1. Teoria economic ca tiin. Evoluia obiectului de studiu al tiinei economice. 2. Legile economice i categoriile economice. Economia pozitiv i normativ.

3. Metodologia teoriei economice. Funciile economicsului. 4. Economicsul in sistemul tiinelor economice. Nivelurile economiei.

tiina economic ocup un loc insemnat in sistemul tiinelor care studiaz societatea. Formarea tiinei economice a constituit un proces complex i indelungat, proces care a avut la baz atit dezvoltarea economic, cit i aprofundarea cunoaterii realitii inconjurtoare, perfecionarea metodelor i mijloacelor de investigare.

Prima etap pretiinific incepe din antichitate i dureaz pin in sec. XVIII. Elementele incipiente de gindire economic au aprut in Orientul Antic, cel mai cunoscut curent de gindire economic fiind Confucianismul in China. Ulterior, s-au ivit idei economice in Italia, Egipt, Babilon. Totui, momentul de virf al inceputurilor gindirii economice l-a constituit Grecia Antic cu Xenofon, Platon, Aristotel.

Mercantilismul a insemnat un salt deosebit asupra vieii economice. Sursa de acumulare a bogiei statului ei au vzut-o in comer. Mercantilitii apar in Spania, Anglia, Frana. Ideea colii este c izvorul bogiei statului este aurul, care poate fi acumulat in rezultatul dezvoltrii comerului exterior. Ei au inventat sistemul protecionist, conform cruia s nu se permit importarea mrfurilor strine, introducind vmi i impozite. Reprezentani de baz: Flober, Tomas Man, W. Pety, D. Cantemir.

Etapa a doua a constituirii propriu zise a tiinei economice, cuprins intre anii 17501870, a fost marcat de apariia unui nou curent de gindire economic, care a transferat analiza bogiei din sfera circulaiei in cea a produciei.

coala fiziocrat a aprut in Frana, in secolul XVII. Manifestul curentului fiziocrat il constituie Tabloul economic, elaborat de Fr. Quesnay, in care se prezint pentru prima dat un model cantitativ al circuitului economic i al fluxurilor dintre ramurile economice naionale. Ideile colii: bogia societii este munca oamenilor in agricultur; existena unei ordini naturale a societii umane; neintervenia statului in viaa economic.

coala clasic a economiei politice, momentul de virf in evoluia teoriei economice, a pus bazele curentului de gindire i politic economic denumit liberalismul economic (A.Smit, D. Ricardo, Thomas Maltus, J.B. Say) . Ideea promovat de clasici o reprezint liberschimbismul, ca sistem, in cadrul cruia schimbul economic intre naiuni nu trebuie s fie supus controlului statului.

A. Smith in lucrarea Avuia naiunilor fundamenteaz teze care intregesc coninutul teoretic i metodologic al teoriei economice: definete mai riguros noiunea de munc productiv i neproductiv; imbogete cu iei noi teoria obiectiv a valorii; explic noiunea de salariu, profit, rent, capital; pun e bazele comerului internaional.

Etapa a treia se refer la descoperirea i elaborarea principiilor teoretice fundamentale ale tiinei economice. Adepii colii marxiste (Karl Marx), care au continuat teoria valorii-munc, au analizat rolul i formele capitalului i teoria profitului, procesul reproduciei sociale. Sursa de bogie a societii este proletariatul i munca lui.

coala marginalist cuprinde coala de la Viena, coala de la Lousanne, coala de la Cambridge. coala de la Viena (Carl Menger) a fundamentat teoria subiectivistmarginalist a valorii, bazat pe utilitatea bunurilor, care este opus teoriei clasice a valorii-munc. coala de Lousanne (Leon Valras i Vilfredo Pareto) a elaborat teoria echilibrului economic generale, bazat pe interdependena general a mrfurilor, a produselor i a factorilor de producie. coala de Cambridge (Alfred Marchall) a elaborat teoria echilibrului parial, considerat mai realist i mai uor de manevrat.

Etapa a patra a inceput in anul 1930 i continu i in prezent. Secolul XX a adus schimbri radicale in dezvoltarea economiei. Principalele curente economice sint Keynisismul (J.M. Keynes intervenia statului in economie); monetarismul (M. Fridman) libertatea dezvoltrii economiei, mai ales in problema determinrii cantitii de mas monetar. O schimbare este i denumirea tiinei Economics. Prin acest termen e denumit o tiin analitic care se ocup cu studierea utilizrii de ctre indivizi a resurselor economice care au caracter rar i limitat in scopul de a produce diferite bunuri i servicii, repartizarea lor i schimbul intre membrii societii pentru consumul individual sau productiv.

Economia normativ Economia pozitiv reflect fenomenele reflect fenomenele i procesele i procesele economice in modul economice in modul cum au loc ele in cum ar trebui ele derulate. realitate.

In teoria economic ne folosim de urmtoarele metode: 1) Metoda analizei i sintezei: fenomenele economice se analizeaz in elemente i se sintetizeaz. 2) Metoda istoricului i logicului: fenomenele economice se studiaz inc din comunitatea primitiv; logic explicarea fenomenelor economice pe baze logice. 3) Abstracia tiinific: dac vrem s cunoatem cum influeneaz vreo lege economic, facem abstracie de la toate cele dimprejur i ne concentrm numai asupra fenomenului dat. Ea ne ajut s ptrundem in esena fenomenelor economice, inlturarea aciunilor asupra acestor fenomene a diferitor factori temporari. 4) Metode matematice. 5) Metode statistice. 6) Metoda previzional.

a) tiine economice funcionale (tiina prognozrii economice; tiina finanelor; statistica social-economic); b) tiine economice de ramur (economia industrial, economia agriculturii); c) tiine economice ale intreprinderii; d) tiine economice istorice; e) tiine economice care studiaz fenomene internaionale (comer internaional, relaii financiarvalutare).

Microeconomia reprezint ansamblul de procese i de fenomene economice, relaii i legturi cauzale i funcionale ale acestora, care se formeaz la nivelul unitilor economice ale familiilor i al verigilor administrativ-teritoriale de baz. Mezoeconomia analizeaz i cerceteaz viaa economic de la nivelul subramurilor, ramurilor i zonelor economice. Macroeconomia constituie totalitatea formelor de economie, desfurate in unitatea i in interdependena lor la nivelul unitilor, a ramurilor i a zonelor teritorial-agregate incadrul unui anumit teritoriu naional. Mondoeconomia cuprinde ansamblul economiilor naionale in interdependena lor. Extraeconomie cuprinde ansamblul economielor cosmice.

1) cognitiv studierea activitii gospodreti, analiza, clasificarea i sistematizarea fenomenelor economice; 2) metodologic elaborarea metodelor, mijloacelor, instrumentelor tiinifice, necesare pentru cercetarea tiinelor economice; 3) practic asigurarea nemijlocit a economiei cu date, dirijarea produciei la diferite nivele ierarhice.