Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
49.nainte de a ncepe cartea, stabilete ce vrei s nvei din ea. i urmrete preponderent acele informaii (nu e aplicabil pentru ficiune).
50.Cnd ncepi un capitol f o prescanare a acestuia: rsfoiete-l, vezi ce
subtitluri exist, ce imagini, ce informaii sunt evideniate. Astfel, cnd vei
ncepe cititul propriu-zis, vei avea deja n minte o structur a informaiilor
pe care urmeaz s le parcurgi. Cnd treci la urmtorul capitol, repet
procedura.
51.Dac i aparine, scrie pe carte. Subliniaz ideile importante, f notie pe
margini, transform cartea ntr-un document "viu", care se transform
odat cu tine. Celor care au luat cartea "Arta Dezvoltrii Personale", eu le
cer s scrie pe ea, s o mzgleasc, s o fac tot mai murdar.
Managementul timpului online i pe Social Media
52.Evit s ncepi ziua rspunznd la emailuri. Vei fi prins n capcana Reply-urilor i i vei petrece primele ore ale zilei astfel.
53.Nu te mai abona la newsletter-e pe care nu le vei citi. Orice newsletter este opional. i apropo, chiar i la mine pe blog: cnd i este afiat pe
site light-box-ul nu e musai s-i inserezi acolo adresa de email. Poi
da Cancel. Aboneaz-te doar dac vei i citi articolele.
54.Email-ul este pentru comunicare i informaii importante. Dezaboneaz-te
de la toate site-urile prin email la care eti deja abonat (cu excepia celor
care sunt eseniale) i folosete Feedly pentru a te abona la feed-ul lor.
Emailul folosete-l doar pentru comunicare i pstreaz inbox-ul curat (vezi
mai jos).
55.Inbox Zero: Practic tehnica Inbox-ului curat. Adic s NU ai sute de
mesaje necitite de ani ntregi. Proceseaz fiecare mesaj: l citeti i
decizi ce i dac ai ceva de fcut.
56.Memoreaz undeva articolele interesante pe care tocmai le-ai descoperit,
dar pe care nu le poi citi chiar acum. Folosete Pocket (fostul Read It
Later) pentru a memora articole interesante pe care vrei s le citeti mai
trziu.
57.Social Media devine cel mai mare consumator de timp online. De obicei
ineficient. Dac eti serios cnd te gndeti la managementul timpului, impune-i limite de acces la Social Media.
58.Verific-i emailul o dat pe zi. Sau la dou zile. Valabil dac nu ai sarcini care necesit rspuns n 24 de ore. La mine unul nu merge mereu.
Pentru prini
Am inclus aici o serie de idei de managementul timpului pentru prini:
59.Folosete ora de somn de amiaz a copilului drept timp de lucru. Sau cnd
este la gradini. Atunci e linite i poi lucra concentrat.
60.Cnd ai de lucru - iar copilul nu te las - partenerul de via poate duce
copilul la plimbare oferindu-i timp relaxat de lucru. i reciproc. F o nelegere cu partenerul de via (dac este cazul) s ai parte de o perioad de
timp nentrerupt, urmnd ca ulterior s te revanezi.
61.Dac nu ai un partener de via sau dac este ocupat, apeleaz la ajutorul
prinilor, familiei, prietenilor apropiai (ai grij ca nainte i tu s i fi ajutat
- vezi principiile de networking). Pentru noi, prinii sunt de nepreuit n
astfel de situaii.
62.F unele lucruri mpreun cu copilul. Spre exemplu cnd ai ceva de reparat
n cas, i poi cere s te ajute. Bieelul meu este ncntat s umble cu
urubelniele i s metereasc alturi de mine. Recunosc c eu nu mai
sunt la fel de eficient (trebuie s fiu atent i la el s nu strice ceva cu sculele), ns e distractiv.
63.Cnd ai de lucru, ine-te de lucru. Chiar dac te ntrerupe copilul,
reamintete-i c tu ai de lucru i nu te poi opri acum. Aici depinde i de
motivul pentru care te ntrerupe. Dac ns promii o recompens pentru
mai trziu, de obicei va funciona. Adic l mituieti.
64.Definete locuri i lucruri la care copilul nu are voie/acces de unul singur, ci
doar cu tine. Spre exemplu nu e o idee bun s-l lai pe copil s se joace n
voie cu cheile de la main. Orict de distractiv ar fi cutarea lor ulterioar
cnd el nu i mai amintete unde le-a pus (n cazul meu ajunseser dup
un dulap), astfel de situaii sunt contraproductive. Cteva reguli i restricii
ajut s i pstrezi lucrurile foarte necesare acolo unde le este locul.
65.Cere frailor mai mari ca uneori s poarte de grij de fratele / sora mai
mic. De asemenea, pe msur ce cresc, ei pot s preia i sarcini uoare
din cas
Ne apucm de ceva, iar dup puine minute atenia zboar ntr-alte direcii.
Observm c suntem bombardai zilnic de mesaje i tiruri de comunicare din mai
multe pri: radio online, TV, telefoane, internet, etc.
n mediul online apare tentaia ca atunci cnd lucrm s avem deschis i Facebook,
Yahoo Messenger, Skype plus cteva taburi deschise n browser-ul de internet. i
altele. De fapt, nu mai e o tentaie. Ci a devenit un obicei.
Ca urmare atenia ne este divizat n mai multe pri simultan, iar capacitatea de
a rmne concentrai pe ceea ce facem n momentul acela e pus la ncercare
2.
Tehnica Pomodoro
7
Tehnica Pomodoro - pus la punct de Francesco Cirillo prin anii '80 - se bazeaz pe
concentrarea efortului asupra unei sarcini, timp de 25 de minute.
Extrem de simpl, ea este util mai ales dac nu eti obinuit s lucrezi concentrat pe o singur sarcin. Ce ai de fcut, pe scurt:
Reiei ciclul.
Pentru a-i cronometra timpul poi folosi un timer manual sau un program (cum
este Egg Timer, Focus Booster, Tomato Timer). Pentru Chrome poi folosi i Pomodoro Daisuki, instrument pe care l-am inclus n lista de instrumente online pentru productivitate.
Folosete un instrument care s te anune cnd s-au scurs cele 25, respectiv
5 minute i nu te uita tu la ceas ct timp a trecut. Atenia ta trebuie s stea concentrat pe ceea ce vrei s faci, nu pe timpul scurs.
Iar dup patru perioade Pomodoro (25+5) mai adaugi o pauz suplimentar de 15-30
de minute.
Tehnica 60-60-30
Derivat din lucrrile lui Peter Drucker, tehnica 60-60-30 este similar cu cea Pomodoro, cu diferena c acum timpul de concentrare devine dublu: 50 de minute n
care rmi concentrat. Apoi 10 minute pauz.
Reiei cu alte 50 minute de concentrare, urmate de 10 minute pauz. i apoi de
o sesiune de 30 de minute de pauz.
Se preteaz la sarcinile mai complicate, unde ai nevoie s stai o perioad lung cu
atenia nspre un singur lucru. Efortul depus este mai mare acum. Acesta este motivul
pentru care dup dou sesiuni de lucru (cele de 50 de minute), iei 30 de minute
pauz - mnnci, te miti puin, bei ap, te rencarci etc. Rupi complet legtura cu ce
fceai nainte. Citete i Despre decizie i efcacitate, de Peter Drucker.
Yahoo Messenger,
Skype,
Orice alte aciuni care-i distrag atenia i nu sunt necesare chiar n acel
moment.
Nu o s detaliez aici subiectul. Am scris despre asta n articolul cu sfaturi ca sa
lucrezi mai concentrat, pe care i-l recomand.
3. Pauza nseamn S NU LUCREZI
Nu lucrezi cnd faci pauz, nici mcar la altceva. De preferat s schimbi planul de
concentrare: dac erai concentrat mental, acum poi face ceva cu semnifcaie emoional pentru tine, sau te miti cteva minute. Aceleai principii ca i celor 4 direcii
de dezvoltare personal.
Pauza nseamn pauz. Punct!
4. Capacitatea de a rmne concentrat este un muchi. Care poate f antrenat.
Scopul efcienei la nivel personal nu este s devenim cu toii roboi sau clugri Zen.
Ci s vedem unde am putea s ne facem treaba mai bine, mai repede, mai relaxai.
i cu mai puin efort.
Capacitatea de a ne concentra atenia pe ceva anume este precum un muchi. Ca s
l faci mai puternic mergi la sal. Foloseti acel muchi, la nceput cu greuti mici,
apoi tot mai mari.
Similar, concentreaz-te pe sarcini mici (s zicem de cteva minute). n care s-i
pstrezi atenia ct mai mult pe ele. Eu unul, la nceput nu puteam face un singur
lucru mai mult de 15 minute.
Apoi vei reui s creti acele perioade pn cnd vei putea sta concentrat o or
ntreag pe o singur sarcin.
5. Echilibrul lucru - via personal
Scopul efcienei personale nu este doar s avem succese. Sigur, asta poate aduce
iniial satisfacie. Problema este c dac lucrm n continuu pentru succese, acestea
10
i vor avea costurile lor. De obicei urmrile se vor vedea n viaa de familie i cea
personal.
Puin probabil c la fnalul vieii i vei dori s fi petrecut mai mult timp la birou i mai
puin timp cu cei dragi.
Efciena personal ine de echilibrul pe care l gseti ntre viaa profesional, cea
personal, familie, distracii i orice alte preocupri mai ai.
i probabil cel mai important aspect la care trebuie s dai atenie este ca atunci cnd
lucrezi s lucrezi. Cnd nvei s nvei. Cnd te distrezi s te distrezi. Iar cnd
visezi s visezi.
Managementul timpului
Autor: Camelia Airinei
Managementul timpului sau Time Management se refera la un set de principii, practici, aptitudini
si sisteme, utilizate pentru a controla perioada de timp petrecuta pentru indeplinirea unor activitati
specifice, cu scopul de a spori eficienta sau productivitatea muncii.
Timpul este considerat a fi cel mai important factor generator de stres si, desi in cantitate mica
are efect de motivare, in combinatie cu nemultumirea pe plan profesional, a fost asociat cu diferite
afectiuni precum hipertensiunea, hipercolesterolemia si imbatranirea prematura.
Managementul timpului incepe cu managementul propriei persoane, principala cauza a esecului
fiind lipsa autodisciplinei. Un aspect pozitiv al managementului timpului este faptul ca aceste
abilitati pot fi invatate. Investind putin timp si efort in achizitionarea acestor aptitudini, vei deveni
o persoana mai eficienta si mai productiva, nu doar pe plan profesional, ci si in viata de zi cu zi.
Administrarea timpului se reflecta prin eficienta personala la locul de munca, motiv pentru care
managementul timpului este esential pentru performanta intr-o functie de conducere. Stapanirea
acestor aptitudini te ajuta sa iti atingi obiectivele, sa stabilesti prioritatile, sa creezi o imagine de
ansamblu a sarcinilor tale, sa comunici mai bine, sa delegi, sa-ti dezvolti creativitatea, sa te
adaptezi mai bine schimbarilor, sa fructifici la maximum timpul de care dispui si sa imbunatatesti
calitatea vietii tale si a colegilor de munca.
11
proiectelor, gruparea activitatilor similare, abordarea unei situatii in ansamblu, fara sa te pierzi in
detalii, alocarea unei perioade mai mari de timp decat estimat initial, pentru fiecare sarcina,
pentru situatiile neprevazute.
Jurnal de activitate
Managementul timpului incepe cu autodisciplina; in acest sens este util sa stim cum ne petrecem
de fapt timpul pe perioada unei zile. Pentru acest lucru trebuie sa tinem cateva zile un jurnal de
activitate, in care sa notam fiecare activitate in parte - fie ca este vorba de cititul mail-urilor, o
barfa cu colega, servirea pranzului sau lucrul la un proiect. In plus, la fiecare activitate trebuie sa
notam timpul petrecut si starea de spirit - energica, letargica, etc.
Jurnalul de activitate este un instrument important in time management si te va ajuta sa afli cat
timp mai exact acorzi activitatilor importante si celor neimportante, de cate ori pe parcursul zilei ai
simtit ca "ramai fara timp", perioadele zilei in care te simti mai energic si esti activ, precum si
perioadele in care nivelul de energie este scazut, calitatea alimentatiei, raportul intre lucru efectiv
si pauze. Sunt toate sansele sa fii surprins: memoria te poate insela, insa faptele scrise pe hartie
spun adevarul.
Dupa cateva zile in care ai inregistrat fiecare activitate, analizeaza jurnalul. Pentru a eficientiza
timpul petrecut in cadrul activitatilor zilnice trebuie sa faci urmatoarele lucruri:
Elimina ctivitatile care nu intra pe fisa de lucru - cu alte cuvinte sarcinile pentru care nu esti
platit. Inclusiv activitati personale, cum ar fi e-mail-uri ce nu au legatura cu serviciul.
Programeaza insarcinarile mai dificile pentru perioadele zilei in care te simti mai plin de energie.
Astfel vei lucra mai bine si intr-un timp mai scurt.
Incearca sa reduci numarul de schimburi intre sarcini diferite. De exemplu, citeste si raspunde la
mai multe e-mail-uri odata, de cateva ori pe parcursul zilei, in loc sa rezolvi cate un e-mail printre
alte activitati.
Reduce timpul alocat activitatilor precum facutul cafelei - daca sunteti mai multi colegi, puteti
face cafeaua cu randul, pentru toata lumea; astfel veti economisi timp si veti intari spiritul de
echipa.
Stabilirea obiectivelor
Stabilirea obiectivelor este un instrument valoros in time management prin faptul ca te ajuta sa dai
o directie actiunilor tale. Nu doar ca vei avea controlul asupra vietii tale, dar vei putea sa evaluezi
progresul pe parcurs. Pentru asta trebuie sa te gandesti la lucrurile cu adevarat importante pentru
tine pe termen lung, sa stii unde doresti sa ajungi si sa te motivezi pentru a face tot posibilul sa-ti
atingi tinta. Urmeaza regulile listate mai jos:
Alege obiective care sa te motiveze.
Stabileste obiective specifice - clare si bine definite, masurabile - sa aiba criterii ce pot fi
cuantificate, pentru a putea masura progresul realizat, realiste - obiective care pot fi realizate, dar
nu prea usor, relevante - importante pentru directia pe care o urmezi, si care sa aiba termen limita
de timp.
Listeaza obiectivele in scris. Astfel iti vei concretiza aspiratiile si angajamentul fata de realizarea
obiectivelor.
Realizeaza un plan de actiune. Scrie pasii pe care trebuie sa-i urmezi pentru a indeplini
obiectivele.
Fii consecvent.
A fi eficient nu inseamna neaparat a fi productiv - daca muncesti din greu si esti organizat
inseamna ca esti eficient, insa daca pierzi timpul cu sarcini neimportante esti neproductiv. In acest
caz trebuie sa stabilesti care sarcini sunt mai importante si sa le indeplinesti pe rand. Astfel vei
reusi totodata sa eviti intreruperile, precum si inclinatia naturala de a rezolva mai intai problemele
simple.
Aptitudinea de a prioritiza este esentiala pentru utilizarea eficienta a timpului si a efortului tau si a
echipei. Ierarhizarea in ordinea prioritatii iti poate aduce calm si spatiu in viata de zi cu zi, astfel
incat iti vei putea concentra energia asupra lucrurilor cu adevarat importante. Stabilirea
prioritatilor si managementul sarcinilor mai putin importante te ajuta sa aduci ordinea in haos, sa
reduci stresul si sa ai succes.
La un nivel mai simplu, poti stabili prioritatea in functie de constrangerile legate de potentialul de
profitabilitate sau beneficiu al proiectelor - cel mai utilizat criteriu, timpul de lucru - daca altii
depind de indeplinirea acestei sarcini sau daca sarcina este importanta pentru realizarea unui
proiect mai mare, sau, asa cum se intampla de multe ori, presiunea exercitat de sef. Utilizand
criterii de decizie, ai la dispozitie si o serie de instrumente utile in stabilirea prioritatii:
Analiza comparata - este folosita atunci cand criteriile de decizie sunt vagi, subiective sau
neconsecvente. Prioritatea este stabilita comparand cate o sarcina cu fiecare dintre celelalte
sarcini, pentru a stabili care dintre cele doua este mai importanta.
Analiza grila - este utilizata atunci cand trebuie sa iei in considerare mai multi factori. Scrie un
tabel: pe randuri vei scrie sarcinile, iar pe coloane criteriile de decizie si noteaza de la 0
(neimportant) la 5 (foarte important) fiecare criteriu de luat in considerare, pentru fiecare sarcina.
Totodata trebuie sa stabilesti importanta relativa a criteriile de decizie in general, crescator, cu
cifre incepand cu 1 - pot exista mai multe criterii cu aceeasi importanta. Inmulteste importanta
criteriului pentru sarcina respectiva (0 - 5) cu importanta relativa (1 - ..), apoi aduna numerele
rezultate pe fiecare rand, pentru a afla ce scor a obtinut fiecare sarcina; cel mai mare scor arata
cea mai prioritara sarcina.
Matricea actiunilor prioritare - este o simpla diagrama tehnica ce compara valoarea realizari
iunei sarcini cu energia depusa in indeplinirea acesteia. Astfel vei identifica activitatile cu beneficii
mari, in timp cat mai scurt.
Matricea urgenta - diferentiaza intre sarcinile urgente si cele importante. Adesea activitatile
importante nu sunt urgente si invers. Important se refera la indeplinirea obiectivelor personale, iar
urgent se refera la atentia imediat necesara si poate avea legatura cu obiectivele altcuiva.
Matricea Ansoff - te ajuta sa evaluezi prioritatea sarcinilor in functie de risc; este asemanatoare
cu matricea Boston.
Matricea Boston - este foarte utilizata in afaceri si te ajuta sa stabilesti prioritatea in functie
atractivitatea pe piata si potentialul de a obtine profit.
Analiza Pareto - sau regula 80/20, este o tehnica simpla, bazata pe conceptul conform caruia
80% din probleme au drept cauze 20% din cauzele tuturor problemelor. Astfel, listati problemele si
cauzele acestora, dati un numar fiecarei probleme (in ordinea importantei - 1 cel mai putin
important) si grupati-le pe acelea care au cauze comune. Insumati scorul fiecarui grup si incepeti
rezolvarea problemelor din grupul cu scorul cel mai mare.
Tehnica nominala de grup - se foloseste pentru lucrul in echipa si ia in considerare opinia
fiecarui membru al echipei. Astfel, fiecare membru stabileste o ordine a prioritatii, de la 1 la 10,
apoi se aduna scorul obtinut pentru fiecare sarcina. Exista mai multe instrumente de prioritizare
care apeleaza la consensul grupului, cum ar fi tehnica Delphi.
13
Este inutil sa iti incarci memoria cu toate lucrurile pe care trebuie sa le faci. Risti sa te simti
coplesit de cantitatea de insarcinari, sa ratezi termene limita, sau sa uiti chestiuni importante. O
lista cu activitatile "de facut" este o tehnica importanta in time management; aceasta include toate
sarcinile pe care trebuie sa le duci la capat, in ordinea prioritatii - cele mai importante primele.
Astfel ai cea mai buna sansa sa nu te simti coplesit de volumul mare de munca si sa iti folosesti
timpul eficient.
Pentru a realiza o lista de prioritati trebuie sa folosesti un sablon stabilit dinainte, cu mai multe
randuri si doua coloane: una pentru insarcinari si una pentru stabilirea prioritatii. Insarcinarile de
mare amploare le poti imparti in mai multi pasi. In mod ideal, fiecare activitate trebuie sa dureze1
- 2 ore. Daca aveti mai multe activitati la inceputul listei - cele mai importante, revizuiti lista din
nou si stabiliti care dintre acestea au importanta cea mai mica. Apoi rescrieti lista.
O lista de prioritati scrisa pe o foaie de hartie este o cale facila de a avea la indemana sarcinile "de
facut", insa utilizarea unui program soft poate fi o masura mai eficienta, chiar daca esti nevoit
intai sa inveti sa utilizezi programul respectiv. Aceste programe se updateaza cu usurinta, iti pot
aminti termenele limita, se pot sincroniza cu telefonul tau si pot fi utilizate de mai multe persoane,
in cazul in care lucrezi la proiecte ce presupun lucrul in echipa.
Planificarea
Planificarea in time management se refera la realizarea prioritatilor si obiectivelor identificate
anterior, in functie de timpul avut la dispozitie. Planificarea te ajuta sa iti dai seama ce poti realiza
intr-o anumita perioada de timp, sa utilizezi timpul cat mai eficient posibil, sa pastrezi o perioada
de timp in plus, pentru evenimentele neasteptate si sa reduci stresul produs de volumul coplesitor
de munca.
Exista mai multe tipuri de instrumente pentru a planifica: jurnale, calendare, organizatoare,
programe soft pentru computer, etc. Poti utiliza orice se potriveste mai bine, atat tie, cat si
situatiei - genul slujbei, gusturi personale, buget, etc. Esential este sa poti introduce datele cu
usurinta si sa poti vizualiza corect detaliilesi perioada de timp. Ideal este sa planificati la inceputul
fiecarei saptamani sau luni, urmand pasii:
In functie de tipul de serviciu si de obiective, trebuie sa stabiliti timpul pe care il aveti la
dispozitie.
Grupati actunile indispensabile pentru a avea succes in profesie. De multe ori acestea sunt
criteriile in functie de care va este evaluata munca.
Revizuiti lista cu lucrurile de facut si planificati activitatile urgente de mare prioritate, precum
si pe cele care asigura intretinerea si care nu pot fi evitate sau delegate.
Alocati o perioada de timp pentru intreruperile si evenimentele neprevazute. Veti invata sa
faceti asta din experienta; de obicei, cu cat slujba este mai imprevizibila, cu atat neprevazutul va
necesita mai mult timp.
In timpul ramas puteti planifica rezolvarea sarcinilor prioritare si indeplinirea obiectivelor
personale. Daca odata ajunsi la acest ultim pas observati ca nu v-a mai ramas aproape de loc timp,
revizuiti pasii anteriori si identificati activitatile pe care le puteti amana sau da altcuiva.
14
Managementul timpului vizeaza un set de principii, practici si sisteme utilizate pentru a realiza in mod efic
ient un anumit task. Principala cauza a esecului in indeplinirea acestuia este lipsa
unei autodiscipline riguroase, iar aceasta se traduce prin lipsa performantei la locul de munca. Insa, abilitatile de
management al timpului pot fi invatate, iar autodisciplina poate fi impusa. Printr-un efort directionat catre
achizitionarea acestor abilitati, vei deveni o persoana eficienta si productiva, fapt care iti va permite sa performezi
pe toate planurile.
Managementul timpului te ajuta sa:
Sa stabilesti prioritatile;
Primul pas in inducerea si asimilarea unei autodiscipline care sa te ajute in atingerea obiectivelor este jurnalul de
activitate.
Jurnalul de activitate
Timp de cateva zile, realizeaza un jurnal de activitate, in care sa notezi fiecare activitate in parte, momentul zilei
in care
realizezi aceasta activitate, starea de spirit si timpul necesar. Nu este vorba doar
de activitati importante, precum intalnirile, task-uri prioritare la serviciu etc., ci de toate lucrurile pe care le faci intro zi obisnuita, de la cititul e-mail-urilor, la servirea pranzului si la pauzele de cafea.
Acest instrument te va ajuta sa identifici, in primul rand, aspectele cu care pierzi timp pretios, precum si
momentele zilei in care ai energie constructiva, pe care o poti redirectiona catre indeplinirea obiectivelor. Vei
identifica, de altfel, si raportul intre lucrul efectiv la proiecte si momentele de relaxare.
Dupa o saptamana, citeste raportul si analizeaza activitatile zilnice. Incearca sa identifici momentele in care pierzi
foarte mult timp, dar si momentele in care energia ta este la un nivel ridicat. Apoi, pentru eficientizarea timpului
petrecut in activitatile zilnice de natura profesionala:
Elimina activitatile ce sunt de orice alta natura sau incearca sa le repartizezi in momente ale zilei in care
nivelul energiei este scazut. Astfel, poti sa iti programezi sa raspunzi la e-mail-urile personale de 2 ori pe
15
parcursul zilei sau sa intri pe retelele de socializare in pauza de masa sau dupa indeplinirea unui
obiectiv.
Programeaza-ti activitatile, asa cum am mentionat deja, in functie de nivelul de energie. Astfel, task-urile
dificile sau importante trebuie realizate in momentele in care te simti plin de energie, deoarece vei fi
eficient, vei lucra mult mai bine si vei termina intr-o perioada mai scurta de timp. Momentele in care te
refaci sau in care iti lipseste energie trebuie orientate catre task-uri minore, mai putin importante sau
care nu au legatura cu mediul de lucru.
Nu incerca sa faci mai multe lucruri in acelasi timp, ci grupeaza activitatile similare.
Incearca sa reduci timpul alocat activitatilor insignifiante, dar fara de care nu poti duce la capat o zi,
precum comandarea mancarii sau facutul cafelei. Intariti spiritul de echipa si economisiti timp distribuind
sarcini zilnice.
Stabilirea obiectivelor
Pentru un time management eficient, stabilirea obiectivelor este foarte importanta, deoarece te va ajuta sa iti
directionezi efortul, intr-un mod constructiv, catre realizarea performanta a task-urilor. Acestea iti vor oferi un
control sporit asupra activitatilor si a timpului investit in acestea, oferindu-ti posibilitatea de a evalua progresul in
functie de fiecare activitate in parte.
Insa, stabilirea obiectivelor presupune si un plan pe termen lung. Trebuie sa stii care sunt prioritatile tale in plan
profesional, unde vrei sa ajungi si in cat timp. Motivatia este, de asemenea, foarte importanta.
In definirea obiectivelor trebuie sa tii cont de urmatoarele aspecte:
Trebuie sa alegi obiectivele care te motiveaza sa indeplinesti activitatile intr-un mod eficient si productiv.
Acestea
tale.
Stabileste obiective specifice (clare, bine definite), masurabile (acest lucru presupune existenta unor
criterii ce pot fi cuantificate, pentru a evalua procesul), realiste (nu incerca sa iti stabilesti obiective care
nu pot fi realizate, deoarece iti vei dezechilibra intreg programul incercand sa le duci la bun sfarsit).
Obiectivele trebuie sa fie relevante pentru activitatile pe care le intreprinzi si pentru directia pe care o
urmezi in plan profesional. Integreaza obiectivele in planul pe termen lung.
Realizeaza o lista cu toate obiectivele tale. Acest lucru va da un aspect concret planului tau si te va
angaja in indeplinirea lor.
Odata ce ai enumerat obiectivele tale, trebuie sa realizezi un plan de actiune, care sa cuprinda pasii pe
care trebuie sa ii urmezi pentru a indeplini obiectivele.
Foarte important: fii consecvent, urmeaza-ti indeaproape planul de actiune si bifeaza, rand pe rand,
fiecare obiectiv indeplinit.
16
Pentru a fi eficient si productiv, trebuie sa stabilesti sarcinile cu adevarat important si sa le indeplinesti pe rand, in
concordanta cu planul de actiune si lista de obiective. Elimina sarcinile neimportante, evita intreruperile si
concentreaza-te pe rezolvarea problemelor care merita atentia ta.
Pentru a reusi, insa, sa faci acest lucru, trebuie sa iti stabilesti lista de prioritati. Ierarhizarea
Presiunile managerilor.
Analiza comparata: utilizata in situatii in care criteriile de decizie sunt subiective sau neconsecvente.
Aceasta analiza presupune o comparatie obiectiva intre sarcini, pentru a stabili care este cu adevarat
importanta.
Analiza grila: acest tip de analiza este utilizata in situatii in care trebuie sa luati in considerare mai multi
factori.
Matricea actiunilor prioritare: aceasta este o diagrama prin care compari beneficiile realizarii unei
sarcini cu energia depusa pentru indeplinirea acesteia. Aceasta te ajuta sa identifici activitatile cu
adevarat importante, care aduc beneficii mari, in scurt timp.
Matricea urgenta: aceasta te ajuta sa trasezi o linie de demarcatie intre sarcinile urgente si cele
importante, deoarece activitatile urgente pot fi neimportante sau cele important pot avea un termen mai
mare de realizare, tocmai pentru a fi indeplinite corespunzator.
Matricea Boston: utilizata in afaceri pentru a stabili prioritatile in functie de atractivitatea pe piata si
posibililul profit obtinut de pe urma indeplinirii acestei sarcini.
Matricea Ansoff: asemanatoare cu matricea precedenta, matricea Ansoff iti permite sa evaluezi
prioritatea sarcinilor in functie de riscul presupus de acestea.
Analiza Pareto: ipoteza acesteia este ca 80% dintre probleme au drept cauze 20% din cauzele tuturor
problemelor. Realizati o lista cu problemele pe care le intampinati si cu cauzele acestora, dati o nota
fiecarei probleme si grupati-le in functie de cauzele comune. Grupul cu scorul cel mai mare trebuie sa
aiba prioritate in rezolvare.
Tehnica nominala de grup: aceasta se foloseste pentru proiecte in echipa si tine cont de opinia fiecarui
membru. Fiecare problema trebuie sa primeasca o nota de la fiecare membru. Prioritatile se stabilesc,
astfel, de comun acord.
17
O autodisciplina riguroasa va atrage dupa sine abilitatile de management al timpului, care iti vor permite sa
stabilesti rutine zilnice productive, sa stabilesti in prealabil momentele de eficacitate maxima si momentele in care
ai nevoie de pauza, sa respecti termenele limita si sa prioritizezi obiectivele. De asemenea, te va ajuta sa grupezi
activitatile in functie de similitudini si sa iei in calcul situatiile neprevazute.
Stabileste-ti obiectivele si prioritatile si indeplineste-le folosindu-te de aplicatiile si planul din articolul Gestioneaza
corect timpul cu 15 aplicatii gratuite si un plan de 18 minute.
ntotdeauna ne dorim mai mult timp: pentru a duce la bun sfrit un proiect,
pe a fi alturi de familie, pentru a iei cu prietenii, pentru a termina toate
aciunile din agenda zilnic, pentru a lua o decizie de business. Vorbim de o
resurs fragil, a crei administrare este de foarte multe ori problematic.
ntr-adevr, exist astzi cursuri de management al timpului, dar sunt
anumite principii pe care ni le putem "preda" i singuri.
Pat Brans, autorul crii "Master the Moment: fifty CEOs teach you the secrets of time
management, a semnat pe Forbes.com un articol despre 12 deprinderi eseniale n
managementul timpului, pornind de la o abordare construit de Benjamin Franklin:
n urm cu aproape 300 de ani, Benjamin Franklin a propus o abordare noua vis--vis
de schimbarea obiceiurilor de via, o abordare care nu a fost nc depit. Ca tnr
adult, cutnd s i modeleze comporatamentul, Franklin a ntocmit o list cu 13 virtui,
fiecare cu propria definiie sumar. Acestea erau trsturi comportamentale pe care el le
considera importante, dar pe care a descoperit c nu le stpnete nc. El tia c
asumarea acelor trsturi va aduce o schimbare pozitiv n viaa sa.
PUBLICITATE
18
19