Perioada de referin se refer la numrul maxim de ani pentru care se realizeaz previziuni in cadrul analizei cost-beneficiu.

Previziunile trebuie realizate pentru o perioad apropiat de viaa economic a investiiei, suficient de indelungat pentru a permite manifestarea impactului pe termen mediu i lung al acesteia. Tabelul urmtor prezint perioadele de referin indicative sugerate de Ghidul CE. Normele romaneti au preluat, de regul, aceste perioade, ins decidentul poate selecta alte perioade, dup caz. Sector Energie Apa si mediu Cai ferate Drumuri Porturi si aeroporturi Telecomunicatii Industrie Alte servicii Perioada de referinta 25 30 30 25 25 15 10 15

Calculele ACB sunt efectuate intotdeauna prin metoda marginal / diferenial / incremental. In ce const metoda marginal/diferenial? Fluxurile financiare sau economice luate in calcul pentru fiecare variant de proiect analizat sunt considerate exclusiv pe o baz net fa de varianta de referin. Care este varianta de referin? Varianta zero (fr investiie/BAU/do-nothing) este, in cele mai multe din cazuri, varianta de referin pentru aplicarea metodei marginale (a se vedea punctul Analiza optiunilor din cadrul acestei seciuni). Totui, varianta zero/fara proiect/do-nothing/BAU nu inseamna in mod necesar inexistenta oricarei investitii pe durata de referinta. Varianta de referinta reprezinta acea varianta in care doar se mentine functionalitatea infrastructurii existente, la parametrii existenti/normali (inclusiv eventuale investitii ulterioare, daca elementele pre-existente proiectului ar deveni inutilizabile). In situaia in care se impun investiii minime oricum, varianta de referin este, de fapt, cea a interveniei minime (dominimum). Analiza opiunilor const in urmtorii pai procedurali: * * * * * alctuirea unei liste lungi de scenarii alternative care asigur indeplinirea obiectivelor propuse; evaluarea scenariilor din perspectiva cadrului strategic / reglementrilor / fezabilitii; elaborarea unei liste scurte de scenarii alternative ulterior evalurilor de mai sus; ierarhizarea scenariilor din lista scurt pe baza unei analize cost-beneficiu; selectarea scenariului optim.

Recomandam parcurgerea urmtoarelor etape practice, pentru indeplinirea cerinelor procedurale menionate: * etapa 1: obiectivele sunt exprimate in variabile msurabile (nu trebuie s fie redundante, dar pot fi alternative);

* * * * * *

etapa 2: fiecrui obiectiv ii este atribuit o pondere (care s reflecte importanta relativ pe care le-o acord cadrul programmatic comunitar/naional); etapa 3: definirea criteriilor de evaluare; etapa 4: analiza de impact (analizarea, pentru fiecare criteriu ales, a efectelor cantitative sau calitative pe care acesta le produce); etapa 5: estimarea efectelor proiectului in termenii criteriilor selectate (cuantificarea fiecrui rezultat din etapa 4); etapa 6: ponderarea rezultatelor obinute; etapa 7: agregarea scorurilor diferitelor criterii.

Liniile directoare comunitare sugereaz, practic, includerea rezultatelor uneianalize cost-beneficiu simplificate pentru toate opiunile luate in considerare, printer criteriile de selectare a opiunilor. Pentru a genera lista de opiuni, in primul rand, trebuie definite mai clar noiunile urmtoare (menionate, sub o form tradus, bnuim, incorect, in H.G. nr. 28/2008): * Varianta zero (fr investiie). Aceasta este, in cele mai multe din cazuri, varianta de referin pentru aplicarea metodei difereniale/marginale (a se vedea punctul Metoda marginala din cadrul acestei seciuni). Varianta zero/fara proiect/do-nothing/BAU (business as usual) nu inseamna in mod necesar inexistenta oricarei investitii pe durata de referinta. Varianta de referinta reprezinta acea varianta in care doar se mentine functionalitatea infrastructurii existente, la parametrii existenti/normali (inclusiv eventuale investitii ulterioare, daca elementele pre-existente proiectului ar deveni inutilizabile). In situaia in care se impun investiii minime oricum, varianta de referin este cea a interveniei minime (do-minimum). Varianta cu investiie medie. Noiunea aceasta este goal de coninut (ce inseamn mediu?). Probabil c se dorete o simpl ierarhizare a variantelor propuse in funcie de cost, dup modelul metodologiei (eronate) a eficieei costurilor. Varianta cu investiie maxim. i in acest caz, noiunea aceasta este goal de coninut (ce inseamn maxim?). Probabil c se dorete o simpl ierarhizare a variantelor propuse in funcie de cost, dup modelul metodologiei (eronate) a eficientei costurilor.

In esen, statul, in forma sa modern, exist pentru a spori bunstarea individual i colectiv a cetenilor si. In spe, statul trebuie s furnizeze acele servicii sau bunuri care fr existena sa nu ar exista. Gandii-v cine ar finana un parc naional din proprii bani, individual, doar pentru care toi ceilali care nu il finaneaz s se bucure de binefacerile sale. De asemenea, cine ar putea, in mod individual, s se opun tendinelor monopoliste ale unui productor de talie multinaional. Pe scurt, statul intervine in economie (sau aa ar trebui) din urmtoarele motive: * * * servicii publice; bunuri publice; imperfeciunile pieei: externaliti (efete externe); concuren; industrii incipiente (infant industries).

Intreg criteriul decisional in analiza cost-beneficiu este bazat pe teoria economic, in spe criteriul Kaldor-Hicks.

Iniial, a fost enunat criteriul lui Pareto: orice schimbare (a unei politici publice, de pild) este o imbunatatire dac cel putin unii oameni au de castigat si nimeni nu are de pierdut. * * Pare un criteriu bun, dar este i util pentru decidenii publici? Problema: aproape intotdeauna vor exista perdani; cineva are, in mod inevitabil, mai mult de pierdut.

In consecin, a fost enunat criteriul Kaldor & Hicks: lumea devine mai bun in ansamblu dac dimensiunea ctigurilor este mai mare dect cea a pierderilor, de aa manier inct cei care au de ctigat ar putea s ii compenseze total pe cei care au de pierdut i inc s rmn cu ceva in plus. * * Cu alte cuvinte, beneficiile ar trebui sa fie mai mari decat costurile - de aici analiza cost-beneficiu i indicatorii VAN i RIR (a se vedea seciunile urmtoare de pe acest site). In realitate, acest rationament ofer elemente suplimentare: - Daca opiunea 1 are beneficii > costuri, i o alt opiune 2 are o diferen (pozitiv) i mai mare intre beneficii si costuri, trecerea de la opiunea 1 la opiunea 2 este o imbuntire in sine. - Astfel, nu trebuie sa cutm o cale de aciune care doar conduce la beneficii mai mari decat costurile, ci trebuie s cutm varianta in care diferena (pozitiv) intre beneficii si costuri este cea mai mare (aceast observaie st la baza departajrii proiectelor de finanare in cadrul procesului de evaluare). * Dar analiza cost-beneficiu este dificil, in parte datorit nevoii de a evalua dimensiunea beneficiilor proiectului respectiv.

Analiza financiara
Obiectivul analizei financiare este de a calcula performana i sustenabilitatea financiar a investiiei propuse pe parcursul perioadei de referin, cu scopul de a stabili cea mai potrivit structur de finanare a acesteia. Aceast analiz se refer la susinerea financiar i sustenabilitatea pe termen lung, indicatorii de performan financiar, precum i justificarea pentru volumul asistenei UE necesare. Indicatorii de performan financiar care vor fi calculai pentru determinarea performanei i sustenabilitii financiare sunt: valoarea actualizat net financiar (VANF); rata intern de rentabilitate financiar (RIRF); raportul beneficiu-cost (B/C); fluxul de numerar cumulat.

Principalele etape ale analizei financiare, care vor fi descrise in continuare, sunt urmatoarele: * * * * * * * decizia asupra utilizrii de fluxuri de numerar reale sau nominale; estimarea costurilor de investiie; estimarea costurilor operaionale; estimarea veniturilor; stabilirea ratei de actualizare financiare (FDR); calculul indicatorilor financiari (VANF(C), RIRF(C), B/C, VANF(K), RIRF(K), VANF(Kp), RIRF(Kp)), fluxul de numerar cumulat; analiza ratei de rentabilitate financiare normale;

* * * *

structura de finanare a investiiei; analiza sustenabilitii financiare a proiectului; determinarea valorii fondurilor solicitate; rentabilitatea financiara a capitalului national.

Fluxurile de numerar sunt determinate intr-una din urmtoarele forme: in valoare real (preuri constante); in valoare nominala (inclusiv inflatia).

Atenie: fluxurile financiare pot fi proiectate i utilizate atat sub form real, cat i nominal. Odat decis forma sub care sunt proiectate i utilizate, ins, ea trebuie meninut ca atare pe parcursul intregului calcul ACB, altfel analiza este incorect. Rata de actualizare financiar utilizat pentru calculul indicatorilor de performan financiar trebuie s fie de aceeai natur ca i fluxurile la care se aplic (real sau nominal, dup caz; a se vedea punctul Rata de actualizare din cadrul acestei seciuni). Trebuie avut in vedere ca rata de actualizare financiar de 5% recomandat de Comisia European pentru statele membre beneficiare ale politicii de coeziune este o rata real. Independent de decizia flux real/nominal, se poate utiliza, dac se consider justificat, o rat de indexare pentru costurile care se preconizeaz c vor crete in termeni reali pe durata perioadei de referin. Costurile de investitie includ estimarea costurilor de investiie in activele imobilizate (imobilizri corporale i necorporale): teren, construcii, echipamente, investiii cu caracter extraordinar, licene etc.; valoarea rezidual a imobilizrilor (calculat, dup caz, ca valoare de lichidare sau valoare rezidual contabil) este luat in calcul ca un cost pozitiv la sfaritul perioadei de referin - a se vedea punctul Valoarea reziduala din cadrul acestei seciuni; costurile iniiale ( start-up) cu studiul de fezabilitate i consultan pentru proiect; modificarea fondului de rulment net (fondul de rulment = active circulante - datorii pe termen scurt) - pentru detalii de calul, a se vedea punctul Surse finantare din cadrul acestei seciuni; costurile lucrrilor deja efectuate: nu sunt incluse in calcul, deoarece nu mai pot fi recuperate, indiferent de decizia asupra proiectului propus.

Alte aspect de interes: reparaiile capitale i inlocuirile: se includ in costurile de investiie, in msura in care nu au fost prevzute drept costuri operaionale, reparaiile capitale i inlocuirile de echipamente cu durata de via sub perioada de referin; provizioane i neprevzute: toate articolele de cheltuieli care nu determin pli efective (ex. amortizare, provizioane, neprevzute) legate de costurile investiionale se elimin din proiecia fluxului de numerar; taxele i impozitele: taxele aferente costurilor investiionale nu sunt incluse in fluxurile de numerar (indicatorii de performan trebuie s ne indice rezultatele proiectului de investiie indiferent de politica fiscal utilizat la nivel naional sau local); taxele directe vor fi incluse in fluxul de numerar care indic sustenabilitatea financiar; TVA: in caz de TVA deductibil cheltuielile investiionale trebuie determinate fr TVA aferent.

Valoarea rezidual a imobilizrilor (calculat, dup caz, ca valoare de lichidare sau valoare rezidual contabil) este luat in calcul ca un cost pozitiv la sfaritul perioadei de referin. Metodele de calcul ale valorii reziduale (in situaia in care durata de via economic util actual a activelor proiectului depete perioada de referin in cauz): * Metoda de lichidare: *
-

metoda perpetuitii; evaluare: flux de numerar constant sau cu o rat de cretere (eventual negativ) in viitor; formul de calcul: VR = FNn+1 / (k-g), unde FNn+1 = fluxul de numerar din anul imediat urmtor expirrii perioadei de referin, k = rata de actualizare, g = rata de cretere medie anual estimat pentru fluxul de numerar al proiectului; valoarea ratei de cretere g are dou limitri: (1) rata de cretere nu poate fi mai mare decat rata de actualizare k (dar nu numai datorit imposibilitii matematice a formulei, ci datorit faptului c nicio companie/proiect nu poate crete mai rapid decat ansamblul economiei la infinit) i (2) rata de cretere g trebuie pus de acord cu perspectivele reale i raionale de generare de fluxuri de numerar ale activului economic evaluat, dup expirarea perioadei de referin; aceast metod provoac, in continuare, discuii aprinse in randul consultanilor pentru fonduri europene din Romania - noi opinm c astfel de discuii provin mai degrab din lipsa de experien, metoda fiind perfect compatibil cu o valoare rezidual redus, de pild - apsai butonul Contact sau Intrebai-ne dac dorii argumente; metoda de lichidare;
-

evaluare: aa cum am artat in cadrul paginii introductive a seciuniiAnaliza financiara, valoare unui activ economic este egal cu valoarea actualizat a fluxurilor de numerar viitoare pe care este susceptibil a le genera pentru proprietarul su - aceste fluxuri sunt generate fie prin pstrarea in proprietate (a se vedea metoda perpetuitii), fie prin lichidarea sa; formul de calcul: valoarea de pia a unui echipament similar, cu un grad identic de uzur;

Metoda rezidual contabil:

-

valoarea rmas neamortizat in contabilitatea proiectului, dup expirarea perioadei de referin; aceast metod nu reflect decat accidental valoarea rezidual real a activelor economice, metoda amortizrii fiind o ficiune contabil impus de leguitor in scopuri pur fiscale.

Ca principiu general valabil, valoarea de pia a unui activ economic trebuie, in mod raional, s fie aceea a valorii actualizate a fluxurilor nete de numerar pe care este susceptibil de a le genera in viitor. De aceea, muli autori trateaz metoda perpetuitii i cea a valorii de pia/de lichidare ca o metod unitar, denumit cel mai adesea valoare de lichidare. Ce este inclus in costurile operaionale? costurile directe de exploatare (consum de materii prime, materiale i servicii, energie, intreinere); costurile cu fora de munc; cheltuieli administrative i generale, cheltuieli de vanzare i distribuie; reparaiile capitale i inlocuirile de echipamente cu durata de via sub perioada de referin (se includ in costurile de operare, in masura in care nu au fost prevzute drept costuri investiionale);

dup caz, dac normele aplicabile o permit, dac proiectul propus este susinut de o analiz detaliat a riscului, fondurile de rezerv se pot include in costuri eligibile, fr a depi, eventual, un anumit procent din costul total de investiie, excluzand fondurile de rezerv - oricum, fondurile de rezerv n-ar trebui incluse niciodat in costurile luate in considerare in stabilirea diferenelor de finanare, deoarece acestea nu reprezint fluxuri de numerar.

Ce nu este inclus in costurile operaionale? cheltuielile cu amortizarea (nu este un flux de numerar i costul imobilizrilor este acoperit de costurile de investiie); provizioanele i rezervele pentru cheltuieli neprevzute i pentru inlocuirea activelor; dobanda i rambursarea principalului (nu sunt incluse, deoarece fluxurile negative de capital sunt incluse in costurile iniiale de investiie i prin rata de actualizare; aceste fluxuri negative de numerar sunt incluse in calculul sustenabilitii financiare); impozitele, taxele (indicatorii de performan trebuie s ne indice rezultatele proiectului de investiie indiferent de politica fiscal utilizat la nivel naional sau local).;