
Intrebarea D2.Costul de roducie i tiolo3ia lui.
!ostul de productie% totalitatea c+eltuielilor in e#presie monetara, pe care producatorul le efectuea(a pPu
fabricarea si vin(area bunurilor economice. 5ste e#presia baneasca a factor. de productie necesari pPu
producerea si comerciali(area acestor bunuri si servicii. =ostul de productie este egal cu cu c+eltuielile de
productie
*in punct de vedere al modului de calcul, costurile se impart in cost contabil si economic.
Costul contabil% c+eltuielile pe care le face intreprinderea pPu ac+i(itioanarea factor. de productie de la
alti agenti economici, adica costurile e#plicite, precum si amorti(area, care face parte din costurile implicite.
Costul economic& cuprinde costul e#plicit si c+eltuielile factorilor proprii "costurile implicite$, dar care
nu sint reflectate in evidenta contabila, cum ar fi pamintul si cladirile care apartin intreprinderii date,
consumul de munca al proprietarului, dobin(ile ce se cuvin pPu folosirea capitalului propriu.
Finia i(ocost este cantitatea ma#imala de factori de productie ce poate fi cumparata in limita anumitor
c+eltuieli."FW8l\;W8ZT=$
8anta liniei i(ocost reflecta raportul de substitutie a factor. de productie reiesind din preturile la ele.
E-este punctul de ec+ilibru a productorului.Acest punct reflectegalitatea posibilitilor te+nologice i
economice ale producerii bunurilor.Acest punct de pe linia i(ocost devine tangent cu una din i(ocoante.
/.
Intrebarea D!.Izocostul i ec/ilibrul roductorului.
-reata izocostului ilustreaza toate contitatile de factori de productie de capital si munca ce pot fi
cumparate cu o suma de bani data. Ea uneste toate combinatiile de factori cu acelasi cost. ,reapta izocost
ne permite sa identificam combinatiile de factori cu un cost minim, pe care o firma o utilizeaza pentru
marirea profitului la un volum dat de productie.
8etru reducerea costurilor de productie, producatorul va urmari mere
ca drepta i(ocost sa fie mereu tangenta "tg$ la drepta de i(oprodus.
=onditia de ec+ilibru a producatorului Z , unde <
8F
Z`
b
F
si <
8;
Z`
b
;
;
#CL&
9
P9 si 5CL&
7
P7 )!C6%C;<C)
dreata i(ocost
.J
,J
1 ,1 <
Intrebarea DD.Costurile de roducie n erioada scurt de tim.
8erioada scurta se defineste ca intervalul de timp in care sunt utili(ate aceleasi capacitai de productie,
la acelasi nivel te+nic, modificinduse doar cantitaile de munca si Psau de materie prim.
Costul 3lobal )C@" Q este totalitatea c+eltuielilor suportate de intreprindere pentru fabricarea si
desfacerea unui anumit volum de bunuri. In structura costului global deosebim costurile fi#e, variabile si
totale.
!ostul total "T!$ sint c+eltuielile suportate in vederea producerea unei cantitati date de bunuri. Acest
cost cuprinde costul fi# si variabil. !luctuatiile costului total reproduc evolutia costului variabil: T=Z
T!=\T2=. 8e termen scurt, T= se sc+imba in functie de de modificarea costului variabil T=Z T!=\ f"`$.
Costul mediu )$C" % sint c+eltuielile suportate pentru producerea unui singur bun. A=ZT=P`. 5l poate
fi fi# sau variabil. =ostul mediu difera de la o perioada la alta in functie de mai multi factori, dar in primul
rind in functie de dimensiunile intreprinderii. In evolutia sa costul fi# mediu se reduce pe masura ce volumul
productiei fi(ice creste. =ostul mediu variabil insa pe masura ce volumul productiei creste, scade treptat,
pina la un anumit nivel, apoi incepe sa creasca. Aceasta evolutie a costurilor medii variabile este
conditionata de actiunea legii randamentelor neproportionale.
Costul mar3inal )8C" - sint c+eluielile suplimentare in vederea producerii unui bun suplimentar. 5l se
determina prin raportul dintre cresterea costului total si cresterea productiei.
<=Z Y T=PY `. =ostul marginal depinde doar de costul variabil, intrucit costul fi# ramine acelasi. 8e
termen scurt , costul marginal cunoaste in evolutia sa, o scurta perioada de reducere, dupa care creste
intruna.
Intrebarea DE.#uncia costurilor e termen lun3. Economiile i deseconomiile de scar.
8e termen lung toti factori de productie sunt variabili. In acest ca( intreprin(atorul urmea(a sa faca fata
unor noi probleme:
//
a$ determinarea unor proportii optime in combinarea factorilor de productie
b$ gasirea dimensiunii optimale a intreprinderii
c$:neadmiterea: cresterea costului unitar fde productie.
Aceasta precautie e ganerata de faptul ca pe termen lung evolutia costurilor e supusa:
a$efectului economiilor de scara
b$efectului de(economiilor de scara.
Economii de scara reflecta o situatie de scadere a costului mediu pe termen lung in urma cresterii
dimensiunilor intreprinderii siPsau a volumului de productie.
5conomiile de scara se obtin in urma productiei la scara mare conditionata de modificarea taliei
intreprinderii siPsau de folosirea unor noi utila)e si te+nologii de fabricatie. 5conomiile de scara sunt posibile
doar in cadrul unor intreprinderi ce dispun de capacitati de productie mari si foarte mari. 5conomiile de scara
sint re(ultatul unui sir intreg de factori, de o natura deopotriva te+nica si financiara. Astfel, in ca(ul sporirii
volumului productiei, are loc aprofundarea a speciali(arii, fapt ce contribuie la cresterea indeminarii
muncitorilor, precum si la cresterea posibilitatilor de folosire a unor utila)e mai moderne si mai productive.
In ca(ul intreprinderilor mari, se procura cantitati insemnate de materie prima, combustibil si ec+ipament si
are loc o reducere a preturilor de ac+i(itie, fapt care deasemenea influentea(a nivelul costurilor. <ai mult,
marile intreprinderi pot obtine de la bencile comerciale credite cu o dobinda mai mica, reducind si pe aceaste
cale nivelul costurilor. 5conomiile de scara se obtin la nivelul intreprinderii nu insa si la nivelul ramurii sau
a economiei nationale. 'ricum ele nu pot fi obtinute printr%o sporirea fara limita a productiei. Fa un moment
dat, odata cu cresterea volumului productiei, costurile incep a creste mai repede decit cantitatile produse.
Focul economiilor de scara il ocupa de(economiile de scara.
=ezeconomiile de scara, ce e#prima o situatie in care costul mediu pe termen lung creste pe masura
cresterii productiei, sint si ele generate de mai multi factori. Inainte de toate, atunci cind dimensiunile
intrepeinderii depasesc anumite limite, apar dificultati manageriale, intreprinderea fiind gestionata tot mai
ineficient. 7n personal administrativ numeros trebuie in permanenta supus controalelor fapt ce mareste
c+eltuielele legate de munca. 8e de alta parte, o intreprindere mare se adaptea(a mult mai greu la sc+imbarile
pietei si se reprofilea(a odata cu modificarea cererii. Aceasta impre)urare genere(a o ma)orare a riscurilor si
a pierderilor, ceea ce contribuie la marirea costului mediu si la reducerea capacitatii competitive a
intreprinderii. 8entru depasirea unor asemenea situatii, satiinta economica a lansat notiunea de dimensiunea
optimala a intreprinerii:, criteriul de ba(a de identificare a acestor dimendiuni fiind dinamica costului unitar.
Intrebare DF.8a:imizarea rofitului i ra3ul de rentabilitate al firmei.
$rofitul constituie diferenta ce apare in ca>ul in care incasarile totale sint mai mari deict costul total.
8rofitul, este, astfel un cistig obtinut de persoanele care organi(eea(a si desfasoara o activitate economica,
adica o activitate de producere si comerciali>are a bunurilor si serviciilor.
8rofitul se poate determina in felul urmator: 8r Z 2% = unde:
8r%profit- 2%venitul total al firmeii sau incasari totale- =%costul total.
<ercantelistii care au acordat o atentie deosebita problemei avutiei unei tari si a i(voarelor acesteia,
considerau ca profitul este un venit care se creea(a doar in activitatile de comert e#terior. !i(iocratii lansea>a
ceva mai tir(iu o noua teorie, potrivit careia profitul este un surplus de valoare peste valoarea avansata, peste
/0
c+eltuielele efectuate care este un dar al naturii si e#ista numai in agricultura. 5ngle(ul Adam 4mit+
considera ca profitul este un venit generat de proprietate, dar care are la temelia sa munca neplatita a
muncitorilor si se obtine atit in agricultura cit si in industrie. !rance(ul M%N. 4a> sustinea idea ca profitul e o
forma speciala a salariului care e insusita de intreprin(ator pentru efortul sau de organi(are si gestionare a
unei activitati economice. ;arl <ar# considera ca profitul e un venit insusit de catre proprietarul capitalului
in mod ilegal, deoarece acesta este creat prin e#ploatare, prin munca neplatita a muincitorilor. In teoria
economica contemporana predomina opinia potrivit careia profitul este o recompensa, o rasplata pentru
activitatea antreprenoriala, pentru calitatile deosebite ale intreprin>atorului de a inova, de a gestiona reusit o
afacere, dar mai ales de a infrunta riscul.
!ipuri
*upa criteriul motivelor sau a factorilor care stau la temelia obtinerii profitului , acesta este format din .
componente:
a$profit normal
b$ profit supernormal sau profit economic.
=ostul e#plicit sau contabil presupune plati in afara intreprinderii. 8entru munca proprietarului, pentru
amorti(area utila)ului si cladirilor intreprinderea nu efectuea(a plati. In acest fel, c+iar si in ca(ul in care
bunurile produse se comerciali(ea(a la pretul ce corespunde ca marime cu costul de productie,
intreprin(atorul obtine un venit oarecare ca diferenta dintre incasarile totale si costul contabil, care se
numeste profit normal. Insa in ca(ul in care intreprin(atorul nu dispune de nici un factor de productie si este
obligat sa%i inc+irie(e de la alte persoane, el va putea obtine doar un profit supernormal. *aca insa
intreprin(atorul este proprietarul factorilor de productie folositi de intreprindere la fabricarea de bunuri,
atunci el va putea obtine si un superprofit, si un profit normal. *eorece in cele mai multe ca(uri
intreprin(atorul este si proptietarul, el va obtine un profit total numit si contabil:.
8e linga acestea mai e#ista si alte forme de profit cum ar fi:
8rofit legitim%cel obtinut in conditii normale, cu respectarea legislatiei in vigoare.
8rofit nelegitim%obtinut in urma incalcarii legislatiei in vigoare, cum ar fi:esc+ivarea de la plata
impo(itelor, afaceri ilicite, contrabanda, umflarea costurilor:etc.
8rofit de monopol%obtinut de intreprinderile care detin o po(itie dominante de piata si pot influenta
preturile in sensul cresterii lor, fapt care le asigura unele profituri mai mari. *eobicei, posibilitatile insusirii
unor profituri de monopol un timp indelungat sunt limitate de stat.
8rofit brut%diferenta dintre incasari totale, nai e#act cifra de afaceri, si costul total.
8rofitul net%acea parte a profitului brut ce ramine la dispo(itia intreprinderii dupa ac+itarea impo(itelor
si a diferitelor ta#e.
Intrebarea D*.Concurena i formele sale.
Concurenta%o rivalitate, o lupta, o confruntare permanenta dinre agentii economici pentru atragerea de
partea lor a clientilor si obtinerea, pe aceasta cale, a unui profit cit mai mare posibil. =oncurenta repre(inta
un tip, un model deosebit de comportament al agentilor economici. !iind o lupta, o competitie, o intrecere
intre participantii la procesul de productie, ea ii imparte pe acestea in nvingatori si invinsi, impunindu%i pe
/1
toti sa lupte pentru a obtine acces la cele mai avant)oase conditii de producere si desfacere a marfurilor. In
acest sens concurenta este motorul de(voltarii economice, motorul progresului.
8etode
In functie de principalele instrumente folosite concurenta se poate reali(a prin:
,$pret
.$produs
/$calitate
0$forme de vin(are si servicii prestate dupa vin(are.
Tiuri
In functie de instrumentele folosite de respectarea legislatiei si a normelor morale concurenta poate fi:
!oncurenta loiala"sau corecta$-se desfasoara intr%un cadru, egal, desc+is, in conformitate cu legislatia
in vigoare si in acord cu normele morale acceptate de societate.
!oncurenta neloiala"sau incorecta$-atunci se incalca legislatia in vigoare sau normele morle ale
societatii.
In functie de factorii cum ar fi: numarul si puterea economica a vin(atorilor si a cumparatorilor
participanti la s+imb- gradul de mobilitate al factorilor de productie si transparenta a pietei- nivelul general
de de(voltare a tarii- precum si functionalitate a pietei, e#ista . tipuri de concurenta:
a$ concurenta perfecta"pura$-
b$concurenta imperfeta
In functie de forma concurentei se desting . piete concurentiale:
a$piata cu concurenta perfecta
b$piata cu concurenta imperfecta
8iata cu concurenta imperfecta care corespunde cel mai mult realitailor economice , se pre(inta sub
urmatoarele forme:monopolistica, de oligopol, de oligopson, de monopol absolut, de monopson:
Intrebarea D,.8odelul concurenei erfecte.
=oncuren a perfect denumita si pur, e#ista pe o pia care reune te simultan urmtoarele 1 trsturi :
Atomicitatea pietei%e#istenta unui nr mare de vin(atori si cumparatori pe piata astfel incit nici unul din
ei in mod individual, nu dispune de puterea de a e#ercita o oarecare influenta asupra pretului.
3mogenitatea bunurilor%intreprinderea livrea(a produse pe care cumparatorii le considera relativ
identice si substituibile. In acest ca(, cumparatorul nu e motivat sa prefere acelasi produs de la un alt
vin(ator.
Libera intrare pe piata%piata e libere si oricine poate sa intre si sa iasa de pe ea fara nici un fel de
restrictii, fie acestea producatori sau cumparatori.
/E
Mobilitatea factorilor de productie%posibilitatea acestor de a se deplasa liber si in orice moment de pe
piata unui produs pe piata altuia, iar producatorii pot gasi liber si nelimitat capital si forta de munca pentru a
efectua aceasta trecere.
!ransparenta pietei&atit producatorii cit si consumatorii dispun de toata informatia cu privire la cerere,
oferta si preturi. Sumai in asemenea ca( cumparatorul poate obtine cel mai bun produs la cel mai bun pret.
8iata cu o concurenta perfecta are o sumedenie de prioritati. 5a asigura in permanenta o reducere a
preturilor si o sporire a calitatii produselor. Anume din aceste considerente pietele cu concurenta perfecta
sunt pretutindeni in lume aparate de catre stat. Insa in ciuda acestui fapt in realitate domina concurenta
imperfecta, cea perfecta fiind doar un model teoretic, mai mult intilnit in carti.
Intrebarea D4.8a:imizarea rofitului i oferta firmei e iaa cu concuren erfect.
8retul de ec+ilibru pe piata cu concurenta perfecta este legat totodata si de situatia pietelor
interdependente si apare spontan ca re(ultat al )ocului liber al fortelor pietei, in acel punct in care cantitatile
cerute dintr%un bun se egali(ea(a cu cele oferite.
Astfel ca pe perioade foarte scurte cererea este cea care deterrmina formarea pretului, situatia optima fiind
repre(entata de egalitatea =mgZ2mgZ8ret.
8e de alta parte pe termen lung oferta repre(inta factorul determinant in evolutia pretului, conditia de
ec+ilibru fiind: =mgZ8Z=< "cost minim$.
8e termen scurt: producatorii pot modifica dimensiunile ofertei prin sc+imbarea volumului de munca, iar
pe termen lung pot modifica oferta si prin sc+imbarea capitalului fi#.
Intrebarea E+.Concurena imerfect i formele ei.
In viata reala domina concurenta imperfecta. 5a e#ista atunci cind actiitatea antreprenorile ii sunt sunt
impuse anumite restrictii si limite. 8entru concurenta imperfecta ii este caracteristica un numar redus de
firme.
&iaa cu concuren imerfect se manifest n situaiile n care agenii economici Q v?n(tori i
cumprtori Q pot s influene(e, prin aciunile lor unilaterale, raportul dintre cererea i oferta de mrfuri i,
deci, nivelul preului, cu intenia de a obine avanta)e mari i stabile.
&iaa cu concuren imerfect este cea mai aproape de realitate, deoarece concurena perfect rm?ne
doar ca model ideal, folosit n anali(e(e teoretice.
Caracteristicile ieei cu concuren imerfect sunt:
<. eistena unor v(nztori puternici, dar puini la numr i a unor cumprtori numeroi "oligopolul$
sau a unor cumprtori puini i a multor v(nzri "oligopsonul$@
=. unii ageni economici "puini la numr$ pot influena sau controla preul@
>. produsele sunt difereniate real sau imaginar@
?. eist restricii 'n calea celor care doresc s ptrund pe pia sau 'ntr-o ramur@
B. informarea agenilor economici privind situaia pieei este deficitar@
C. eist o mobilitate redus a unor factori de producie@
D. eist rivaliti vizibile 'n relaia cu publicul, frustrarea consumatorului.
8iaa cu concuren imperfect se pre(int n numeroase forme, ele difereniindu%se n primul r?nd, n
funcie de numrul i fora economic a agenilor economici productori i consumatori, astfel:
% pia cu concuren monopolist-
/C
% pia cu concuren de monopol-
% pia cu concuren de oligopol-
% pia cu concuren de oligopson "monopson$.
$ia"a cu concuren"# monopolistic# reprezint acea stare a pieei 'n cadrul creia v(nztorii i
cumprtorii, prin aciunile 'ntreprinse pot influena 'ntr-o oarecare msur cererea, oferta >i pre"ul.
&iaa cu concurena monoolistic caracteri(ea( piaa care pstrea( trsturile concurenei perfect
astfel:
,. produsele sunt difereniate at?t prin calitate, c?t i prin serviciile prestate cumprtorului acelui
produs-
.. concurena se manifest nu numai prin cantitate, pre i substituibilitatea produselor diversificate, ci
i prin: reclam, design, servicii la v?n(are i post%v?n(are etc.-
/. atomicitatea cererii i ofertei-
0. se accentuea( diferenierea produselor-
1. e#ist rigiditi n mobilitatea factorilor de producie-
E. transparena pieei este parial.
8e aceast ba( formarea liber a reurilor este mpiedicat de puterea de concuren a
monopolurilor i oligopolurilor, a corporaiilor multinaionale i transnaionale, care i stabilesc propriile
preuri, astfel nc?t, cu c?t este mai mare o corporaie, cu at?t ea are o putere mai mare asupra preurilor.
8reurile marilor corporaii devin reuri lider "leaders+ip%price$, la ele aliniindu%se celelalte firme din
cadrul ramurii.
Au aprut astfel reurile administrate, ca urmare a unor nelegeri tacite ntre marile firme, care se
sustrag, pe o perioad mai lung, fluctuaiilor forelor reale ale pieei.
&reul de ec/ilibru al concurenei monoolistice este mai mare decMt reul de ec/ilibru al
concurenei erfecte i mai mare decMt costul mar3inal "3ilbert Abra+am%!rois$.
=u c?t numrul concurenilor este mai mic, iar puterea acestora de a influena forele pieei este mai
mare, cu at?t mecanismul reurilor se apropie i se aseamn celui de monool.
*ac numrul concurenilor sporete continuu, iar capacitatea fiecrei firme de a influena piaa
produsului se divi(ea(, cu at?t mecanismul reurilor se apropie de cel caracteristic concurenei erfecte.
$ia"a cu concuren"# de monopol reprezint piaa dominat de un singur productor deoarece
produce i vinde un bun economic pentru care nu eist substitueni, firma impun(nd cantitatea, calitatea i
preul produsului.
&iaa cu concuren de monool se caracterizeaz rinI
[ oferta pentru un produs este dat de un singur productor care poate controla piaa i poate stabili
nivelul preului-
[ preul de monopol este mai mare dec?t cel practicat pe pieele cu concuren monopolistic i de
oligopol-
[ libera concuren este eliminat, piaa fiind dominat de ofertant-
[ grad sc(ut de satisfacere a cererii.
Condiiile care definesc monoolul roductorului sunt:
1. unicitate i 3i3antism Q piaa este influenat prin impunerea unor condiii de v?n(are-
2. diferenierea roduselor "condiii de v?n(are, design, servicii la v?n(are i post%v?n(are$-
!. e:istea unor iedici la intrarea n ramur n special de natur te+nic, comercial, financiar-
D. lisa de transaren a ieei Q piaa fiind supus riscurilor i incertitudinii-
E. imobilitatea factorilor de roducie Q care pre(int fenomenul de friciune i inerie n procesul de
fluidi(are a cererii, ofertei i preurilor.
8onoolul contract "limitat$ repre(int situaia de pia n care e#ist un singur ofertant i nu numr
mic de cumprtori.
8onoolul bilateral Q reflect acea situaie de pia pe care se nt?lnesc, negocia( i se confrunt un
singur v?n(tor i un singur cumprtor.
/G
8onosonul sau monoolul roductorului repre(int acea situaie de pia pe care se nt?lnete un
cumprtor unic, care fi#ea( volumul produciei i preul de v?n(are, i un numr mare de productori.
8onoolul ur este situaia de pia, ine#istent n fapt, n care un productor nu are concuren pe
piaa intern i e#tern, produc?nd un bun fr nlocuitor.
8onoolul de marc Q situaia de pia n care o firm produce un anumit produs care este nregistrat
sub marc proprie, concurena apr?nd nu la marc, ci la produse de caliti asemntoare.
8onoolul temorar Q situaia de pia n care o ntreprindere scoate la v?n(are un produs nou
dispun?nd de o po(iie privilegiat, p?n n momentul n care produsul este reali(at i comerciali(at i de alte
firme.
8onoolul discriminatoriu Q situaia n care monopolistul vinde acelai produs la preuri diferite,
acest lucru fiind posibil atunci c?nd produsul este v?ndut pe piee diferite, care nu au o comunicare real
ntre ele.
Oli3oolul reprezint o form a concureni imperfecte, care reflect o pia dominat de c(iva
productori-v(nztori de talie mare i un numr mare de cumprtori mici i rzlei.
'ligopolul bilateral este o form a concurenei imperfecte care reflect o pia dominat de un numr
redus de v?n(tori i cumprtori.
Caracteristicile pie"ei cu concuren"# de oligopol sunt)
1. interdeendena aciunilor diferiilor vMnztori Q preurile produselor, cantitatea v?ndut i
profitul unui productor depind de reaciile celorlali productori-
2. 3radul nalt de concentrare a caitalului i roduciei Q poate fi anali(at at?t la nivelul fiecrei
ri c?t i la nivel mondial-
!. diversificarea roduselor% activitilor% a mrcilor i submrcilor de fabricaie.
Trsturile pieei cu concuren de oligopol:
1. interdeendena i incertitudinea Q preurile sunt rigide fiind fi#ate de marile ntreprinderi-
2. cucerirea i mrirea ieei rodusului-
!. obstrucionarea trunderii e ia a noilor concureni-
D. diferenierea bunurilor i concurena Nn afara reuluiO "publicitate, fiabilitatea produsului
etc.$-
E. ma:imizarea rofiturilor i interdeendena deciziilor i a oliticilor firmelor articiante.
'ligopolurile pot fi:
a$ oli3ooluri anta3oniste:
o oligopolul bilateral-
b$ oli3oolurile concertate, cu dou tipuri de acorduri:
o e#plicite sau e#prese: cartelul, trustul, +oldingul-
o neoficiale sau tacite.
8ieele oligopoliste sunt pieele pe care se concurea( un numr mic de productori:
% dac sunt doi productori principali situaia de pia se numete duool-
% dac sunt mai mult de doi productori situaia de pia se va numi oli3ool.
=uopulul reprezint# pia"a dominat# de doi v:nz#tori care ofer# produse similare unui num#r larg
de cump#r#tori care au o putere economic# apro5imativ egal#.
5#ist trei situaii de pia:
,. -uoolul simetric )Cournot" sau ipote(a dublei dependene Q este situaia de pia n care e#ist
doi v?n(tori care nu ncearc s domine piaa:
[ produsul v?ndut este omogen-
[ preul la care l comerciali(ea( cei doi este identic-
[ singura variabil de a)ustare este cantitatea c?t mai mare pe care o poate vinde pentru a obine
profit ma#im.
/H
7nul dintre v?n(tori deine pe pia monopolul de ofert. *ac cellalt v?n(tor dorete s intre pe
pia cu acelai tip de bun, oferta sa trebuie s fie at?t de mare nc?t s%i permit ma#imi(area
profitului, primul v?n(tor i va a)usta oferta proprie imediat, s obin la r?ndul su profit ma#im.
8rocesul de a)ustare va continua p?n n punctul de ec+ilibru n care nici unul dintre cei doi v?n(tori
nu mai recurge la modificarea ofertei.
.. -uool asimetric ).tac=elber3" repre(int situaia n care pe pia e#ist doi v?n(tori:
[ unul care domin piaa, care este contient i anticipea( tot timpul micrile celui de%al
doilea v?n(tor-
[ cellalt care nu poate face altceva dec?t s se adapte(e n permanen la condiiile pe care le
impune primul, fr a putea atinge ns volumul de producie al acestuia.
/. -uoolul dominant )HoQle(" sau ipote(a dublei dominaii, apare atunci c?nd cei doi v?n(tori de
pe pia doresc simultan s o domine, fiecare dintre ei consider?ndu%l pe cellalt satelit. =ei
doi v?n(tori nu vor mai lupta pe pia prin a)ustarea produciei ca n ca(ul duopolului
simetric, ci prin intermediul preurilor. Fupta prin preuri poate duce la falimentul unuia dintre
cei doi i la controlarea sa de ctre cellalt, fie la o alian ntre v?n(tori. =onform ipote(ei
dublei dominaii, pe pia, nu poate e#ista nici un punct de ec+ilibru.
Intrebarea E1.#irma n condiiile monoolului. -iscriminarea rin re.
&iata de monool% este o piata la nivelul unei ramuri "subramuri$ sau c+iar al unui singur produs pe
care oferta unui bun este asigurata de un singur producator.
<onopolul este contrariu concurentei. 8iata poate fi dominata atit de producator cit si de
cumparator.=ind domina oferta unei intreprinderi, atunci ea se afla in situatie de monool, iar cind domina
cererea% de monoson.
8onoolul absolut e#ista acolo unde avem un producator si un consumator.
In ca(ul pietei de monopol intreprinderea%monopolist are posibilitatea de a modifica: volumul si pretul
productiei pe piata. In urma fi#arii pretului de piata care in ca(ul acestui tip de piata este mai inalt, permite
obtinerea unui profit mai mare, numit Rprofit de monopol:.
5#ista urmatoarele forme de monopol:
<.Monopolul natural- prevede e#ploatarea resurselor naturale:petrolul,apele minerale etc.
=.Monopolul inovatorului- prevede producerea si comerciali(area unui produs nou, de calitate inalta.
5ste un monopol temporar care sfirseste la aparitia pe piata a aceluiasi produs de alt producator.
>.Monopolul bazat pe realizarea economiilor de scara- prevede utili(area unor factori temporari care
permit producerea si comerciali(area bunului dat la un pret mai mic.
?.Monopolul prin alianta% prevede anumita intelegeri, deobicei tainice, intre unele intreprinderi cu
privire la marinea preturilor,la impartirea pietelor de desfacere. 5ste socotit ilegal.
B.Monopolul legal- prevede acordarea de catre stat a unor drepturi e#clusive de a produce si
comerciali(a un anumit bun.
!actorii ce limitea(a puterea monopolul:
Fegislatia antimonopolului.
<arimea cererii
Fiberali(area comertului e#terior
8osibilitatea comerciali(arii bunurilor substituibile
-iscriminarea rin re - este o situaie in care intreprinderea%monopolist vinde aceleasi produse la
preuri diferite i in care diferenta de pre nu este )ustificata de diferena de cost.
5#ista mai multe situaii in care firma%monopolist poate practica discriminarea prin pre. Acestea pot fi:
0J
a$ situaii de ordin geografic / cind comunicarea intre diferite piee regionale sau internaionale este
complicata. In acest ca( intreprinderea%monopolist poate vinde acelasi produs cu diferite preuri in ri
diferite, in functie de puterea de cumprare a populatiei.
b$ 1ituaii de ordin social-economic % cind intreprinderea%monopolist vinde bilete de avion sau tren la
preuri diferite pentru diferite categorii sociale, cum ar fi studenii, elevii sau pensionarii, sau pentru
participarea la anumite forme de manifestaii, cum ar fi de e# congresele intl, olimpiadele sau campionatele
lumii la diferite probe sportive.
c$ 1ituaii temporare, sezoniere / cind preul serviciilor +oteliere sau al biletelor de avion difer in
functie de perioada anului "vara de e# sunt mai ridicate decit iarna etc.$
Intrebarea E2.$le3erea roductorului n condiiile concurenei monoolistice.
&iata cu concurenta monoolistica- este o piata in care se inregistrea(a un numar mare de
intreprinderi, dar care prin diferentierea produselor oferite, isi crea(a o clientela fidela. Acest tip de piata se
refera mai mult la ramuri ca: producerea automobilelor, incaltamintei, imbracamintei, electronicii.
Trasaturile de ba(a ale pietei monopolistice:
,. 8re(enta pe piata a mai multor agenti economici care activea(a independent unul de altul.
.. Fipsa barierelor de acces pe piata
/. Nunurile produse de diferite intreprinderi sunt diferentiate si deci fiecare intreprindere isi stabileste
singura pretul bunului sau.
Intrebarea E!.Oli3oolulI comortamentul strate3ic al firmelor i formele sale.
Oli3oolul% este o situatie ce e#ista pe piata unei ramuri sau subramuri, in care un numar redus de
intreprinderi controlea(a producerea si comerciali(area unui bun oarecare. ' piata este considerata
oligopolista daca in ea activea(a mai mult de . intreprinderi si mai putin de .J.
'ligopolul e#ista in ramurlei: siderurgia, c+imia de ba(a,producerea de avioane,calculatoare etc.
Trasaturile pietei oligopoliste:
W=oncurenta redusa
WInterdependenta deci(iilor luate de intreprinderi, adica orice deci(ie influientea(a si pe celelalte
intreprinderi.
8e piata oligopolista intrprinderile incerca sa evite modificare preturilor, deoarece concurentii vor face
acelasi lucru pentru a nu%si pierde clientii si aria de influienta. Astfel intreprinderile concurrente trebuie sa
aleaga intre a se confrunta cu rivalii , a%i domina, sau a coopera cu ei.
8articularitile pieei cu concuren de oligopol sunt urmtoarele:
% e#istena unui nr mic de concureni . astfel pe o pia de oligopol, doua, trei sau patru intreprinderi
pot asigura 1J%HJT din volumul vin(rilor pe aceast pia.
% Interdependena deci(iilor luate de intreprinderile care activea( pe aceast pia, in sensul ca deci(ia
unei intreprinderi%monopolist va influenta in mod direct activitatea altor intreprinderi de pe piata respectiva.
% =omportamentul intermediar al oligopolului, plasat intre cel al monopolului, care asigur ,JJT din
vin(ri, si cel al unei intreprinderi de pe o piaa cu concuren perfect, cu o pondere neinsemnata in totalul
vin(arilor.
Trstura definitorie a ieei oli3ooliste const in e#istenta unei insemnate interdependene intre
actiunile diferiilor productori cu privire la mrimea pretului si la volumul productiei oferite.
Intrebarea ED.&articularitile ieei factorilor de roducie.
&iaa factorilor de roductie Q este piaa pe care se vind i se cumpr factorii de producie "munca,
pmintul, capitalul, resursele naturale etc.$ i unde, in urma confruntrii cererii si ofertei, se stabileste pretul
acestora.
!iecare factor da nastere unui venit specific. Acestea sunt:
,. 4alariul % care constituie pretul muncii si revine posesorului fortei de munc.
.. Oenta % care revine factorului pmint si altor resurse naturale sau economice rare.
/. *obinda Q venit pe care il obtin proprietarii capitalului financiar.
0. 8rofitul Q venitul obtinut de proprietarul capitalului real si de intreprin(ator.
&articularitile cererii de factori de roducieI
0,
,. cererea de factori de productie este o cerere derivat, intrucit ea depinde si varia(a in functie de
marimea cererii bunurilor "si serviciilor$ la a cror productie particip.
.. cererea pentru un factor de productie este influentat nu numai de cererea de bunuri si servicii de
consum, ci i de pretul factorului respectiv, precum si de nivelul randamentului acestuia.

Intrebarea EE.&iaa muncii i salariul.
&iaa muncii K repre(int locul abstract "sau spaiul economic$ in care se intilnesc cererea de munca
"de locuri de munc$ cu oferta de munc. 8e aceast pia au loc negocierile intre cumprtorul si vin(torul
forei de munc.
8iaa muncii are un ir de particularit i cele mai importate di care sunt urmtoarele:
,$ pia a muncii are un grad ridicat de rigiditate.
.$ pia a muncii este o pia cu concuren imperfect.
/$ pe pia muncii, asupra formrii pretului "salariului$ o influen deosebit au "pe ling raportul cerer%
ofert i nivelul productivit ii muncii$ negocierile intre salaria i i patronat, precum si politica economica a
statului in acest domeniu.
0$ pia a muncii este mai organi(at i mai reglementat decit alte pie e
.alariul. *in punct de vedere al anga)atului , salariul se pre(int sub . forme: salariul nominal si
real.
.alariul nominal K repre(int suma de bani pe care o primeste salariatul pentru munca depusa.
<rimea salariului nominal , care are o tendinta general de crestere, este influentat de mai multi factori,
cum ar fi: gradul de de(voltare economica a rii, care determina atit nivelul productivit ii muncii, cit si
mrimea c+eltuielilor pentru formarea fortei de munca- raportul dintre cererea si oferta de munca-
monilitatea fortei de munca etc.
.alariul real K repre(inta cantitatea de bunuri si servicii care poate fi cumprata la un moment dat cu
salariul nominal. =u alte cuvinte, salariul real e#prim puterea de cumprare a salariului nominal. <rimea
salariului real este determinat in fond de mrimea salariului nominal si de nivelul preturilor.
*eci 4O Z 4SPI8, unde 4O Q salariul real- 4S Q salariul nominal- I8 Q indicele preturilor.
<rimea salariului real depinde de asemenea de nivelul impo(itelor precum si de puterea de cumparare
a banilor.
Intrebarea EF.&iaa resurselor naturale i renta.
>enta - este venitul pe care il obtine posesorul unui factor de productie disponibil in cantitti limitate si
a crui ofert este rigid. 5a este plata pentru utili(area temporaraa factorilor de productie deosebiti, cu
insusiri speciale. Oenta constituie astfel, un surplus, un e#cedent peste venitul normal.
Oenta e#ista sub mai mute forme:
,. renta funciara Q sau renta pmintului, care ramine si in pre(ent principala forma de renta.
.. renta de abilitate Q aceasta forma de renta revine unui individ care poseda niste aptutudinni
"calitati$ rare, deosebite. Astfel renta de abilitate poate fi obtinut de un )ucator celebru de fotbal. 7n savant,
un cntaret, un actor etc.
/. renta minier Q se intilneste in industria e#tractiva si revine proprietarilor unor mine aflate fie mai la
suprafata pmintului, fie mai bogate in continut, adica cu o pondere mai ridicat a elementului e#ploatat.
0. renta de constructii Q aceasta forma de renta se insu e te de catre posesorii unor constructii ase(ate
fie mai aproape de centrul unei localitati, fie intro (on unde este mai de(voltata infrastructura sau se afla in
vecinatatea unui lac celebru sau a unei (one de agrement.
1. renta vinzatorului Q este obtinuta in ca(ul in care marfa este vinduta la un pret mai ridicat decit
pretul de piata si deci mai ridicat decit asteptarile vin(atorului.
E. renta cumrtorului Q constituie un surplus de venit ce revine individului care procur un bun
oarecare la un pret mai mic decit cel estimat initial si pe care ar fi dispus sa%l plteasca.
C. renta de marca Q este obtinuta de ctre detintorul unor produse de marc ce se bucura de o
popularitate deosebita printre cumpratori.
=a orice factori de productie, pmintul se vinde si se cumpr pe o piata speciala, numita piata funciara.
0.
&retul mintului K constituie suma de bani pltit de ctre cumprator vin(atorului acestuia pentru
obtinerea dreptului de proprietate asupra pmintului respectiv. Asupra formrii pretului pmintului
influentea(a mai multi factori dintre care cei mai importanti sunt:
,. mrimea si evolutia rentei Q adica a venitului ce poate fi obtinut prin e#ploatarea terenului respectiv.
.. rata dobinzii bancare Q rata care influentea(a invers proportional pretul pmintului. Adica atunci
cnd rata dobin(ii creste, pretul pmintului tinde sa scada, deoarece potentialii cumpratori prefera sa depuna
banii la banca si sa obtina in acest ca( un venit mai ridicat decit cel pe care lar obtine sub forma de renta.
/. cererea si oferta de pmint Q deoarece oferta de pmint eate limitat, pretul va fi influentat de cererea
acestuia.
0. cererea si oferta de produse agricole Q este un factor cu actiune indirecta asupra pretului pmintului.
'ricum cresterea cererii pentru produsele agricole influentea(a pretul pmintului in sensul mririi acestuia si
invers.
1. posibilitatile de folosire alternativa a pmintului Q daca terenul de pmint poate fi folosit nu doar
pentru cultivarea produselor agricole, ci si in alte scopuri "in constructii, in industria miniera ...$, pretul
pmintului respectiv va fi mai ridicat.
5#ista si o formul speciala care s efoloseste in ca(ul determinarii pretului pmintului:
& L > R d : 1++S % unde 8p Q pretul pmintului- O Q mrimea rentei anuale "sau marimea
arendei$- d Q rata anual a dobin(ii, la depuneri.
Intrebarea E*.&iaa caitalului i dobnda.
In sens ingust dobinda este un venit pe care il insu e te proprietarul capiatlului bnesc ca recompensa
pentru suma de bani imprumutat. 5a constituie pretul capitalului%moned dat in folosin temporar,
In sens larg dobinda constituie un venit ce revine priprietarului pricrui capital antrenat in activitatea
economica indiferent daca aceasta este imprumutat sau apartine intreprin(atorului respectiv.
<rimea si dinamica dobin(ii sunt determinate cu a)utorul a doi indicatori a$ masa dobin(ii " sau
suma absoluta a dobin(ii si b$ rata dobin(ii..
>ata dobinzii K se calculea( ca raportul procentual dintre masa dobin(ii anuale si capitalul
imprumutat. <rimea rate dobin(ii se stabileste in functie de mai multi factori cel mai important fiind
raportul dintre oferta si cererea de capital. Oferta de caitaleste determinat de catre banii temporar
disponibili care se transform in lic+iditati active. Astfel sursele capitalului de impumut sunt:
,. sumele de bani temporar disponibile, conditionate de insusi caracterului circuitului capitalului
industrial si comercial.
.. economiile mena)elor.
/. banii proprietarilor capitalului de imprumut Q banc+erii si capitalistiiZrentieri.
0. economiile guvernului, ce se formea(a in ca(urile in care veniturile bugetare sunt mai mari decit
c+eltuielile..
cererea de caital de imrumut K e#prim nevoia de bani si vine din partea urmtorilor actori ai vietii
economice :
,. intreprinderile Q care au nevoie de imprumuturi pentru a face investi ii destinate reutilrii,
moderni(rii sau lrgirii aparatului productiv, pentru plata salariilor "mai cu seama in agricultura etc.$.
.. mena)ele Q care recurg la imprumuturi in fond pentru a procura obiecte de folosinta indelungata, case
de locuit, automobile, tv,mobil.etc.
/. institu iile administratiei publice Q care sunt nevoite sa recurga la imprumuturi de bani in conditiile
in care veniturile publice sunt inferioare c+eltuielilor.
Oata dobin(ii este influentata de un sir intreg de factori, cei mai importanti fiind:
a$ raportul dintre cererea si oferta de capital de imprumut.
b$ Oata inflatiei,
c$ Oata profitului.
0/
d$ <rimea riscului.
e$ 8erioada de timp pentru care se imprumut suma de bani.
f$ 8olitica economica a statului.
Oata dobin(ii se determina ca un raport procentual dintre marimea dobin(ii anuale si suma de bani
imprumutata dup formula: d L ) - R . " # 1++S% unde: d Q rata dobin(ii- * Q mrimea absoluta a
dobin(ii "masa dobin(ii$- 4 Q suma de bani imprumutata sau "creditul$

Intrebarea E,. 8acroeconomiaI obiect de studiu i scouri.
*upa cum se stie de)a, teoria economica are . directii de ba(a: microeconomia si macroeconomia,
care analizeaza modalitatile de functionare a economiei in ansamblu. <acroeconomia operea(a cu marimi
cu marimi globale, numite agregate:, cum ar fi: &IH% &<H% 5<% 8asa monetara% cererea si oferta
a3re3ata% nivelul mediu al returilor si rata inflatie% rata somaJului% consumul total% investitii totale.
Fa inceputurile sale, adica in sec.92II, economia politica a avut ca obiectiv de studia anali(a
economiei nationale cu un tot intreg. !ondatorii liberalismului, A.4mit+ si *.Oicardo, precum si
intemeietorul doctrinei socialiste ;.<a#, au pus: in centru preocuparilor lor stiintifice astfel de probleme
economice cum sunt: avutia nationala, investitiile si consumul, banii si soma)ul, cri(ele economice. Insa, in
pofida acestui fapt, termenul de macroeconomie, este introdus in circuitul stiintific abia in ,H// de catre
economistul engle( Oagner !ris+. Totusi, parintele sau fondatorul macroeconomiei a fost Mo+n. <. ;e>nes.
Anume el in lucrarea sa Teorii generale a miini de lucru, a dobinzii si a banilor, conturea(a aria si
problemele macroeconomiei. In centrul preocuparilor celor mai mari economisti din toate timpurile a fost
stabilirea si mentinerea ec+ilibrului dintre cererea si oferta agregata, reducerea soma)ului si a inflatiei,
asigurarea unei cresteri economice stabile si cu ritmuri inalte.
*eoarece mecanismul pietii sa dovedit incapabil sa re(olve in mod automat problemele cu care se
confrunta de(voltarea economica, in special cele legate de cri(ele economice, soma)ul si inflatia,
macroeconomie porneste de la )ustificarea teoretica a inteventiei statului in economie.
8ricipalele scopuri ale macroeconomiei sunt:
-tabilirea echilibrului general, prin elaborarea mecanismelor si intrumentelor de stabilitate.
*escoperind cau(ele de(ec+ilibrului care afectea(a negativ de(voltarea economica, macroeconomia
ofera statului propuneri stiintific argumentate de depasire a acestora
=el de%al doilea mare scop al macroeconomiei este elaborarea mecanismelor de asigurare a ocuparii
depline a bratelor de munca si eliminarea situatiilor de soma,.
$reintimpinarea inflatiei, care este determinat de marimea si structura masei monetare care ar
corespunde necesitatilor reale ale economiei, care stimulind cresterea economica, nu ar provoca si o
ridicare semnificativa a nivelului preturilor.
7n al obiectiv al macroeconomiei este de a elabora un model de disribuire si redistribuire a
venitului national, prin multitudinea mecanismelor bugetare care ar permite stabilirea unui ec+ilbru
optim intre ec+itatea sociala si cresterea economica.
<acroeconomia, are de asemenea si in centrul atentiei sale si preocuparea sau problema alocarii
eficiente a resurselor materiale, umane si financiare, in conditiile de(voltarii ciclice a economiei.
In fine mai are misiunea de a gasi modalitatile de asigurare a securitatii economice a tarii, prin
mentinerea unei balante de plati e#terne ec+ilibrate.
4copurile date sunt mereu in obiectivele guvernelor fiecarui stat din lume. Instrumente de politica
economica aplicate difera nu numai in functie de nivelul de de(vltare a economiei al tarii, dar si in cea mai
mare masura in funtie de doctrina economica care sta la ba(a teoretica pentru actiunile practice ale
guvernului.
00
Intrebarea F++ -isteme de evaluare a rezultatelor macroeconomici.
Initial, stiinta si practica economica au fost preocupate de anali(a si evaluarea re(ultatelor economice
doar la nivel de intreprindere. In scopul evaluarii activitatii economice la nivelul unei tari se folosesc doua
sisteme de calcul: sistemul conturilor nationale "4=S$- sistemul productiei materiale 48<$.
48< are ca temelie teoretica te(a potrivit careia este creatoare de valoare doar munca depusa in
ramurile productiei materiale "agricultura,industrie,constructii si comertul$. 8rin urmare, 2enitul Satonal
este creat doar prin munca c+eltuita pentru producerea bunurilor si serviciilor materiale.
4=S are la ba(a conceptul teoretic conform caruia 2enitul Sational se crea(a nu numai in ramurile
productiei materiale, ci si in alte sectoare ale economiei cum ar fi invatamintul, sanatatea, cultura,
domeniul financiar&bancar, administratia de stat etc. contributia domeniilor nemateriale la crearea
venitului national se calculeaza prin evaluarea costurilor factorilor. Astfe costul pentru invatamintul public
se va determina de c+eltuielele pentru manuale, cladiri, salarii la profi si personal administrativ.
In tarile cu economie de(voltata, si de la un timp in tarile cu economiile in tran(itie, inclusiv si in
Oepublica <oldova, se foloseste sistemul conturilor nationale. 4=S are ca sarcina pricipala sistemati(area
multiplelor flu#uri si fenomene econimice si clasificarea acestora intrun numar limitat de variabile econmice.
8ricipalele componente ale sistemului de conturi nationale sunt:
*gentii econimici, grupati pe sectoare institutionale
Eperatiunile) cu bunuri materiale si servicii? de reparatii, ce vi(ea(a salariile, impo(itele, veniturile
provenite din proprietate etc- financiare "creantele, imprumuturile, economiile$
!onturi nationale) care sint contul productie:, contul consum:, contul acumulare:, contul restul
lumii:
=onturile nationale se tin in conformitate cu pricipiul dublei inregistrari, folosite in contabilitate. Astfel,
un cont national: este compus din . parti: debit, unde se inscriu resursele de care dispune un sector
oarecare- credit unde se inscrie folosirea acestor resurse.
Intrebarea F1I ndicatorii macroeconomici >i ansamblul corela"iei dintre ei
ndicatorul economic constituie epresia numerica a laturii cantitative a fenomenelor si proceselor
economice. El este un intrument de evaluare e rezultatelor unei ectivitati econimice in ansamblul ei sau
doar a unor aspecte ale acestora.
Indicatorii reflecta re(ultatele unei activitati oarecare, intro anumita perioada, la nivel micro% sau
macroeconmic. Indicarorii economici sau agregate: constituie punctul de plecare in luarea deci(iilor de
catre agentii economici auto+toni, de catre organi(atiile econimice internationale. 5le permit de
asemenea efectuarea comparatiilor internationale, cu determinarea nivelului de de(voltare economita
atins de catreu stat oareacare, si stabilirea astfel a locului in economia mondiala.
8rincipalii indicatori macroeconomici sunt &IH% &I<% &@H% &<H% 5<. Indicatorii dati includ in sine
doar produsele si serviciile vindute pe piata, dar nu si cele destinate pentru autoconsum. Sotionea de
brut se foloseste in ca(ul calcularii indicatorilor cu includerea si consumul de capitalului fi#
"amorti(area$.
&@H eprima valoarea bunurilor si serviciilor create in cadrul unei economiii nationale, intro
perioada de timp, timp de un an. Acesta se calculea(a ca suma intregii productii create in toate sectoarele
economiei nationale. $G/ 6 Ci ; Cf ; b, unde !iZ consumul intermediar !fZ consumul final de bunuri
si servicii, 6bZ investitii brute de capital. 83N se foloseste mai rar in statistica oficiala.
$/ cosntituie valoarea bruta a bunurioor si serviciilor finale create in interiorul unei tari de catre
a gentii economici auto#toni si straini, de regula timp de un an. 5l vi(ea(a a anumita regiune geografica,
o regiune, o tara sau un grup de tari. Toate firmele care activea(a in tara data, indiferent de tara de
provenienta participa la formarea 8IN. 8IN se mai defineste si ca suma tuturor veniturilor obtinute in
interiorul tarii:. In procesul de distribuire si utili(are, 8IN este destinat: consumului final "public si
privat$, investitii brute, eportului net "diferenta dintre e#port si import$.
In ultimele decenii 8IN este considerat unul dintre cei mai inportanti indicatori macroeconomici
intarile in curs de de(voltare. In tarile de(voltate, care au plasati peste +otare un numar impunator de
firme, prioritate are un alt indicator, si anume 8SN.
01
$'/ constituie suma valorilor adaugate brute create de catre agentii economici auto#toni din tara
si de peste #otare ei. 8SN are drept criteriu de ba(a aparenta nationala a produsului creat. In marimea lui
se include si venitul cistigat in strainatate. Fa determinara 8SN nu vor fi luate in consideratie veniturile
obtinute de agentii straini care functionea(a pe teritoriul national.
!ormule de calcul: &<HL&IHT.5$H "4oldul 2alorii Adaugate Nrute$
&H<L C/TInvT@TE:.net "metoda calcularii flu#ului de costuri de producere$
=+Zc+eltuielele de consum ale populatiei
InvZinvestitiile sectorului privat
3Zc+eltuielel guvernamentale
5#p.netZe#portulnet
&<HL-1T-2T-!T-DT-ET-FT-* "metoda calcularii flu#urilor de venituri$
*,Zpretul pentru utili(area capitalului
*.Zimpo(itele indirecte "acci(e, T2A$
*/Zsalariul si alte plati "pPu asig sociale, plati in diferite fonduri, privat, fondul de pensii, soma), asig
medicale$
*0Zrenta in forma baneasca "renta si subventii$
*1Zdobinda neta
*EZveniturile proprietarilor individuali
*CZvenituri corporative "dividende, impo(it pe profit, profit nedistribuit$
4i mai este metoda calcularii valorii adaugate.
5enitul <aional )5<" constituie suma veniturilor provenite din munca si din proprietate, venituri ce
se obtin in urma producerii bunurilor econoimice. *ltfel spus, 0F reprezinta suma salariilor, dobinzilor,
profituriolor si rentei. 5<L&<H-$mortizareaTImozitele Indirecte. 2nS se utili(ea(a pentru c+eltuielele
de consum si investitii. 4e determina prin insumarea salariilor lucratorilor, a veniturilor din proprietate si
veniturile intreprinderilor.
&I< (produs intern net) este valoarea neta de piata a bunurilor si serviciilor finale, produse de
agentul economic ce activeaza in interiorul unei economii nationale in decursul unei perioade de un an.
&I<L&IH-$mortizareaC &<<L&<H-$mortizarea
<arimea &IH si &<H sunt influentate de evolutia preturilor la bunurile si serviciile, dar tot odata si
de modificarile acestora. In tarile de(voltate, &<H este de regula cu ,J%/JT mai mare decit &IH, in tarile
mai putin de(voltate este situatia inversa &IHU&<H. 5ste deci mai bine ca &<H sa fie mai mare decit &IH,
din cau(a ca agentii economici care activea(a peste +otare cistiga mai mult decit agentii economici straini la
noi in tara, astfel se limitea(a efectul de plecare a veniturilor peste #otarele tarii.
Intrebarea F2I 8etodele de calcul al &IH-ului.
=alculul 8.I.N. se reali(ea(a, in general, pornind de la trei metode:
<$ metoda valorii adaugate "sau metoda productiei$
=$ metoda c#eltuielilor "sau a utilizarii productiei finale$
>$ metoda veniturilor
Metoda valorii adaugate (sau metoda productiei)
In esenta, aceasta metoda consta in insumarea valorii adaugate brute obtinute in toate unitatile din
interiorul tarii si agregarea valorii pe ramuri si pe ansamblul economiei nationale. *eci,

=
=
n
i
i
0*G G 6 5
,
. . .
% unde i repre(inta sectoarele sau ramurile economiei
nationale.
5resupunem, pentru eemplificare, un bun realizat intr-o economie la un moment dat si vindut in cursul
perioadei la pretul de <HHH u.m. *cest bun consideram ca este folosit pentru producerea altui bun vindut
ulterior la pretul de <BHH u.m., bun destinat consumului.!um 5.6.G. include doar valoarea bunurilor
0E
finale, rezulta ca doar ultimul bun va fi inclus in 5.6.G., nu si primul. <aloarea $../. va fi deci de .2@@
u.m.
!alculul 5.6.G. poate fi realizat pornind de la valoarea adaugata in fiecare moment al productiei. ,aca
la primul produs valoarea adaugata este de <HHH "nu eista consum intermediar$, in cazul celui de-al
doilea produs, valoarea adaugata este de <BHH-<HHH%BHH u.m. ,eci $../. 6 <.A.
@
; <.A.
.
6 .@@@ ;2@@
6 .2@@, unde cu 0.*. am notat valoarea adaugata.
In conclu(ie, 8.I.N. poate fi considerat ca fiind valoarea adaugata totala a tuturor agentilor economici
dintr%o economie nationala.
*aca la 8.I.N. e#primat in preturile factorilor "8.I.N.
8!
$ adaugam impo(itele indirecte nete "ImpInd$,
obtinem produsul intern brut in preturile pietei "8.I.N.
88
$: $../.
$$
6$../.
$%
;mpnd
8rodusul intern net in preturile factorilor "8.I.S.
8!
$ e#prima valoarea adaugata neta "2.A.S.$ a agentilor
economici, sectoarelor sau ramurilor economiei nationale si se calculea(a sca(and consumul de capital fi#
sau amorti(area din valoarea adaugata bruta :

= = = * G 6 5 F * 0 * G * 0 F 6 5
52 52 52 52
. . . . . . . . . . . .
8entru a obtine produsul intern net in preturile pietei "8.I.S.
88
$, se aduna impo(itele indirecte nete
"ImpInd$ la valoarea adaugata neta in preturile factorilor "2.A.S.
8!
$: 5.6.F.
55
% 52
F * 0 . . .
I 6mp6nd
% 5.6.F.
52
I6mp6nd.
Metoda cheltuielilor (sau a utilizarii productiei finale)
Aceasta metoda consta in insumarea tuturor c+eltuielilor efectuate in cadrul unei economii
nationale pentru ac+i(itionarea de bunuri materiale si servicii la preturile pietei, mai putin cele privitoare
la bunurile si serviciile importate.
*in aceasta perspectiva, 8.I.N.
88
va include in structura sa consumul privat "=
82
$, c+eltuielile
guvernamentale sau consumul public "=
8N
$, investitiile brute "I
b
$ si e#portul net "5
n
$.
=onsumul privat sau personal "=
82
$ e#prima c+eltuielile de consum ale mena)elor, oca(ionate de
ac+i(itionarea bunurilor materiale si serviciilor destinate satisfacerii trebuintelor acestora.
=+eltuielile guvernamentale sau consumul public "=
8N
$ se refera la c+eltuielile administratiei centrale si
locale pentru ac+i(itionarea de bunuri si servicii. =+eltuielile guvernamentale nu includ platile de transfer
catre indivi(i, cum sunt prestatiile de securitate sociala. Acestea repre(inta realocari ale venitului e#istent,
nefiind efectuate in sc+imbul unor bunuri sau servicii.
Investitiile "I
b
$ se refera la ac+i(itionarea de bunuri pentru utili(ari viitoare "sau formarea bruta a
capitalului$.
5#portul net "5
n
$ surprinde relatiile de sc+imb cu alte tari. 4e calculea(a sca(ind din valoarea bunurilor si
serviciilor e#portate catre agentii economici apartinind altor tari, valoarea bunurilor si serviciilor
importate. *eci, dupa metoda c+eltuielilor, $../.
$$
6C
$<
; C
$/
;
b
; E
n
Metoda veniturilor
<etoda veniturilor consta in agregarea veniturilor agentilor economici, din activitatea economica si din
patrimoniu. In acest sens, in 8.I.N. sunt incluse salariile repre(entand recompensarea muncii, profitul ce
revine intreprin(atorilor si veniturile din proprietate, precum rente si doban(i. Fa acestea se adauga
consumul de capital fi# "amorti(area$. *eci, dupa metoda veniturilor,
$../. 6 -alarii ; $rofit ; Rente ; Amortizarea
Intrebarea F!I Evaluarea 5< i altori indicatori macroeconomici.
5enitul constituie un flu# de resurse monetare si matriale "reale$, care provine direct sau indirect
dintro activitate economica si este insusit de un agente econimic.
0C
In economia nationala, sint cunoscute asa venituri ca: venituri factoriale% venituri ersonale% venituri
nationale.
5enitul <ational )5<" se divi(ea(a in venituri mena)elor si veniturile intreprinderilor. <arimea
veniturilor nationale este supusa unei tendinte de crestere permanenta. =au(ele cela mai frecvente de crestere
sunt: sporirea nr de persoane anga.ate in economie, progresul te#nic, ridicarea nivelului de instruire a
fortei de munca, perfectionarea metodelor de gestiune a afacerilor. 0F reprezinta suma salariilor,
dobinzilor, profituriolor si rentei. 5<L&<H-$mortizareaTImozitele Indirece.
$G/ 6 Ci ; Cf ; b, unde !iZ consumul intermediar !fZ consumul final de bunuri si servicii, 6bZ
investitii brute de capital
&<HL&IHT.5$H "4oldul 2alorii Adaugate Nrute$
&<HL C/TInvT@TE:.net "metoda calcularii flu#ului de costuri de producere$
=+Zc+eltuielele de consum ale populatiei
InvZinvestitiile sectorului privat
3Zc+eltuielel guvernamentale
5#p.netZe#portulnet
&<HL-1T-2T-!T-DT-ET-FT-* "metoda calcularii flu#urilor de venituri$
*,Zpretul pentru utili(area capitalului
*.Zimpo(itele indirecte "acci(e, T2A$
*/Zsalariul si alte plati "pPu asig sociale, plati in diferite fonduri, privat, fondul de pensii, soma), asig
medicale$
*0Zrenta in forma baneasca "renta si subventii$
*1Zdobinda neta
*EZveniturile proprietarilor individuali
*CZvenituri corporative "dividende, impo(it pe profit, profit nedistribuit$
4i mai este metoda calcularii valorii adaugate.
&I<L&IH-$mortizarea
&<<L&<H-$mortizarea
=alculul 8.I.N. se reali(ea(a, in general, pornind de la trei metode:
a$ metoda valorii adaugate "sau metoda productiei$

=
=
n
i
i
0*G G 6 5
,
. . .
C

= = = * G 6 5 F * 0 * G * 0 F 6 5
52 52 52 52
. . . . . . . . . . . .
$..'.
$$
6 52
F * 0 . . .
; mpnd 6 $..'.
$%
;mpnd.
b$ metoda c#eltuielilor "sau a utilizarii productiei finale$
$../.
$$
6C
cheltuieli de cosum
; C
guvernamentale
;
brute
; E5port
net
c$ metoda veniturilor
$../. 6 -alarii ; $rofit ; Rente ; Amortizarea
Intrebarea FD. Indicatori nominali i reali.
<rimea 8IN sau a 8SN st influentate i de evoluia preurilor bunurilor sau a serviciilor.&n scopul
evalurii proporiilor n care indicatorii ec%ci st influenai nu de dinamica lor real, dar de evoluia
preurilor, se utili(ea( noiunile de indicatori nominali i reali.
<ominali-depind de . factori:cantitate i pre- permit evaluarea monetar a produciei fabricate-se
calculea( n preuri curente.
>eali-depind de un singur factor,preul-fac posibil evaluarea cantitativ a produciei fabricate-se
calculea( n preuri comparabile,de referin.
*e e#:dac n economia unei ri se produc automobile atunci n orice an valoarea 8SN nominal se
e#aminea( ca o sum de bani utili(at pu procurarea automobilelor ntr%un an de ba(.Fa rndul su, 8SN
real rPt cantitatea automobilelor produse n acest an nmulit la preul automobilelor ntr%un an de ba(.
8entru a efectua transferul de la indicatorii nominali la indicatorii reali este necesar indicele evalurii
cantitative a modificrii preurilor medii la mrfuri i servicii, adic indicele de preuri.
0G
8SNrealZ8SNnominalPIpre
&n calculul modificrii preurilor se determin perioada de ba(. 5#ist cteva tipuri a indicilor de
preuri:
,$ind.de pre la mrfuri de consum%I8="indic modificrile nivelului mediu al preurilor la coul de
mrfuri i servicii mai frecvent utili(ate, n acest cos se includ de la /EJ de tipuri de mrfuri i servicii pn
la 0JJ, consumate n decursul unui an de ctre un locuitor urban mediu$.
.$ind.de pre la mrfurile destinate produciei%I88.
/$ind.de pre la materia prim i materiale%I8
0$deflatorul 8SN"I8SN%reflect modificrile preurilor nu numai la mrfurile de consum dar i n
preurile la toate mrfurile i serviciile.*in aceast cau( el se utili(ea( pu a caracteri(a situaia economic
a rii$.
&n macroeconomie ntr%o msur deosebit se utili(ea( I8= i deflatorul 8SN.
I8SNZ8SNnominalP8SNreal
Intrebarea FE.Concetul de cretere i dezvoltare ec-c.
=reterea ec%c rPt un proces de sporire continu pe termen lung a cantitilor de mrfuri i servicii
fabricate la nivel de ramur,ntreprindere,ec%ie naional sau ec%ie mondial. Teoria cr.ec%ce s%a aflat n
atenia tuturor doctrinelor ec%ce de la A.4mit+ i =arl <ar# pn la economitii contemporani. &nc n anii/J
sec 99,cr.ec%c devine un domeniu special de cercetare ec%c.Autorul conceptului de cretere ec%c n
calitate de proces de cretere durabil a produciei la diferite niveluri este considerat economistul engle( Oo(
carrod.&n perioada postbelic asigurarea cr.ec%ce evine obiectul de ba( al tuturor guvernelor lumii.&n lumea
contemporan ritmurile de cretere ec%c au devenit principalul indicator al performanelor ec%ce ale
fiecreiec%ii naionale.*in acelai punct de vedere se aprecia( i eficiena guvernrii.*inamica
macroeconomic este e#primat nu doar prin no.de cr.ec%c,dar i prin no.de de(voltare ec%c i progres ec%
ic. *e obicei cr.ec%c este e#primat prin sporirea 8IN"8SN$total sau pe cap de locuitor,precum i a venitului
naional pe cap de locuitor.&n lit.ec%c occidental se observ tendina de a identifica cr.sau de(voltarea ec%c
cu progresul ec%ic.4pre e# economistul engle( Artur FeUis,laureat al premiului nobel,n lucrarea sa:teoria
cr.ec%ce:afirm::subiectul esenial al acestei cri este cr.produciei pe locuitor:.Aceeai tendin se menine
i la economistul france( =olin =lar.Anali(a efectuat de ec%tul france( !r.8errou# aduce un raport decisiv
n teoria ec%c.=r.ec%c r%t n vi(iunea savantului::mrimea durabil a dimensiunii unei uniti ec%ce
reali(at prin sc+imbri de structur i eventual de sisteme nsoit de progrese ec%ce:.=r.ec%c cuprinde
aspectele cantitative nu numai la nivelul unei subramuri dar i a ntregii ec%ii naionale.&ns nu orice sporire a
dimensiunii este sinonim cu cr.ec%c,dar numai cea durabil susinut n decursul unei perioade ndelungate
de timp.4pre deosebire de cr.ec%c,de(voltarea ec%c,!r.8errou# o definete::ansamblul sc+imbrilor n
structurile sociale care generea( o relaie de antrenare reciproc ntre populaie i aparatul
productiv:.8otivele cr.ec-ceIcr.populaiei-legea cr.necesitilor i diversificarea lor.
Intrebarea FF.Tiurile de cr.ec-ca si indicatorii ei.
&n general,prin cr.ec%c se subnelege deplasarea spre dreapta a curbei posibilitilor de prodducie.4e
au n vedere posibilitile de cretere att a vol.de bunuri de consum i a serviciilor,ct i a vol.de
investiii.=u alte cuv.cr.ec%c se reali(ea( prin sporirea cantitii factorilor de producie utili(ai n ec%ie i
prin creterea productivitii lor.=a urmare se nregistrea( o ma)orare a cantitilor bunurilor de consum
create,ct i o sporire a bunurilor de investiii.=reterea ec%c e#prim micrile de lung durat.Totui pu un
interval de timp limitat,cr.ec%c poate fi de m.multe tipuri i anume:
a$cr.ec%c po(itiv ce e#ist atunci cnd cantitatea total de bunuri i 8IN pe cap de locuitor sporesc.
b$cr.ec%c negativ care se e#prim prin reducerea cantitii de bunuri i a 8IN pe cap de locuitor.
c$cr.ec%c (ero se manifest n ca(ul n care producia de bunuri nu se modific,rmine nesc+imbat.
&n viaa real se mai ntlnete i o cr.ec%c nominal.5a e#ist atunci cnd sporete doar mrimea
valoric a 8IN,fr o cr.a 8IN n e#presie fi(ic.Aceast form de cr.ec%c se datorea( modificrii
preurilor.*ei pu o perioad scurt de timp cr.ec%c poate fi negativ sau (ero,pe termen lung ea rmine
mereu po(itiv.*easemenea tipurile de cr.ec%c pot fi divi(ate i dup alt criteriu.=onform lui st cunoscute .
tipuri de cr.ec%c:
0H
,$e#tensiv%const n faptul c sporul produsului naional se efectuea( pe contul atragerii unor poriuni
suplimentare a factorilor de producie"capitaluri suplimentare,for de munc,terenuri arabile$
.$intensiv%se efectuea( pe contul aplicrii factorilor de producie perfecionai"a te+nologiilor noi pe
contul implementrii inovaiilor n procesul de producie$.
&n re(ultatul intensificrilor este nu doar sporirea vol.de producie,dar i perfecionarea calitii ei.4e
poate afirma c tipul de cr.ec%c intensiv mi(ea( n special pe modificrile calitative ale factorilor de
producie,iar cel e#tensiv pe modificarea lor cantitativ.&n istoria ec%c nu sunt cunoscute e#emple de
e#isten a unuia dintre tipurile de cr.ec%c menionate,n stare pur,totodat are loc o combinare ntre
ele.5#:n anii CJ%GJ ai sec.99 n fosta 7O44 sporirea produsului naional se asigura doar n proporie de .J%
/JT pe contul timpului intensiv.
Indicatorul analogic pu rile industrial de(voltate constituia m.mult de 1JT.=r.ec%c este msurat n
principal cu a)utorul indicatorului produciei materiale i a serviciilor.*e regul,cel mai important indicator
de msurare a cr.ec%ce este ritmul anual de cr. A 8IN calculat n ec%ia naional i pe cap de
locuitor.<surarea se face prin compararea mrimii 8IN la inc.i sf.anului.
=r.ec%c se calculea( preuri comparabile pu a elimina influena e#ercitat de inflaie asupra mrimii
valorice a 8IN"8SN$.Oata cr.ec%ce atunci cnd depete rata de cr.a populaiei,relev fenomenul de cr.a
populaiei i a venitului pe cap de locuitor.Acesta este scopul final al de(voltrii ec%ce din orice ar.
Intrebarea F*.#actorii cr.ec-ce.
=r.ec%c este alimentat de un ir de factori care pot fi divi(ai n fn.de m.multe criterii.=lasicul Adam
4mit+ afirma::' surs a cr.ec%ce este sporirea productivitii muncii care se spri)in pe divi(iunea social a
muncii:.
=arl <ar# susinea%factorul de ba( a cr.ec%ce este acumularea capitalului,dar totui posibilitile de
cr.ec%c n capitalism sunt limitate din cau(a contradiciilor e#istente.: 8rintre factorii c+eie de cr.ec%c pot fi
menionai: resursele naturale,r.de munc,progresul te+nico%tiinific .a.&n a .%a )um a sec 99 savanii
economiti a)ung la conclu(ia c la temelia cr.ec%ce se afl o totalitate de factori.7n grup de economiti
france(i susin c la ba(a cr.ec%ce se afl n special urmtorii factori:
,$ma)orarea nr.populaiei active i a calificrii forei de munc-
.$acumularea capitalului-
/$progresul te+nic i inovaiile-
0$progresele n divi(iunea i organi(area muncii.
Aceti factori pot fi divi(ai n / grupe mari:
a$f.de ba(%principali.munca,capitalul,pmintul,investiiile,cercetrile te+nico%tiinifice.
b$f.sociali i instituionali%participarea muncitorilor la administrarea ntreprinderilor,spiritul de
ntreprin(tor i mentalitatea,sistemul de securitate social,climatul investiional.
c$eficacitatea activitii instituiilor intl.
Intrebarea F,.Teorii i modele ale creteri.ec-ce.
&n cadrul modelelor de cr.ec%c pot fi menionate cele mai importante:
a$e>nesiene%la temelia acestiu model se afl ideea despre rolul decisiv al cererii totale n asigurarea
ec+ilibrului macroeconomic.7n factor important al cererii agregate sunt investiiile.Anume ele n
corespundere cu modelul ;e>siene conduc la cr.profitului i a venitului naional.&n unul dintre modelele
e>nesiste ulterioare i anume al lui *omar,investiiile sunt e#aminate nu numai n calitate de factor de
creare a veniturilor dar i a capacitilor de producie.*in aceast cau( la ba(a cr.ec%ce n corespundere cu
acest model se afl investiiile.8rin urmare obiectivul const n determinarea volumului i dinamicii
investiiilor.<odelul lui *omar include / niveluri
5cuaia ofertei care indic corelaia dintrevol.produciilor i a investiiilor precum i a
productivitii lor.
5cuaia cererii%n care cererea de investiii se corelea( cu nclinaia medie ctre economisire.
5c.ec+ilibrului macroeconomic din care se determin rata de cr a investiiilor.
1J
' evoluie a modelului lui *omar se consider modelul lui carod.5l permite de a cerceta deci(iile
investiionale ale ntreprin(torilor i de a determina rata creterii venitului de care depind investiiile.Fa
temelia acestui model se afl egalitatea ec+ilibrului macroeconomic caracteristic pu economiile nc+ise.
b$modele neoclasice.
c$modele istoricosociologice.
Intrebarea F4. Ec/ilibrul i dezec/ilibrul macroeconomic
5c+ilibrul este o noiune ce provine din tiinele fi(icii i devine cu timpul general,adic este folosit
pu a defini att anumite stri ale fenomenelor naturale,ct i situaii din viaa
economic,politic,social.*estul de frecvent este folosit e#presia de ec+ilibru sufletesc.&n ultimele decenii
au intrat n u(ul cotidian no.de ec+ilibru geopolitic i ec+ilibru ecologic..'rice ec+ilibru presupune i
e#istena unei situaii,a unei stri de de(ec+ilibru.5c+ilibrul ec%ic seamn cu o balan,n care prile
componente tind s fie egale ntre ele,adic ec+ivalente.5l poate fi definit ca o tendin permanent de
egalare a diferitelor mrimi ec%ce interdependente..*ei o condiie esenial a funcionrii normale a oricrei
ec%ii,ec+ilibrul ec%ic poart un caracter relativ,ntruct,odat atins,el este ndat nclcat,pu a reaprea din
nou,dar de)a ntr%un alt punct.&n acest fel,punctul de ec+ilibru este mereu sc+imbtor.5c+ilibrele ec%ce sunt
efemere.8ermanente sunt doar de(ec+ilibrele,care ns tind mereu s se ec+ilibre(e,aceste tendine asigurnd
n ultim instan evoluia ec%c.&n ec%ia de pia,ec+ilibrul ec%ic r%t tendina de egali(are ntre nevoi i
resurse,ntre cerere i ofert,att la scare ntregii ec%ii,ct i pe multiplele piee ale acesteia.5#ist deci un
ec+ilibru ec%ic general i un nr.enorm de ec+ilibre pariale.5c+ilibrul ec%ic parial se poate stabili:la nivelul
unui singur produs-la nivelul unor ramuri-la nivelul altor parametri ec%c,al unor mrimi ec%ce-ec+ilibrele
stabilite la nivelul diferitelor piee naionale etc.8utem conc+ide c ec+ilibrul parial caracteri(ea( deferite
situaii n care se afl ag.ec%ci i pieele.Teoria ec+ilibrului parial a fost elaborat de ctre economistul
engle( Alfred <as+all.5c+ilibrul ec%ic general%vi(ea( flu#urile i mrimile globale i r%t o situaie a tuturor
pieelor interdependente,cre se caracteri(ea( prin lipsa e#cesului de cerere sau ofert.5c+ilibrul general
e#ist atunci cnd sistemul de preuri permite egali(area simultan a cererii agregate cu oferta
agregat.Teoria ec+ilibrului general a fost elaborat de ctre ec%tul france( Feon Ialras.8otrivit teoriei ec%ce
contemporane,principalele componente ale ec+ilibrului general snt:o cretere ec%c po(itiv-ocuparea
deplin a forei de munc-stabilitatea nivelului general al preurilor-soldul po(itiv al balanei comerciale-o
repartiie )ust a veniturilor.
*e(ec+ilibrul ec%ic,spre deosebire de ec+ilibrul,are un caracter permanent i r%t o nclcare a egalitii
ntre cerere i ofert,fie la nivelul unui produs,al unor componente agregate,fie la nivelul cererii i ofertei
globale.*e(ec+ilibrul se caracteri(ea( fie printr%un e#ces de cerere,fie printr%un e#ces de
ofert.8rincipalele de(ec+ilibre macroec%ce sunt:cri(a ec%c-oma)ul-inflaia-soldul negativ al balanei de
pli-decala)ele considerate in)uste ntre diferite tipuri de venituri i categorii sociale.
Intrebarea *+I Caracterul ciclic al economiei i caracteristicile fluctuaiilor ciclice.
8recum inviata fiecarui om, perioadele de prosperitate relativa sunt inlocuite de perioade mai putin
benefice, in economia natioanla se intimpla la fel. 2iata reala demonstrea(a ca activitatea economica are
un caracter fluctuant, ciclic, ca unele stari de e#pansiune si prosperitate sint urmate de situatii de cri(a,
starile de ec+ilibru sint sc+imbate cu cele de de(ec+ilibru, perioadele de crestere al 8IN%ului sunt inlocuite
cu perioade unde acest indicator bate pasul pe loc sau c+iar descreste
Toate aceste sunt lucruri normale, deoarece de(voltarea ciclica este e legitate universala.
Eemplu) economia 1J* in decursul sec.KK a trecut prin <L cicluri economice depline, dar cea mai
zguduitoare a fost perioada Marei ,epresii <L=L-<L>>. -educerea brusca a volumului de productie a
durat circa ?> luni, ea a cuprins mai apoi intreaga Europa, precum si tarile *mericii &atine, ale *siei si
*fricii. 6n aceasta perioada, volumul de productie sa redus in 1J* cu BHM, Aermania ?HM, 2ranta >HM
si *nglia cu NHM. -espectin a crescut brusc numarul somerilor.
,eclinul productiei si numarul mare de someri contribuie la reducerea esentiala a cererii de bunuri
si servicii. 6ar aceasta se manifesta indeflatie. 6n urma acestuia, preturile se reduc brusc. Jnii economisti
sustin ca instaurarea regimurilor dictatoriale au si contribuit la aparitia Marei ,epresii.
1,
In urma studierii <erei *epresii, ;e>ns a formulat a te(a importanta a teoriei sale: economia de
piata nu dispunde de capacitatea de autoreglare, de aceea, statul trebuuie sa promoveze o politica de
stabilizare macroeconomica, interactionind in special asupra cererii totale sau agregate.:
Ciclicitatea este o forma specifica de evoluti a oricaror activitati econmice, care se caracterizeaza
prin succesiunea fazelor de progres si epansiune cu cele de regres si recesiune.
=iclicitatea atesta faptul ca orice de(voltare, inclusiv cea economica, se infoaptuieste sub forma de
spirala. Totodata, de(voltarea ciclica constituie unul din mecanismele principale de autoreglare a
economiei de piata.
!luctuatiile pot fi clasificare dupa mai multe criterii, dupa caracterul desfasurarii lor fluctuatiile pot
fi:
fluctuatii sezoniere, care sunt determinate de factorii naturali si sociali si se derulea(a pe parcursul
unui an calendaristic. Acest tip de fluctuatii sunt indeosebi caracteristice unor sectoare ca:
agricultura, turimul, contructiile.
fluctuarii intimplatoare, au la temelia lor niste fonomene neasteptate, cum ar fi cataclismele
naturale, ra(boaiele etc
fluctuatii ciclice, sunt determinate de insusi mecanismul economic si se repeta cu o anumita
regularitate. 5le presupun trecerea periodica pin anumite fa(e, de la fa(a de e#pansiune la cea de
cri(a.
#luctuatiile ciclice au urmatoare caracteristici:
regularitatea cu care se repeta, fluctuatiile in decursul unui ciclu economic se repeta cu anumita
regularitate
periodicitatea, fluctuatiile au o anumita perioada de dupa care se repeta
intensitatea, fluctuatiile pot fi pot avea un efect mai mare sau mai mic asupra activitatii
economice
Intrebarea *1.Ciclul economic i fazele lui
=iclul economic r%t o consecin a de(ec+ilibrelor macroeconomice.Fa ba(a lor pot sta cele mai
diferite cau(e care interacionea( att asupra cererii agregate ct i asupra ofertei.Acestea sunt:
<odificrile n gusturile i preferinele pop.
<odificrile n politica creditar%monetar i fiscal
'scilaiile preurilor la mrfurile de importan strategic.
=au(ele menionate au consecine stabile n timp,care provoac fluctuaiile ec%ce.&ncepnd cu ,GEJ
cnd economistul =.Muglar,primul a descoperit teoria ciclurilor,n lit.ec%c s%a constatat e#istena a trei tipuri
de cicluri generale,precum i a unor cicluri specifice.
a$cicluri generale:
=.decenale%durata medie de ,J ani,reflect deosebit de clar esena evoluiei ec%ce i lor li se
acord m.mult atenie n lit.ec%c.
=.mari sau lungi de tip ondratiev%stabilesc evoluia act%ii ec%ce n decursul unei perioade
ndelungate de timp"1J%EJani$.
Aceste cicluri se produc sub influena unor factori ca:marile descoperiri tiinifice-descoperirea de
noi resurse,a r(boaielor,a evoluiilor.
=.mici con)uncturale";itc+in$%cu durata de /%0 ani,care se ncadrea( n cicl.decenale
i determin evoluia unui factor de producie.
b$cicluri specifice:
=.n construcii%care stabilesc evoluia capitalului investit n construcii.
1.
=.agricol%stabilete relaia conform creia evaluea( raportul cerere%ofert n cadrul
ramurei agricole.
=iclurile economice se deosebesc prin durat,intensitate,prin profun(imea declinurilor i
avnturilor,ns ele dispun de aceleai fa(e:avnt"boom$%punctul ma#im al ciclului-fa(a de declin-fa(a de
cri("punct minim al ciclului$-fa(a de nviorare.&n totalitatea lor fa(ele ciclului r%t un element al spiralei
care reflect cr.ec%c.
!a(a de avint%vol.produciei este ma#imal posibil.&n act%tea ec%c se utili(ea( aproape toate
capacitile de producie.5conomia se gsete n stadiul ocuprii depline a resurselor.2eniturile n societate
cresc i cererea agregat presea( producia,provocnd creterea preurilor sau inflaia prin cerere
!a(a de declin%ritmurile creterii produciei se reduc,ncep concedierile anga)ailor,ocuparea se
micorea(,crete rata oma)ului,respectiv se diminuea( nivelul c+eltuielilor totale n societate,dup care
are loc micorarea cererii totale.&ns,diminuarea cererii nu ntotdeauna este nsoit de reducerea
preurilor.8reurile se pot micora doar n ca(ul cnd declinul continu o perioad lung lund forma
depresiei.*eclinul poate fi nsoit de stagflaie,adic creterea concomitent a inflaiei i oma)ului.
=ri(a%"punctul minim al declinului$este caracteri(at de faptul c nivelul produciei i al ocuprii
a)ung la punctul critic.*up acest punct critic ncepe fa(a de nviorare sau relansare economic.
!a(a de nviorare%sporete rata ocuprii,se reduce rata oma)ului-ca urmare sporesc veniturile n
societate i cererea agregat.8e msura creterii vol.de producie,sporete i nivelul general al preurilor.
*intre forele ce pot provoca trecerea ec%ei prin cele 0 fa(e pot fi menionate:relaia dintre costuri i
preuri-modificarea vol.i calitii capitalului te+nic-rata dobn(ii-factorul psi+ologic"nclinaia spre consum
sau spre economii$.
Intrebarea *2I Tiurile ciclului economic.
Ciclu economic reprezinta o forma de desfasurare a activitatii economice cind trece prin mai multe
faze si revine la faza initiala.
=iclurile economice numite dese ori si valuri: sunt numeroase si variate. Astfel se intilnesc cicluri
generale care cuprind ansamblul unei economii- cicluri specifice care vi(ea(a miscarea unei singure
ramuri sau c+iar a unui produs "ciclul agricol si constructiilor, ciclul de viata a produselor$.
=iclurile specifice sunt:
ciclurile agricole, care stabileste relatia conform careia evaluia(a raportul cerere-oferta in cadrul
ramurii agricole
ciclurile in constructii, care stabileste evolutia capitalului investit in constructii din aceata ramura
=iclurile economice generale se impart in urmatoarele categorii:
cicluri pe termen lung, de BH-CH ani, numite si 3seculare sau 3Oondratiev, ele stabilesc evolutia
activitatii economice in decursul unei perioade de 1J%EJ ani, aceste cicluri se produc sub influeta
unor factori ca marele descoperiri stiintifice, descoperirea de noi resurse, ra(boaie, revolutii
ciclurile pe termen mediu, de N-<H "<H-<=$ ani, numite 3decanale sau 3Puglar, ele reflecta
deosebit de clar esenta evolutiei economice si lor li se acorda cea mai mare atentie in literatura de
specialitate.
ciclurile pe termen scurt, de >-B ani, numite 3con.ucturale sau 3Oitc#en, aceastea se incadrea(a
in ciclurile decanale si determina evolutia unui factor de productie.
Intrebarea *!. Cauzele ciclitii. Teorii ale ciclului economic.
4avanii economiti au fost preocupai mereu de depistarea cau(elorPsurselor fluctuaiilor ec%ce.
!actorii:
=omportamentul individual n cadrul actului de consul.=onsumul semnific c+eltuieli pu
mrfuri i servicii.Acesta este un element al 8SN,constituind n rile slab de(voltate cca E1T din
c+eltuielile totale.5ste clar c indivi(ii ca i societatea n ntregime pot consuma numai n limita
veniturilor de care dispun.8rin urmare consumul este o funcie a venitului,ns dup cum indica
1/
;e>nes,aceast funcie nu este strict proporional.Asemenea motive ca precauia,crearea unor
re(erve pu situaiile neprev(ute,nclinaia ctre economisire e#plic un asemenea comportament.&n
dependen de situaia concret,statul poate limitaPstimula consumul,n general sau pe elemente
structurale,recurgnd la politica de creditare,de formare a preurilor i pol.fiscal.*e obicei n fa(a de
cri(,de declin rata dobn(ii i a impo(itelor scade,iar n fa(a de avnt indicatorii menionai sporesc.
=omportamentul n cadrul actului de investire.Investiiile sunt o component a cererii
agregate sau totale.<odificrile lor pot influena corelaia dintre producie i consum.*eosebit de
importante sunt investiiile private.2ol.lor depinde de:nivelulveniturilor,de politica de creditare,de
costurile de producie e#istente i de climatul investiional n ara respectiv.
Inovaiile au fost definite de ctre savantul 4c+umpeter drept un factor decisiv care determin
evoluia activitii economice.Astfel,inovaiile sunt i un mi)loc,i o cale de nvingere a fa(ei de
declin a ciclurilor lungi de tip ondratiev.=ri(a mi)loacelor te+nice de producie solicit necesitatea
descoperirii noilor te+nologii a modalitilor ec%ce i te+nice noi.Ideile noi e#primate n form de
investiii sunt implementate prin intermediul inovaiilor.Acest proces este deosebit de important n
fa(ele de cri( i se ncetinete n fa(a de avnt.
=omerul e#tern constituind o pondere considerabil n 8IN,influenea( evoluia ciclic a ec%
ei.
Nanii sunt un important factor al con)uncturii ec%ce.4porirea emisiei monetare,dac ea nu
conduce la inflaie desc+ide perspective pu nviorarea ec%c.
8recum n viaa fiecrui om,perioadele de prosperitate relativ sunt nlocuite de perioade m.puin
benefice,n ec%le naionale are loc ceva asemntor.8erioadele de cretere ec%c i de oma) redus,se
intercalea( cu perioade de stagnare a activitii ec%ce,iar m.apoi i de declin nsoit de creterea
oma)ului.!luctuaiile volumelor de producie i ale ocuprii,intervenite periodic n economiile tuturor
rilor%se numesc cicluri ec%ce.5conomia 47A n decursul sec99 a trecut prin ,H cicluri ec%ce depline.8u
americani,cea m.(guduitoare a fost perioada marii depresii",H.H%,H//$.
!luctuaiile ec%ce r%t una dintre problemele decisive ale ec%ei.<ai mult dect att,se consider c
macroeconomia s%a delimitat n calitate de tiin ec%c,n procesul studierii fluctuaiilor vol.de producie i a
ocuprii din timpul marii depresii.Oeducerea brusc a vol.de producie a durat 0/ luni,cuprin(nd ntreaga
5urop,precum i rile Americii Fatine,Asiei,Africii.&n aceast perioad vol.produciei n 47A s%a redus cu
1JT,3ermania 0JT,!ranaHJT,<area NritanieGJT.A crescut brusc nr.omerilor.*eclinul produciei i
nr.foarte mare de omeri,a contribuit la micorarea cererii de consum a pop.Aceasta s%a manifestat n
deflaie.&n urma acestui fapt,preurile n 47A i 3ermania s%au micorat cu /JT,n <N cu .1T,!rana%0JT.
7n ir de economiti stabilesc o legtur dintre instaurarea regimurilor dictatoriale n ri ca
Maponia,3ermania%cu complicata lor situaie,care era o urmare a marii depresii. &n re(ultatul studierii
fenomenului marii depresii,e>ns a formulat cea m.important te( a teoriei sale::economia de pia nu
dispune de capacitatea de autoreglare,de aceea statul trebuie s promove(e o pol.de stabili(are macroec%
c,interacionnd n special asupra cererii totale.:
Teorii ale ciclurilor economice:
Fa mi)locul sec.9I9, economistul engle( M.4. <ill lansea(a teoria conform caruia la originea
ciclurilor economice se afla perindarea starilor de optimism si pesimism la care sunt supusi agemtii
economici in activitatea lor
4. Mevons cu doua decenii mai tir(iu lansea(a teori(a petelor solare:. *esi au mai e#istat
asemena teorii, totusi predomina teoriile endogene. *cestea afirma ca factorii etraeconomici .oaca
un rol secundar si pot doar agrava criza sau favoriza epansiunea economica.
7na din cele mai cunoscute teorii in aceasta privinta, elaborata de 3. caberler, eplica
cicliul decenal prin perioadele cind capitalul fi uzat este inlocuit cu noile utila.e si ec#ipamente, noi
te#nologii mai moderne, mai eficiente. 6n faza inlocurii capitalului fi se pune temelia unei noi
epansiuni economice, cind capitalul se uzeaza si trebuie inlocuit din nou, economia intra in faza de
stagnare.
In vi(iunea lui M.<.;e>ns , ciclurile medii sunt generate de evolutia eficienta marginala a
capitalului si de dinamica ratei dobinzii. *ceste doua forte, amplificate prin actiunea
10
amplificatorului si a acceleratorului, determina cind starea de epansiune, cind starea de recesiune
economica.
5conomistul americarn contemporan <ilton !riendman, eplica generarea ciclurilor
economice de interventia statului in viata economica, de faptul ca acesta nu este capabil sa gaseasca
a concordanta optima intre ritmurile de crestere economica si marimea masei monetare.
nsa ma,oritatea economistilor accepta o e5plicatie mai generala si considera ca
dezvoltarea ciclica este determinata de incalcarea raportului dintre cererea agregata si oferta
agregata.
Intrebarea *DI Criza economic i tiurile ei.
Criza economica este un fenomen social-economic, caracteristic unui ciclu economic, ce se manifesta
printr-o regresie semnificativa la atat la nivel macro cat si la nivel microeconomic
Tipurile de cri(e pot fi stabilite in functie de criteriile pe care le aplicam in clasificare: tipul de solutii
oferite la provocarile mediului social- tipul de mediu in care are loc cri(a- domeniul in care apare cri(a-
urgenta re(olvarii cri(ei- nivelul la care apare cri(a.
,. -ua tiul de solutii si modul de rezolvare% identificam:
a$ crize de dezvoltare@
b$ crize de legimitate@
c$ crize de onestitate@
d$ crize de competenta.
.. -ua tiul de mediu: a$ crize interne@ b$ crize eterne.
/. -ua domeniul in care aare criza:
a$ crize politice@
b$ crize economice@
c$ crize ideologice@
d$ crize culturale@
e$ crize de comunicare@
f$ crize de imagine.
0. -ua ur3enta rezolvarii: a$ crize imediate@ b$ crize urgente@ c$ crize sustinute.
1. -ua nivelul la care aare criza:
a$ crize locale@
b$ crize nationale@
c$ crize zonale@
d$ crize continentale@
f$ crize mondiale.
Criza de dezvoltareI Acest tip de cri(a apare in conditiile e#istentei unor procese specifice ce se
de(volta in interiorul unui anumit mod de procesare a informatiei sociale "de e#emplu, epocile istorice
cunoscute$, care generea(a, din interior, solutii alternative la solutiile traditionale. =onflictul apare, in acest
ca(, intre vec+iul tip si noul tip de gestionare sociala. =ri(a de de(voltare releva faptul ca tipul traditional de
solutie pentru re(olvarea problemelor intr%o societate a a)uns la limita, si%a epui(at posibilitatile de re(olvare.
Apar probleme sociale care nu mai pot fi re(olvate in limitele solutiilor e#istente, impunandu%se afirmarea
unor forte sociale care sa construiasca solutii alternative. Esenta crizei de dezvoltare este% deci%
confruntarea intre doua alternative.
Fa nivelul organi(atiilor, numim crize de dezvoltare situatiile in care modalitatile de procesare a
informatiilor dominante in organi(atii nu mai pot sa solutione(e situatii generate de noile capacitati
informationale, mai performante, care se de(volta in interiorul acestora si in organi(area sociala din care face
parte organi(atia.
=at timp oamenii nu detin capacitati informationale care sa%i a)ute sa proiecte(e reorgani(area organi(atiilor,
aceasta reorgani(are se produce prin cri(e de de(voltare. *inamica necesitatilor si a posibilitatilor de a le
11
satisface, induce si intretine in organi(arile sociale po(itii diferite, tensiuni, situatii conflictuale, confruntari
care aduc periodic organi(atiile in situatii limita ce nu pot fi depasite decat prin ample discontinuitati.
Criza de le3itimitateI Su toate societatile au identificat alternative viabile la solutiile traditionale.
=a urmare, un anumit tip de solutie devine nefunctional, isi pierde credibilitatea, in conditiile in care nu
e#ista o solutie alternativa conturata. In cadrul cri(ei de legitimitate, nu se constata o confruntare intre doua
solutii alternative "caracteristica a cri(ei de de(voltare$, ci o cantonare in cadrul unei solutii care si-a atins
limitele functionale.
4pre deosebire de cri(ele de de(voltare, in cadrul cri(elor de legitimitate, modalitatile de procesare a
informatiilor din organi(atii nu mai pot solutiona deficultatile produse in functionarea si reproducerea
organi(atiilor de consecintele derivate ale propriilor erori si limite. =a urmare, in astfel de situatii
conservarea modalitatilor de procesare a informatiilor ce domina organi(atia nu se mai )ustifica. 4unt
legitime incercarile de a construi alte modalitati de procesare sociala a informatiilor, cu toate consecintele
care decurg din acestea.
Criza de onestitateI Acest tip de cri(e este strans legat de cri(ele de de(voltare si de cri(ele de
legitimitate. 4unt posibile situatii in care oamenii implicati in gestionarea unei organi(atii, desi dispun de
modalitati performante de procesare a informatiilor, sa le utili(e(e in modalitati neadecvate cu scopuri
ascunse "de pilda, pentru a obtine avanta)e personale$, producand situatii care periclitea(a organi(atia,
capacitatea ei functionala si de reproducere. 8ericlitarea starii organi(atiei constituie esenta crizei de
onestitate.
Criza de cometentaI 8entru situatiile care periclitea(a o organi(atie, in care se a)unge ca urmare a
limitelor oamenilor implicati in gestionarea ei, care nu se dovedesc capabili sa procese(e informatii la
nivelul posibilitatilor oferite de ori(ontul informational in care actionea(a, consideram adecvata e#presia
cri(e de competenta. =ri(ele de gestionare pot pune in situatii de insecuritate si organi(arile sociale care
inglobea(a organi(atiile. 5le pot aduce in starea de insecuritate ma#ima c+iar si natiunile.
Criza internaI Acest tip de cri(a domina atat interiorul unei organi(atiiPinstitutii, cat si interiorul
mediului
social nerelevant al acestora, mediului%sarcina al organi(atieiPinstitutiei. 4unt considerate cri(e interne si
cri(ele la nivel departamental, de ramura, precum si cri(ele din interiorul statului national.=ri(ele interne pot
degenera si se pot transforma in cri(e e#terne. 5le contaminea(a vecinatatea specifica apropiata
"organi(atiile din acelasi domeniu pe lantul productiv ori(ontal$, apoi vecinatatea specifica indepartata
"organi(atiile din acelasi domeniu pe lantul productiv vertical$, ca, in cele din urma, sa afecte(e domeniile
cone#e. *e e#emplu, o cri(a politica poate degenera in cri(a economica, culturala etc. =ri(a economica
poate produce, la randul ei, cri(e in toate celalte domenii de activitate.
Criza e:ternaI 4unt considerate cri(e e#terne cele care actionea(a in e#teriorul organi(atiilor,
institutiilor,
domeniilor specifice, in afara teritoriului national. Insa, aceste cri(e pot afecta organi(atiile in modalitati
diverse, determinand aparitia si de(voltarea unor cri(e interne.
Criza imediata se petrece brusc si neasteptat, nelasand timp pentru anali(a si planificare. Oe(olvarea
acestei cri(e presupune lucrul in avans dedicat anali(ei posibilitatilor de aparitie si reali(arii unui plan de
gestionare a cri(elor care sa elimine, pe cat posibil, confu(iile si reactiile intar(iate.
Criza ur3enta erupe brusc, dupa o scurta perioada de incubatie, lasand un oarecare timp pentru
planificarea fortelor si mi)loacelor de interventie. 5#emplele releva insatisfactiile membrilor organi(atiei ce
se transforma in greve, abu(ul substantial in serviciu care determina nemultumirea anga)atilor etc.
Criza sustinuta este o cri(a de lunga durata, ea persista mai mult timp si, ca urmare, este mai usor de
anali(at si planificat. Totusi, trebuie mentionat ca, o astfel de cri(a poate produce un deficit de imagine
profund si persistent.
Crizele de comunicare si crizele de ima3ine vor fi tratate separat, in teme distincte. =elelalte tipuri
de cri(e invocate la aceasta tema nu fac obiectul cursului de gestionare a cri(elor de imagine. In acest curs ne
vom referi, in primul rand, la cri(ele organi(ationale.
1E
Intrebarea *EI >olul statului n stabilizarea economic. 8etode i miJloacele re3lementrii de stat n
economie.
Timp de mai bine de . secole, una dintre cele mai contraverste probleme ale teoriei economice a fost
si ramine rolul statului in economie. 8e parcursul secolelor sa dovedit ca i paofida avanta)elor sale
incontestabile, piata nu es te capabila sa faca fata in mod automat tuturor problemelor cu care se
confrunta de(voltarea economica si societatea. Astfel, statul sa facut nevoit sa intervina in viata
economica pPu a aplana asemenea de(ec+ilibre cum ar fi: inflatia, soma.ul, criza economica si alte
disproportionari.
4tatul a fost nevoit sa apere concurent si sa asigure cresterea economica. In acest scop el a intervenit
progresiv in asemenea domenii ca comertul e5terior, relatiile financiare, industria de aparare.
Amestecul statului in activitatea economica este generat si de faptul ca enocomia de piata da nastere
unei diferentieri de avere, divi(ea(a societatea in oameni foarte bogati si foarte saraci. 8entru a
preintimpina revoltele sociale, a mentine pacea sociala stabila, fara de care de(voltarea economica este
problematica, si a asigura o crestere cu ritmuri inalte, implicarea statului sa va(ut nevoita si obligatorie,
nu numai in crearea bunurilor, dar si in reparti(area veniturilor.
Oolul statului in economie este:
crea(a cele mai favorabile conditii pentru de(voltarea economica a tarii
mentine stabilitatea sociala, a linistea si pacea in societate
asigura ocuparea deplina a fortei de munca
mentine stabilitatea preturilor
asigura cresterea economiei sustinute
ec+ilibrea(a balanta de plati e#terne
ridica competitivitatea economiei nationale, apara mediul ambiant, contribuie la cresterea salariilor si
profiturilor
=ele mai importante formePmetode de implicare a statului contemporant in economie este:
,. elaborarea cadului legislativ sau elaborarea Aregulelor de ,ocB pentru agentii economici. 8rin
lege, statul stabileste care activitate este legala si care este inter(isa. 5l il apara atit pe
producator, cit si pe cumparator, stabilind marimea pedepsei in ca(urile in care este incalcata
legislatia in vigoare.
.. apararea concurentei. Aceata functie a statului este de o actualitate deosebita pentru fostele tari
socialiste, unde viata economica mai ramine a fi monopoli(ata da catre stat si unde, o data cu
trecerea la economica de piata, din cau(a slabiciunii statului, piata s%a dovedit a fi controlata de
anumite grupari de tip mafiont si criminal, straine interesului natioal.
/. redistribuirea veniturilor, intro economie de piata unde e#ista e diferentiere mare de avere, totusi
il favori(ea(a cel mai puternic, cel mai viclean, pe cel mai abil intreprin(ator, dar si pe cel mai
crunt. 8roblema inegalitatii de avere nu este atit o problema dea caritate, de milostenie crestina,
cit o problema economica, fiindca o anumita ec+itate in distribuirea veniturilor se afla la temelia
stabilitatii sociale si politice a unei tari, fara de care nu este posibila o crestere economica a
natiunii.
0. crearea si gestionarea unui insemnta sector public, prin care statul are posibilitatea sa
influente(e ritmurile si proportiile de(voltarii economice. Traditional, sectorul public include
confectionarea armelor, posta, partial transportul si alte activitati.
Intreprinderiile publice sunt supuse acelorasi reguli ca si intreprinderile private, totusi in unele
ca(uri in sectoarele publice rata rentabilitatii este cu mult mai )oasa decit in cel privat.
=ele ami importante mi)loace de reglementare economica a statului sunt:
politica bugetara, bugetul de stat este principalu instrument de reglementare de stat prin care
care loc redistribuirea veniturilor, cu a)utorul impo(itelor si ta#elor, statul influentea(a dinamica cererii, a
economiilor si a investitiilor, fluctuatiile ciclice si proportiile de de(voltare in diferite ramuri ale economiei.
1C
politica fiscala, care impreuna cu politica bugetara formea(a o politica unica denumita
politica finantelor publice
olitica monetara si de credit
controlul returilor si al veniturilor
re3lementarea administrativa
re3lementarea cursului de sc/imb valutar
re3lementarea activitatii intrerinderilor din sectorul ublic
Intrebarea *F.-efinirea i indicatorii omaJului
7nul dintre indicatorii care reacionea( deosebit de sensibil la fluctuaiile ec%ce,este rata
oma)ului.*eclinul produciei conduce la ma)orarea nr.de omeri n ar,iar avntul ec%ic contribuie la
ocuparea deplin.8u definirea fenomenului oma)ului pornim de la criteriile standard de definire a omerilor
de ctre 'rgani%aia Internaional a <uncii"2eneia$.=onform lor,o persoan pu a fi considerat omer
trebuie s ndeplineasc simultan 0 condiii:
4 fie apt de munc-
4 nu aib loc de munc-
4 poat s nceap munca imediat-
4 fie n cutarea locului de munc.
*ac primele / condiii sunt destul de simple,atunci ultima include un ir de aciuni concrete.Astfel
persoana n cutarea unui loc de munc trebuie s fie nregistrat la Nursa <uncii,s se adrese(e la patroni,s
plase(e avi(uri n pres i s reacione(e la ofertele propuse.6oma)ul este un fenomen social ec%ic.=nd o
parte a forei de munc nu este ocupat n procesul de producie i de acordare a serviciilor.6omerii de rnd
cu anga)aii formea( fora de munc a rii.&n viaa real oma)ul se pre(int drept depire de ctre oferta
forei de munc a cererii la aceast for.5#ist indicatori absolui i relativi de msurare a omaJului. Fa
indicatorii absolui se refer nr.omerilor n ar.Indicatorul relativ de ba( este rata oma)ului.5a se
determin n ar ca ponderea omerilor la nr.total al persoanelor apte de munc. #ormulaI
>$T$omL<r.omeriR<r.ate de muncP1++S sau BrLBR7P1++S
Intrebarea **.#ormele i cauzele omaJului
=A7d5F5:oma)ul se formea( pe ba(a a . mari procese economico%sociale%pierderea locurilor de
munc de ctre o parte a pop ocupate,la ba(a creia stau cau(e directe ce dau natere unor forme de
oma)-creterea ofertei de munc prin afirmarea pe piaa muncii ca pop.activ a noilor generaii sau a noilor
segmente m.virstnice de pop.care n%au lucrat anterior.Astfel,n funcie de cau(ele pe care le determin,e#ist
urmtoarele tipuri de oma):
6oma)ul ciclic sau con)unctural%acest tip de oma) este cau(at de cri(ele ec%ce i de
con)uncturile defavorabile trectoare care se refer la intervale de timpuri m.scurte sau m.lungi.
6oma)ul fricional%este legat de cutarea i ateptarea locului de munc.Fa acest tip se refer
pers.care sc+imb benevol locul de munc i pers.care se plasea( pu I oar n cmpul muncii.Tot la
acest tip se refer pers.care au pierdut munca se(onier sau acele pers.care au gsit de)a un loc de
munc,dar n%au nceput munca.
6oma)ul structural%este provocat de modificarea structurii ec%ce pe
activiti,ramuri,subramuri.5l depinde de modificrile te+nologice i de aciunile guvernului referitor
la prioritile structurale n ec%ie.
*eosebirile ntre oma)ul structural i cel fricional constau n faptul c oma)ul structural poate fi
m.ndelungat,fiindc este necesar o perioad m ndelungat pu a recalifica pers.care au devenit omere n
urma modificrilor de structur ale ec%ei.
=au(ele%att oma)ul structural,ct i fricional sunt fiereti pu orice societate.Sr.omerilor difer din an
n an.*in aceast cau( se calculea( indicatorul n )urul cruia au loc fluctuaii ec%ce.7n asemenea indicator
1G
este nivelul natural al oma)ului.5l indic ec+ilibrul ec%ic,predomin n acele perioade cnd nu are loc nici
ncetinirea nici accelerarea ritm.inflaiei.Sivelul natural al oma)ului pu fiecare an concret ratele oma)ului
pu ,J ani anteriori i ,J ani ulteriori.6oma)ul natural include . tipuri de oma).&n O< unele dintre cau(ele
care au condus la amplificarea oma)ului pot fi menionate:
Fipsa de informaie viridic privind fora de munc
Trgnarea reformelor n diferite sectoare ec%ce
Ine#istena unor instituii de supraveg+ere,privind aplicarea legislaiei muncii
' serie de insuficiene ce privesc soluionarea conflictelor de munc
5#istena ec%ei tenebre.
Intrebarea *,I Costurile omaJului. 7e3ea lui $. Ou=en.
*esfasurarea procesului de reforma a condus in Oepublica <oldova la manifestarea unor puternice
tensiuni pe piata muncii, ca urmare fiind aparitia soma)ului.
4oma)ul este un factor negativ. 5l impune conturi economice si neeconomice.
Fa costurile economice se refera:
costul social, consta in faptul ca in cea mai mare masura, anume soma.ul alimenteaza asemena
fenomene ca crimele, furturile, actele de vandalism, narcomania etc. 1oma.ul este este un factor de
instabilitate sociala si politica, capabil sa indrepte societatea pe calea cea gresita. *atorita efectului
psi+ologic pe care il poate provoca asupra indivi(ilor si datorita problemelor sociale pe care le paote
genera, apare costul social al soma)ului.
costul financiar, se compune din suma indemnizatiilor pentru soma. ac#itate de autoritatile publice
si din c#eltuielele pentru intretinerea oficiilor de plasare a fortei de munca. Indemni(atiile au ca
scop nu numai asigurarea somerilor cu mi)loace de sub(istenta, dar si scopul de crestere a conditiilor
necesare pentru recalificarea somerilor, pentru ridicare nivelului lor de instruire si reintegrarea
acestora in cimpul de munca cu un potential profesional si intelectual mai mare.
costul economic, acest cost se determina ca diferenta dintre 0enitul Fational potential si cel real.
5ste evident ca in ca(ul soma)ului, nivelul productiei este mai sca(ut decit in ca(ul ocuparii depline.
=ostul dat se determina de pierderile productiei ca urmare a subutili(arii fortei de munca.
*in conturile neeconomice face parte costul individual, care consta in faptul ca peroana aflata in
situatie de soma. isi reduce esential veniturile si este supus unei stari de depresie si stresuri puternice.
Legea lui 3uCen Afiecare sporire a nivelului soma.ului ciclic cu <M peste rata naturala a soma.ului, este
insotita de o reducere a 5FG cu =,B->M fata de nivelul productiei potentiale.B
!ormula de calcul fiind )V-("R( L -WP)B-Bn"
]Z 8IN real
>Z8IN potential
7Zrata reala a soma)ului
7nZrata naturala a soma)uli
eZcoeficientul sensibilitatii 8IN fata de modificarea soma)ului ciclic "coeficientul lui 'uen$
1H
Intrebarea *4I &olitici anti-omaJ.
'biectivul principal al politicilor antioma) este acela de a prote)a veniturile obinute de
gospodrii de fluctuaiile inacceptabil de mari determinate de trecerea n oma) a unuia sau mai multor
membrii din cadrul unei gospodrii. 8oliticile antioma) pot fi mprite n dou mari categorii :
- politici pasive-
- politici active.
&oliticile asive sunt acele politici prin care statul susine direct nivelul de trai al indivi(ilor ale
cror anse de anga)are n munc au sc(ut considerabil prin plata direct a omerilor.
8oliticile pasive cresc, ns, c+eltuielile statului, deci deficitul bugetar i datoria public, fapt ce
constituie o surs inflaionist destul de puternic, av?nd n vedere c deficitul bugetar se acoper sporind,
de regul, oferta de bani, msur cu efect inflaionist direct.
8rincipala deficien a politicilor pasive const n aceea c ele sunt adoptate dup ce o persoan a
devenit omer. Adepii unor astfel de politici motivea( necesitatea acordrii a)utoarelor de oma) prin dou
argumente. 8rimul ar fi acela al acoperirii costurilor sociale ale oma)ului pentru care, p?n la urm, omerii
nu sunt vinovai. Al doilea este legat: de evitarea distorsiunilor pe care le%ar introduce pe piaa forei de
munc intervenia direct a statului.
=u toate acestea, tot mai puine ri, mai ales dintre cele mai puin bogate, sunt dispuse sa acorde
uor a)utoare de oma). A)utoarele de oma) pot fi fcute mai puin atractive prin micorarea valorii lor, prin
reducerea duratei lor sau prin ambele msuri. =u toate acestea, nu s%a pus nc problema renunrii complete
la astfel de politici.
&oliticile active n domeniul pieei muncii sunt acele politici prin care se intervine direct pe aceast
pia cu scopul declarat de a reduce rata oma)ului, astfel nc?t ea s se stabili(e(e n )urui ratei de ec+ilibru a
oma)ului. Aceste politici active sunt de trei tipuri principale:
a$ 5forturi pentru a nlesni intrarea n contact a ofertanilor i doritorilor de locuri de munc prin
plasare, consultan i orientare profesional, cursuri de pregtire i consultan intensiv pentru cei
de(avanta)ai, asistent pentru a nlesni mobilitatea geografic .a.
b$ 8rograme de recalificare a omerilor: 8rograme de pregtire a omerilor aduli n noi meserii sau
programe orientate ctre cei ameninai cu pierderea locurilor de munc-
c$ =rearea de locuri de munc: crearea direct de locuri de munc n sectorul productiv prin
acordarea de subvenii pentru pstrarea anumitor muncitori sau anga)area de omeri cu stagiu ndelungat-
alocaii pentru ntreprinderile care anga)ea( tineri- crearea de locuri de munc temporare n sectorul public
.a.
8oliticile active pot a)uta omerii prin recalificare, creterea mobilitii .a. s se ntoarc n r?ndurile
forei de munc ocupate, dar pot stopa i abu(urile, cum ar fi solicitarea de a)utoare de oma) de ctre cei
care nu caut asiduu locuri de munc.
Astfel, prin plata condiionat a a)utoarelor de oma) se pot promova mai uor politicile active, de
e#emplu prin solicitarea unor dove(i de participare fr norm ntreag la o activitate sau includerea ntr%o
sc+em de recalificare.
*e regul, prin politicile antioma), se ncearc s se stabili(e(e nu rata oma)ului, lucru e#trem de
dificil, ci rata ieirii din omaJ i durata medie atetat a rmMnerii n omaJ.
Ambele mrimi sunt influenate de ceea ce se numete starea de deenden a omerilor, care este
interaciunea reciproc dintre scderea moralului muncitorilor, care au cunoscut oma)ul pe termen lung i
comportamentul economic fa de acetia.
Intrebarea ,+ &iaa monetar i iaa financiar.
8IAfA <'S5TAOg%este locul unde se fac tran(aciile cu moned,piaa pe care se vnd i se cumpr
banii.8e aceast pia,n urma confruntrii dintre cererea i oferta de bani,se stabilete preul banilor.&n
trecut,piaa monetar era una interbancar.*e cteva decenii,din aceast pia fac parte i alte instituii
financiare,cum ar fi fondurile de pensii,societile de asigurri etc.8iaa monetar este locul unde se ntlnesc
cererea de bani,venit din partea agentilor economici i a statului i oferta de resurse monetare,venit din
partea bncilor i a altor instituii financiare.5c+ilibrul pieei monetare se stabilete n urma confruntrii
EJ
dintre cererea i oferta de moned.&ntruct att cererea,ct i oferta de moned snt influenate de o mulime
de factori,ec+ilibrul pieei monetare este foarte dinamic i se modific foarte uor.
Intrebarea ,1I Creditul i .istemul bancar.
Creditul a aparut inca in Antic+itate, dar sa impus ca una din cele mai importante componente ale
vieti economice odata cu trecerea la capitalism, adica in sec.9I2%92.
Creditul este o relatie de acordare a banilor cu imprumutul, in conditia de rambusare a acestora si
ale platii serviciului acordat.
4ubiectii operatiunii de credit sunt debitorii si creditorii. =reditorii sunt persoanele care ofera ca
imprumut banii, iar debitorul este persoana care beneficia(a de credit, si care urmea(a sal ac+ite la un termen
stabilit in viitor cu ac+itarea dobin(ii aferente. Asfel, cele . principii de ba(a a opreatiunii de credit sunt:
rambursarea resurselor imprumutate, plata pentru serviciul acordat "dobinda$.
8rin intermediul creditului, mi)loacele materiale si banesti disponibile ale populatiei, intreprinderilor
si statului sunt adunate, concentrate si utili(ate pentru de(voltarea domeniilor care aduc mai mari profituri.
In economia contemporana, creditul indeplineste urmatoarele functii:
functia de distribuire a resurselor economice, consta in mobili(area resurselor banesti disponibile la
un moment dat in econimie si redistribuirea sub forma de credit spre anumite ramuri ale econimiei si
sectoare care au nevoie de fondurile date.
functia de concentrare a capitalului, deoarece imprumuturile marunte devind capitaluri importante
functia de reglementare a vietii economice, de dirictionare a disponibilitatilor libere catre domeniile
pe care statul le considera prioritare.
2unctia de emisiune monetara, se presupune ca odata cu cresterea numarul de credire in economie,
va creste si masa monetara in circulatie
Clasificarea creditelorI
din punct de vedere al obiectului imprumutat
,. credit comercial, aparut inca in Italia in sec.9II%9II, este un credit acordat de o intreprindere,
de obicei de un industrias unui comerciant, sub forma unor produse sau servicii cu efectuarea
plati la o data ulterioara. Instrumentul creditului este polita "sau cambia$, adica un titlu de
credit prin care imprumutantul se obliga in scris, sa restituie la o data oarecare costul
produsului oferit sau serviciului, cu sau fara remunerare.
'biectivul creditului comerciale este de a accelera obtinerea profitului, acest tip de credit este limitat atit
dupa marime, cit si dupa raspindire, cu toate ca mai e#ista si asta(i, creditul comercial a fost inlocuit cu cel
bancar.
=. credit bancar, este de.a un imprumut acordat de catre o institutie specializata "banca$ unei
intreprinderi sau populatiei, numai in bani si pe un termen mult mai mare, in marimea
solicitata de debitor capabil sa-l ramburseze.
/. Credit de consum, este acordat de intreprinderile comerciale in principal mane.ele, pQu
procurarea cu plata in rate a bunurilor de folosinta indelungata. 4olicitantul pre(inta
documente ce atesta capacitatea lui de plata si ac+ita o parte din bunul procurat, apoi lunar
ac+ita o suma anumita din acest pret.
?. Creditul obligatar, este forma de credit in care in calitate de creditor apara persoanele fizice
sau .uridice, iar in calitate de debitori apar institutii statale care emit obligatiuni.
B. Credit ipotecar, este un credit garantat cu proprietati imobiliare "cladiri si terenuri$.
=in punct de vedere al termenului de acordare+ la vedere@ la termen "scurt, mediu si lung$
=in punct de vedere al ariei geografice+ intern si etern
=in punct de vedere al scopului+ ipotecare, investitionale, de consum, bancare, de eport, agricole
etc
=in punct de vedere al unitatii monetare+ in M,& si in valuta straina
=in punct de vedere al ratei dobinzii+ ca rata fia si flotanta
=in punct de vedere al modalitatii de acordare+ intr-o singura transa si linii creditare
=in punct de vedere al debitorului+ pQu persoane fizice, .uridice, banci, stat
E,
=in punct de vedere al rambursarii+ in rate egale sau integral
.istemul bancar repre(inta ansamblul institutiilor autori(ate sa efectue(e operatiuni bancare pe
teritoriul unei tari. Aceste institutii sunt entitati economice speciali(ate pe comertu, cu bani, precum si
pe furni(area de produse si servicii bancare, avand drept scop al activitatii desfasurate obtinerea de
profit. 4istemul bancar este format din . compenente:
=adrul institutionalZtotalitatea institutiilor care formea(a sistemul bancar
=adrul )uridicZtotalitatea actelor normative care reglementea(a activitatea institutilor bancare
Hanca este o institutie de credit abilitata cu dreptul de a atrage mi)loace temporar libere ale
peroanelor fi(ice si )uridice, acordarea de credite, efectuarea operatiunilor valutare si cu +irtii de valoare,
precum si prestarea altor servicii bancare.
.istemul bancar contemorant este binivelar comus dinI
/anca Centrala, care are urmatoarele functii:
a$ ,e emisiune, care consta in fabricarea: si punerea in circulatie a bancnotelor si monedei
divi(ionare. 8rin functia data are loc reglementarea cantitatii de bani necesare pentru
functionare normala a economiei, influentind in mod nemi)locit dinamica ratei dobin(ii
b$ ,e supraveg#ere si controla sistemului bancar, prin care se stabilesc regulile principale de
activitate a institutiilor financiare prin setul de acte normatice si regulamente elaborate de
Nanca =entrala
c$ *cumulare si pastrare a fondurilor de rezerva obligatorii ale bancilor comerciale, fiecare
banca este obligata sa cree(e o re(erva proportionala cu marimea depo(itelor sale, fond care
se pastreala pe un cont la Nanca =entrala.
d$ 2unctia de acordare a creditelor si de pastrare a banilor guvernului.
e$ *gent fiscal al statului
f$ Elaborarea si urmarirea implimentarii politicii monetar-creditare
g$ 2unctia de prevenire a falimentarii bancilor comerciale
Hancile comerciale si institutiile nonbacare "casele de economii si compensatii, fondurile de
investitii, cooperativele de credit$, cu urmatoarele functii:
a$ Acceptarea de depo(ite
b$ Acordare de credite
c$ 5fectuarea operatiunilor cu +irtii de valoare
d$ 5fectuarea operatiunilor valutare
e$ 5fectuarea diferitor plati si decontari etc.
-copul activitatii bancare este obtinearea profitului. Mudecind dupa salariile din sistemul
bancar, activitatea bancara este destul de rentabila.
Intrebarea ,2I Cererea de moned i caracteristicele ei.
Cererea de moneda vine din partea acelor agenti economici care se afla in situatia de a c#eltui mai
mult decit resursele proprii. =ererea de moneda depinde de mai muli factori, cei mai importanti dintre ei
fiind urmatorii:
a$ Fivelul preturilor, cu cit preturile sunt mai inalte, cu atit mai multi bani sunt necesari in circulatie
b$ 0olumul real al productiei, pe masura cresterii volumui productiei cresc si veniturile reale, ceea ce
presupune si cresterea cererii de bani
c$ 0iteza de circulatie a banilor, toti factorii care influentea(a vite(a de circulatie a banilor influentea(a
si cererea de bani
d$ -ata dobinzii
Astfel, cererea de bani va fi cu atit mai mare, cu cit va fi mai mare venitul national nominal, cu atit vor
mai inalte preturile, cu cit mai multe tran(actii vor fi efectuate si cu cit vor fi mai mici vite(a de rotatie a
banilor si rata dobin(ii.
M.;e>ns divi(ea(a cererea de bani in . categorii: cererea de bani prentru tranzactiile comerciale,
cererea de bani pentru afaceri.
!actorul principal care determina cererea de moneda lic+ida pentru tran(actiile comerciale este
marimea veniturilor. In cel deal . ca(, volumul cererii de bani depinde de rata dobin(ii. Intre rata
E.
dobin(ii si cererea de bani e#ista e relatie invers proportionala, astfel cu cit este mai mare rata dobin(ii
cu atit va fi mai mica cererea de bani
Intrebarea ,D Oferta de moned. 8ultilicatorul monetar
.'!5OTA *5 <'S5*g%r%t cantitatea de moned pus la dispo(iia ag.ec%ci de sistemul bancar al
unei ri.8rincipalii ofertani de moned sunt:NS<,Tre(oreria i bncile comerciale.NS< emite,adic
tiprete,banii cerui de pia.Nncile =omerciale creea( ns ceam mai mare parte a masei monetare prin
tiprirea monedei scripturale.Astfel n economiile contemporane,oferta de moned vine nu att din partea
NS,care emite bani,ci mai ales din partea bncilor comerciale,n urma activitii specifice a acestora de a
crea moneda scriptural.'ferta de bani pe piaa monetar poate crete sau se poate reduce.5#ist factori care
contribuie la reducerea ofertei de bani.Acetia sint:
" 4porirea cantitii de bunuri i servicii destinate vn(rii.
" Oeducerea vite(ei de circulaie a banilor,cnd o unitate monetar intermedia( un nr.mai mic
de tran(acii.
" =reterea deficitului bugetar,care,de regul este acoperit de banii mprumutai de la sistemul
bancar.
" Oetragerea din circulaie i pstrarea la ciorap a unei cantiti de bani de ctre mena)e.8u
asigurarea stabilitii ec%ce,statul,prin intermediul Nncii =entrale,controlea( n permanen oferta
de moned,pu ca aceasta s nu depeasc necesitile reale ale ec%ei.
" <rimea ratei dobn(ii.&ntre oferta de moned i rata dobn(ii e#ist o relaie po(itiv:odat
cu creterea ratei dobn(ii,crete i oferta de bani,iar atunci cnd rata dobn(ii se reduce,scade i
oferta de moned.Aceast relaie poate fi r%t grafic prin curba ofertei de moned,odat cu creterea
ratei dobn(ii de la d, pn la d.,oferta de moned va spori de la m, la m..
<ultiplicatorul a fost descoperit de economistul engle( O.;a+n n anul ,H/,.;a+n a anali(at teoria
multiplicatorului ocuprii forei de munc.&n ,H/E,M.;e>enes descoper multiplicatorul investiiilor.&n acest
ca(,efectul multiplicatorului investiiilor const n faptul c o cretere a investiiilor generea( o cretere mai
mare a venitului naional.8rincipiul multiplicrii constituie unul din elementele fundamentale ale teoriei ec%
ce contemporane,fr de care este greu de neles caracterul interdependenei dintre venit,consum,investiii i
dintre alte mrimi macroec%ce.5ste evident c o cretere a investiiilor va duce la sporirea produciei,precum
i a gradului de ocupare a forei de munc.*ar n ce proporieh5fectul multiplicatorului este un proces
potrivit cruia o variaie a unei mrimi ec%ce"investiiile,eforturile,ba(a monetar etc$produce,n decursul
unei anumite perioade,o variaie amplificat "mai mare$ a altei mrimi"venitul,creditul etc$.5fectul
multiplicatorului este notat cu un simbol,care este litera ;.&n teoria i practica ec%c sunt cunoscute mai
multe situaii cu efecte multiplicatoare.e#ist multiplictorul investiiilor,e#porturilor,monetar,fiscal etc.4e
calculea( ca raport dintre creterea venitului "delta]$i creterea investiiilor"delta I$,adic ;Zdelta ]Pdelta
I.
Intrebarea ,EI Ec/ilibrul ieei monetare.
5c+ilibrul pietei monetare se stabileste in urma confruntarii dintre cererea si oferta de moneda.
Intrucit cererea si ofertade moneda sunt influentati de o multime de factori, ec+ilibrul pietei monetare este
foarte dinamic si se modifica foarte usor. 5c+ilibrul dintre cerere si oferta de moneda se stabileste in punctul
unde rata dobin(ii este aceeasi atit pentru cerere, cit si pentru oferta de bani.
Intrebarea ,FI &olitica monetar-creditarI scouri i instrumente.
&olitica monetar-creditara cuprinde totalitatea masurilor intreprinse in sferile monetare si de
creditare, si indreaptare spre reglarea de(voltarii economice si spre ec+ilibrul balantei de plati.
8olitica monetar%creditara este unul din principalele metode de implimentare a puterii de stat in
derularea proceselor de reproducere a marfurilor si serviciilor. Aceata se elaborea(a de catre Nanca
Sationala a <oldovei, in comun acord cu 3urvernul si principalele ministere de profil. 5a se elaborea(a de
legislativ, de regula pe o perioadade , an de (ile. In scopul reali(arii obiectivelor politicii, NS< influentea(a
asupra starii pietii de capitaluri si asupra rotatiei monetare.
E/
Influentind asupra volumului de creditare a Ncomericale si asupra volumului masei monetare, NS<
influentea(a asupra procesului de investitii de capital, asupra nivelului pretului si asupra altor factori care
influentea(a economia natioanala.
5#stia . tipuri de politici:
=e restrictie, care este indreptata spre limitarea investitiilor si incetinirea ritmului de crestere a
volumului de masa monetara. *ceasta se aplica in cazul in care con.uctura economica se dezvolta
rapid se face cu scopul de a nu a produce criza de supraproductie.
=e e5pansiune, care se indreapra spre stimularea operatiunilor de creditare si spre marirea
volumului masei monetare. Ea se realizeaza in conditiile in care se micsoreaza volumul productiei
monetare al marfurilor si serviciilor si creste soma.ul.
8olitica monetar%creditara urmareste 0 scopuri bine definite:
*sigurarea anga.atilor , care este scopul principal al oricarei economii, orice tara doreste sa evite
soma)ul puterinc si mi(eria care o produce in rindul oamenilor precum si pierdere esentiala de
productia pe care o poate reali(a.
1tabilitatea preturilor , al doilea scop este stabilitatea preturilor, care pare evidenta, dar este
departe de acest lucru. 5fectele coro(ive ale inflatiei ne%au coplesit pe toti. 7na dintre
responsabilitatile ma)ore ale unui guvern democratic este sa mentina conditiile in care cetatenii
sa dispuna de dreptul de a decide asupra propriului lor destin. In timpul inflatiei, indivi(ii sunt tot
mai frustrati pe masura ce valoarea preturilor creste in fiecare saptamana sau salariul lunar se
lic+idea(a, datorita unui proces care se afla in afara controlului lor.
-ata adecvata a sc#imbului valutar, Atit timp cit toate tran(actiile valutare intermedia(a alte
tran(actii economice, se pune intrebarea cum se poate determina rata de sc+imb si de ce cursul
valutar varia(a atit de mult in cursul anului sau c+iar in citeva lunih 7n raspuns posibil ar fi ca
rata de sc+imb repre(inta pretul banilor nationali care se modifica pina la nivelul la care pretul
marfurilor similare din alte tari este mai mult sau nu difera prea mult de suma c+eltuielilor
aferente tran(actiilor si transportului .
-ata inalta a cresterii economice,
Ebiectivele politicii monetar-creditare se realizeaza cu a.utorul urmatoarelor intrumente)
,. >ata de baza )refinantare" K NS< stabileste . tipuri de rate: rata dobinzii pe termen lung si
scurt "creditelele overnig#t, facilitatile de lombard, operatiunile -E5E$
.. >ezervele minime obli3atorii K orice banca este obligata sa detina la NS< re(erva
obligatorii, care se formea(a de la totalul depo(ite atrase si servesc pentru mentinerea
lic+iditarii bancii.
/. Oeratiunile e iata desc/isa O&E<8$>9ET K NS< poate efectua 0 tipuri de
operatiuni pe piata desc+isa: de vinzare si cumparare a 0alorilor Mobiliare, operatiuni
-E5E de cumparare si vinzare
Intrebarea ,*I Concetul i indicatorii inflaiei.
=onceptul de inflatie s%a modificat mult pe parcursul secolelor. Initial, inflatia era considerat ca un
fenomen strict monetar, generata de cresterea peste o anumita perioada a cantitatii de bani aflate in circulatie.
In ultimul timp insa, inflatia este definita ca unul din principalele de(ec+ilibre macroeconomice, cau(ata de o
multime de factori de natura diferita. *esi are la originea sa mai multe cau(e, inflatia e#prima situatia cind se
incalca ec+ilibrul dintre cererea si oferta agregata.
nflatia este un proces de crestere continua a nivelului mediu al preturilor si de diminuare a puterii
de cumparare a monedei. !ind vorbim de inflantie se are in vedere nu oricare crestere a preturilor, ci doar
o crestere a nivelului mediu al tuturor preturilor.
Fa noi in tara, de e#emplu, la produsele se(oniere cum ar fi fructele si legumele, preturile individuale
vor creste si vor scadea de mai multe ori pe parcusul anului. Insa inflatia nu vi(ea(a cresterea pretului
individual al produsului, ci a nivelului mediu al tuturor preturilor. *eseori preturile medii ramin stabile, iar
preturile individuale fluctui(a in sus si in )os.
=el mai important indicator de masurare a inflatiei este indicele pretului de consum ($C), care est
calculat lunar de Niroul Sational de 4tatistica. Intro economie unde e#stie sute de mii de preturi, urmarirea
E0
variatiei fiecarui din ei este imposibil, dar nici nu este nevoie. 8entru calcularea I8= se foloseste cosul de
consum:, in care se includ preturile la pricipalele bunuri si servicii, pe care Niroul de 4tatistica le
monitori(ea(a si calculea(a lunar.
$C este un instrument cu a.utorul caruia se masoara modificarile pretului mediu al unui cos de
bunuri si servicii, care reprezinta consumul specific al unui mena. tipic.
!ormula de calcul I&CL)&
1
R&
+
"P1++S, unde 8,Zpretul anului curent, 8oZpretul anului trecut
Alaturi de I8=, la calcularea inflatiei se mai utili(ea(a si alti indicatori cum ar fi: indicele pretului
producatorului 655, deflatorul 56G.
Rata inflatiei, reprezinta cresterea procentuala anuala a 65!. R
inf
6 D.@@E, unde 65!, este
pentru perioada curenta, iar 65!o este pentru perioada de ba(a.
Intrebarea ,,I Cauzele inflaiei i formele inflaiei.
Inflatia este un fenomen generat de o multime de factori, atit monetari cit si nemonetari, aflati intro
interdependenta functionala foart strinsa. In aceste conditii nu se stie niciodata care este factorul primordial
si care este factorul decisiv al unui nou val inflationist. In aceasta ordine de idei, economistul france( <ic+el
*edier constata ca ca a cauta vinovatul de inflatie este asemanatoare cu a te intreba care este intr%un riu
picatura de apa care le impinge pe celelalte:.
'ricum, principalele cau(e ale inflatiei sint:
!resterea masei monetare peste limitele necesare
5resiunea cererii agregate atunci cind oferta agregata ramine relativ rigida
5resiunea costurilor de productie "inflatia prin costuri$, in urma cresterii preturilor la factorii de
productie, in special al salariilor
!resterea afluului de bunuri sau devize din alte tari "inflatie importata$
!auza de natura psi#osociala
Tipurile inflatiei:
-ua evolutia ratei inflatieiI
Moderata "?-LM$
Aalopanta "<H-<BM$
9iperinflatie "peste BHM$
In deendenta de cauzele inflatieiI
6nflatia prin cerere, cind cererea la un bun creste iar oferta ramine nesc+imbata
6nflatia prin costuri, cind se ma)orea(a costurile la factorii de productie
1tructurala, e#presia de(ec+ilibrelor grave, care persista in structura economiei de piata
nflatia prin oferta (prin costuri), intervine in re(ultatul sporirii costului mediu a unei unitati de produs,
care nu sunt determinate de cresterea cererii agregate. 7na din cau(ele principale ale acestui tip de inflatie
este modificarile neastetate ale ofertei% intervenite in urma unor circumstante cum ar fiIcresterea
bursca a returilor la bunurile de imortanta strate3ica )etrol% 3aze% ener3ie electrica". <arfurile de
importanta strategica sunt componente principale ale c+eltuielelor in ma)oritatea proceselor de productie.
=ri(ele petroliere deminostrea(a foarte bine ca socurile ofertei in economia mondiala, provoaca cresterea
c+eltuielelor totale de productie, si ca consecinta are loc cresterea generala a pretului sau inflatia prin costuri.
5a se manifesta prin reducerea 28!, la consecintele de aceiasi ordin conduc si conditiile defavorabile ale
agriculturii, calamitatile naturale, precum si restructurarile dureroase ale economiei.
nflatia prin cerere, este determinata de cresterea brusca a cererii de consum a populatiei, dupa care
oferta total nu resuseste sa se adapte(e. In acest mod, datorita deficitului de marfuri si servicii, are loc
cresterea pretului conform legii generela e preturilor.
nflatia importata, in conditiile globali(arii, deci al liberali(arii comertului international si a flu#urilor
financiare internationale, mai cu seam in ca(ul tarilor mici cum este O<, inflatia poate fi adusa de peste
+otare odata cu importul de ingrasaminte naturale, al ga(elor naturale, petrol si al maeteriei prime la niste
preturi mai ridicate ca altadata. Inflatia se importa si atunci cind de peste +otare vinin tara suma mare de
E1
mi)loace banesti, fapt ce contribuie la cresterea masei monetare in circulatie, iar mai apoi si la cresterea
nivelului general al preturilor.
=ombinatia dintre inflatie prin costuri si cea prin cerere, formea(a sirala inflationista
Intrebarea ,4. Costurile inflaiei
Consecintele sau costurile inflatiei sint preponderent negative. 5le vi(ea(a intrega societate, afectind
in primul rind veniturile reale ale populatiei, precum economiile si consumul. In linii mare, aceste efecte
sunt:
-educerea puterii de cumparare a salariilor si a altor venituri factoriale, deci reducerea
consumului, in conditiile inflatiei, veniturile nominale ale populatiei pot ramine aceleasi sau cresc,
pe cind veniturile reale care e#prima cantitatea de bunuri si servicii ce pot fi procurate cu veniturile
nominale scad. <asura reducerii veniturilor reale depinde de rata inflatiei. Inflatia depinde de
reducerea puterii de cumparare a salariatilor si a persoanelor cu venituri fi#e, cum ar fi: pensionarii,
studentii care traiesc din burse sau c+iar anga)atii din sectorul public. 'data cu reducerea consumului
si deci a cererii agregate, intreprinderile isi reduc activitatea de producere, fapt ce contribuie la
scaderea gradului de ocupare al bratelor de munca, la cresterea soma)ului.
,escura.area investitiilor si a economiilor, prin intermediul sistemului bancar, fapt ce duce la
ingustarea ba(ei financiare a investitiilor si in conseconta, a posibilitatilor de crestere economica.
4unt descura)ate investitiilor pe termen lung si sunt incura)ate cele cu caracter speculativ si cu
re(ultate banesti imediate.
*profundarea deferentierii sociale prin redistribuirea veniturilor in favoarea celor puternici, asta se
intimpla nu numai din cau(a ca unele persoane au venituri fi#e, iar celelate variabile, ci din motivul
ca nu toate preturile nu cresc in egala masura, iar structura consumului difera mult de la o categorie
sociala la alta. In timpul inflatiei este bine sa imprumuti bani si in nici un ca( sa impumuti cuiva bani,
creditorii pierd deoarece sumele de bani intoarse de catre debitori sint depreciate, puterea lor de
cumparare este mai mica. 4i in favoare agentilor economici cu profituri variabile "dividende, renta,
profitul$, redistribuirea se face in favoarea muncitorilor cu venituri mici si fi#e. Astfel, prin
redistribuirea veniturilor indetrimentul ma)oritatii populatiei, inflatia aprofundea(a diferenta sociala,
contribuie la polari(area societatii, fenomen ce are consecinte negative la de(voltarea economica.
-educerea puterii de cumparare a monedei nationale in raport cu alte monede,
1caderea volumului de productie si deteriorarea calitatii lui, deoarece in timpul inflatiei agentii
economici care obtin venituri suplimentare de la cresterea preturilor, nu mai sunt motivati sa reduca
din costul de producere, si sa ridice calitatea bunurilor confectionate, sa diversifice si largeasca
productia.
6nrautatirea relatiilor economice cu strainatatea, atunci cind se deprecia(a moneda nationala,
marfurile nationale devin mai ieftine pentru straini, ceea ce favori(ea(a e#porturile. <ai apoi, in
urma cresterii nivelului preturilor in moneda nationala, scade esential volumul de e#port, mai ales in
ca(ul dependentii semnificative de import de resurse energetice si de materia prima. Treptat
e#porturile scad, iar prin importuri de descura)ea(a producerea interna a bunurilor
,ezorganizarea vietii economice in ansamblul ei, unde devine imposibil efectuarea unei planificari
reale a activitatii intreprinderii, deoarece nu se stie cum vor evolua preturile. Apar noi de(ec+ilibre
intre ramuri, intrucit preturile nu cresc proportional la toate bunurile si serviciile.
In fine, intrucit toata lumea nu mai are incredere in bani si vor cit mai repede sa se debarasese de ei, are
loc de(voltarea barterului sau trocului. In societate se crea(a o atmosfera de neincredere si de neliniste,
de nemultumire si de nesiguranta. 4e inteteste revoltele sociale, pacea sociala este perturbata, fapt care
limitea(a si mai mult de(voltarea economica.
Intrebarea 4+I Curba lui &/illis e termen scurt i lun3.
Oitmurile este determinata de plotica monetar%creditara promovata de stat. 5ste bine cunoscuta
dependeta macroeconomica dintre ditre ritmurile de crestere a masei monetare si sporirea ratei inflatiei.
Aceasta corelatie este determinata de raportul .+., adica sporirea masei monetare cu .E provoaca o
crestere a nivelului de inflatie cu .E. La rindul ei, sporirea ratei inflatie cu .E provoaca cresterea ratei
EE
nominale a dobinzii cu .E. Aceasta corelatie dintre rata inflatiei si rata nominala a dobin(ii poate fi
e#primata prin ecuatia lui %isher.iL r T X
e
)iLrata nominala a dobin(ii, rLrata reala a dobin(ii, X
e
Lrata inflatiei anticipate$
*e asemenea, e#ista si o corelatie intre rata reala a inflatiei si asteptarile inflationiste, intre inflatia
cererii si ofertei, precum si dintre rata inflatiei si rata soma)ului. *atele empirice obtinute de catre savantii
economisti in anii b1J%bGJ ai sec.99 ne demonstrea(a o corelatie inversa dintre rata soma)ului si rata
inflatiei.
Aceasta corelatie este reflectata in graficul curba lui $hilips
rata inflatie i
j
e
\r
formula de calcul: X L X
e
T Y)B-B
n
" Z E % unde
j Z ritmul real al inflatiei
j
e
Z inflatia inticipata
7 Z rata reala a soma)ului
7
n
Z nivelul natural al soma)ului "1%ET$
5 Z modificarea ofertei datorita socurilor
i Z parametrul po(itiv care indica in ce masura reactioanea(a rata inflatiei la soma)ul ciclic ".,1%/,1$
*upa cum se vede din formula de calcul, rata inflatiei depinde de / factori:
6nflatia anticipata R
e
, deoarece oamenii isi formea(a asteptarile si ba(induse pe inflatia de)a
e#aminata, ritmurile inflatiei depinde in mare masura de inflatia anterioara. Inflatia anterioara
influentea(a asteptarile noastre, iar acestea au influenta asupra salariilor si a preturilor
,evierile ratei reale a soma.ului de la nivelul lui natural , adica de la soma)ul ciclic "7%7
n
$. 4oma)ul
redus contribuie la cresterea inflatie.
Modificarile radicale ale ofertei "S E$ ,
<ulti ani la rind, curba lui 8+ilips a servit ca instrument macroeconomic pentru reglementarea social%
economica din 47A si alte state occidentale. <a)oritatea economistilor pornesc de la faptul ca modificarile
salariului si a preturilor se deplasea(a intro directie, iar modificarea ratei soma)ului in alta directie.
-tagflatie6cresterea concomitenta a ratei soma.ului si inflatiei.
<a)oritatea economistilor sunt de parerea ca ea este aplicabila pe perioada scurta de timp si pun la
indoiala e#istenta ei pe termen lung.
Intrebarea 41I &oltici antiflaioniste.
!iind un fenomen comple#, generat de o multime de factori, inflatia nu poate fi eliminate printr%o
singura lovitura cu un singur instrument. *e obicei, inflatia cedea(a, in urma unui asediu de lunga durata ".%
/ ani$, prin untili(area unui arsenal de instrumente administrative, monetare si economice.
'biectivele politicii antiiinflationiste: protectia agentilor economici si a populatiei impotriva
inflatiei, restabilirea echilibrului general prin reducerea cererii si stimularea ofertei agregate.
&rotectia a3entilor economici si a oulatiei% cum ar fi reducerea puterii de cumparare a banilor se
face cu umatoarele instrumente: indearea salariilor si pensiilor, in unele ca(uri se inde#ea(a si
depunerile banesti. Inde#area contribuie la perpetuarea inflatiei prin cerere, si este pe larg folosita in
lumea contempoarana. 1ubventionarea preturilor la unele produse de prima necesitate, cum ar fi
laptele, piinea si (a+arul. <asura data este pe larg folosita in lumea socialista, desi sunt si folosite si
de tarile cu economii de(voltatre.
Controlul cererii a3re3ate% se infaptuieste cu un intreg sistem de instrumente, atit fiscale si
monetare, cit si administrative. 8entru reducerea cererii globale, statul poate reduce c+eltuiele
publice, dificitul bugetar si datoria publica. =a urmare scade consumul public si cel privat, care sint
componente ale cererii agregate. 4au alta masura fiscala ar fi marirea impo(itelor si a ta#elor, care
EC
deasemenea descura)ea(a cerea globala. 4au marirea re(ervei obliatorii, ca urmare a reducerii banilor
din circulatie.
&olitica de sustinere a ofertei% prin sustinerea si incura)area productiei interne, atragerea de noi
investitii straine, statul stimulea(a oferta si deci contribuie la stabilirea ec+ilibrului dintre cererea si
oferta agregata. Acest obiectiv este reali(at prin imbunatatirea climatului investitional, prin reducerea
impo(itelor si a ta#elor, prin incura)area economiei si a investitiilor productive.
Intrebarea 42 Hu3etul de stat i elementele sale.
Instrumentul principal de promovare a politicii bugetare este bugetul de stat.Nugetul este o noiune
ntlnit tot mai des n vocabularul economic i cu o arie larg de utili(are.7n buget este o previ(iune a
veniturilor i c+eltuielilor unui oarecare agent economic pu o perioad de timp,de regul,pu un an.&n acest
sens,putem vorbi despre bugetul de familie,bugetul ntreprinderii,bugetul diferitelor ministere,bugetul
universitii,bugetul local,bugetul de stat.N735T7F *5 4TAT este un document o lege votat de
parlament,n care snt nscrise c+eltuielile statului i veniturile necesare pu acoperirea acestora.Nugetul de
stat prevede,de asemenea,modalitile de formare i c+eltuire a resurselor bneti destinate finanrii
aciunilor ntreprinse de ctre organele de stat centrale i organele locale.' form specific de buget snt
fondurile e#trabugetare.Acestea snt nite resurse bneti ale statului care au o destinaie bine
determinat,dar care nu snt incluse n bugetul de stat.=el mai cunoscut din aceast categorie de fonduri este
fondul asistenei sociale sau fondul de pensii.&n toate rile lumii e#ist bugetul guvernului sau bugetul
central,i bugetele organelor administrative locale.Nugetul central mpreun cu bugeteleorganelor puterii
locale formea( bugetul consolidat.Nugetul de stat este elaborat anual de ctre guvern i aprobat de ctre
parlament.5l mai este numit:legea finanelor:,astfel prevede i autori(ea( c+eltuielile i veniturile
statului.Fa temelia elaborrii bugetului de stat sint puse 0 principii de ba(:
Anualitatea%nseamn c bugetul este elaborat n fiecare an i prevederile lui vi(ea(
doar cadrul anului respectiv.2eniturile i c+eltuielile prev(ute de bugetul de stat snt valabile doar
pu durata de timp votat de parlament,adic pe durata unui an.
8revi(ionalitatea% nseamn c sint planificate din timp att veniturile,ct i c+eltuielile
pu anul viitor.
7niversalitatea%bugetul de stat cuprinde toate veniturile i c+eltuielile de stat.Acest
fapt facilitea( efectuarea controlurilor din partea parlamentului.
5c+ilibrul bugetar%sau regula de aur a finanelor clasice const n faptul c c+eltuielile
statului tre s fie egale cu veniturile acestuia.
Intrebarea 4! Imozitul i sistemul imozitar. #ormele imozitului.
I<8'dIT7F constituie o parte din veniturile populaiei perceput de ctre stat,n mod obligatoriu,pu
a%si acoperi c+eltuielile.Ansamblul impo(iteleor i al ta#elor,mpreun cu legile i regulile care i oblig pe
ceteni s plteasc aceste impo(ite i ta#e,formea( sistemul fiscal.Ag.ec%ci care pltesc impo(ite se
numesc contribuabili.!unciile:
" !.fiscal%cea mai vec+e funcie,aprut odat cu apariia statului.prin intermediul ei se
formea( veniturile statului i se finanea( c+eltuielile publice.
" !.de reglementare ec%c sau de instrument al pol.ec%ce a statului.<rind sau reducnd
impo(itele,difereniind nivelul lor n funcie de domeniul de activitate,acordnd anumite nlesniri
fiscale,statul are posibilitatea de a influena po(itiv sau negativ activitatea ec%c,de a stimula
de(voltarea unor ramuri sau de a ncetini ritmurile de cretere a altora.
" !.social permite redistribuirea veniturilor n folosul pturilor vulnerabile i deci reducerea
inegalitilor sociale.
=lasificarea:
a$dup nivelul administrrii%imp.centrale"federale$i imp.locale.
b$dup frecven%imp.permanente-i de o singur dat.
c$imp.pe venit i proprietate"directe$-i imp.pe mrfuri i servicii"indirecte$.
4I4T5<5 *5 I<8'dITAO5%n decursul istoriei au e#istat trei modaliti diferite de stabilire a
raportului ntre mrimea venitului i mrimea impo(itului.&n funcie de aceasta,s%au constituit / forme de
impo(itare i trei sisteme de impo(itare:
EG
Impo(itul 8rogresiv%cu ct mai mare este venitul,cu att mai nalt este rata
impo(itului.&n asemenea ca(,cea mai mare greutate a impunerii cade pe umerii celor bogai.
Impo(itul Oegresiv%presupune reducerea ratei impo(itrii pe msur creterii
veniturilor.Acest tip de impo(it este folosit ca un instrument de lupt contra eva(iunii fiscale i de
lrgire a ariei de impo(itare.
Impo(itul proporional%n care se ac+it aceeai rat a impunerii,s (icem de ,1T
indiferent de mrimea venitului obinut.
&n unele ri s%a recurs i la impo(itul fi#,care r%t o mrime fi# pltit indiferent de
mrimea venitului.
Impo(itul progresiv corespunde cel mai bine principiului ec+itii sociale i )ustiiei,de aceea n lumea
contemporan el a devenit predominant.&n ca(ul impo(itului progresiv,un anumit minim de venit nu este
supus impunerii.
Intrebarea 4D. -eficitul bu3etar i metodele de finanare.
*iferena dintre veniturile i c+eltuielile statului constituie soldul bugetar. *in punctul de vedere al
soldului bugetar, n procesul e#ecutrii bugetului pot aprea trei situaii diferite, i anume de:
,$ buget ec+ilibrat, cnd c+eltuielile snt egale cu veniturile, iar soldul bugetar este egal cu (ero-
.$ buget e#cedentar, cnd veniturile snt mai mari dect c+eltuielile, iar soldul bugetar este po(itiv-
/$ buget deficitar, cnd veniturile snt mai mici dect c+eltuielile, iar soldul bugetar este negativ.
n cel de al treilea ca(, se formea( aa%numitul deficit bugetar. -eficitul bu3etar este o stare a bugetului de
stat cnd c+eltuielile depesc veniturile.
-eficitul bu3etului de stat are urmri nefaste asupra de(voltrii economice.
8entru a diminua sau a elimina acest deficit, n practica mondial snt utili(ate mai multe metode, i anume:
a$ recurgerea la mprumuturile interne-
b$ folosirea veniturilor provenite din privati(are-
c$ emisia de ctre Nanca =entral a unei cantiti suplimentare de bani-
d$ folosirea mprumuturilor e#terne.
&n Oepublica <oldova, n ultimul deceniu, deficitul bugetar a fost finanat din sursele provenite din
privati(are, precum i din mi)loacele atrase din vn(area +rtiilor de valoare de stat. *eoarece procesul de
privati(are nu a luat sfrit, la o asemenea metod s%ar putea recurge i pe viitor.
Intrebarea 4E. &olitica bu3etar-fiscalI scouri i instrumente.
$olitica bugetar# eprima conceptia si actiunile statului privind veniturile bugetare, cile i
mi.loacele de mobilizare a acestora, utilizarea lor pe anumite destinatii, care sa serveasca stabilitii si
dezvoltrii ec.
4copuri ale politicii bugetare sunt:
W finanarea msurilor n limita veniturilor fr ma)orarea mrimii ma#imale a deficitului bugetar-
W finanarea deficitului bugetar fr emisiunea monetar suplimentar, sursa creia repre(int +rtiile de
valoare de stat-
W ma)orarea eficienei folosirii finanelor publice n re(ultatul e#aminrii de ctre organele
administrative publice a reelei instituiilor bugetare-
W implimentarea unei politici dire ct privete luarea deci(iilor ce duc la mrirea datoriei publice interne
i e#terne-
W determinarea direciilor startegice pentru investiii, in proiectele economice.
*ireciile politicii bugetare sunt:
W reali(area programelor vi(nd economisirea c+eltuielilor publice-
W centrali(area veniturilor i mi)loacelor bugetare pe conturile tre(oreriei-
W restructurarea datoriei publice-
EH
W inventarierea mprumuturilor interne i e#terne i re(ultatele folosirii lor-
W trecerea cri(ei bugetare.
&olitica fiscal. Curba 7affer
8olitica fiscal este o component de ba( a politicii economice, care, prin intermediul sistemului ta#rii
i impunerii, urmrete s influene(e "s stimule(e$ activitatea economic la nivel agregat.
8olitica fiscal este politica statului n domeniul impo(itelor i ta#elor.
Sumit adeseori i politica veniturilor publice", ea are la temelie principiul eficienei fiscale. &ns, n
pofida acestui fapt, ea poate fi mai mult sau mai puin eficient sau c+iar ineficient. 8olitica fiscal se
considerat eficient atunci cnd asigur bugetul cu veniturile necesare, ncura)nd n acelai timp afacerile
economice i investiiile i asigurnd respectarea principiului ec+itii sociale.
&n scopul eficienti(rii politicii fiscale, statul trebuie s stabileasc proporiile optime ntre impo(itele
directe i cele indirecte, ntre persoanele fi(ice i persoanele )uridice, ntre diferite pturi sociale din punctul
de vedere al aportului acestora la formarea bugetului de stat. =ndva un mare demnitar britanic declarase c
nu e#ist impo(ite bune:. Su e#ist nici impo(ite perfecte. Impo(itele directe, de pild, se potrivesc unor
situaii, pe cnd cele indirecte%cu totul altor situaii. *e e#emplu, nca(ul n care e#ist un nivel mai nalt al
inflaiei, mai bine se potrivesc: impo(itele indirecte, deoarece acestea se adaptea( la nivelul mereu
sc+imbtor al preurilor. &n acelai timp, impo(itele directe au avanta)ul de a stabili nite relaii mai strnse
ntre contribuabil i stat. 8rin impo(itul pe venit, persoanele fi(ice snt mai mult motivate s aiba o po(iie
mai activa vi(avi de felul n care snt c+eltuite resursele bugetare.
7na din problemele importante ale politicii fiscale este determinarea mrimii optimale a presiunii
fiscale.
8resiunea fiscal constituie raportul dintre ncasrile fiscale i veniturile statului. Acest indicator reflect
partea din 8IN care, sub diferite forme de impo(ite, se acumulea( n bugetul de stat.
Sivelul presiunii fiscale difer att de la o ar la alta, ct i de la o epoca la alta. Astfel, dac n anul
,HGE firmele din rile de(voltate plteau, sub form de impo(it, mai mult de 01T din profit, atunci in anul
,HHE acest indice s%a cobort pn la /JT. "&n general, trebuie subliniat faptul c, ncepnd cu anii @GJ ai
secolului 99, mrimea impo(itelor s%a redus simitor n ntreaga lume.$
Oeducerea presiunii fiscale n rile de(voltate se datorea(, n mare parte, i investigaiilor efectuate de
ctre economistul american Art+ur Faffer "consilier al preedintelui 47A Oonald Oeagan$, care a elaborat o
teorie special, cunoscut sub denumirea de curba Faffer". 8otrivit conclu(iilor la care a a)uns economistul
american, pn la un punct oarecare, care difer de la o ara la alta, o dat cu creterea presiunii fiscale, cresc
i veniturile statului. Apoi ns creterea presiunii fiscale este nsoit de o reducere continu a veniturilor.
Impo(itele mici favori(ea( activitatea economic i deci lrgirea ariei impo(abile. =a urmare, cresc
veniturile staului. Impo(itele prea mari reduc ns aria fiscalitii, deoarece n asemenea condiii activitatea
economic devine puin atractiv i muli ntreprin(tori i prsesc afacerile. &n rile n tran(iie,
micorarea presiunii fiscale ncura)aea( ieirea din ilegalitate a multor ageni economici, reduce proporiile
eva(iunii fiscale, deoarece n ca(ul unor impo(ite mai mici riscurile legate de dosirea profiturilor nu snt
)ustificate.
8rin politica fiscal, statul poate influena o serie de coordonate economice "cererea de bunuri, veniturile
.a.$. 'peraiunile de aceast natur sunt mi)locite de nivelul c+eltuielilor publice i al investiiilor, avnd
menirea de a determina relansarea creterii economice. Astfel:
k &n fa(ele de recesiune economic, statul trebuie s acione(e cu precdere n direcia reducerii gradului
de impo(itare P ta#are, n scopul ncura)rii at?t a consumului, c?t i a investiiilor.
k &n sc+imb, n etapele de boom, fiscalitatea se ma)orea(, pentru a ncetini ritmul cererii de consum i
al investiiilor private "cre?nd teren pentru ncasri suplimentare la bugetul statului Q utili(abile n vederea
acoperirii deficitelor nregistrate n perioadele de recesiune$.
Intrebarea 4F. Efectele de multilicare a oliticii bu3etar-fiscale.
Intrebarea 4* Cererea a3re3at i determinanii ei.
=ererea agregat sau global r%t cantitatea total de bunuri i servicii finale care este cerut ntr%un
interval de timp n cadrul unei ec%ii.=ererea global de regul constituie suma c+eltuielilor destinate
CJ
procurrii mrfurilor i serviciilor produse de ec%ia naional a unei cumpere la un nivel dat al
preurilor.&ntruct cererea agregat se determin prin mrimea c+eltuielilor reale fcute pu procurarea
bunurilor i serviciilor,ea este format din mai multe elemente componente.
!actorul principal care influenea( mrimea cererii agregate reale este nivelul general al
preurilor.Acest factor este att un impact nemi)locit asupra deci(iei de a consuma,ct i indirect prin
intermediul altor variabile ec%ce,n ca(ul dat numite efecte.Acestea snt:
efectul ratei dobn(ii%const n faptul c odat cu creterea preurilor are loc o sporire
a cererii de moned n economie,ceea ce duce la creterea ratei dobn(ii.=a urmare a ridicrii ratei
dobn(ii,scade volumul investiiilor,precum i consumul bunurilor de folosin ndelungat,care n
mare parte snt procurate pe credit.Astfel,creterea preurilor condiionea( creterea ratei
dobn(ii,care la rndul su conduce la scderea cererii agregate prin reducerea cererii de investiii i a
bunurilor de folosin ndelungat.
efectul de avere%const n modificarea valorii reale a bogiei i deci a consumului real
sub influena modificrii preurilor.Astfel,atunci cnd crete nivelul general al preurilor,scade
valoarea real a activelor financiare ale populaiei,deoarece cu aceeai sum de bani se poate
cumpra o cantitaate mic de bunuri i servicii.&n consecin,are reducerea consumului i deci i a
cererii agregate.
efectul e#portului net%acesta este diferena po(itiv dintre e#port i import.<rimea
e#portului net depinde de raportul dintre preurile naionale i preurile de pe piaa e#tern.Atunci
cnd preurile naionale cresc,produsele e#terne devin mai ieftine n comparaie cu cele confecionate
de ctre productorii auto+toni.Aceast situaie conduce la creterea importurilor i reducerea
e#porturilor.Astfel e#portul net se reduce,ceea ce micorea( cererea global.
Astfel a)ungem la conclu(ia c ntre cererea agregat i nivelul general al preurilllor e#ist o relaie
negativ,un raport invers proporional.Acest raport se stabilete prin intermediul unor asemenea mrimi
variabile cum ar fi:efectul averii,efectul ratei dobn(ii-efectul e#portului net.
Intrebarea 4,. Consumul i economiile.
Consumul constituie acea parte a venitului disponibil care este utili(at de mena)e pentru
ac+i(iionarea de bunuri de folosin curent i ndelungat i de servicii. Fa nivel macroeconomic, prin
consum se subnelege totalitatea bunurilor i serviciilor procurate i folosite n scopul satisfacerii anumitor
nevoi ntr%o ar, de regul, n decursul unui an de (ile.
=onsumul este, astfel, o distrugere", o transformare a bunurilor i serviciilor, care se poate efectua fie
imediat "produsele alimentare$, fie progresiv, n decursul unei perioade mai ndelungate "casele de locuit,
autoturismele, televi(oarele etc$.
=onsumul constituie cel mai mare component al venitului naional "adic al c+eltuielilor agregate$. n
structura c+eltuielilor agregate, ponderea consumului se ridic pn la EJ%HJT din venitul naional. &n rile
de(voltate, adic cu venituri nalte, structura consumului este alta, i anume: c+eltuielile pentru produsele
alimentare constituie ,1T- mbrcmintea i nclmintea % ,JT- locuina % .1T- odi+na. /JT- transport i
comunicaii % .JT. n rile n de(voltare ns, c+el%tuielile pentru produsele alimentare constituie adeseori
mai mult de CJW GJ la sut din consum.
=onsumul este obiectivul final al procesului de producie. <ai mult. Mo+n ;e>nes sublinia c+iar c
consumul este singurul scop i singura int a oricrei activiti economice.
4tructura consumului
=onsumul are o structur comple#. nainte de toate, el se mparte n consum final i consum
intermediar.
=onsumul final constituie un proces de folosire a unui bun fr ca acesta s participe, in acest ca(, la
crearea altor bunuri economice. =a e#emple concrete ale consumului final vom nominali(a urmtoarele: a
purta o +ain, a mnca un mr, a privi un film, a asculta cu mare interes, desigur, un curs de teorie economic
etc.
=onsumul intermediar este un proces de utili(are a unui bun pentru confecionarea altor bunuri. n ca(ul
consumului intermediar, bunurile folosite snt : fie ncorporate n alte bunuri "materie prim$, fie distruse
"energia$ sau u(ate n procesul de producie "instrumentele, utila)ul, mainile etc$.
C,
*in punctul de vedere al sursei de finanare, consumul poate fi-
a$ privat "mena)ele i ntreprinderile$-
b$ public "administraiile publice$.
n funcie de durat, consumul poate fi:
a$ de bunuri de folosin curent-
b$ de bunuri de folosin ndelungat.
<rimea i structura consumului snt influenate de dou categorii
de factori, i anume: ,$ factori obiectivi- .$ factori subiectivi.
!actorii obiectivi snt: a$ mrimea, dinamica i modelul reparti(rii veniturilor- b$ nivelul i evoluia
preurilor- c$ rata dobn(ii- d$ sc+imbri n politica fiscal.
!actorul subiectiv se refer, n primul rnd, la nclinaia psi+ologic" a oamenilor spre consum, precum
i la previ(iunile referitoare la venitul viitor, la perspectiva sc+imbrii preurilor.
8rincipalul factor care determin mrimea consumului este venitul. =onsumul evoluea( n aceeai
direcie ca i venitul: cresc veniturile %crete i consumul, i invers. *ar n proporii diferite.
Oelaia dintre venit i consum este subiectul mai multor teorii, cele mai cunoscute fiind: teoria "legea$
lui 5ngel i teoria sau legea psi+ologic fundamental a lui M. ;e>nes.
7e3ea lui En3el
5conomistul i statisticianul german 5rnst 5ngel ",G.,%,GHE$, studiind caracterul raportului dintre
dinamica veniturilor populaiei i dinamica structurii c+eltuielilor acesteia pentru consum, formulea( o lege
ce%i poart numele, numit i legea consumului". Fegea lui 5ngel studia( sensibilitatea "sc+imbarea$
consumului unui bun "i a cererii lui, evident$ n funcie de creterea sau diminuarea veniturilor. 8entru a
nelege cum are loc aceast modificare, vom reaminti aici c, din punctul de vedere al elasticitii fa de
venit, bunurile se mpart n trei categorii, i anume: a$ bunuri inferioare, al cror consum se reduce o dat cu
creterea veniturilor "produsele alimentare etc$- b$ bunuri normale, al cror consum sporete paralel cu
sporirea veniturilor "mbrcminte, locuine$- c$ bunuri superioare, al cror consumdepaseste sporul
veniturilor "c+eltuieli pentru odi+n, distracii$.
Fegea formulat de nsui 5ngel sun n felul urnl4Tor: l,i/i ct ui individ, o familie, un popor snt mai
sraci, cu att este mai mare par tea din venit pe care acetia trebuie s o consacre ntreinerii lor fi(ic n care
alimentaia constituie partea cea mai important",1.
<ai tr(iu, economistului german i%au fost atribuite i alte afirmaii
n pre(ent, legea lui 5ngel sun astfel: o dat cu creterea U niturilor, c+eltuielile destinate procurrii
produselor alimentare cresc, dar ntr%o proporie mai mic dec creterea venitului, c+eltuielile pentru
mbrcminte i locuin cresc proporional cu creterea venitului, c+eltuielile pentru odi+n i educaie cresc
n proporii mai mari dect creterea venitului.
Fegea lui 5ngel se refer la evoluia structurii consumului att a unuK individ, ct i a mena)elor i c+iar a
unui popor ntreg. 8entru a determina aceast structur, se folosete noiunea de coeficient bugetar, car_
constituie raportul dintre mrimea c+eltuielilor pentru un element a consumului i totalul consumului.
7e3ea nclinaiei si/olo3ice sre consum
' alt teorie a consumului aparine economistului engle( M. ;e>nes i se numete n mod diferit: teoria
venitului curent, legea nclinaiei psi+ologice spre consum sau legea psi+ologic fundamental.
8otrivit opiniei lui ;e>nes, individul consum doar n funcie de venitul disponibil, adic de venitul
curent. <rimea i structura consumului i raportul acestora cu mrimea venitului snt determinate de o lege
de natur psi+ologic, ce are la temelie nclinaia spre consum, prin care se subnelege dorina oamenilor de
a%i modifica consumul tn funcie de sc+imbarea veniturilor.
ntre consum i venituri e#ist o dependen de natur psi+ologic stabil. Acest raport constituie
coninutul legii descoperite i formulate de M. ;e>nes.
8otrivit legii psi+ologice fundamentale, o dat cu creterea
sau scderea veniturilor, de regul i n medie, oamenii mW n s%i mreasc sau s%i diminue(e
consumul, dar nu m aceeai msur, ci ntr%o msur mai mic.
*e e#emplu, dac venitul unui mena) va crete cu ,JT, de regul, consumul va spori doar cu 1%ET.
Totodat, dac venitul se va reduce cu ,JT, consumul se va diminua i el, dar mai puin, s (icem cu 1%CT.
C.
8e termen scurt, funcia consumului, care este legtura funcionala dintre venit i c+eltuielile de consum,
are o form concav. Adic o dat cu creterea veniturilor crete i consumul, dar n proporii diferite "!igura
,..,$.
2om remarca aici c, potrivit unei alte teorii a consumului, numit teoria venitului permanentW,
consumul va fi influenat nu de mrimea venitului curent, adic disponibil, cum consider M. ;e>nes, ci de
venitul pe care individul anticipea( c l va obine de%a lungul ntre gii sale viei. Acest venit corespunde
venitului permanent, dei, desigur, pot avea loc i anumite abateri n sus sau n )os, dar aceste abateri snt
considerate ntmpltoare i nu modific esena teoriei.
Oata medie i rata marginal a consumului
=orelaia dintre venit i consum se anali(ea( i cu a)utorul unui asemenea indicator precum rata de
consum sau nclinaia spre consum.
Oata medie a consumului constituie raportul dintre consumul total i venit i e#prim partea din venit ce
se c+eltuiete prin consum.
cbZ =P2
unde: cb % rata consumului-
= % consumul total- 2 % venitul total. Acest indicator se e#prim, de regul, n procente "1T$, dar se
folo%
Iete i sub forma unui numr (ecimal "J,1$. ntruct, potrivit legii psi+ologice fundamentale a lui
;e>nes, o dat cu creterea sau scderea venitului, consumul crete sau scade, dar ntr%o proporie mai mic,
atunci cnd sporete venitul, nclinaia medie spre consum "sau rata consumului$ are tendina de reducere.
*up cum re(ult din !igura ,..., atunci cnd veniturile cresc de a .J la GJ, rata medie a consumului
"c@$ scade de la C la ..
Oata marginal a consumului arat cu ct sporete consumul "T!$ la creterea cu o unitate a venitului
disponibil "T0,$) T0,) cU%T!QT0,
Oata marginal a consumului indic ce parte din venitul disponibil suplimentar se va aduga la consum
ntr%o anumit perioad de timp. Fa o cretere a venitului disponibil % T0, %, va crete i consumul T!, dar
T0, V T!.
Astfel, raportul%este po(itiv.
T0,
/. Economiile. <otivele economisirii Oata de economisire
*up cum tim de)a, o parte a venitului naional se consum, pe cnd cealalt se economisete "aceast
divi(are n consum i economii are lo_ i la nivelul veniturilor familiale etc$.
5comisirea nu este un scop n sine sau un moft al cuiva. 5conomisirea este o necesitate obiectiv,
deoarece, dac tot ce s%ar produce s%ar consuma, nu ar e#ista nici un progres, nici o cretere economic.
8artea venitului naional care se economisete constituie temelia material pentru reluarea procesului de
producie la o scar mai larg i la un nivel mai nalt al dotrii te+nice a ntreprinderilor. 'ricum, cea mai
mare parte a economiilor se transform n investiii, care la rndul lor snt folosite pentru sporirea produciei.
ns economiile constituie nu numai o necesitate obiectiv, ci i un sacrificiu din partea populaiei, deoarece
se renun la o parte din venitul disponibil "care ar putea fi consumat$, pentru a avea pe viitor un consum
mai bun, mai calitativ, mai important.
5conomiile repre(int partea venitului care nu a fost consumat sau, altfel spus, diferena dintre venit i
consum: 5 Z 2 % =
unde: 5 % economiile-
2 % venitul naional- = % consumul.
6tiina economic a demonstrat c n condiiile creterii veniturilor nclinaia de a economisi devine mai
puternic dect nclinaia de a consuma. ntruct economiile constituie temelia investiiilor, prin aceast
tendin se creea( condiiile necesare pentru ca rile i persoanele mai bogate s devin i mai bogate, s se
distane(e i mai mult de cei rmai n urm.
5ste necesar de a face distincie ntre economii nete "partea venitului care nu se consum$ i economii
brute "sau globale$, care snt formate din suma economiilor nete i a consumului de capital fi# "mrimea
amorti(rii$. 5conomiile mai pot fi divi(ate n economii ale sectorului privat i economii ale sectorului
C/
public. n rile de(voltate, cea mai mare parte a economiilor aparine sectorului privat, n mod special
persoanelor fi(ice i mena)elor.
n fond, pornind de la un anumit nivel al venitului, orice agent economic are posibilitatea de a
economisi. ns formarea de economii nu este un scop n sine, de aceea ea are loc doar atunci cnd e#ist o
anumit motivaie.
9nclina"ia spre economii este un fenomen de natur psi+ologic. 5a pornete de la dorina omului de a
utili(a banii pe care i are n alt mod dect ami c+eltui pentru procurarea bunurilor materiale i a serviciilor.
<ena)ele economisesc prin plasarea unei pri a venitului, rmase disponibile dup scderea
c+eltuielilor de consum, la casele de economii, prin procurarea aciunilor sau a obligaiilor, n fine, prin
pstrarea unor sume de bani la ciorap".
<otivele n virtutea crora agenii economici, n principal mena)ele, precum i persoanele fi(ice, fac
economii snt foarte diferite. n opinia lui M. ;e>nes, aceste motive au la temelie dorina oamenilor:
,$ de a crea o re(erv pentru situaii neprev(ute-
.$ de a se asigura n vederea unui previ(ibil viitor nefavorabil, determinat de mbtrnire, de studiile
membrilor familiei sau de ntreinerea unor persoane dependente-
/$ de a putea beneficia de dobn(i i de sporuri de valoare-
0$ de a putea ma)ora treptat c+eltuielile pentru ridicarea standardului de viat-
1$ de a avea o sen(aie de independen i libertate-
E$ de a asigura o mar) de manevr pentru punerea n aplicare a unor proiecte speculative sau
comerciale-
C$ de a lsa averea motenitorilor-
G$ de a%i satisface, pur i simplu, (grcenia.
=u alte cuvinte, principalele motive din care persoanele fi(ice i micorea( consumul i i sporesc
economiile pornesc de la spiritul de afaceri i dorina de mbogire, spiritul de pruden i setea de
independent.
8onderea economisirii n venit este calculat cu a)utorul unui indicator numit nclinaie medie spre
economisire" sau rat de economisire", care constituie raportul dintre economisirea brut i venitul
disponibil. Astfel, dac un mena) are un venit disponibil de .JJJ de lei, din care economisete lunar cte 0JJ
de lei, atunci rata de economisire "sau nclinaia medie spre economisire$ va fi urmtoarea:
el 0 D # ,JJT 2
n e#emplul de mai sus rata de economisire va fi egal cu .JT:
el Z 0JJ # ,JJT Z .JT " .JJJ
unde: el % rata de economisire- 5 % economiile- 2 % venitul disponibil.
Oata de economisire "nclinaia spre economisire$, ca, de altfel, i rata de consum, se modific nu doar n
urma modificrii veniturilor. <ai e#ist i ali factori, att obiectivi, ct i subiectivi, care pot influena
tendina oamenilor de a economisi. 8rintre acestea vom nominali(a: rata dobn(ii "cnd aceasta este )oas sau
n scdere, pe termen scurt aceast situaie descura)ea( economiile$- politica fiscal "impo(itele mari
descura)ea( economiile$- puterea de cumprare a banilor "cnd aceasta scade, scad i economiile$.
5conomiile pot fi utili(ate n mod diferit, n principal sub form de te(auri(are, plasamente i investiii.
Te(auri(area constituie un proces de pstrare a banilor n diferite ascun(iuri, cum ar fi: safeurile, la
ciorap" etc.
8lasamentele snt o form de transformare a banilor economisii n active financiare, cum ar fi: aciunile,
obligaiile etc. 4copul plasamentului este obinerea unui ctig sub form de dividend i dobnd.
Investiia este forma de utili(are a economiilor pentru procurarea bunurilor de producie i a bunurilor
imobiliare, n scopul obinerii unui profit oarecare.
!olosirea economiilor pentru investiii este considerat o economisire creativ, pe cnd folosirea
economiilor pentru plasamente sau te(auri(are este o economisire steril.
Intrebarea 44. Investiiile n economieI tiuri i factori de influen.
IS254TITIIF5
C0
5#ist capital te+nic i capital financiar. =apitalul te+nic numit i real" sau fi(ic", constituie stocul de
bunuri utili(ate pentru producerea altor bunuri. =apitalul financiar are forma activelor financiare "bani n
numerar, depo(ite bancare, aciuni, obligaii etc$.
Fa nceput, orice capital a pornit de la o sum oarecare de bani. 8rocurarea bunurilor de capital constituie
actul de investire. 'r, capitalul poate fi te+nic i financiar. *in acest punct de vedere, snt considerate
investiii i c+eltuielile pentru cumprarea aciunilor i a obligaiunilor. Acestea se numesc investiii
financiare sau de portofoliu.
8rocurarea unor bunuri de consum de folosin ndelungat, cum ar fi locuinele i autoturismele, precum i a
unor terenuri de pmnt, poate fi considerat investiie doar din punct de vedere contabil. *e ceh !iindc
folosirea acestor bunuri nu contribuie la creterea capitalului te+nic i nu constituie o premis pentru sporirea
avuiei naionale. Are loc, pur i simplu, un proces de sc+imbare a proprietarului. 6i att.
n sens economic, termenul investiie" se folosete doar n ca(ul procurrii noilor active fi(ice: a utila)ului,
ec+ipamentului, cldirilor destinate activitii economice, a materiei prime i materialelor. Investiiile fi(ice
sau te+nice sporesc capacitile de producie ale unei ri.
Investiiile repre(int totalitatea c+eltuielilor care se fac pentru procurarea bunurilor de capital, in scopul
creterii capitalului fi# i a stocurilor de capital circulant i al sporirii pe aceast cale a avuiei naionale, lat
i o definiie mai succint: investiiile repre(int acea parte a venitului care este folosit pentru formarea i
creterea capitalului.
8rin investiii are loc procesul de formare, de cretere i de moderni(are a capitalului te+nic. 8otrivit opiniei
lui M.<. ;e>nes, investiiile constituie actul economic fundamental care determin o cretere a venitului
naional. Investiiile snt, astfel, premisa real a e#pansiunii economice.
=FA4I!I=AO5A
Investiiile au o structur comple# i pot fi clasificate dup mai multe , criterii. Astfel, din punctul de
vedere al formei de proprietate, investiiile pot fi: a$ private i b$ publice. *up originea geografic a
capitalului, pot fi: a$ investiii interne i b$ investiii e#terne "sau strine$.
n lumea contemporan, investiiile strine au luat o amploare fr precedent, devenind ntr%un fel principala
for motrice a globali(rii. n anii ,H01%,HG1, volumul investiiilor directe strine a crescut anual cu CT,
acestea fiind de dou ori mai mari dect ritmurile de cretere a 8IN%ului mondial. n anii ,HHG%.JJ. ns,
volumul acestora a crescut, n fiecare an, n medie cu circa ,CT, ritmurile de cretere a 8IN%ului mondial
rmnnd aceleai % de /%0T anual.
*in punctul de vedere al modului de formare i folosire, investiiile se mpart n: a$ investiii de nlocuire i
b$ investiii nete sau de de(voltare.
Investiiile de nlocuire snt destinate refacerii i rennoirii capitalului fi# consumat, adic a capitalului scos
din funciune n urma u(urii fi(ice. I(vorul acestor investiii este fondul de amorti(are, cu alte cuvinte sumele
de bani destinate nlocuirii ec+ipamentului, cldirilor, utila)ului u(at
I Investiiile nete, al cror i(vor snt economiile, snt destina%te sporirii volumului de capital fi# i a
stocurilor de capital circulant.
In viaa real, investiiile nu snt egale cu economiile. Astfel, nu toate economiile snt c+eltuite n ar, o
parte din ele pleac peste +otare, n acelai timp, de peste +otare pot veni sume importante de bani. n ca(ul
Oepublicii <oldova, acetia snt banii transferai n ar de ctre persoanele care lucrea( peste +otare. Nanii
care vin n ar snt mai muli dect economiile fcute de moldovenii rmai acas.
*in punct de vedere teoretic, se presupune ns c ntr%o ar oarecare economiile i investiiile coincid
cantitativ, adic I Z 5 "sau 4$. n acest fel, avem o nou formul a venitului naional disponibil, care este: 2Z
= \ F.
Investiiile brute "sau totale$ constituie suma investiiilor de nlocuire i a investiiilor nete.
5le contribuie la formarea brut a capitalului : Ib Z In \ I unde: Ib % investiiile brute- In % investiiile nete-
I % investiiile de nlocuire.
Investiiile brute au ca scop creterea dimensiunilor capitalului ca factor de producie, precum i nlocuirea
sau moderni(area capitalului fi# aflat n funciune sau consumat. Investiiile brute se numesc astfel deoarece
includ nu numai investiiile noi, adic investiiile nete, ci i sumele de bani destinate amorti(rii capitalului.
=lasificarea investiiilor se poate face i dup alte criterii Astfel, dup obiectul destinaiei investiiile pot fi:
a$ productive "aceste investiii au ca obiectiv creterea i moderni(area utila)ului i a ec+ipamentelor, n
urma crora are loc sporirea volumului global de producie$-
C1
b$ administrative, destinate mbuntirii infrastructurii "drumuri comunicaii, ec+ipament colar i medical
etc$-
c$ n locuine. Investiiile nete pot fi:
a$ materiale "destinate ec+ipamentului, cldirilor, mi)loacelor de transport productiv etc$-
b$ imateriale "sau incorporate$, destinate efecturii cercetrilor tiinifice, procurrii de brevete i licene,
instruirii muncitorilor, c+eltuielilor de mareting i publicitate etc.
' form specific a investiiilor imateriale snt investiiile n capitalul uman, destinate pregtirii cadrelor,
sporirii gradului de cunotine i abiliti ale populaiei n pre(ent, cel mai popular manual de teorie
economic din 47A este scris de profesorul Mosep+ 5. 4tiglit(, laureat al 8remiului Sobel pentru economie
".JJ,$, n colaborare cu profesorul =ari 5. Ials+. n aceast lucrare, investiiile snt clasificate, adic
grupate "dup criteriul c+eltuielilor$, n trei categorii- a$ investiiile n fabrici i ec+ipamente- b$ investiiile n
stocuri, formate prin depo(itarea produciei obinute n scopul obinerii unor vn(ri mai mari n viitor sau
prin depo(itarea materiei prime, n ca(ul apariiei unor situaii e#trem de favorabile- c$ investiiile
re(ideniale, care repre(int ac+i(iiile de ctre mena)e de noi locuine.
4tructura investiiilor se modific n funcie de ramura economiei naionale, dar mai ales de nivelul de
de(voltare al rii respective. *up cum menionea( autorii sus%citai,G, n vec+ea economie, investiiile
erau asociate cu imaginea construciei unei noi fabrici sau a unei cldiri de birouri sau cu ac+i(iia unei
maini de treierat ori a unei maini pentru reali(area de imprimri metalice" Aa a fost n trecut. n pre(ent,
e#ist o alt imagine a investiiilor, mai cu seam n rile industrial de(voltate, unde se vorbete tot mai
mult de o nou economie. Ast(i investiiile se identific cu alte imagini, cu alte sc+imbri. Aceasta
transformare se datorea(, n primul rnd, modificrii structurii investiiilor, n special creterii: a$
c+eltuielilor pentru procurarea ec+ipamentelor de prelucrare a informaiilor- b$ c+eltuielilor care sporesc
capacitatea firmei de a inova- c$ c+eltuielilor fcute pentru meninerea reputaiei firmei. Astfel, n 47A,
ponderea ec+ipamentelor de prelucrare a informaiilor i softUare n totalul investiiilor a crescut de la ,0T
n ,HGJ pn la circa .GT n .JJJ.
#actorii care influeneaz decizia de a investi
!actorul principal de care depinde mrimea investiiilor snt economiile. 5conomiile constituie re(ultatul
comportamentului colectiv al consumatorilor "mena)elor$, pe cnd investiiile snt determinate de
comportamentul colectiv al ntreprin(torilor. *ei aceste grupuri sociale urmresc scopuri diferite, dei
deci(ia de a economisi este luat, n fond, de mena)e, iar cea de a investi % de ntreprinderi, la nivelul ntregii
ri volumul investiiilor, n linii mari, tinde s%, egale(e pe cel al economiilor.
*eci(ia de a economisi influenea( asupra ratei dobn(ii. Fa rn%dul su, rata dobn(ii este indicatorul pe
ba(a cruia se iau nemi)locit +otrrile de a investi "n acest ca(, rata dobn(ii este corelat cu rata profitului$.
Atunci cnd rata dobn(ii este )oas, ntreprin(torii snt ncura)ai s investeasc, i invers, atunci cnd rata
dobn(ii este mai nalt dect rata profitului, imboldul de a investi poate disprea. =onstatm deci c ntre
deci(ia de a investi i rata dobn(ii e#ist o relaie invers proporional. Aceast relaie poate fi repre(entat
grafic "ve(i !igura ,..0$.
8e lng a$ mrimea economiilor i b$ rata dobn(ii deci(ia de a investi este influenat i de ali factori.
Acetia snt:
c$ <rimea impo(itelor. Atunci cnd povara fiscal este mare, scad posibilitile de a economisi, deci i de a
investi.
d$ 8revi(iunile i ateptrile ntreprin(torilor. Atunci cnd ntreprin(torii snt optimiti i ateapt profituri
nalte, investiiile cresc. *in contra, anticiprile pesimiste reduc investiiile.
e$ Oitmurile creterii economice. n condiiile n care economia se de(volt cu ritmuri nalte, crete, de
obicei, att mrimea absolut, ct i rata investiiilor.
f$ 8rogresul te+nico%tiinific. Atunci cnd apar noi te+nologii si utila)e, mai productive, cresc posibilitile
obinerii unor profituri mai nalte i deci cresc i investiiile.
dificrile intervenite n cererea agregat vor afecta n special preurile i nu vor modifica deloc sau foarte
puin producia.
Intrebarea 1++ Oferta a3re3at i determinanii ei
CE
oferta global sau agregat r%t cantitatea total de bunuri i servicii pe care firmele intenionea( i
pot s o vnd ntr%o anumit perioad de timp,la un anumit nivel al preurilor.=antitatea de bunuri pe care
firmele snt dispuse s o ofere spre vn(are,adic oferta global,depinde de mai muli factori i anume:
nivelul mediu al preurilor pe economie%n acest ca( ntre mrimea ofertei globale i nivelul
general al preurilor e#ist o interdependen direct proporional.Adic,odat cu ridicarea
preurilor,va crete i cantitatea de bunuri i servicii oferit de firme.
<rimea ofertei globale se poate modifica i n funcie de ali factori dect preul.8rintre
acetia vom nominali(a,n primul rnd modificarea preurilor factorilor de producie,adic a
muncii"salariile$,a materiei prime,a ec+ipamentului i utila)ului,a informaiei.Astfel,o cretere a
salariilor "o component important a costului de producie$va conduce la o reducere a cantitii de
bunuri produse cu aceeai sum de bani i deci la o reducere a ofertei.Acelai lucru se va ntmpla
cnd va crete preul la ceilali factori de producie,n ca(ul O<,materia prim pu industrie i
resursele energetice,n principal importante.&n ambele ca(uri,cantitatea de bunuri produs i oferit
spre comerciali(are de ctre ntreprinderile moldoveneti,va scdea.
=reterea nsemnat a preurilor la factorii de producie
Intrebarea 1+2. 8odelul $- K $. de ec/ilibrul macroeconomic.
In economie, toate fenomenele se afl ntr%o interdependen permanent. 4c+imbarea unui agregat
macroeconomic modific, ntr%o direcie sau alta, ntr%o msur mai mare sau mai mic, alte mrimi
macroeconomice. Fa nivelul unui produs, n urma confruntrii cererii cu oferta, se stabilete preul acestuia.
=um se stabilete ns nivelul general al preurilor n cadrul ntregii economiih =are snt condiiile ca acest
nivel s rmn stabil o perioad mai ndelungath =um se poate menine un ec+ilibru mobil ntre cererea
global i oferta global aa nct nivelul general al preurilor s rmn nesc+imbath Fa acestea, precum i la
alte ntrebri asemntoare, gsim rspunsul anali(nd modelul A*%A4, model care a devenit unul din
instrumentele importante de elaborare a politicii economice.
<odelul A*%A4 este modelul ec+ilibrului macroeconomic. =urba A* descrie relaia dintre cererea agregat
i nivelul general al preurilor, iar curba A4 repre(int raportul dintre 'ferta agregat i, de asemenea,
nivelul general al preurilor. 5c+ilibrul macroeconomic se stabilete n punctul n care curba A* se
intersectea( cu curba A4 .
Oe(ult c ec+ilibrul general se stabilete n punctul n care se intersectea( curba A* i curba A4. Acest
punct repre(int acel volum al produciei i acel nivel al preurilor spre care tinde economia.
Intrebarea 4!. Caracteristica 3eneral a modelului I. K 78 de ec/ilibru macroeconomic.
5conomia de pia se ba(ea( pe coe#istena a dou mari sectoare: sectorul real i sectorul monetar.
8rimului sector i corespunde piaa bunurilor i serviciilor, pia pe care se confrunt cererea agregat cu
oferta agregat"4ectorului monetar i corespunde piaa cererii i ofertei de bani. Aceste dou sectoare "dou
piee$ se afl ntr%o interdependen permanent. 5c+ilibrul ce se stabilete ntre sectorul real i sectorul
monetar al economiei se numete ec+ilibru economic general". Acest ec+ilibru este studiat cu a)utorul
modelului I4%F<, care repre(int o sinte( a acestor dou sectoare, real i monetar.
<odelul I4%F< a fost propus n calitate de instrument de anali( a ec+ilibrului general de ctre
economistul engle( M. O. cics n anul ,H/H. *eoarece modelul I4%F< este ba(at pe modelul e>nesian
simplificat "modelul A*%A4$ i pe teoria monetar e>nesian, acesta se mai numete modelul e>nesist
generali(at". =omponentele de ba( ale modelului I4%F< snt: curba I4 "ce repre(int raportul investiii"I$
si economii "4$"$ i curba F< "ce repre(int raportul dintre cererea nFo i oferta n<o de bani$. =urba I4
reflect condiiile necesare pentru stabilirea ec+ilibrului pe piaa bunurilor i serviciilor, adic n sectorul real
al economiei, iar curba F< reflect condiiile n care se va stabili ec+ilibrul pe piaa monetar. Astfel,
modelul I4%F< este repre(entat sub forma a dou curbe, una din care "I4$ repre(int ec+ilibrul pe piaa
bunurilor i serviciilor, iar cealalt "curba F<$ % ec+ilibrul pe piaa monetar. Acest model permite
determinarea simultan a ec+ilibrului pe ambele piee.
Intrebarea 1+D. Crucea lui 9e(nes. C/eltuielile lanificate i reale.
CC
=rucea lui ;e>nes Qse utili(ea( pentru caracteri(area ec+ilibrului dintre c+eltuielile planificate i
c+eltuielile reale.
=+eltuielile planificate Q sunt acele c+eltuieli pe care le planific firmele, mena)ele i statul pentru
procurarea de bunuri i servicii.
=+eltuielile reale Q difer de cele planificate prin suma c+eltuielilor pe care agenii economici sunt nevoii
s le fac pentru investiii neplanificate n stocuri, reieind din modificarea volumului de vn(ri.
A4T!5F,conform crucii lui ;e>nes dac volumul produciei este mai mare ca nivelul cererii,
bunurile ce nu sunt vndute sunt depo(itate n stocuri, adic are loc o cretere neplanificat a stocurilor.
Totodat firmele vor ncetini volumul produciei pentru a stabili ec+ilibru dintre cerere i ofert.
*ac volumul produciei este mai mic ca nivelul cererii "c+eltuieli planificate$, ca urmare firmele vor
scoate bunurile din stocuri pentru a acoperi cererea pe pia, n acest ca( avem o reducere neplanificat a
stocurilor. Totodat firmele vor ncepe s lucre(e mai intens i economia va reveni la nivelul iniial de
ec+ilibru.
Intrebarea 1+E. Curba I.. Construirea i caracteristicile curbei I..
Curba I. "investiii%economii$
*up cum se tie, ritmurile de cretere a venitului naional snt determinate, n cea mai mare msur,
de mrimea investiiilor. Anume investiiile permit lrgirea produciei, reutilarea i moderni(area aparatului
productiv e#istent. <rimea investiiilor este influenat de mai muli factori, principalul din care este rata
dobn(ii. Anume n funcie de rata dobn(ii agenii economici vor decide s investeasc veniturile sau s le
foloseasc n alt mod. n condiiile cnd rata dobn(ii este )oas, partea veniturilor transformat n investiii
va crete, fapt ce va contribui la sporirea venitului naional.
=urba I4 repre(int toate acele combinaii dintre rata dobn(ii i venitul naional n care piaa
bunurilor i serviciilor se afl n stare de ec+ilibru.
&n ca(ul curbei I4, se pornete de la premisa c economiile depind de mrimea venitului naional, pe cnd
investiiile depind de rata dobn(ii i de eficiena marginal a capitalului. =u alte cuvinte, asupra dorintei de
a investi "i deci de a transforma economiile n investiii$, o influen decisiv are rata dobn(ii. Atunci cnd
rata dobn(ii este n cretere, dorina de a investi se micorea(. *in contra, la o rat sc(ut a dobn(ii,
investiiile vor crete. *eci rata dobn(ii i determin pe posesorii unui venit disponibil s%, investeasc sau
s%, economiseasc. Oata dobn(ii, prin intermediul investiiilor, influenea( i asupra venitului naional.
7nei rate nalte a dobn(ii i corespunde un nivel sc(ut al investiiilor i, n consecin, un nivel sc(ut al
venitului naional "]$. *in contra, o dat cu reducerea ratei dobn(ii pn la r
.
,

dorina de a investi "adic
volumul investiiilor ca parte a venitului$ va crete pn la 5., iar venitul naional va spori i el pn la ]..
Intrebarea 1+*. Ec/ilibrul I. K78. Influena oliticilor macroeconomice n modelul I. K 78.
=urbele I4 i F<, avnd aceleai variabile, pot fi repre(entate mpreun pe aceleai coordonate. 8iaa
produselor i serviciilor se poate afla n stare de ec+ilibru n orice punct de pe curba I4. Fa fel, piaa
monetar poate atinge o situaie de ec+ilibru n orice punct de pe curba F<. ns numai n punctul n care
cele dou curbe se intersectea( se va stabili un ec+ilibru ntre sectorul real al economiei i cel monetar.
8unctul de intersecie dintre curba I4 i curba F< repre(int valorile pe care trebuie s le aib rata
dobn(ii "r,$ i mrimea venitului naional "]$ pentru ca s se stabileasc un ec+ilibru ntre sectorul real i
sectorul monetar al economiei. 8unctul 5 este considerat punctul ec+ilibrului general.
n acest punct se reali(ea( concomitent ec+ilibrul ntre economii i investiii, precum i ec+ilibrul ntre
cererea i oferta de bani. n punctul 5, rata dobn(ii stabilit n urma confruntrii cererii i ofertei de bani va
corespunde ratei dobn(ii stabilite prin raportul dintre investiii i economii.
<odelul I4%F< este pe larg utili(at n economia real. 5l servete ca instrument eficient al politicii
fiscale i politicii monetare promovate de statele lumii n scopul modificrii nivelului venitului naional.
*ac statul dorete s mreasc venitul naional, el poate, de e#emplu, ma)ora oferta de bani. =reterea
ofertei de bani va duce la reducerea ratei dobn(ii. Oeducerea ratei dobn(ii va motiva", la rndul su,
creterea nivelului investiiilor, fapt ce va avea drept consecin, prin efectele multiplicatorului, creterea
mrimii venitului naional.
&ns statul poate mri venitul naional i pe alt cale, de e#emplu, prin creterea volumului investiiilor
publice. Aceast cretere a investiiilor, prin efectul multiplicatorului, va avea ca re(ultat sporirea volumului
venitului naional.
CG
Intrebarea 1+,. #ormarea% trsturile% structura economiei mondiale. Tendinele economice mondiale
actuale.
Economia mondial % un sistem comple#, dinamic, care ncorporea( ansamblul economiilor
naionale dar i relaiile, interdependenele economice dintre ele, generate i de(voltate pe ba(a divi(iunii
internaionale a muncii, precum i de mecanismele, normele )uridice i instituiile naionale i mondiale
conform crora se reali(ea( aceste legturi.
Economia mondial# constituie totalitatea economiilor naionale aflate 'n relaii de interdependen 'n
baza diviziunii interna a muncii i participrii la circuitul economic mondial
5conomia mondial, ca un ansamblu de interdependene ntre economiile naionale, este un fenomen
relativ nou, aprut ceva mai bine le un secol n urm.
5tapele economiei mondiale:
6$ etapa crerii premiselor economiei mondiale "sf.sec. 92I Q nc.sec. 92II$ % trecerea de la feudalism la
capitalism, descoperirile mari geografice i cuceririle coloniale, crearea economiilor i pieelor naionale-
66$ etapa formrii economiei mondiale "sec.92III%9I9$ % ntrirea economiilor i pieelor naionale, statele
devin subiectele de ba( ale relaiilor interna, comerul se reali(ea( principale divi(iunii interna a muncii-
666$ etapa dezvoltrii economiei mondiale "sfritul sec. 9I9 % nceputul sec. 99$ % aprofundarea relaiilor
economice internaionale, piaa mondial include de)a i pieele muncii, capitalurilor, +rtiilor de valoare.
Economia mondial contemoran este re(ultatul unui proces istoric ndelungat, ce include un ir de
momente importante:
,$ de(voltarea econ.de sc+imb, lrgirea relaiilor economice dintre diferite popoare i regiuni ale globului-
.$ de(voltarea manufacturilor, revoluia industrial i formarea marii industrii maini(ate-
/$ formarea pieelor naionale i a economiilor naionale-
0$ formarea divi(iunii internaionale a muncii "ca ansamblu de speciali(ri pentru e#port i al de(voltrii
relaiilor economice$-
1$ contienti(area importanei e#istenei economiei mondiale ca re(ultat al confruntrilor contradictorii n
perioada primului r(boi mondial i al cri(ei economice mondiale ,H.H%,H//-
E$ e#istena unii dependene reciproce dintre naiuni i necesitatea con)ugrii eforturilor "ca re(ultat al unui
ir de evenimente cum ar fi destrmarea sistemelor coloniale, de(voltarea furtunoas a comerului
internaional, cri(a energetic internaional, apariia unor probleme globale ale omenirii$.
Trsturile de ba( ale economiei mondiale contemporane:
,$ creterea furtunoas a numrului de state suverane i afirmarea economiilor naionale ca re(ultat al
evoluiei contradictorii i al destrmrii unor sisteme, spaii economice "sistemul colonialist, sistemul
socialist, sistemul 7.O.4.4., al Iugoslaviei etc$-
.$ tendinele de reconstruire i dezvoltare ale unor noi spatii economice (onale, regionale, internaionale "pe
ba(a unor uniuni integraioniste sau a unor societi transnaionale$-
/$ unitatea economiei mondiale asigurat prin accentuarea i diversificarea interdependenelor economiilor
naionale, internaionale, regionale i mondiale.
Bnitatea economic mondial este un comple# economic eterogen i dinamic, trsturile cruia, pe de o
parte, decurg din marile deosebiri n nivelul de dezvoltare, 'n potenialul economic, 'n structurile economico-
sociale ale rilor, pe de alt parte, sunt determinate de multitudinea de factori care influenea( asupra
economiei mondiale.
,eosebirile 'n nivelul de dezvoltare se observ n decala)ele economice dintre rile de(voltate i cele
subde(voltate. *e e#emplu, 8IN pe locuitor n perioada ,HH, %,HHC era de la 00/1J dolari n 5lveia i de ,CJ
dolari n 7ganda "se poate observa decala)ul i prin compararea ritmurilor de cretere a 8IN$.
!actorii comuni care au influenat asupra economiei mondiale:
a$ scderea considerabil a preurilor la produsele de ba( i a paritilor sc+imburilor comerciale-
b$ pierderile suferite drept consecin a acestui factor i agravarea cri(ei datoriilor e#terne, ma)orarea
dob?n(ilor, ceea ce a redus ritmurile creterii economice n rile n curs de de(voltare-
c$ sc+imbarea raportului dintre creterea economic i consumul de resurse-
d$ multipolaritatea economic ca urmare a reducerii ponderii 47A i a creterii ponderii 5uropei
'ccidentale i a Maponiei-
e$ confruntarea cu problemele globale ale omenirii i necesitatea msurilor concrete n soluionarea lor la
scar naional i internaional.
CH
Jnicitatea economiei mondiale, ce se manifest n interdependena fenomenelor i proceselor, care se
desfoar pe piaa mondial "ca interes comun, pe de o parte, i deosebiri ale economiilor naionale, pe de alt
parte$.
*eosebirile se refer la:
% nivelul de de(voltare a forelor de producie- potenialul economic, financiar, te+nico%tiinific-
% relaiile de producie predominante-
% gradul de participare la divi(iunea internaional a muncii-
% tipurile de ri "de(voltate, mediu de(voltate, n curs de de(voltare, slab de(voltate, industriale, industrial%
agrare, agrar%industriale$-
% tipurile de reproducie "intensiv, e#tensiv, de sub(isten "supravieuire$ .a.$
8rin urmare, economia mondial contemporan repre(int un sistem global mondial, unitar prin
interrelaiile dintre subsistemele componente i structura eterogen contradictorie.
Fegitile de(voltrii economiei mondiale:
% dezvoltarea raid a comerului mondial, a e#portului de capital i al reali(rilor progres te+nico%tiin-
% ritmurile nalte de dezvoltare a divi(iunii internaionale a muncii n ramurile ce determin progresul
te+nico%tiinific % microelectronica, construcia de maini, radiote+nica-
- nivelul nalt al internaionali(rii produciei-
% concentrarea forelor de producie de(voltate ntr%un numr limitat de ri puternic de(voltate-
% dezvoltarea ine3al a forelor de producie n rile lumii-
- decalaJul rofund dintre nivelul de(voltrii economice a rilor industriali(ate i a rilor slab de(voltate.
=omponentele de ba( ale economiei mondiale snt:
a$ Economiile naionale "peste .JJ la numr$, ca verigi de ba( ale economiei mondiale, eterogene dup
ornduirea politic i social, precum i dup n(estrarea cu factori de producie, dup nivelul de de(voltare
economic, dup mrimea 8IN%ului etc.
b$ Erganizaiile economice internaionale) Nanca <ondial, !ondul <onetar Internaional, 'rgani(aia
<ondial a =omerului etc, rolul crora este mereu n cretere.
c$ 1ocietile transnaionale "4TS$, din care fac parte acele ntreprinderi care snt naionale dup
proveniena capitalului, dar internaionale dup sfera activitii lor. 5le snt formate dintr%o societate
principal firma%mam, aflat n una din rile de(voltate, i o mulime de filiale dependente, plasate n mai
multe ri. =a e#emple de 4TS putem numi 3eneral <otors, =oca%=ola, 8+ilipps, !ord, 3eneral 5lectric,
<its+ubis+i, 8anasonic, <c*onald@s-
d$ Aruprile integraioniste regionale, numite adeseori organi(aii economice interstatale", cum ar fi
7niunea 5uropean, =4I, SA!TA.
e$ 2luurile economice internaionale) de mrfuri i servicii, de capitaluri, de for de munc, monetare
i financiare.
8rimele 0 tipuri de instituii constituie subiecii econ. mondiale, cel de al 1 este un element derivat de
cone#iuni ntre subieci.
Clasificarea rilor lumii du diferite criterii
carta lumii se reface mereu, mai cu seam n privina numrului statelor suverane. Astfel, n anul ,G1J, n
lume erau numai 00 de state independente, iar n anul ,H/G Q EJ, dup cel de%al doilea r(boi mondial, ritmul
de apariie a noilor state a sporit substanial. &n )umtate de secol numrul statelor lumii s%a mrit de aproape
patru ori, atingnd n anul .JJ1 cifra de ..J. *up criteriul nivelului de de(voltare i al caracterului
sistemului economic din care fac parte, rile lumii snt divi(ate n trei mari categorii:
,. ri de(voltate cu economie de pia, numite de obicei ri industriale"-
.. ri n tran(iie-
/. ri n curs de de(voltare.
&n rapoartele sale anuale, Ganca Mondial mparte rile lumii doar n doua grupuri: ri de(voltate i ri
n curs de de(voltare. =onform acestei divi(ri, rile n tran(iie se pomenesc ntr%o categorie sau n alta, n
funcie de mrimea 8SN%ului per locuitor. frile n care 8SN%ul este de peste 1JJJ de dolari fac parte din
prima categorie, celelalte % din a doua.
&n pre(ent, cea mai numeroas i mai eterogen este categoria rilor n curs de de(voltare, din care fac
parte: ,$ rile e#portatoare de petrol "Arabia 4audit, 5miratele Arabe 7nite, ;uUaitul, 5giptul, 'manul,
Iranul, Iraul$-
GJ
.$ aa%numitele noile state industriale" sau rile recent industriali(ate":
% ale primului val "4ingapore, =oreea de 4ud, Tai%Uan, cong ;ong, Argentina, <e#ic i Nra(ilia$,
% ale celui de al doilea val "<ala>sia, India, =+ile, T+ailanda$,
% ale celui de al treilea val "=ipru, Turcia, Tunis, Indone(ia$-
/$ precum i cele mai srace state de pe glob, situate, n principal, n Africa i Asia.
T5S*IST5
Economia mondial contemoran este re(ultatul unui proces istoric ndelungat, ce include un ir de
momente importante:
F de(voltarea economiei de sc+imb, lrgirea relaiilor economice dintre diferite popoare i regiuni ale
globului-
F de(voltarea manufacturilor, revoluia industrial i formarea marii industrii maini(ate-
F formarea pieelor naionale i a economiilor naionale-
F formarea divi(iunii internaionale a muncii "ca ansamblu de specipli(ri pentru e#port i al de(voltrii
relaiilor economice$-
F contienti(area importanei e#istenei economiei mondiale ca re(uqtat al confruntrilor contradictorii n
perioada primului r(boi mondial i al cri(ei economice mondiale ,H.H%,H//-
F e#istena unii dependene reciproce dintre naiuni i necesitatea con)ugrii eforturilor "ca re(ultat al unui
ir de evenimente cum ar fi destrmarea sistemelor coloniale, de(voltarea furtunoas a comerului
internaional, cri(a energetic internaional, apariia unor probleme globale ale omenirii$.
Trsturile de ba( ale economiei mondiale contemporane:
,$ creterea furtunoas a numrului de state suverane i afirmarea economiilor naionale ca re(ultat al
evoluiei contradictorii i al destrmrii unor sisteme, spaii economice "sistemul colonialist, sistemul
socialist, sistemul 7.O.4.4., al Iugoslaviei etc$-
.$ tendinele de reconstruire i dezvoltare ale unor noi spatii economice (onale, regionale, internaionale "pe
ba(a unor uniuni integraioniste sau a unor societi transnaionale$-
/$ unitatea economiei mondiale asigurat prin accentuarea i diversificarea interdependenelor economiilor
naionale, internaionale, regionale i mondiale.
&n economia contemporan, mondializarea a devenit un fenomen evident. !aptul c un produs purt?nd
aceeai marc este fabricat n mai multe ri sau c n consiliile de administraie ale multora dintre cele mai
mari firme pot fi gsii membri de naionaliti diferite nu mai constituie o e#cepie. Su mai este o e#cepie
nici faptul c o grev la o ntreprindere a lui 3eneral <otors din Nra(ilia declanea( o micare de
solidari(are n u(inele aceleiai firme situate n puncte cardinale opuse, n Australia sau n Anglia.
Acest univers multidimensional, aceast lume cosmopolit sunt, n mare parte, produsul activitilor tot mai
ample ale societilor transnaionale. Aceti ageni economici ocup, ast(i, o po(iie de prim ordin n
economia mondial, avrnd o for economic mai mare c#iar i dec't a unor ri dezvoltate.
&n capitalismul liberei concurene, comerul e#terior repre(enta principala cale de desfurare a relaiilor
economice internaionale.
&n economia mondial contemporan, valoarea bunurilor i serviciilor care re(ult din investiiile e#terne
depesc considerabil valoarea e#porturilor propriu%(ise de mrfuri pe plan mondial. Aceasta nseamn c
investiiile e#terne sunt principalul instrument de de(voltare a relaiilor economice internaionale. 5le se afl
la ba(a apariiei 4TS,.
Intrebarea 1+4. -iviziunea mondial a muncii i circuitul economic mondial.
6tiina economic demonstrea( c la temelia sc+imburilor economice internaionale se afl
procesul de aprofundare continu a divi(iunii internaionale a muncii.
*ivi(iunea internaional a muncii este un proces de speciali(are a rilor lumii n producerea i
comerciali(area pe piaa mondial a bunurilor la fabricarea crora posed un anumit avanta), comparativ sau
competitiv.
*ivi(iunea internaional a muncii e#prim legturile dintre economiile naionale referitoare la reparti(area
ntre ele a tipurilor i formelor de speciali(are n activitatea economic i care determin locul fiecrei ri i
al grupurilor de ri n economia mondial.
#actorii diviziunii internaionale a munciiI
G,
7 'nzestrarea diferit a rilor cu resurse naturale@
7 progresul te#nic i nivelul de dezvoltare@
7 dimensiunea teritoriului i numrul populaiei, care determin mrimea pieelor interne@
7 gradul de dezvoltare i diversitatea aparatului de producie@
7 condiiile naturale "clima$@
7 factori etraeconomici, care in de opiuni politice, tradiii social-culturale etc.
*ivi(iunea internaional a muncii este un termen pur tiinific. &n vocabularul cotidian se vorbete,
de obicei, despre speciali(area rilor lumii. &n privina necesitii i a avanta)elor ce decurg din speciali(area
rilor au fost lansate, pe parcursul secolelor, mai multe teorii.
8otrivit teoriei intitulate teoria avanta)elor absolute, lansat de clasicul engle( Adam 4mit+, o ar
urmea( s se speciali(e(e n confecionarea acelor bunuri la producerea crora posed anumite avanta)e
absolute, adic le produce cu costurile cele mai mici fa de alte ri. *ei este corect, teoria are nea)unsul
de a e#clude din sc+imburile internaionale rile care nu au nici un avanta) absolut. finnd cont de aceast
mpre)urare, *. Oicardo formulea( o alt teorie, intitulat teoria avanta)elor relative potrivit creia rile
lumii snt nemi)locit interesate s se speciali(e(e n domeniile n care de(avanta)ul lor ar fi mai mic. 8rin
calcule simple, savantul demonstrea( c speciali(area n sectoarele n care rile au anumite prioriti
relative este benefic pentru toat lumea.
&ns i teoria lui Oicardo are anumite deficiene. *e e#emplu, dac o ara se speciali(ea( doar n
producerea a dou%trei mrfuri agricole pentru obinerea crora are condiii mai bune dect celelalte ri, ea
devine dependent de e#terior i i limitea( posibilitile de(voltrii, ntruct doar industria stimulea(
progresul ntregii societi. Treptat, conceptul ricardian este i el strmtorat de o nou teorie, de sorginte
neoclasic, denumit teoria dotrii cu factori de producie sau teoria c Q ' Q 4 elaborat de doi economiti
suede(i cecs+er i '+lin i de americanul 4amuelson.
8otrivit acestei teorii, fiecare ar trebuie s se speciali(e(e n domeniile n care dotarea sa cu factori de
producie este mai buna, importnd mrfurile produse cu factorii pe care i posed n cea mai mic cantitate.
4c+imbul internaional, scria '+lin, repre(int sc+imbul factorilor abundeni pe factori rari: rile e#port
mrfuri a cror producrre necesit consumul factorilor pe care ele i posed din abunden."
8rintre teoriile contemporane despre speciali(area internaional se cere remarcat, n primul rnd,
teoria decala)ului te+nologic, formulat de economistul american <. 8osner. 8otrivit acestei teorii,
speciali(area internaional depinde de vite(a de inovare a primei ri i de vite(a de imitare a acestor
invenii de ctre alte ri. Avanta)ul comparativ al unei ri are drept temelie avanta)ele te+nologice ale unei
sau mai multor firme din ara respectiv. Acest avanta) durea( pn n momentul n care inveniile
respective vor fi preluate de firmele din alte ri. Astfel, primele ri care aplic reali(rile progresului te+nic
i anumite invenii n producie se speciali(ea( n producerea i e#portarea bunurilor intensive cu te+nologii
noi. n acelai timp, celelalte ri nu pot e#porta dect produse simple.
Aceast teorie e#plic, de asemenea, caracterul speciali(rii Sordului "adic a rilor de(voltate$
comparativ cu speciali(area 4udului "a rilor mai puin de(voltate$. Avanta)ul comparativ n acest ca(
rmne mai mult sau mai puin stabil, deoarece rile din Sord creea( mereu noi produse, care dup un timp
oarecare snt confecionate i de rile din 4ud. frile sudice posed i ele un avanta), care const n
salari(area mai )oas, de aceea, pentru a menine nivelul atins al veniturilor, rile nordice snt nevoite s
inove(e fr ncetare, s lanse(e noi i noi produse.
<ai recent, n anii @GJ ai secolului 99, capt o larga rspndire teoria avanta)elor competitive, ce aparine
economistului american <ic+ael 8orter, a crui lucrare Avanta)ele competitive ale naiunilor este tradus n
toate limbile de circulaie internaional, inclusiv n rom?n i rusa.
*up cum am v(ut de)a, avanta)ele relative ale rilor despre care vorbea *. Oicardo se datorea(
e#istenei unor factori de ba(, cum ar fi resursele naturale, clima, po(iia geografic a rii. Aceti factori,
pe care i posed n proporii diferite toate rile, nu pot asigura unei ri avanta)e pe termen lung. <ai mult,
un avanta) comparativ pe care l are o ar oarecare poate deveni un obstacol n calea de(voltrii acesteia,
cum ar fi, de e#emplu, O<, care a mi(at prea mult pe pmnturile sale fertile. *in contra, avanta)ele
competitive ale unei ri pot fi mai stabile dac ara reuete sa investeasc n permanen n factorii de vrf,
care, n opinia lui <. 8orter, snt: infrastructura, mna de lucru calificat, e#istena unor centre universitare i
de cercetare bine dotate cu ec+ipament performant.
G.
Autorul american sublinia( faptul c pentru a obine i a menine un avanta) competitiv firma
respectiv este nevoit s reinvesteasc n producie cea mai mare parte a profiturilor obinute i s%i
perfecione(e fr ncetare structurile de producie. 8entru a%i menine avanta)ul competitiv, firma trebuie sa
introduc noi modificri fr ncetare. Inovaia devine o necesitate. ntr%un anumit fel, am putea spune c
avanta)ele relative snt create de natur, pe cnd avanta)ele competitive de ctre oameni. Oepublica <oldova
posed puine avanta)e relative, de aceea temelia speciali(rii ei internaionale urmea( a fi crearea unor
avanta)e competitive.
.ecializarea internaional este determinat de mai muli factori% rintre care se ot
enumeraI
<$ realizarea bunurilor i serviciilor diferite presupune folosirea de resurse diferite, 'n proporii diferite@
=$ resursele nu sunt repartizate 'n mod uniform pe glob, de aceea accesul la resurse este diferit de la o ar
la alta, de la un agent economic la altul@
>$ mobilitatea resurselor este destul de limitat la nivel internaional, astfel 'nc(t nu se realizeaz o
egalizare instantanee 'ntre zonele cu eces de resurse i cele cu deficit de resurse.
4peciali(area internaional a cunoscut o evoluie constant, pe msura de(voltrii activitii la nivel
internaional.
-pecializarea interna"ional# este e5plicat# de c9teva teorii ale comer"ului interna"ional, printre
care cele mai importante pot fi considerate urm#toarele+
7 Teoria avanta.ului absolut, dezvoltat de *dam 1mit#, consider c este benefic specializarea 'n
realizarea acelor produse 'n care o naiune deine un avanta. absolut.
7 Teoria avanta.ului relativ, dezvoltat de ,avid -icardo, vine i 'mbuntete teoria avanta.ului absolut,
demonstr(nd c i 'n cazul 'n care o ar nu deine nici un avanta. absolut, se poate specializa 'n producia
acelui bun pe care 'l realizeaz cu cele mai mici eforturi i poate participa la comerul internaional 'n mod
benefic.
<ic+ael 8orter a a)uns la conclu(ia c succesul unei speciali(ri internaionale depinde de patru
atribute naionale, ce definesc mediul economic n care firmele acionea( i care influenea( capacitatea de
a concura la nivel internaional:
,. condiiile factorilor de producie, care se refer n special la fora de munc nalt calificat i
nivelul de de(voltare al infrastructurii,
.. condiiile cererii, respectiv mrimea pieei interne, nivelul de e#igen al consumatorilor auto+toni,
/. situaia industriilor din amonte i aval, pentru c nivelul de competitivitate al acestora va influena
nivelul de competitivitate al firmei "industriei$ n cau(,
0. structura, strategia i rivalitatea companiei, care este pivotul central al competitivitii.
5conomia mondial cunoate grade diferite de speciali(are internaional. frile de(voltate se regsesc pe
cea mai nalt treapt a speciali(rii, asimil?nd permanent progresul te+nic i reuind s se speciali(e(e n
produse cu valoare adugat mare. frile n de(voltare cunosc n mare msur o speciali(are primar, care
nu permite obinerea de beneficii i care face dificil acumularea de bogi
%ormele specializ#rii interna"ionale
=utnd avanta)e i prioriti mai mult intuitiv dect tiinific, cele mai avansate ri din lume s%au
speciali(at i respeciali(at fr ncetare timp de secole n ir, trecnd treptat de la forme mai simple de
speciali(are internaional la forme mai noi mai sofisticate, aductoare de venituri mai mari. Aceste trepte
ale succesului i ale profiturilor, tot mai mari i mai mari, snt urmtoarele:
a$ speciali(area intersectorial- d$ spec. organologic-
b$ speciali(area interramural- e$ speciali(area intrafirm-
c$ speciali(area intraramural- f$ speciali(area te+nologic.
L -pecializarea intersectorial# "sau vertical$ sau speciali(area industrie%agricultur, ce s%a nfptuit n
timpul revoluiei industriale din Anglia, a divi(at rile lumii n dou mari categorii: ri industriale i ri
agrare. In prima )umtate a secolului 99, rile agrare au devenit i ri furni(oare de materie prim, iar
rile industriale s%au reprofilat n ri prelucrtoare, speciali(ndu%se n transformarea materiei prime
importate, de regul, din rile slab de(voltate. Acest tip de speciali(are a mprit lumea n centru" i
periferie" i a dominat pn n prima )umtate a secolului 99.
G/
L 7rmtoarea treapt a complicatului proces de divi(iune internaional a muncii l constituie aa%numita
specializare interramural#, care presupune speciali(area rilor n anumite ramuri ale industriei, cum ar fi
industria c+imic, industria productoare de maini, industria uoar, industria te#til etc, n acest ca(,
sc+imbul dintre ri se produce n felul urmtor: ec+ipamente % produse c+imice, ec+ipamente % bunuri
industriale de consum, produse te#tile % radiote+nic etc.
L -pecializarea intraramural# se efectuea( la nivelul subramurilor, adic n cadrul aceleiai ramuri. *e
e#emplu, dou ri se speciali(ea( n producia c+imic, dar, n timp ce una confecionea(, n principal,
bunuri farmaceutice i parfumuri, alta prelucrea( produsele petroliere. n cadrul acestui tip de speciali(are,
sc+imburile dintre ri se nfptuiesc dup sc+ema: ec+ipamente % ec+ipamente, produse c+imice % produse
c+imice.
L -pecializarea organologic# presupune speciali(area rilor nu n producerea unui bun finit, ci doar a unor
pri componente ale acestuia, a unor detalii. 2olumul comerului internaional cu produse finite scade, n
sc+imb sporesc substanial sc+imburile cu produse semifabricate, detalii, pri componente, agregate. *e
e#emplu, detaliile pentru un televi(or produs n 47A snt confecionate n =oreea de 4ud i 4inga%pore, iar
un automobil asamblat n 3ermania reunete detaliile din mai multe ri.
L -pecializarea intrafirm# ia amploare o dat cu creterea numrului i dimensiunilor societilor
transnaionale. 4c+imburile dintre filialele aceleiai firme dislocate n diferite ri au la temelie anume
e#ploatarea avanta)elor relative ale unei sau ale altei ri, dar de)a n cadrul unei singure ntreprinderi, fie ca
ea aparine unui proprietar individual sau colectiv. 4peciali(area intrafirm contribuie nu numai la
internaionali(area procesului de producie propriu%(is, ci i la speciali(area unor funcii importante, cum ar
fi contabilitatea, managementul resurselor umane, cercetarea%de(voltarea etc. Astfel, firmele transnaionale
au posibilitatea s valorifice din plin avanta)ele relative ale diferitelor regiuni i c+iar naiuni, pornind de la
premisa c engle(ii snt cei mai puternici n ingineria financiar, nemii % n tiina produciei, ruii % n tiine
fundamentale, france(ii i italienii % n design.
L -pecializarea tehnologic#, aprut doar cu un deceniu%dou n urm, este cea mai nou i mai sofisticat
form de divi(iune internaional a muncii. Soua speciali(are, denumit adeseori redesfurarea industriei
pe glob", const n deplasarea treptat a capacitilor industriei tradiionale "metalurgic, te#til, c+imic i
c+iar constructoare de maini$ din rile occidentale n rile n curs de de(voltare. Aceast respeciali(are,
oarecum neateptat, se e#plic, n primul rnd, prin scderea simitoare a rentabilitii n industrie
comparativ cu alte domenii de activitate. n asemenea condiii, cutnd profituri tot mai mari, rile
de(voltate cedea( generos" industria tradiional rilor mai srace, speciali(ndu%se rapid n producerea"
de cunotine tiinifice i te+nologii noi. !irete, noua form de divi(iune internaional a muncii, n urma
creia rile de(voltate monopoli(ea( din nou cele mai rentabile domenii de activitate economic va avea
drept re(ultat aprofundarea n continuare a decala)ului economic general dintre rile srace i cele bogate.
4 ne imaginm c ntr%o perioad de timp scurt, n asemenea ri ca 47A, !rana sau Maponia ar
putea s dispar cu totul salopeta de muncitor, aceasta fiind nlocuit cu +alatele albe, purtate nu numai de
medici, ci i de lucrtorii unor centre tiinifice. Treptat, dispar u(inele i fabricile, populaia rilor
respective confecionnd doar produse ale muncii intelectuale: invenii, patente, descoperiri, noi te+nologii,
pe care le sc+imb pe mbrcminte, produse alimentare, ec+ipamente pentru cercetare.
'ricum, cele mai mari succese economice, n perioada postbelic, le%au obinut rile care au reuit s
se ncadre(e cel mai activ n divi(iunea internaional a muncii. &n acest ca(, este vorba nu numai de Maponia
i 3ermania, ci i de rile recent industriali(ate, cum ar fi cong ;ong, 4ingapore, =oreea de 4ud, TaiUan,
parial Turcia i =+ina.
*in contra, economiile care au conservat forme de speciali(are mai simple au nregistrat cele mai
modeste performane. Aceasta se refer i la fostele state socialiste, inclusiv la O<.
&n ultimele decenii, sub influena liberali(rii sc+imburilor economice internaionale, n primul rnd a
liberali(rii pieelor de capital, s%a sc+imbat mecanismul speciali(rii unei sau altei ri. ntreprinderile
transnaionale i delocali(ea( capacitile de producie n alte ri, n primul rnd pentru a fabrica mrfuri
solicitate pe piaa de origine a acestora. Astfel, cunoscuta ntreprindere transnaional german 2olsUagen
produce automobile n =e+ia n primul rnd pentru piaa intern a 3ermaniei. Fa fel se ntmpl cu unele
ntreprinderi de confecii din Italia, care produc n <oldova pentru consumatorul italian.
Anume aceast sc+imbare n comportamentul ntreprinderii moderne modific radical posibilitile,
precum i domeniile de respeciali(are a rilor lumii. Astfel, rile n de(voltare se speciali(ea( acum nu att
G0
n funcie de avanta)ele relative pe care le posed, ci n mare msur n conformitate cu interesele strategice
ale capitalului strin. 'r, n ultimii ani, principalul argument n luarea deci(iei de a investi ntr%o ar sau alta
a fost calitatea i preul forei de munc. Iat de ce problema re%speciali(rii internaionale a economiei
moldoveneti trebuie s fie anali(at n strns legtur cu tendinele n micarea flu#urilor mondiale ale
investiiilor directe.
"8e scurt$
%ormele diviziunii interna"ionale a muncii >i etapele dezvolt#rii+
<$ specializare intersectorial "sau vertical$ a produciei i a eportului "'ntre ri industriale i ri
agrare, 'ntre ri cu industrie prelucrtoaredezvoltat i ri productoare de materii prime i resurse
energetice$@
=$ specializare interramural "'ntre ramurile corespunztoare din diferite ri$@
>$ specializare intraramural - subramuri economice "diferite ri produc i sc#imb 'ntre ele diverse tipuri
de produse care aparin acestor ramuri, subramuri$@
?$ specializare organologic "obiectul specializrii - subansambluri, detalii, pri componente ale unor
produse complee etc$@
B$ specializarea te#nologic "obiectul specializrii / dezvoltarea prioritar a tiinei i te#nicii,
concretizarea rezultatelor acestora$. *ceast specializare este monopolizat de rile dezvoltate
eportatoare de licene "Paponia, 1J*, Aermania, 2rana, *nglia$.
CI>CBITB7 ECO<O8IC 8O<-I$7
7na din trsturile importante ale pieei mondiale este diversificarea formelor relaiilor economice
intemaionale i, pe aceast ba(, a componentelor pieei mondiale care cuprinde-
,. comertul internaional Z totalitatea operaiunilor cu mrfuri
.. flu#ul intemaional al serviciilor.
/. piaa intemaional a capitalurilor % cuprinde operaiile legate de plasarea nPdin strintate a
capitalurilor sub diverse forme "investiii directe, mprumuturi i cumprri de titluri de valoare$
0. piaa te+nologiilor si a altor re(ultate ale cercetrii tiinifice.
1. piaa intemaional a forei de munc.
Toate acestea sunt n str?ns leg?tur? unele cu altele i cunosc o de(voltare continu?
[ =ircuitul economic mondial Z totalitatea flu#urilor economice internaionale de produse, servicii,
capitaluri, fort de munc, cunotine te+nico%tiinifice care iau natere ntre agenii economici din
diferite ri.
[ =ircuitul economic mondial
% are caracter istoric, pentru ca s%a de(voltat pe msura de(voltrii flu#urilor economice intemationale.
% are caracter dinamic, pentru ca formele si continutul s%au perfectat continuu
are caracter obiectiv % fiecare economie national este obligat? s participe la circuitul economic
mondial
[ =ircuitul economic mondial % . tendinteI
1" Tendina de mondiali(are a sistemului economic mondial % re(ult? din de(voltarea i apropierea
accentuat? dintre pieele de m?rfuri i financiare i prin creterea accelerat a sc+imbului mondial
2" organi(area economiei mondiale n (one din ce n ce mai integrate "5uropa 'ccidentala, America de
Sord, Asia$
Comonentele circuitului economic mondial pot fi structurate pe . criteriiI
a" d.p.d.v. al naturii fi(ice:
% flu#uri comercile internaionale
% flu#uri financiare valutare intemaionale
% flu#uri de cooperare economic intemaionala
b" d.p.d.v. al orient?rii geografice:
o flu#uri ntre ?ri de(voltate "flu#uri Sord%Sord $
- flu#uri ntre ?ri de(voltate i ri n curs de de(voltare "Sord%4ud $
% flu#uri ntre ?ri de(voltate i rile 5uropei de 5st " 5st%2est$
% flu#uri ntre ?rile 5uropei de 5st i ?ri n curs de de(voltare "5st%4ud $
- flu#uri ntre ?ri n curs de de(voltare " 4ud%4ud $
G1
- flu#uri ntre ri apartin?nd aceleiai grupe, comunit?i economice sau (one geografice
Intrebarea 11+. Cadrul normativ i instituional de funcionare a economiei mondiale.
!adrul normativ si institutional fr de care funcionarea economiei mondiale nu este posibil,
cunoscut i sub denumirea de Erdine EconomicW MondialW, include normele )uridico%legislative i sistemul
instituional bilateral care reglementea( raporturile fiecrui stat cu alt stat suveran, precum i dreptul
internaional i instituiile subregionale, regionale i mondiale care normea( i monitori(ea( de(voltarea
relaiilor economice mondiale. Impactul 'rdinii 5conomice <ondiale asupra relaiilor economice mondiale
este considerabil, c+iar decisiv n anumite mpre)urri, ceea ce e#plic preocuprile de perfecionare a
funcionrii sale.
Astfel n cadrul institutional al economiei mondiale rolul principal l au asa organi(aii ca Nanca
<ondial, !<I, 'rgani(aia internaionala a comerului etc., i al caror rol este mereu in crestere.
Intrebarea 111. &iaa mondial i structura ei.
8iaa mondial repre(int totalitaeta relaiilor care se stabilesc ntre productorii i consumatorii din
diferite ri, ntre economiile naionale n procesul sc+imbului de activiti, care iniial s%a constituit ca i
pia mondial capitalist. 7n sistem de relaii marf%bani, economice Q comerciale i credit%financiare.
8iaa mondial reflect, n general, structurile i trsturile definitorii ale economiei mondiale.
8iaa mondial presupune e#istena unui sistem de relaii bani%marf consolidate pe plan interstatal
ntre rile participante la divi(iunea internaional a muncii. 8iaa mondial cuprinde toate direciile de ba(
ale divi(iunii internaionale a muncii. 8arametrii de(voltrii acesteia ilustrea( nivelul de de(voltare a
procesului de internaionali(are a produciei de menire public.
8iaa mondial este produsul pieelor interne. Totodat aceasta e#ercit o activ influen invers asupra
ec+ilibrului macroeconomic al sistemelor economice separate.
*istingem mai multe tipuri ale pieei mondiale:
% 8iaa mondial de mrfuri Q GJT din volumul comerului e#terior se atribuie comerului cu mrfuri-
% 8iaa mondial a capitalurilor Q amplasarea n alte ri a capitalului n form de investiii directe, credite,
+rtii de valoare-
% 8iaa mondial a forei de munc Q repre(int relaiile economice legate de migraiunea forei de munc-
% 8iaa reali(rilot te+nio%tiinifice Q aparate microelectronice i radiote+nice,,te+nologii avansate-
% 8iaa mondial invi(ibil Q proiecte te+nice, licene, brevete etc.
=au(ele apariiei pieei mondiale
8rincipalele cau(e care au dus la apariia pieei mondiale au fost:
[ Adncirea divi(iunii internaionale a muncii-
[ Internaionali(area produciei i caitalului-
[ *e(voltarea relaiilor economice i politice internaionale-
[ *e(voltarea sistemelor de transport i a sistemelor de legtur-
[ *eterminarea nivelului de de(voltare a foralor de prodcie-
[ Oevoluia te+nico%tiinific .a.
8iaa mondial este o parte integrant a eonomiei mondiale evoluia creia este supus legilor
economice obiective ale sc+imburilor internaionale i mai este cunoscut, n practic sub denumirea de pia
internaional sau pia e#tern. Acestea ns au un coninut mai restrns.
Intrebarea 112. #lu:urile economice internaionale.
!lu#urile economice internationale constituie forme concrete de ntreinere a relatiilor economice
ntre tarile lumii. 5le repre(inta miscarea unor valor materiale, financiare sau spirituale dintr%o tara in alta.
!lu#urile economice internationale, privite in ansamblu si n interdependenta lor, formea(a ciscuitul
economic international.
!lu#urile economice internationale le putem clasifica dupa doua criterii:
GE
a" d.p.d.v. al naturii fi(ice:
% flu#uri comercile internaionale
% flu#uri financiare valutare intemaionale
% flu#uri de cooperare economic intemaionala
b" d.p.d.v. al orient?rii geografice:
% flu#uri ntre ?ri de(voltate "flu#uri Sord%Sord $
- flu#uri ntre ?ri de(voltate i ri n curs de de(voltare "Sord%4ud $
% flu#uri ntre ?ri de(voltate i rile 5uropei de 5st " 5st%2est$
% flu#uri ntre ?rile 5uropei de 5st i ?ri n curs de de(voltare "5st%4ud $
- flu#uri ntre ?ri n curs de de(voltare " 4ud%4ud $
- flu#uri ntre ri apartin?nd aceleiai grupe, comunit?i economice sau (one geografice
Intrebarea 11!. Comerul e:terior. Eficiena comerului e:terior.
=omertul e#terior constituie e#porturile i importurile unei tari. 5l vi(ea(a deci flu#urile de marfuri
i servicii ale unei economii cu strainatatea.
=omertul e#terior cuprinde doua tipuri de flu#uri comerciale:
a$comerul cu marfuri corporale, care pot fi produse de ba(a"materie prima combustibil etc.$ cit si produse
prelucrate ca ec+pament, mobila, imbracaminte, etc.
b$comertul invizibil,care include transporturile, telecomunicatiile, turismul international, comertul cu brevete
de inventie, cu noU%+oUetc. &n ultimul deceniu comertul cu bunuri materiale a constituit circa CJT iar cel
invi(ibil circa /JT din volumul total al comertului mondial.
=a parte a eficienei economice n general, eficiena economic a comerului e#terior este oglindit de
raportul dintre efectele obinute de pe urma sc+imburilor de pe pieele e#terne i eforturile fcute n acest
domeniu.
&n condiiile unor efecte numeroase i eficiena economic a comerului e#terior se oglindete prin
intermediul mai multor indicatori :
%volumul fi(ic i valoric al e#porturilor i importurilor, e#primat n preturi curente i preturi constane.
%structura pe grupuri de marfuri a importurilor i e#porturilor
%structura geografica a e#porturilor si a importurilor
Intrebarea 11D. 8odelul economiei mici desc/ise.
5conomie desc+is este considerat o economie naional n care nu e#ist restricii n efectuarea
sc+imburilor cu strintatea, n care mrfurile i capitalul au posibilitatea s intre i s ias liber din ar. In
acelai timp, economia desc+is este i un concept teoretic, care studia( influena factorului e#tern asupra
economiilor naionale.
In teoria economic, economiile desc+ise se mpart n dou categorii: a$ economii desc+ise de dimensiuni
mari i b$ economii desc+ise de dimensiuni mici
Economia desc/is de dimensiuni mici nu este n stare s influene(e de(voltarea altor ri. *in contra, ea
este nevoit s accepte modificrile venite din e#terior. Su numai economia <oldovei este de dimensiuni
mici. *in punctul de vedere al ratei dobn(ii, al crei nivel este determinat de economia 47A, c+iar i
economiile unor ri ca 5lveia sau Ousia snt de dimensiuni mici". n ca(ul economiilor desc+ise de
dimensiuni mici, internaionalul" comand, iar naionalul" ndeplinete, n acest fel, pentru aceast
categorie de ri, factorul e#tern a devenit decisiv, ele fiind obligate s se adapte(e la modificrile survenite
pe piaa mondial, modificri generate de de(voltarea economiilor de dimensiuni mari".
Intrebarea 11E. Halana de li i structura sa. Ec/ilibrul balanei de li.
Nalana de pli este un document statistic de sinte( macroeconomic ce reflect n mod sistemati(at
toate tran(aciile economice ale unei ri cu restul lumii pentru o perioad de timp. Nalana de pli reflect
tran(aciile efectuate ntre re(ideni i nere(ideni si este intocmita de catre Nanca =entrala.
GC
-tructural, balan"a de pl#"i este alc#tuit# din dou# componente mari+
%contul curent include: balana comerului cu bunuri i servicii, balana veniturilor, balana
transferurilor curente.-
%contul de caital i fi nanciar const din: transferuri de capital, investiii directe, investiii de
portofoliu, derivate financiare, alte investiii, active de re(erv. Fa ma)oritatea articolelor contului fi
nanciar al balanei de pli nregistrrile sunt efectuate n valoare net.
Fa ba(a ntocmirii balanei de pli st principiul dublei nregistrri. !iecare tran(acie este repre(entat prin
dou nregistrri egale ca valoare absolut, dar opuse ca semn. 7na din aceste nregistrri se efectuea( pe
credit cu semnul plus, iar cealalt Q pe debit cu semnul minus. &n aa mod, suma tuturor nscrierilor pe credit
este egal cu suma tuturor nscrierilor pe debit, iar soldul net al nregistrrilor din N8 trebuie s fi e (ero. *e
e#emplu, n ca(ul efecturii unei operaiuni de e#port n N8 valoarea tran(aciei va fi refl ectat pe credit la
articolul Eport i pe debit la articolul *ctive - valut i depozite.
$. 3pera"iunile ce genereaz# intr#ri 7 9ncas#ri se 9nregistreaz# dup# cum urmeaz#+
Q pe credit:
[ e#portul de bunuri i servicii, obinerea venitului din munc i a venitului aferent factorilor
de producie deinui de re(ideni i utili(ai de nere(ideni sau la titluri de valoare n posesia
re(idenilor, emise de nere(ideni-
[ investiiile strine n <oldova, retragerea investiiilor moldoveneti de peste +otare,
mprumuturile acordate de nere(ideni re(idenilor, rambursarea mprumuturilor acordate de
re(ideni nere(idenilor, v?n(area titlurilor de valoare moldoveneti nere(idenilor i v?n(area de
ctre re(ideni a titlurilor de valoare strine nere(idenilor-
Q pe debit:
[ ncasrile primite drept compensare la operaiunile indicate mai sus la credit "ma)orarea
creanelor sau diminuarea anga)amentelor vi(avi de nere(ideni$.
H. 3pera"iunile ce genereaz# ie>iri 7 pl#"i se 9nregistreaz# dup# cum urmeaz#:
Q pe debit:
[ importul de bunuri i servicii, plata venitului din munc i a venitului provenit din utili(area
de ctre re(ideni a factorilor de producie deinui de nere(ideni sau la titluri de valoare n posesia
nere(idenilor, emise de re(ideni-
[ investiiile moldoveneti n strintate, retragerea investiiilor strine din <oldova,
mprumuturile acordate de re(ideni nere(idenilor, rambursarea mprumuturilor acordate de
nere(ideni re(idenilor, cumprarea titlurilor de valoare strine de ctre re(ideni i rscumprarea
de ctre re(ideni a titlurilor de valoare moldoveneti n posesia nere(idenilor-
Q pe credit:
[ plile efectuate drept compensare la operaiunile indicate mai sus la debit "diminuarea
creanelor sau ma)orarea anga)amentelor vi(avi de nere(ideni$.
C. !ransferuri curente
4pre deosebire de operaiunile descrise la literele A i N, care presupun anga)amente reciproce,
la articolul transferurile curente se efectuea( nregistrarea compensatorie a bunurilor i serviciilor
primite sau furni(ate gratuit, precum i a a)utoarelor bneti i a altor operaiuni de transfer
unilateral, cum ar fi asistena te+nic acordat rii, contribuia tarii n organismele internaionale
sau transferurile anga)ailor.
-. Erori >i omisiuni
<odalitatea de nregistrare n balana de pli, ba(at pe contabili(area n partid dubl,
implic o egalitate a totalului de nscrieri pe credit i pe debit. &n practic, ns, nu se nt?mpl
aa, deoarece datele pentru diferite articole sunt furni(ate din diverse surse, ca re(ultat se obine
un sold net debitor sau net creditor, care este nregistrat cu semn opus la un articol special numit
Erori i omisiuni. Astfel, dac balana componentelor repre(int un sold net creditor P debitor,
se va efectua o nscriere compensatorie la debitul P creditul acestui articol. Erori i omisiuni pot
aprea i n urma variaiei ratelor de sc+imb, din suprapunerea perioadelor de raportare, precum
i din alte motive.
EC?I7IH>B7 H$7$<TEI -E &7$TI
GG
&n linii generale, pe termen lung, suma iesirilor trebuie sa fie egala cu cea a intrarilor. &n realitate nsa, o
asemenea egalitate se ntilneste foarte rar. *iferenta dintre iesirile de valuta si intrarile de valuta repre(inta
soldul balantei da plati. Acesta poate fi po(itiv, atunci cnd intrarile de valuta sint mai mari decit iesirile, si
negative, in ca(ul unei situatii inverse.
Intrebarea 11F. &olitici de ec/ilibrare a balanei de li.
&n privina ec+ilibrului balanei de pli e#terne e#ist n literatura de specialitate dou accepiuni
diferite: ec+ilibrul balanei de pli este indus automat de ec+ilibrul economic general sau ec+ilibrul poate fi
obinut prin promovarea unor politici macroeconomice sau prin utili(area unor te+nici de ec+ilibrare
specifice. &n primul ca( nu este nevoie de intervenia statului pentru ec+ilibrarea balanei de pli,
consider?ndu%se c aceasta se va ec+ilibra n condiiile ec+ilibrului economic general.
5olitici de ec#ilibrare a G5E
4tatul are la dispo(iie mai multe politici pe care le poate utili(a n vederea a)ustrii deficitelor din balana de
pli e#terne:
& $olitici monetare : ratele de dob?nd, operaiuni pe piaa liber efectuate de Nanca =entral,
re(ervele bancare obligatorii, emisiunea sau retragerea de moned de pe pia, limitarea creditului.
Aceste politici pot avea o influen direct asupra flu#urilor de capital n sensul atragerii lor printr%o
cretere a ratelor de dob?nd. 8oliticile monetare pot avea un efect benefic asupra balanei de pli
e#terne i prin stabilitatea n materie de preuri pe piaa local. Inflaia i dob?nda sunt factori
suficient de puternici n a ec+ilibra balana de pli e#terne. 5olitica banilor ieftini care const n
scderea ratei dobn(ei i respectiv a deficitului costului curent se e#plic prin faptul c n urma
acestei politici vor scdea i ratele de sc+imb, care conduc la creterea e#portului i la reducerea
importului. 7n de(avanta) al acestei politici este faptul c politica banilor ieftini poate conduce la
apariia proceselor inflaioniste.
& $oliticile bugetare : politici care vi(ea( creterea veniturilor din impo(ite i ta#e "se poate reali(a
printr%o fiscalitate sporit sau printr%o mai bun colectare a fondurilor datorate statului$ i reducerea
c+eltuielilor bugetare. &n general sunt vi(ate acele impo(ite i ta#e care pot afecta puternic flu#urile
financiare i reale nregistrate de balana de pli e#terne. Aceste politici au rolul de a limita
dimensiunea deficitului bugetar intern care de multe ori este finanat e#tern prin fonduri mprumutate
"mai ales n ca(ul rilor n curs de de(voltare$. &n plus, aceste deficite sunt adesea finanate
inflaionist prin emisiune de moned, fapt ce poate fi duntor e#porturilor, agrav?nd i mai mult
deficitul contului curent.
& =evalorizarea cursului de schimb : parte integrant a politicii monetare are ca efect direct
ncura)area e#porturilor i descura)area importurilor "care devin mai scumpe n moned naional$.
=ondiia de ba( este ca deprecierea s fie mai mare dec?t creterea preurilor interne. *in pcate,
deprecierea nu este cea mai inspirat modalitate de ec+ilibrare a balanei n ca(ul unei ri dependente
de comerul e#terior. <ai mult, deprecierea in+ib importurile de te+nologie i reduce astfel
procesele de rete+nologi(are ale companiilor care doresc s e#porte mai mult, s fie mai eficiente i
mai competitive pe pieele internaionale. 'rice companie, pentru a re(ista pe pieele internaionale
trebuie s utili(e(e ultimele soluii te+nologice n domeniu i dac nu are posibilitatea susinerii
financiare a unei activiti serioase de cercetare % de(voltare n domeniu va fi nevoit s importe
aceast te+nologie, ori deprecierea bloc+ea( tocmai acest lucru.
% nstituirea de bariere tarifare >i netarifare 9n calea importului cu rol n limitarea cantitativ a
importurilor. Narierele tarifare constituie n pre(ent una din piedicile ma)ore n calea flu#urilor
comerciale internaionale, e#ist?nd n pre(ent o mare varietate de astfel de bariere, unele dintre ele
greu de identificat i contracarat. 6ntroducerea taelor de protecie i anume ta#e pe bunuri i servicii
de import i e#portpentru a favori(a productorii i prestatorii de servicii locale. *e(avanta)ele
acestei metode sunt: rile respective pot lua msuri similare cu privire la bunurile i serviciile
e#portate- de ara care introduce ceea ce va duce la scderea e#porturilor- se pierd avanta)ele
speciali(rii comerului internaional.
% -timularea >i promovarea e5porturilor prin diferite metode "subvenii de e#port, credite de e#port
subvenionate, faciliti fiscale, asigurarea i garantarea creditelor de e#port etc.$ conduce la
GH
reec+ilibrarea balanei comerciale. 8romovarea e#porturilor include: susinerea financiar sau
logistic a participrii la t?rguri i e#po(iii internaionale pentru companiile locale, nc+eierea de
tratate comerciale, acorduri de navigaie sau comer, crearea de (one de liber sc+imb sau uniuni
vamale, crearea de centre de informare n ar menite s spri)ine activitatea de e#port sau
intensificarea repre(entrii comerciale n strintate.
& %inan"area deficitelor din /$E se refer la posibilitatea acoperiri unui deficit comercial printr%un
credit e#tern acordat din diferite surse "!<I prin mecanismul de finanare lrgit sau emisiune de
obligaiuni guvernamentale pe piaa internaional$. Avanta)ul acestei politici este unul pe termen
scurt, pe termen lung creditele nu fac altceva dec?t s am?ne re(olvarea cau(elor reale ce au dus la
acest deficit comercial. &n plus, nu trebuie negli)at faptul prin nregistrarea remunerrii acestor credite
"dob?n(i pltite$ n debitul contului de venituri "contul curent$ deficitul este reportat pentru o
perioad viitoare.
& Atragerea de investi"ii str#ine directe >i de portofoliu contribuie la reec+ilibrarea balanei de pli
prin capitalul strin in)ectat n economie care poate reduce din presiunile asupra cursului de sc+imb
generat de o balan comercial deficitar. Atragerea investitorilor strini se poate face prin acordarea
de faciliti "concesionarea de terenuri, spaii comerciale, cldiri, utiliti$ sau stimulente fiscale pe de
o parte "reduceri la impo(itul pe profit, reduceri sau scutiri la impo(itele indirecte$ dar i prin
promovarea imaginii n strintate pe de alt parte. 5vident c oric?te faciliti s%ar oferi investitorilor
strini i oric?t eforturi s%ar ntreprinde pentru a face cunoscut ara ga(d, lipsa unui cadru adecvat
de de(voltare propice a afacerilor va ine la distan investitorii strini.
&n conclu(ie, statul poate interveni direct prin numeroase p?rg+ii i mecanisme pentru a reec+ilibra
balana de pli e#terne. Oaiunea pentru a interveni n sensul ec+ilibrrii N85 este dat de absena a)ustrii
automate i de efectele pe care le poate avea de(ec+ilibrul N85 asupra ec+ilibrului economic general.
Nalana de pli rm?ne principalul mi)loc de msurare a valorii i a competitivitii e#terne a unei economii,
fiind n acelai timp un instrument deosebit de util pentru configurarea principalelor politici
macroeconomice. &n abordarea macroeconomic a nevoii de finanare a unei economii, balana de pli
e#terne repre(int cel mai important instrument de anali(
Intrebarea 11*. &iaa valutar i comonentele ei.
!iecare ar i are propria sa moned naional, n care se efectuea( toate plile i tran(aciile n
cadrul rii respective. 7tili(at n operaiunile de sc+imb internaional, moneda naional capt denumirea
de valut". n acest sens, snt valute nu numai dolarul i euro, ci i leul moldovenesc i rubla ruseasc.
*eoarece, n mod oficial, pe teritoriul unei ri, vn(rile%cumprrile se fac numai n moned naional, n
relaiile economice internaionale valuta unei ri urmea( a fi sc+imbat n valuta alteia. Astfel, un agent
economic din <oldova nu poate importa ga(e ruseti sau parfumuri franu(eti pltind n lei moldoveneti,
nainte de a efectua tran(aciile respective, el trebuie s sc+imbe leii moldoveneti m euro sau n ruble
ruseti. 4c+imbul de valute naionale se reali(ea( pe o pia special, numit piaa valutar" sau piaa
sc+imburilor valutare".
$ia"a valutar# este o pia pe care are loc vmzarea-cum-prarea de valut strin i de diferite tipuri de
credit "acreditive, cecuri, cambii etc$.
8iaa valutar este o pia specific, care funcionea(, practic, fr ntrerupere, .0 de ore din .0. &n
fiecare ar, piaa valutar este supus controlului din partea Nncii =entrale.
8e piaa valutar se vnd i se cumpr "contra valutei naionale$ valutele altor ri, n special valutele
liber convertibile. 8e aceast pia se confrunt cererea de valut cu oferta de valut.
X !ererea de valut strin este generat de urmtorii factori:
a$ de operaiunile de import, adic de agenii economici speciali(ai n importul de bunuri materiale i
servicii-
b$ de necesitatea e#tinderii activitii economice i procurarea, n asemenea ca(, a utila)ului i a materiei
prime de peste +otare-
c$ de persoanele care pleac n scopuri turistice sau de afaceri peste +otare-
d$ de msurile de aprare mpotriva unei dinamici nefavorabile a cursului de sc+imb al valutei naionale.
n cele mai multe ca(uri, economiile snt pstrate n valut liber convertibil, n general n dolari i euro-
HJ
e$ de operaiuni speculative-
f$ de ieiri ale capital.na. n scopul de investire peste +otare sau de pstrare a avuiei n bncile strine.
X Eferta de valut este alimentat" de:
a$ banii obinui n urma e#portului de bunuri materiale i servicii-
b$ transferul de bani al persoanelor care activea( peste +otare-
c$ investiiile strine care intr n ar-
d$ mprumuturi i credite, contractate cu organi(aiile economice internaionale sau cu ag.ec. publici i
privai de peste +otare-
e$ depo(ite bancare i bani ai agenilor economici n valut liber convertibil.
Convertibilitatea este proprietatea unei monede naionale de a se sc#imba, 'n diferite proporii, cu
monedele altor ri.
2alutele naionale pot fi:
L liber convertibile, cum este ca(ul dolarului american, al euro%ului, lirei sterline i >enului )apone(-
L parial convertibile sau cu o convertibilitate limitat intern. Astfel, leul moldovenesc se sc+imb pe
piaa intern pe mai multe valute strine-
L neconvertibile.
5#ist o pia valutar internaional i o pia valutar n cadrul fiecrei ri.
5rincipalele burse valutare internaionale se afl la SeU ]or, Noston, =+icago, 8aris, Toio, !rancfurt,
Ooma, diiric+. Toate aceste centre snt legate ntre ele ntr%o reea unic, printr%un sistem complicat de
mi)loace de comunicare dintre cele mai moderne, care permit nc+eierea contractelor de vn(are%cumprare
ntr%un timp ce se msoar, de regul, n secunde. *eci piaa valutar nu poate fi locali(at ntr%o ar sau
ntr%un ora oarecare unde s%ar fi confruntat vn(torii i cumprtorii de valut.
<area ma)oritate a tran(aciilor valutare pe pieele naionale snt efectuate de ctre bncile comerciale la
comanda clienilor lor. *oar o parte nensemnat de moned este sc+imbat la casele de sc+imb valutar.
dilnic, bncile, iar dup ele i casele de sc+imb valutar afiea(, de cele mai multe ori c+iar n strad,
cursurile de cumprare i vn(are a principalelor valute liber convertibile: dolarul, euro, lira sterlin.
Comonentele ieii valutare suntI
s bursa valutar
s casele de sc+imb"cumpr sau vnd valut nelimitat de la bnci pentru clini$-
s bancile autori(ate de Nanca Saional "NS$
Intrebarea 11,. Cursul de sc/imb valutar. #actorii de influen a cursului de sc/imb valutar.
Curs valutar sau curs de sc#imb este preul la care o moned naional se sc#imb pe moneda alte
ri.
=ursul valutar poate fi:
7 oficial "stabilit de ctre stat$,
7 de pia "stabilit liber n urma confruntrii dintre cererea i oferta de valut$.
4nt cunoscute trei tipuri de cursuri de sc+imb, care s%au perindat consecutiv pe parcursul ultimului secol:
L cursul de sc+imb fi# ba(at pe etalonul aur%moned-
L cursul de sc+imb fi# ba(at pe etalonul aur%devi(e-
L cursul de sc+imb flotant, a crui mrime se stabilete n raport cu cererea i oferta de pe piaa
valutar.
<$ !ursul de sc#imb fi bazat pe etalonul aur-moned a aprut n mod spontan n <area Nritanie, la
nceputul secolului al 9l9%lea i a fost apoi preluat de celelalte ri industrial de(voltate. Acest sistem se
caracteri(ea( prin cursurile de sc+imb fi#e, fiecare moned fiind definit prin%tr%o anumit cantitate de aur
pe care o repre(int. ntruct aurul circula liber ntre ri, iar bncile erau obligate s sc+imbe n aur, dup un
curs fi#, orice cantitate de moned naional, acest sistem asigura, n mod automat, stabilitatea ratelor de
sc+imb. Acest sistem a funcionat pn la primul r(boi mondial.
=$ !ursul de sc#imb fi bazat pe etalonul aur-devize a fost instituit n anul ,H00 la =onferina <ondial
de la Nretton Ioods "47A$. &n centrul noului sistem a fost pus ideea convertibilitii n aur a dolarului.
Oolul de etalon valutar era reali(at att de aur, ct i de dolarul american i lira sterlin, considerate valute de
re(erv. Sumai valutele de re(erv, dolarul n primul rnd, erau convertibile n aur dup un curs fi#. =elelalte
H,
monede naionale se sc+imbau ntre ele, dup un curs fi#, n funcie de cursul lor n raport cu dolarul
american. Astfel, se instituia o dubl convertibilitate: a$ a dolarului n aur, b$ a valutelor naionale n dolari.
Acest sistem presupunea intervenia autoritilor monetare naionale, obligate s aib anumite re(erve de
dolari i s intervin de fiecare dat cnd cursul de sc+imb depea mar)a de fluctuaie de t,T.
4istemul etalon aur%devi(e" s%a prbuit n anul ,HC,, cnd 47A a ncetat s mai sc+imbe dolarii n aur
dup cursul stabilit.
&n anul ,HCE, la =onferina <ondial de la ;ingstone "Mamaica$ este instituit un nou sistem monetar
internaional, denumit sistemul devi(e", care prevedea trecerea la cursul de sc+imb flotant.
&n O< e#ist un regim flotant al monedei naionale. NS< intervine pe piaa valutar atunci cnd e#ist
necesitatea atenurii fluctuaiilor e#cesive ale cursului valutar, n primul rnd prin cumprarea sau vn(area
direct de valut strin.
#actorii care influeneaz modificarea cursului de sc/imb
&n economiile moderne, cursul de sc+imb se modific n permanen sub influena unui numr nsemnat
de factori, cei mai importani fiind:
L cererea i oferta de valut,
L dinamica 8IN%ului,
L evoluia paritii puterii de cumprare,
L a ratei dobn(ii i a balanei comerciale,
L nivelul inflaiei.
a) Cererea >i oferta de valut#
Acesta rmne a fi, pe termen scurt, factorul principal care determin proporiile sc+imbului ntre diferite
valute. *e e#emplu, n timpul verii, cnd n O< se ntoarce un numr nsemnat de persoane care lucrea(
peste +otare, aducnd cu ele sume mari de bani n valute strine, cerere de lei moldoveneti crete. 5vident,
cursul de sc+imb valutar se modific. *ac primvara un dolar se sc+imba pe ,0 lei, atunci n toiul verii un
dolar se va vinde de)a cu ,/,1 sau c+iar cu ,/ lei.*in contra, n timpul iernii, cnd sporete consumul de ga(e
naturale i alte resurse energetice importate care snt cumprate pe dolari, crete cererea de dolari, iar leii
moldoveneti se vor ieftini.
b) Evolu"ia balan"ei comerciale
Atunci cnd volumul e#porturilor este mai mare dect cel al importurilor i deci balana comercial este
po(itiv sau e#cedentar, pe piaa intern se va nregistra o oferta mai mare de valut strin, iar valuta
naional se va ntri", adic se va nregistra o tendin de apreciere a monedei naionale. n sc+imb, se va
reduce nivelul de competitivitate al produselor auto+tone, deoarece ele vor deveni mai scumpe. n condiiile
unei balane comerciale deficitare, cnd importurile depesc e#porturile, va crete cererea de valut strin,
cursul valutei naionale se va deprecia i mrfurile auto+tone vor fi mai ieftine, adic mai competitive.
c) $aritatea puterii de cump#rare
8e termen lung, cursul valutar oscilea( n )urul paritii puterii de cumprare a monedelor care se
sc+imb. *ac se sc+imb, de e#emplu, ,JJ de euro contra ,CJJ de lei moldoveneti, aceasta nseamn c
cu ,JJ de euro n !rana sau 3ermania ai putea cumpra aceeai cantitate de bunuri i servicii pe care n
<oldova le%ai procura cu ,CJJ F<.
5aritatea nu este o mrime fi#, ea se sc+imb n funcie de nivelul productivitii muncii n ara dat, de
structura economiei, de ritmurile i calitatea creterii economice, iar%o dat cu aceasta se modific i cursul
valutei respective.
#actori de influen asura cursului valutar
% factori interni "economici, financiar%monetari, psi+ologici, politici, militari$
% factori e#terni "cererea i oferta de valut$
factori economici: volumul i structura produciei, calitatea bunurilor i serviciilor produse n cadrul unei
economii, te+nologiile folosite, evoluia productivitii muncii, nivelul i dinamica preurilor.
H.
'rice factor economic i transmite influena asupra cursului valutar prin pre. *ac indicele general
al preurilor i tarifelor scade, aceasta nseamn o cretere a puterii de cumprare a monedei naionale, ceea
ce se reflect n creterea raportului de sc+imb al monedei naionale fa de o alt moned cu care se
compar, respectiv o influen favorabil asupra cursului de sc+imb.
&n ca( contrar, creterea indicelui general al preurilor i tarifelor va avea o influen nefavorabil
asupra raportului de sc+imb, moneda naional pier(?nd din puterea de cumprare.
Sivelul preurilor este corelat cu nivelul produsului intern brut % care generea( oferta de bunuri i
servicii ntr%o economie i cu inflaia. *ac ntr%o economie ritmul anual de cretere a preurilor este de .%
/T, urmarea este stimularea activitii economice, ceea ce se va reflecta ntr%o apreciere a monedei
naionale.
factori financiar%monetari: nivelul ratei dob?n(ii, nivelul creditelor, masa monetar n circulaie, situaia
finanelor publice, situaia balanei comerciale.
Aceti factori trebuie privii sub dou aspecte: ca re(ultat direct al activitii economico%financiare a
rii respective i ca posibilitate a bncii centrale de a modifica nivelul ratei dob?n(ii i pe aceast ba( masa
monetar n circulaie cu efecte asupra modificrii cursului de sc+imb al monedei naionale.
<a)orarea de ctre banca central a ratei dob?n(ii de refinanare determin creterea ratei dob?n(ii la
bncile comerciale i ca urmare scumpirea creditelor. 5fectul va fi o scdere a cererii de credite i reducerea
masei monetare n circulaie.
&ntr%o economie care funcionea( normal, reducerea masei monetare n condiiile meninerii
constante a ofertei de bunuri i servicii, are ca efect scderea preurilor i implicit o cretere a puterii de
cumprare cu efecte favorabile asupra cursului de sc+imb al monedei naionale.
8entru rile cu moned convertibil oficial, reducerea masei monetare pe piaa intern se reflect n
reducerea ofertei de moned naional, iar dac cererea pentru moneda respectiv este relativ constant,
urmarea este ca acea moned devine mai scump, av?nd loc o cretere a cursului de sc+imb al monedei
respective.
!actorii financiari au n vedere situaia bugetului de stat deoarece n ca(ul n care se nregistrea(
deficit bugetar, banca central va ncerca acoperirea acestuia prin emisiune monetar. *ac aceast
operaiune nu este nsoit i de creterea corespun(toare a ofertei de bunuri i servicii, urmarea va fi
creterea preurilor cu efecte nefavorabile asupra cursului de sc+imb al monedei naionale.
&n ca(ul e#istenei unei balane comerciale deficitare, autoritatea monetar va ncerca procurarea
resurselor necesare acoperirii decala)ului dintre importuri i e#porturi, urmarea fiind o cretere a cererii de
valut n condiiile creterii ofertei de moned naional, ceea ce va determina scderea cursului de sc+imb al
monedei naionale.
factori psi+ologici: influenea( direct cursul valutar pe pieele unde funcionea( burse valutare i cursul
se determin pe ba(a reportului cererePofert. 4imple informaii sau preri cu privire la evoluia cursului pe
alte piee sau evoluii ale preurilor interne produc modificri imediate asupra cererii de valut influen?nd
cursul de sc+imb al monedei naionale.
factori politici: ncrederea n conducerea rii, n capacitatea acesteia de amenine ec+ilibrul economic,
in"stabilitatea$ politic concreti(at n sc+imbri de guverne.
Toate aceste fenomene determin ntrirea sau erodarea monedei naionale, cu efecte favorabile sau
nefavorabile asupra cursului valutar.
factori militari: ori de c?te ori ntr%o economie se produc fenomene de aceast natur "r(boaie, revoluii
etc.$ activitatea economic este ndreptat ctre satisfacerea cu prioritate a nevoilor cu caracter militar i de
aceea ncrederea n capacitatea economiei naionale de a produce bunuri i servicii de larg consum care s
acopere masa monetar scade, ceea ce influenea( nefavorabil cursul de sc+imb al monedei respective.
factori e#terni
5voluia unei anumite valute pe piaa internaional va infleuna cusrul valutar al monedei naionale
deoarece prin intermediul cursului valutar se preiau la nivelul unei economii naionale influenele provenite
din economiile cu care se compar moneda rii respective.
5#istena unor stri conflictuale poate determina ntreruperea pentru o anumit perioad a relaiilor
comerciale dintre economia naional i o anumit (on, ceea ce va produce de(ec+ilibre la nivelul balanei
comerciale.
H/
5#istena unui embargou ntr%o (on nvecinat determin reorientarea activitii economice
internaionale, ceea ce va determina costuri suplimentare pentru economia naional respectiv.
Intrebarea 114. Cursul nominal i real. &aritatea caacitii de cumrare.
Curs de sc/imb nominal - cursul la care o persoan poate sc+imba moneda unei ri cu moneda
unei alte ri.
Curs de sc/imb real - cursul la care o persoan poate sc+imba bunuri i servicii produse ntr%o ar,
cu bunuri i servicii dintr%o alt ar. =ursul de sc+imb real msoar preul unui co de bunuri i servicii
disponibil pe piaa intern, comparativ cu preul unui co de bunuri i servicii disponibil n strintate.
&aritatea uterii de cumarare " 888$ este o teorie care spune ca, doua state care sc+imba valuta
intre ele, sunt in ec+ilibru atunci cand puterea de cumparare este aceeasi in ambele tari " la acelasi nivel$.
Aceasta inseamna ca sc+imbul de rate intre cele dou tari, trebuie sa egale(e rata nivelului pretului, intr%un
ansamblu fi# de bunuri si servicii. =and intr%o tara nivelul pretului comun creste" e#emplu: o tara nivelul
inflatiei mare$, sc+imbul de rate al acestei tari trebuie sa descreasca pentru a reveni"incadra$ la paritatea
puterii de cumparare.
=ursul de sc+imb ce e#prim paritatea puterilor de cumprare se refer la cursul de sc+imb nominal, care
menine cursul de sc+imb real constant pentru o anumit perioad, ca de altfel i nivelul competitivitii
internaionale. frile n care inflaia este mai mare dec?t a restului lumii vor nregistra o depreciere a
cursului de sc+imb, n timp ce rile cu o inflaie sc(ut vor nregistra o apreciere a ratei de sc+imb.
Aceast relaie dintre cursul de sc+imb i inflaie este foarte important pentru politica de redresare a
balanei de pli e#terne. 5vident, pe termen scurt sunt posibile devieri de la paritatea puterilor de cumprare,
pe termen lung ns aceast teorie pare adevrat.
Intrebarea 12+. #uncionarea economiei n condiiile ratelor de sc/imb fi:e i fle:ibile.
Cursul de sc/imb fi# bazat e etalonul aur-moned a aprut n mod spontan n <area Nritanie, la
nceputul secolului al 9l9%lea i a fost apoi preluat de celelalte ri industrial de(voltate. Acest sistem se
caracteri(ea( prin cursurile de sc+imb fi#e, fiecare moned fiind definit printr%o anumit cantitate de aur
pe care o repre(int. ntruct aurul circula liber ntre ri, iar bncile erau obligate s sc+imbe n aur, dup un
curs fi#, orice cantitate de moned naional, acest sistem asigura, n mod automat, stabilitatea ratelor de
sc+imb. Acest sistem a funcionat pn la primul r(boi mondial.
Cursul de sc/imb fi: bazat e etalonul aur-devize a fost instituit n anul ,H00 la =onferina
<ondial de la Nretton Ioods "47A$. n centrul noului sistem a fost pus ideea convertibilitii n aur a
dolarului. Oolul de etalon valutar era reali(at att de aur, ct i de dolarul american i lira sterlin, considerate
valute de re(erv. Sumai valutele de re(erv, dolarul n primul rnd, erau convertibile n aur dup un curs
fi#. =elelalte monede naionale seTc+imbau ntre ele, dup un curs fi#, n funcie de cursul lor n raport cu
dolarul american. Astfel, se instituia o dubl convertibilitate: a$ a dolarului n aur, b$ a valutelor naionale n
dolari. Acest sistem presupunea intervenia autoritilor monetare naionale, obligate s aib anumite re(erve
de dolari i s intervin de fiecare dat cnd cursul de sc+imb depea mar)a de fluctuaie de t,T.
8entru a asigura o bun funcionare a noului sistem, la conferina de la Nretton Ioods s%a decis nfiinarea
!ondului <onetar Interna%ional "!<I$ i a Nncii Internaionale de Oeconstrucie i *e(voltare "NIO*$,
numit, de obicei, Nanca <ondial. !ondul <onetar Internaional e#ercit rolul de asigurare a stabilitii
cursurilor valutare i de garant al noii ordini monetare. 5l ofer statelor%membre credite pentru ec+ilibrarea
balanelor de pli i meninerea stabilitii cursului de sc+imb al monedei naionale. Nanca <ondial,
constituit ca societate de aciuni de ctre statele%membre, are rolul de acordare a mprumuturilor pe termen
lung, n general, rilor n curs de de(voltare.
4istemul etalon aur%devi(e" s%a prbuit n anul ,HC,, cnd 47A a ncetat s mai sc+imbe dolarii n aur
dup cursul stabilit.
Cursul de sc/imb flotant se caracteri(ea(a prin fle#ibilitate, in functie de cererea si oferta pentru
valuta de re(erva. *e asemenea, cursul flotant permite adaptarea convertibilitatii depline. poate fi anali(at,
din punct de vedere al detinerii sau nu de re(erva straina de catre banca centrala, ca un curs de sc+imb flotant
H0
pur si un curs de sc+imb impur. 5ste pur, atunci cand banca centrala nu detine valuta straina, intrucat nu
intervine pentru a influenta cursul de sc+imb, si este impur atunci cand bancile centrale intervin pe piata,
pentru diri)area cursului, prin van(area % cumpararea de valute straine. 5ste ca(ul interventiilor speculative
ale bancilor centrale pe piata valutara atunci cind e#ista necesitatea atenuarii fluctuatiilor e#cessive ale
cursului valutar.
H1