Lectoruniv.drd.

S0rin NiCa

E-r^./"-"'

G,

/i

P &'
/V ' cv?
7v7(A

n^<r// dop,

PSil{OPEDAGOGIE

Curs sintetic
IJz intern

2010

CUPRII{S
PARTEA I
PSIHOPEDAGOGIE
Delimitbriconceptuale
psihologiei
Paradigmele
gi
Activitatea cogtiinla
invdlarea
cognitivba inv6{6rii......
Abordarea
in gcoald
Aplicalii ale aborddrilorbehavioriste
Aplicalii ale aborddriicognitivein qcoalb
D e z v o l t a r euam a n b . . . . . . . . . . .

........2
.....,......9
..........13
..... 16
.............22
28
..............
.........37
........45

PARTEA II
UMAi\E
ABORDAruALE,PERSONALITATTT
.....
Introducere
Teoriapsihanaliticia lui SIGMUND FREUD
la GUSTAV JLING
Teoriapersonalitefii
la ALFRED ADLER
personalitetrii
Teoria
Teoriapersonalitaliila KAREN HORNEY
Teoriapersonalitaliila ERICH FROMM
la HENRY MURRAY ....
TeoriapersonalitbJii
la GORDON ALLPORT
TeoriapersonalitSlii
la RAYMOND CATTELL
Teoriapersonalitdtii
personalitafii
la ERICK ERIKSON .....
Teoria
la CARL ROGERS
Teoriapersonalitd(ii
la ABRAHAM MASLOW
Teoriapersonalita{ii
Teoriapersonalitl$i la GEORGE KELLY
la B.F. SKINNER .".
Teoriapersonalitbfii
h ALBERT BANDURA ....
personalitAdi
Teoria
a lui JOHN BOWLBY ..
Teoriaatagamentului

....'..'58
...--...74
.'...'....80
".....87
'.'.'.....93
.......- I 00
........110
.......118
......--125
'-.......132
......".139
........146
' 154
.. 160
.. 165
'....--..170

PARTEA III
PROFILE ATIPICE ALE PERSONALITAPI
Teoriainteligenlelormultiple .
Mecanismelede apdrarea Eului
accentuate........
Personalit[lile
dificile
Abordareapersonalitdlilor
ANEXE

.... I73
176
.. 181
247
.......--.,,.214

PARTEA I

PSIHOPEDAGOGIE

DELIMTTARI CONCEPTUALE
Ca mul1i alli studen{iincepefi acestcurs cu expectanfeEi anticip[ri. Trebuie sd
pe care le vefi
9titri,de la inceput cd Psihopedagogiaeste prima dintre disciplinele
calitatea
prin
care
dobdndi{i
psihopedagogici,
studia in cadrul Modulului de pregdtire
pentru
interes
manifestali
de profesor. Deduc, deci, cd din moment ce vi afla{i aici,
s[
determinat
domeniul educa{iei gi al psihologiei. Indiferent de motivul care v-a
alegeli acestcurs, bdnuiescci to{i aveli intrebdri legate de predare,qcoalS,elevi, chiar
intrebdri legate de propria persoand la care spcra{i sa g[sifi un rdspuns in urma
absolvirii acestuicurs.
Nu voi incepedirect s6 vorbescdesprePsihopedagogie,ci despreeducafie,mai
precis despre statutul pe care il are astdzi profesorul. Numai dacd conr;tientizafi
problemele cu care se confruntd profesorii vetriputea sd aprecia{i ajutorul pe carc vi-l
ofcrd Psihopedagogia.
DupI o scudb introducere in lumea profesorilor, vom vorbi despre
Psihopedagogie.Vom delimita domeniul ei de studiu gi de ce estenecesarpentru voi sd
studia{i aceastddisciplin[. Cuin pot beneficia de principiil e Psihopedagogielprofbsorii,
pSrinfii gi al$i interesaliin predareqi inva{are?Care estecon{inutul Psihopedagctgiei9i
cum s-a fonnat acestconlinut?
La slbrEitulacestuicurs veti fi in mEsurdsd rdspunde{ila urmdtoareleintreb6ri:
r Carierade profesor mi se potriveqte?
. Caresuntcele mai mari neajunsuriale acesteiprofesii?
c C.etrebuie sd cunoascdun profesor?
r De ce trebuiesi studiezpsihologiaeducalionalS?
o Careesterolul pe care-ljoac[ teoria gi practicain acestdomeniu'i
e Care sunt problemele specifice pe care Psihologia educaliei m[ va ajuta sd
le solufionez'/
Vom incepecu intrebareade bazd,probabil 9i ceamai dificild:
Ce este predarea?
Predareaeste o art6, o ;tiin{a qi mult[ munc[. Una din temele preferate de
dezbaterepentru educatoria fost statutul de artd sau qtiin{6al predlrii. Daca esteo art6,
atunci predareareclamd inspira{ie, intuifie, talent gi creatirzitate- pu{in din ceeace, de
fapt, poatc fi inv6{at. Dac[ este o qtiinld, predareareclarnb cunoqtin{e9i abilit5{i care
pot fi, intr-adev[r studiate.Regulile care descriu variatele ac(iuni ale profesorilor pot fi
memorategi aplicatein clas6. DacS prelubm in extremd argumentul gtiintific, predarea
constdin selectareaqi aplicareaunei fcrrmulecorectepentru fiecare situalie din clasb.
Unii din profesorii din ziua de azi adoptduna din cele doud pozilii extreme,
crczfinclcf, predareainseamnhdoar artd sau doar qtiinia. Majoritatea sunt de acord c6
predareacon{ine atAt elementeartistice, cdt qi qtiintifice.Cu c6teva decenii inainte un
iunoscut psiholog frcea o compara{ieintre predare qi medicini: ,,Ca sd fim siguri,

predarea- ca 9i Pracfica
iolicita exersareatalentu
s[ fie - o qtiinld, deoar
trebuie studiate qi desc
comPetent,ca qi un me(
repertoriului de bazh'"
Analogia anten
sebazeazdPe teorie 9i c
uttltzeze ra{i onamentul
pentru care nu existbun
qi sd Prescrie,de exem
educafie' Un Profesorc
este asemeni unui mec
dccizii carccr:nduc'inc
Rolurile Prof
Dacd ar trebu
suna cam a$a:

Se cautd abso
excelentede c
servi cam 150
zi pentru a lc
posibilitateac
psihoPedago
Adaptabilitat
preluat* nu e
ore pe zi. Ni

naitrzelede ca

Intr-o manl
exercite un Profeso
materialele,sd eval
disciPlina,s[ aranjc
sd consiliezcelevii'{

Acesteroittr

c Profbsoru
de materi
luate !in0
trebuie ac
trebuie s
instructio
intrebbti r

predarea- ca $i practicareamedicinii - se apropie foarte mult de statutui de aftE, care

solicitdexersareatalentului qi a creativitdlii. Dar, ca gi medicina, ea este - sau ar trebui
sa fie - o gtiin{[, deoareceimplicd un repertoriu de tehnici, proceduri gi abiliti{i care
trebuiestudiate gi descrise sistematic ai apoi transmise qi imbundtitite.Un profesor
competent,ca gi un medic competent,este acela care adaugi creativitate gi inspira{ie
repertoriuluide bazd,."
Analogia anterioardeste deosebitde utild qi azi. Practica curenti din medicinS
un pacienttrebuie s5
pe teorie qi cercetaregtiinfificS.Un medic care trateazd,
sebazeazd
utilizezera{ionamentulgi creativitateain rezolvarea numeroaselorprobleme medicale
pentrucarenu existd un rbspunsgarantat. Dar el nu poate ignora principiile biochimiei
Acela;;i lucru este valabil 9i in
gi sd prescrie,<leexemplu,unui pacient o doz61eta15.
in domeniul instruc}iei
descoperit
s-a
ceea
ce
cunoaqte
profesor
nu
care
educa{ie.Un
Am6ndoi pot lua
principiile
biochimiei.
nu
cunoaqte
care
esteasemeniunui rnedic
deciziicareconduc,inevitabil,spreun e$ec.
Rolurile p rofesorului:
Dacd ar trebui sd compunem un anunf pentru un post de profesor, acestaar
sunacam a$a:
Se cautd absolvent de universitate (de preferat gi master) cu abilit[1i
excelentede comunicaregi manageriat.Oportunit[{i provocatoarede a
servi cam 150 de clien{i ztlnic, dezvotrtdndp0nh la 5 produsediferite pe
zi pentru a le satisfacenevoile. Acest loc de munc6 oferb angajatului
posibilitateade a exersa abilitalile de tastare,consiliere qi asistenXd
psihopedagogicdqi sociald in timpul programului qi in afara lui.
Adaptabilitatea poatc constitui un avantaj, din moment ce marfa
preluatd nu este intotdeaunade calitate. Programul de lucru este de 8
ore pe zi. Natura special6a locului de munc5 oferd drept beneficii
pauzeleclecafca gi prflnz, precum qi nlmeroasc satisfuctii

intr-o manierd comic6, cam acestea ar ft atribu{iile pe care trebuie sd le

exerciteun profesor.Munca lui nu se rezum6 la a preda. El trebui sa-gi pregdteascS
matcrialele, sd evalueze performan{eie elevilor, sd organizeze activitdli s5 pdstreze
disciplina,sd aranjezeclasa,sd dczvolteactivitali de predare,sd vorbcaschcu pdrin{ii,
sd consiliezcelevii. Un profesoriqi asumdo multitudinede roluri'
Acesteroluri sunt:
. Pr-o./bsorul
expert fn instruclie: constantprofesorii trebuie sd ia dectzltlegate
de materialeledidacticeqi metodelepe care le folosesc.Aceste decizii sunt
luate Jinind cont dc o seamd de factori, precum: con{inutul teoretic care
trebuie acoperit, abilitdlile gi nevoile elevilor, obiectivele pe care acegtia
SSptdmAnal,profesorii iau mii de decizii
trebuie sd le dobindeasci
ca ei sd delind r6spunsurilela rnultiplele
se
agteapt5
Adilional,
instruc{ionale.
intrebbri care le vor fi adresate.

. profesorttl factor de motivalie: nimic din ceea ce face profesorul nu se

materializeazdfbra efonul depusde elev. Unul din cele mai importanteroluri
pe care gi le asumdprofesorul este cel motivator. Pentru elevii care trliesc
mai
ast6zi?ntr-olume a massmediei, activitdlile obiqnuite de la $coalbnu Ie
efecte
au
profesor
ia
un
le
pe
care
trezesc interesul. Multe din deciziile
un
asupramotivaliei pentru invS{area elevului. Metoda pe care o foloseqte
mai
continuare,
in
prof.ro, poate determina un elev sd munceascd
la
sdrguincios sau, dimpotrivd s5 renunfe la inv6{are. intrebarea care se afl6
activ
baza unei pred6ri efrciente este: Cum pot sd men{in interesul elevului
pentru invd{are?La aceastdintrebareun profesor trebuie sErbspunddzilnic'
. proJbsorulmanager; Majoritateaprofesorilor petrec, in medie 20-3aohpe zi
de
in interacliuni directe, verbale Cu elevii. Restul timpului este ocupat
activitSlilor
supravegherea
includ:
diverse u.tiuitali de manageriat.Acestea
din clasi, organizarealec{iilor, pregdtirea testelor de cunoqtin{e,evaluarea
aibd
rezultatelor, intel.riri cu alli profesori gi parinli. Profesorii trebuie sd
sd
proiectele,
abiiitali de manager pentru a-$i organiza eficient timpul,
respecte termenele 1imit6. Un aspect deosebit de interesant pe care orice
profesor trebuie s[-1 aibe in vedereeste managementul clasei de elevi, care
de
include toate deciziile pe care profesorul le ia pentru a rczolva situafiile
clasei
(managementul
microcrizb educalionali .ut. pot aparela nivelul clasei
de elevi nu estesinonimcu menfinereadisciplineiin clasd)'
. profesorul lider de grup: deqi profesorul trebuie sb acordeaten{iesatisfacerii
o
cerinfelor fiecdrui elev, in realitate ei lucreazd rareori individual pcntru
unui
perioad[ mai lung[ de timp.Predareapresupune,inevitabil conducerea
g*p de elevi.Un profesor eficient este un lider care utthzeazd puterea
grupului pentru a promova cregterea inclividual[. Rolul de lider al
prol"ro*lui nu se tcrmind in clas[. El poate activa in alte organizatii care
servescqcoalaqi comunitatea'
. profesortil c"onsiller:deqi nu se aEteaptdde la un profesorsd fie 9i psiholog,
el trebuie sd fie un fin observatoral comportamentuluiuman. El trebuie sd
r6spund[ constructivatunci cind stbrile emofionaleale unui elev stauin calea
in
inv6{arii. El trebuie s6 qtie cdnd un studenttrebuie sd consulteun psiholog.
fiecareclasdsunt elevi care-piaducproblemelepersonalein clas['
. profesorul model: indiferent de ceeace faci ca profesor reprezinfi un model
pentru clevi. Preferin{a pentru o disciplind este determinatbde entuziasmul
manifestatin predarede profesor.

A invifa cum si predai: de la novice la expert

asista
Cum poli s6 inlelegi procesul de pregdtire al unui profesor? Putem
primul
persoaneaflate in stagiul de pregatirein cadrul Modulului psihopedagogic9i in
sa-i
a' de predare. putem s[-i intervievbm, s6-i rugdm sd completeze chestionare'
ceea
fac
ce
de
intrebbm
s6-i
1or,
elevii
asimilat
observ6mcum predau,ce cunoqtinleau

ce fac. Putem comparaP

iqi planificd activitatea
experimentaliau solu{ii c
me diferite? Profesoriitir
Vom incercas[ r

Profesoriince

in Primii doi ani

competen![. Profesorii tt
griji dacd sunt Pl6cuti d
z
,,supravieluirea"dc la
modalitateacrcativl de t
la echilibrul Pc carereu$
Un studiuinter
acc$tiasunt PrcocuPa
diferenfeledintre elevi,
eficient cu P6rinliielevi
Una din cele
incepdtoriestePreluar
pentru aceastaintre Pro
pe b[ncile facultdtilorn
De obicei, qcolile ofe
profesorii lnai cxPcrit
disponibil.

Profesorii ex1

Psihologii cog
experienll in Predar
experimenta{iasupra
cornparaiiecu cei incc
mai multe catcgoriiin
atunci cf,ndun elev oft
grcqitcPar sd fie la fel
multe tiPuri de r[sPun
afld in sPatelefiecdre
cste reluarea Predari
verificareasuccesulu:
ProfesoriiexP
tipic intr-o clasb,la c
rutinele lor dc Preda
distribuie materiale
profesorului mai mult
se concentraasupraP
'
lcctiei sunt Parcurse

';
I

ce fac. Putemcomparaprofesorii incepbtori cu cei experimentali.Profesorii incepdtori

ili planifica activitatea, predau, evalueazd in moduri diferite? Profesorii mai
experimenta{i
au solulii diferite pentru aceleagiprobleme sau ei doar identific[ problemediferite?Profesoriitineri gi cei experimentaligdndescpredareain acelaqimod?
Vom incerca sb rdspundemla acesteintrebiri:

Profesori incepltori
in primii doi ani de predare,cei mai mul1i profesori sunt preocupafide propria
Profesorii tineri nu prea au incredere in abilitblile lor de predare,igi fac
competen{E.
griji dacSsunt pl5cufi de elevii lor, dacd au ftcut o bund impresie qi, in general, de
,,supraviefuirea"de la zi la zi gi de la s6pt6mAndla sdptbm6n6.Sunt preocupa{i de
modalitateacreativade aplicarc a abilita{ilor lor tehnice . De fapt sunt amioqi referitor
la echilibrulpe care reugescs6-l realizezeintre arta Ei qtiinla de a preda.
Un studiu interna{ionalrealizat asupraprofesorilor incepbtori a demonstratcd
acegtiasunt preocupa{isd men{ind disciplina in clas6, sd motivcze elevii, sd reduc[
diferen{eledintre elevi, sd evaluezecilt mai obiectiv rezultatcleelevilor, si comunice
eficientcu pdrinlii elevilor.
Una din cele mai importante probleme cu care se confiuntd profesorii
inccpdtorieste preluarearesponsabilitalilordin prirna zi de gcoal6.Nu existi diferen{e
pentruaceastaintre profesorii incepdtori r;i cei experimentali.Pregdtireaprofesorilor de
pe b[ncile facultalilornu-i pregdtegteefcctiv pentruprima zi de gcoali cu o clas[ noud.
De obicei, qcolile oferb puline $anseprofesorilor tineri de a intra in contact cu
profesorii mai experimentafi, astfel cd potenlialul lor suport s-ar putea sb nu tje
disponibil.
Profesorii experi mentafi
Psihologii cognitiviEti ne pot ajula s[ in{elegem mai bine ce inseamn[
experienlh in predare. Cercethtorii au invcstigat care este viziunea profesorilor
experimenta{iasupra disciplinei pe care o predau gi asupra preddrii in sine in
comparafiecu cei incepbtori.Aceqtia au constatatcd profesorii experimenta{istbp6nesc
mai multe categorii in in{elegereapredbrii. De exemplu, pentru un prof'esorincepdtor,
atuncic0ndun elev oferd rdspunsurigregitela un test de rnatematic[,toaterispunsurile
gregitepar sd fie la fel. De fapt, ei gre$esc.Pentru un profbsor experimentatexistd mai
multe tipuri de rbspunsurigregite.Poatec[ neinlelegreaunor informalii sau lipsa lor se
afl6 in spatelefiecdrei gregeli qi cel rnai bun mod de salvare dintr-o astfel de situalie
este reluarea pred[rii gi corectarea informaliilor re{inute eronat de elevi pi apoi
verificareasuccesuluireludrii predarii.
Profesorii experimentali lucreazi cu un set de principii. Ei gtiu ceea ce este
tipic intr-o clasd, la ce sd se aqteptepe parcursul unei anumite activitSti. Multe din
rutinele lor de predare s-au automatizat- ei nici nu mai trebuie sd gAndeascf,cum sd
distribuie materialele, cum sd evalueze notele elevilor, etc. Acest fapt of-erd
profesoruluimai multd energiementald qi fizica pentru a deveni mai creativ qi pentru a
se concentraasupraprogresului elevilor. S-a constatde asemeneacd anumite etapeale
lec{iei sunt parcurse intr-un timp mai scurt de c[tre profesorii experimenta]i(de ex:

verificarea cunogtinfelor din leclia anterioard solicitd 2-3 minute din partea unui
profesor mai exprimentat, fafb de 15 minute pentru un incepltor
disciplina
matematici).
Se pare c[ profesorii experimentafidefin un set de abilitlfi cu ajutorul cdrora
reu$escsd ac{ioneze frrd sd se mai gAndeascS.De asemenea,ei cunosc multe din
domeniul preddrii, astfel cE pot fi creativi, pot improviza gi pot evita problemele.Unii
cercetdtori(Peterson& Comeaux, 1989) afirm5 cd cd ceea ce oferd eficien(d pred5rii
profesorilor experimenta{iestecalitateacunogtin{elorpe care le de{in gi abilitatealor de
a fi congtien{ide bagajul de informafii pe care-l posedd.
Lee Shulman( 1997) a identifi cat 7 arii de cunoqtintepe care le delin profesorii
experimenta(i:
confinutuldisciplineipe careo predau,
principiile generalede predare,
curriculumul specific disciplinei pe care o predaula diferite nivele,
modalit[1ile specialede predarecare se aplicd la anumite categoriide elevi,
caracteristiciale ?nv5{6rii,
structurilein care inva{6 elevii: grupuri mici de elevi, clasade elevi, qcoala,
comunitatea,
7. finalitatileeducafiei.

l.
2.
3.
4.
5.
6.

Bineinfeles,parcurg6ndcursul de Psihologia educa{iei nu ve{i stdpAnicele

enumerateanterior. Aceasta solicitd timp pi experien{6"Sa vedem atunci cum nc poate
ajutaPsihologiaeduca{iei s[ devenimprofesorieficienti?(dupdWoolfolk, 1990)
Rolul Psihologiei educa{iei
lstoria psihologiei,ca disciplindacademicdesterecentd.
Pentru prima dati termenul psihologie a fost folosit in titlul unei lucrdri a lui
Rudolf Gocleniustatdl: Psychologia,de horninis perfectione,tipbritd la Marburg, in
1590. Pcste 2 secole, Christian Wolff qi-a batezat 2 lucrdri cu titlul: Psihologie
empiricd (1732) 9i Psihologie ralionald (1734), intrebuin{dnd termenul psihologie
pentru a desemnagtiinla fenomenelorsufleteqti.
Se considerdcd acestedoud lucrdri au frcut separatiaformala intre psihologie
qi filosofie (Jurcdu,2002).
Anul 1879 prin infiin{area primului Laborator de psihologie experimentaldla
Universitateadin Lerpzig, de cdtre Wilhelm Wundt gi colegii s[i reprezintdpunctul de
plecareal psihologieica gtiin{d.Au existatin perioadarespectivdnumeroasedezbateri
privind obiectul de studiu al psihologiei: de la aserfiunealui Wundt a studierii
congtiinfei,proceselorsenzoriale,a sentimentelor,g6ndurilor gi imaginilor prin metoda
introspec{iei, la behaviorismul lui Watson, centrat exclusiv pe comportament $i pe
stimulii care-l determin5, pentru a rSspundeunor deziderate de mbsurare obiectivd
(Filimon,200l).
Un alt autor consideratp6rintelepsihologieieste William James(1842-1910).
Cu lucrareaPrincipii de psihologie (1890) se situeazdpe pozi{iile funcfionlismului,
dupb care psihologia este qtiinla vie{ii mentale, a fenomenelor, a obiceiurilor gi a

ac{iunii, accentultrebuie
de ce, mai curdnddecdtP
lmPactul Pe care
c6teva decenii, duPd a '
cognitivd din Psihologie
domeniul de cerceta
comportamentului qi a t
in Rom6nia,acti
difuzare a cunoqtin{elor
sec. XX. DisciPoli al h
-Goangd au 1
$tcfbnescu
Perioada interbelicda fbr
4 reviste de Psihologieq
publicat un fiIare num6r r
Reforma invdtl:
romdneqti.Posibilitafile
reduse aproapcde zero
fost permis[ aPariliaRet
Deceniul gaPteE
de Psiho
reviste
ap6rut
studiul acesteidisciPlin
Cadrele didactice 9i ce
infi in(at nulneroaselabo
A doua lnarc
L'onsideratl disciPlin[
psihologia a fost des
lnstitutelc de cercetar
inscenare, viztnd stud
Acaderniei in legdturd
psihologiePublicatea s
falimentului, iar Profes

Revolutia din c
studiul Psihologieiin li
Se infiin\eazh Institutu
laboratoarelcde Psihol
Totuqi hiatusu
de dotare a laboratoa
nivelului existent,Prec

ac(iunii,accentultrebuie sd se pund pe aspectelefuncfionale ale congtiinlei, pe cum qi

de ce, mai curAnddecdtpe con{inuturi pi structuri (Jurcdu,2002).
lmpactul pe care l-a avut computerul in studiereaactivitatii mintale in urm[ cu
c6teva decenii, dupd a doua jumdtate a sec. XX, corelate cu a$a-numita revolufie
cognitivd din psihologie, au determinat o apropiereintre psihologi in ceea ce priveqte
a
domeniul de cercetare. Cei mai mulli considerd psihologia gtiin{l
comportamentului Ei a activitl{ii mintale (Filimon, 2001).
In Rom6nia,activitateade cercetaregtiin{ificb in domeniul psihologiei gi cea de
difuzarea cunoqtin{elorpsihologice dateazi de pe la inceputul deceniului al treilea al
sec. XX. Discipoli al lui Wundt, profesorii Constantin Ridulescu-Motru qi Florian
$teftnescu-Goangd au intemeiatgcolile de psihologiede la Bucuregti,respectivClrrJ.
Perioadainterbelicda fost perioadade inflorire a psihologiei romdnegti.In lard apireau
4 reviste de psihologie qi existau 2 edituri specializate(la Bucureqti gi la Cl.U) care au
publicatun mare numSrde lucrlri de psihologie.
puternicb psihologiei
Reforma invd![mdntului din 1948 a dat o lovituri
psihologiei au fost
gi
in
domeniul
documentare
dc
cercetare
romdneqti.Posibilita{ile
gi-au
Abia in 1955 a
incetat
psihologie
aparilia.
reduseaproapede zero. Revistelede
fost permis[ apari{iaRevistei de psihologie,cu o accentuat[orientarede stinga.
Deceniulgaptegi opt a fost o perioaddde relansarea psihologieirom6nepti.Au
apdrutreviste de psihologie,nurleroase manifest6riqtiinfifice de profil, s-a introdus
studiulacesteidisciplinein liceu qi s-a reorganizatinvdlSmdntuluniversitarpsihologic.
Cadrele didactice qi cercetdtorii au putut participa la manifesthri internalionale. S-au
infiin{at numeroaselaboratoarede psihologia muncii industriale.
A doua mare loviturd a fost primitd dc psihologie cu 2 decenii in urmd.
Consideratddisciplina burghezd decadentd gi periculoasd pentru regimul comunist,
psihologia a fost desfiin{atb ca specializare din universitdtri, au fost desfiin{ate
Institutelede cercetarein domeniul psihologiei. Desfiinfareaa fost motivatd cu o
inscenare, vizdnd studiile care se frceau Ia Institutul de Cercetbri Psihologice al
Acaclemiei in legdturd cu Meditafia Transcedental6.in plus, num6ru1 c[r{ilor de
psihologiepublicatea scdzutconsiderabil,Revistade psihologiea fost adus[ in pragul
falimentului,iar profesiuncade psihologa devenito rara avis.
Revolulia din decembriea insemnatqi salvareapsihologieirom6negti.Se reia
studiulpsihologieiin liceu qi universit6li,publicareac64ilor pi revistelorde psihologie.
Se infiinfeaz[ Institutul de Psihologie gi lnstitutul de $tiin{e ale Educa}iei. Reapar qi
laboratoarelede psihologie in industrie,transporturi,gcoli'
Totuqi hiatusul de I deceniu gi jurnbtate a creat profunde disfunclii. Eforturile
de dotare a laboratoarelor cu aparatura moderni ;i profesion ahzare corespunzdtaare
sunt imense(Jurcin,20AZ).
nivelului existent,precum;i de profesionahzare

Domenii aplicative ale psihologiei

PARI

Domeniu aplicativ

Descriereadomeniului de studiu

Psihologiaclinicd

Diagnosticul, cauzele, tratatmentul gi evolufia

tulburdrilor mentale

Psihologiaconsilierii

Asistarea persoanelor in
legdturb cu
numeroaseleprobleme de vial6 ce nu implici
tulburbri psihice

Psihologiacognitiv[

Aspectelecognilici - aten{ie,meorie,judecatd,
gdndire, efectuarea dectziei, limbaj, percepfie,
etc

Psihologiadezvoltdrii

Schirnbdri frzice, cognitive, emo{ionale,

sociale, morale de-a lungul vie{ii, factorii gi
legile schimb[rii

Psihologiaeducationald

Activitatea educalionalS:resurse psihice qi

efectele educa{iei asupra proceselor mintale,
comportamentului,personahtetii

Psihologiaexperimental5

Elazele proceselor psihice gi ale ?nv5{6rii

utilizdnd metodaexperimentald

Psihologia
industrial6lor garnzalional5

Comportamentul gi activitatea mintal[ in

difcrite domenii ale muncii sociale.in diferite
tipuri de institu{ii 9i organiza\ii

Psihologiasocial6

Aspectele comportamnetului social

cogniliei qi influen{eisociale

Biopsihoiogia

Bazele biologice ale comportamentuluiqi ale

activit[tii mintale

ale

Fsihopedagogia va studia comportamentulqi proceselc mintale ale celor

implica{i in aceastdactivitate intr-o perspectiv[ intcraclionistd:pe de o parte este
necesardidentificarearesurselorpsihiceale educa{ieiqi a rolului acestora,iar pe de altb
parte a consecin{eloreduca(iei asuprapsihicului, a personalitdlii, a comportamentului
uman. Ea acorddatenlie celor expugi schimb5rilorin educa{ie:copiii gi tinerii, dar gi
adultului (din ce in ce mai mul1i adul{i intrd in diferite structuri oficiale de continuarea
studiilor)(Filimon, 200I ).
O altd definilie delimiteazb conceptul de psihologie educa{iona16drept
disciplina care studiazb procesele de inv[fare qi predare qi urmdregte continuu
imbundtS{irea
lor (Woolfolk, ).
Psihologiaeducalionaldnu se poate limita la laboratorul de studiu, caracterulei
aplicativ esteevident,ea aparein orice situafiein care estc implicatd invd{area.

Termenul de Para
elementeePistemologice
referin!6 Pentrucomunita
rezultatele cercetdrilor dt
valorile imPbrtSgitede u
reahza ftrd aPella o Para
Orice manif-esta
acelaqifenomenva fi inte
ParadigmelePrin
sunt: paradigmabiologic
qi socio-cultura16.Pent
exernplu creqtereafrecve

Paradigma bio

Accstc abordlri
reprezentate sau au cor
activitatea sistemuluincr
La baza comp
neurobiologice. Cercet
precum gi rnodificarea
unor reac{ii de fricd saut
unor arii ale creierului,r
in exernPlulPro
unor tr anstbtmdricc au
provocdrii qi a controlu
tioelectric[ a creierulu
determinantal mccani
Pentru a diminua violen

Paradigma co

Pornitd in sec
bchaviorismula sus{in
obiective asupraunui dr
mintale, trebuie aPreci
qi mdsurat:comPortam
Numcroasest
determina comPortam
gi pedePselecare men
reac{iilor Prin schimba
in care sc realizcazdc

PARADIGMELE PSIHOLOGIEI
Termenul de paradigmaa fost introdus de Kuhn. El desemneazaun asamblude
elementeepistemologice,teoretice qi conceptualecoerente,care servescdrept cadre de
referin{dpentru comunitateade cercetltori. La acesteelementetrebuie sa li se asocieze
rezultatelecercetbrilor de prestigiu, experienlele qtiin(ifice fundamentale,credinfele,
valorile impartagite de un anumit grup. Nici o anahzd a unui fenomen nu se poate
realizaftrd apel la o paradigmd.
Orice manifestarecomportamentaldpoate fi explicatd in mai multe moduri,
acelaqifenomenva fi interpretatdiferit, in cadrul paradigmelorpsihologiei.
Paradigmeleprin care psihologul iqi poate construi obiectul sdu de cercetare
sunt: paradigmabiologicd, comportamentald,psihanaliticd, cognitivb, fenomenologicS
gi socio-culturali. Pentru a in{elege mai bine aceste paradigme vom opera drept
exemplucregtereafrecvenlei gi intensitetii manifestdriloragresivein mediul qcolar.
Paradigma biologicl
Aceste abordbri considerdcd toate evenimentelecu rczonan{dpsihologicd sunt
reprczentatesau au corespondenlddirectd in activitatea cerebrald sau, mai larg, in
activitateasistemuluinervos"
La baza comportamentului gi a fenomenelor psihice se afl[ procese
neurobiologice.Cercetdrile privind ?nvd{area,perceplia sau reac{iile emo{ionale,
precum gi modificarea comportamentului prin ingerarea unor substanle sau aparitria
unor reacfii de fricd saude pldcere sauretrdireatrecutului, prin stimulareabioelectricda
unor arii ale creierului,reprezintdargumenteale acestciaborddri.
in exernplul propus, agresivitateain creqterepoate fi interpretatdca expresiea
unor transfbmdri ce au loc la nivelul sistemuluincrvos.Deoareceexisti gi posibilitatea
provocdrii gi a controlului experimental al comportamentului agresiv prin stimularea
bioelectric[ a creierului sau prin administrareaunor substan{e,sc poatejustifica rolul
determinantal mecanismelorneurobiologicein declangareagi sus{inereaagresivitd{ii.
Pentrua diminuaviolen{ain qcoli se impune controiul acestormecanisme.
Paradigma comportamentall
Pornitb in secolul XX de c6tre Watson, paradigma comportamentald sau
behaviorismula suslinutca psihologia nu poate deveni qtiin{a,decdtoper6ndcu metode
obiective asupraunui domeniu care poate fi determinatcu precizie. In locul activitb{ilor
mintale, trebuie apreciatceeace aparein exterior, ce poate fi direct obseruat,inregistrat
gi mdsurat:comportamentul.
Numeroase studii s-au grupat in jurul relafiei stimul-rdspuns, pentru a
determinacomportamentelespecifice la categorii determinatede stimul, recompensele
gi pedepselecare menfin aceste rdspunsuri qi fac posibilb invd{area sau modificarea
reacliilor prin schimbareapatternurilor de pedeapsdsau recompens6,condi{iile externe
in care se realizeazd ceamai rapid[ inv6{areqi cel mai mic nr de erori.

Psihologiabehavioristd,numitd gi psihologia stimul-rEspunsin mod pragmatic

ignord proceselemintale sau activitatea sistemului nervos, supranumit cutie neagrd.
Importante sunt doar intrdrile (stimulii) gi iegirile (rdspunsurile);numai ele pot fi
determinate riguros, ceea ce se peterece in cutia neagrd poate fi eventual supu
introspectiei,sonddriipropriei subiectivit6ti.
Abordarea agresivitdlii, din aceastd perspectiv5, va fi preopcupatd de
identificareastimulilor care provoac[ astfel de reac{ii in situa{ii precis determinate,de
tipurile de experienfede inv6{ate de anumi{i indivrzi ce prezintd niveluri ridicate de
agresivitate. In mediul gcolar accentul poate cddea pe studierea consecinlelor
agresivit[{ii, in sensul identificdrii consecinfelor cu rol esenfial in creqterea or
diminuareafrecvenleiqi intensit5lii manifestdriloragresiveale elevilor gi profesorilor.

existenti sau cea virtual

psihologiei trebuie sd fit
baze speculative,ci Prin
psihologia se aProPiede
ExPlicareacreqt
rePrcz.cn
claboreazd
se
Dit
realitatrii'
al
mintal
mecanisme
schimbarea
schimbarea r eqrezentdr
optimi zareastrategiilord

Paradigma fer
Paradigma psihanalitici
Aceastd perspectivd a fost dezvoltatd de Freud in Europa, in timp ce in
America perspectivabehavioristdcdqtigatot mai mult teren.concep{iacare a avut cel
mai mare qi mai controversatecouarela bazd o metodologie gubredd.ease bazeazdpe
extindereaconcluziilor unor studii particularecfectuateasupraunor pacienfi.
Cel mai relevantaspectal psihologieilui Freud esteaccentulpus asuprarolului
determinantal incongtientului.Dorinfele, impulsurile, temerile ce rdm6n mereu ascunse
conqtiin(eidesprecare credem cd derivd din programul nostru genetic, din instinctcle
reprimate in copil[rie de c[tre parin{i sau de cdtre societate,exercitd o puternic5 gi
cuprinzdtoare influen{a asupra tuturor expresiilor compoftamentale"impulsurile
incongtientepot fi descoperiteprin analizaqi interpretareaunora din exteriorizdrile lor:
visele gi vorbireadin timpul somnului,acteleratate,simptomeletulburdilor rnentale.in
generalpot fi supuseinterpretbriipsihanaliticetoatereacliile noastreexterioare,intrucAt
motivalia 1or,cel mai adeseainconqtient[ generatdde cele mai puternice qi reprimate
instincte,cel sexuaigi agresiv,se descoperinumai prin acestmod de abordare.
Interpetatrea agresivitdtrii va accentua caracterul inndscut al instinctului,
tendin{asa de a se exterioriza in cf,utareagratifica{iei, fdrd limite gi {br6 a line cont de
nici o constrdngere.
De asemenea,
poateevidenfiaexperien{eletimpurii ale copilului in
pdrin[ii
care
sau alte fo4e sociale qi-au exercitat controlul represiv asupra reac{iilor
agresivesauau canalizatinstinctul in forme socialeacceptabile.cregtereagresivitdtii in
mediilc Acolarepoate fi pus6 pe seamafrustrdrilor sau a fixa{iilor din perioadelemai
vechi ale copildriei.pentrureducereaagresivit[(ii, psihanalistulva incerca sd p6trundb
in incongtient,sd descoperemotivele direc{ionbriiostilitblii spre anumitepersoanesau
surseledeclanqdriireacliilor agresive qi si le redirec{ionezepe a cale acceptatbde
societate.
Paradigma cognitivl
Apdrutd ca reactie la reduc{ionismul behaviorist, paradigma cognitivb va
accentuaideca c[ intre stimul gi rbspunsse interpune activitateamintald de recep{iegi
transformarea informa{iei. Cognilia se referd la percep{ie, memorie, la gdndire, la
limbaj, in general, la procesarea informa{iei prin care individul achizi\ioneazd
cunogtin{e, rezolvd probleme, ia decizit, elaboreazd proiecte, exploreazd lumea
10

Se concentrea
asuprainterPrctdriiPart
in func{ie de modul in c
teoretice, imPuse din
itlentificarea modelului
rcalitatca sa $i ProPri
lbnomenologiei cu PS
metodol ogi e.fenomeno
de concePtulde sine,cl
congtiinla de sine, aP
cxistenfialista.Cognitiv
categoriza gi de a stoca
ce influcnleazd Proces
astf
qi sd t-undamenteze
Abordarile fe
individualuidc a-;i co
stabileasc[scoPuriqi sa
in sensulautorealizbri
valorit'icareaintregului

umanist6.
Reludnd exem
paradigma tenomeno
individulr-ri asupra
comportamenteloragre
interioarE,s-o st[Pdne
sau cooperare.Acest '
schimb[ri la nivelul si
va rbsfringe ;i asupra(

Paradigma s

Aceastd Per
comPortamentalein c

lic
'q.

fi
)u
le

rr
r

existent[ sau cea virtuald, construieqtemodelut mintal al realului. De aceea,scopul

psihologieitrebuie sd fie explicarea func{iondrii qi a structur[rii cogniliei, dar nu pe
bazespeculative,ci prin utilizarea experimentuluiqi a mlsurlrii obiective.metodologic,
psihologiase apropiede abord6rilecomportamentale.
Explicareacreqteriiratei gi intensitb{ii agresivita{ii va fi axatdpe modul in care
se elaboreazdreprezentdrileevenimentelor,pe modul in care se construieqtemodelul
mintal aI realit[trii. Diminuarea agresivitdtrii in mediul gcolar este posibilS prin
schimbarea mecanismelor de recepfie, stocare gi prelucrare a informafiei, prin
generatede tipul de informalii administratesubiectuluiprin
schimbareareprezentdrilor
de luare a deciziilor.
optimizareastrategiilor
Paradigma fenomenologicl sau umanistl
Se concentreazdasupra existenfei subiective, asupra concep{iei personale,
asuprainterpretdriiparticularea evenimentelor.Inlelegereafenomenelorse inftptuieqte
in func{ie de modul in care sunt experimentatede cdtre fiecare gi nu pe bazaunor idei
teoretice, impuse din exterior.cunoaqtereaesen{ei ulnane devine posibila prin
identificarea modelului subiectiv pe care fiecare om il elaboreaza in legdtur[ cu
realitatea sa gi propria fiin{S.orientareaspre lumea subiectivi pennite asemdnarea
t'enomcnologieicu psihologia cognitivS. Cele 2 paradigme se deosebescprin
se preocupade in(elegereaproblemelorviefii 9i personale,
metodologie.fcnomenologia
de conceptulde sine, de alegeregi asumarearesponsabilitf,lii,dc stima de sins sau de
congtiinfa de sine, apropiindu-se astfel mai mult de literatura sau de filosofia
Cognitivismul cautd sd determinemodul de a percepe,de a coda, de a
existen{ialista.
categoriza9i de a stoca sau reactualizainforma{ia din memorie, sb descoperefactorii
ce influcnteazd procesareainforma{iei, sd elaborezeteorii ce explicb proceselemintale
astfel, prediclia comportamentului.
qi sd t'undamenteze
Aborddrile fenomenologice subliniaz6 capacitatea gi responsabilitatea
individualui de a-gi controla drumul in via![, de a fi liber sd efectueze alegeri, sd
fiecdruia de a dcveni
increderein q;ansele
stabileascdscopuri gi sa le atingd.manifestAnd
creqtereadeplina qi
de
a-;i
inlbptui
deciziei,
in sensulautorealizirii, clea avea libertatea
psihologie
veritabild
o
valorit.icareaintregului poten{ial,fenomenologias-a afirmat ca
umanist6.
Reludnd exemplul cu cregtereaagresivitdlii, aceasta va fi explicat[ prin
prin particularitblile situaliilor de via!6 sau ale viziunii
paradigmat-enomenologicd,
sale, a oamenilor $i asupra sinelui.diminuarea
lumii
indivi<lului asupra
comportamenteloragrcsive presupuneca indiviziisd fie ajuta{i sa-qi exploreze lumea
interioar6, s-o stdpineascdgi sb intensifice rela{iile interpersonalebazatepe increderc
sau cooperarc.Acest lucru se poate infrptui gi in qcoald.seimpune rcalizarea unor
schimbdrila nivelul sistemuluisocial prin care sd se reducl competi{ia,ostilitatea(se
va rbsfrdnge$i asupramediilor educafionale)'
Paradigma socio-culturall
Aceastd perspectivd va pune in eviden!6 existen{a diferen}elor
comportamentalein culturi diferite sau medii sociale diferitc, va cbuta sd identifice
11

patternurile universale ale comportamentuluiuman, determinatede nucleul comun a

ceeace numim cultura, in opozi{ie cu natura.
Postulateleparadigmeisocio-culturale:
-

experienfatimpurie exercitbun efect de duratdasuprapersonalitdtrii,mai ales in

construcliavalorilor fundamentale;
experienlesimilare tind sb produci configurafii similare ale personalitbfii;
tehnicile pe care membrii oricdrei societeti le angajeazbin ingrijirea copiilor
sunt modelatecultural qi tind spre similitudine intr-o culturd datb;
comportamentelece reprezintdpatternuri culturale de ?ngrijirea copiilor diferd
de la o societatela alta.

De aceea, membrii unei culturi vor avea in comun multe elemente ale
experien{eitimpurii, vor prezenta un nucleu comun al personalitetii,prin care se vor
diferen{iade exponen{iialtor culturi.
Construclia socio-culturald a percep{iei sociale, a sinelui, a inteligen{ei,a
experienlei afective, a motivafiei performan{ei, a orientdrii spre valori reprezintd
preocupdri care au luat amploare deosebitd in ultimele decenii, ea rdspuns Ia
gi culturale.
accelerarea
interac{iunilorsocio-economice
Cregtereaagresivit[1ii in mediul gcolar va fi explicatb prin schimbdrile
intervenitein configura{iasocialS (de ex sdrdcireaunor categorii din ce in ce mai
numeroase) ori prin incurajarea comportamentelor agresive in cuitura respectivd.
Diminuarea gresivitalii in gcoli este dificii de solufionat, intrucdt ar trebui schimbate
structurilesocio-economicesaunormele culturale care o genereaz5.
Nici una din paradigmele'descrise
nu poate fi consideratdadevdrat[sau falsd,
corectdsaugregitain totalitate.Putem re{ine aserfiunilecare ne par mai adecavtepentru
a putea cxplica esen(asufletului omenescsau prbleme speciJ-rce
cu care ne intAlnim in
activitate.

ACTI

in existen{aomul
de dragul de a Percepe,nt
?nfelegemai bine rcalitat
fruntdm, Pentru a ne sa
simple sau complexe,sun
om, fotmandu-scin cadru
Omul tnt\iaz6,Planificl, t
asimileazd informalii'
corespunzdtaarea tuturo
instrumentePsihice,cuPr
Definirea activit

1. Activitatcaesteu
consumencrget
ce invafd qi rned
Pt a gtii mai mult
Z. Activitatca estc
care duc la tez
animald (simPla
rasfringe asupr
obiective' Unclc
tirnP ce alte forn
sc la nivctrrnint
sirnPla reProdu
activitllii uman
Pro/uncl rno(iva
PetfectihilaSi o'

Elementele co

Activitateauma
acfiuni) organizateierar
r
va permite satisfacerca

MiEciirile (sau
rdspunsla influenlelen
psihicd migcareaia forr
unitate intre celc2 cate

t2

ACTIVITATEA SI CONSTIINTA
C
'
ACTIVITATEA
ln

In existenlaomului, proceselepsihicenu ac{ioneazdin sine.Nu percepemdoar

dedragulde a percepe,nu gdndim doar pentru a gdndi, ci percepemgi gdndim pentru a
infelegemai bine rcalitateainconjurdtoare,pentru a rezolva problemele cu care ne con
fruntdm,pentru a ne satisfacetrebuinlele qi neccsit[1ile.Proceselepsihice, fie ele
simplesau complexe, sunt subordonategi integratediferitelor demersuriintreprinsede
deplin6.
om,formAndu-sein cadrul acestoraqi tot in le glsindu-gi expresiagi reatrizarea
Omul inrlrazd,planificd, organizeazd,exploreazS,se implicd, participS,pcrfeclioneazd,
asimileazd informafii, produce gi creeazia elemente noi. Pentru realizarea
corespunzitoarea tuturor acestor demersuri el se servegtede o noui categorie de
psihice,cuprinsein no{iuneageneraldde activitflfi psihice.
instrumente
Definirea activitdtriise face din 2 perspective:
Activitatea este un rapofl, o rela{ie intrc organism gi mediu, in care are loc utr
consumenergetic,cu o flrralitateadaptativd(ex cu inv5larea,ca rela{ieintre cel
ce inva{dqi mediul inconjurdtor,individui depuneefofi, consumdenergiefizicd
pt a gtii mai rnult, pentrua se adaptala solicitbrilcrealitStrii).
2. Activitatea este totalitateamanifbstdrilorde conduitd extcrioard sau rnintalS
care duc la rezultate adaptative. Activitatea umand, spre deosebire de cea
animald(simpl5 reacfiela mediu), este detcrminatdde ac{iuneamediului gi se
rasfrAnge asupra rnediului, producdnd modificdri in condiliile erterioare
obicctive. Unele forme ale activit[fii umane irnplic[ efbctuareaconcreti, ?n
tirnp ce alte fbrme au componenteletnotriceinhibate,ultima lor verigd aflAndusc la nivel mintal.datoritdacesteicomponenteinteriorrzate,omul poale depaqi
sirnpla reproducerea realitdlii, transform6nd-ope plan mintal. Specificul
activitAtii umane constdin faptul cd ea dispune de c:onstiinlascopailui,t'd este
profi,tnd motivatd, cd opereazd cLt instrurnente c:onstrttite de onr, ca este
petfectihila Si u"eativd.
L

Elementele componente ale activitnfii

Activitatea umand dispunede o serie de elementestructurale(miqcdri, opera(ii,
actriuni)organizateierarhic, a cbror func{ionalitate(structurare.subordonare,integrare)
unor necesitSli.
va permite satisfacerea
MiEcdrile (sau actelel sunt cele mai simple elemente ale activitdtii, actele de
rdspunsla influenlele mediului" in activitat.'a frzic[ intdlnim migcdri musculare,in cea
psihicd migcareaia forma unui dernersintern neuropsihic (ex lbj intern este un exe de
unitate intre cele2 categorii de rniqc[ri).

13

a
Operaliile sunt subordonate ac{iunilor, reprezentdndmijloace de realizare
(apucare,
opera{ii
diferite
folosite
pot
fi
acestora. ln vederea realizarii unei ac{iuni
dispun nici de
separare,eliminare, etc). Din pct de vedere psihologic, opera{iile nu
,rlp, nici de motivalieproprie,tocmai datoritd subordondriilor ac{iunilor.
din
Acliunile sunt cele mai mari subunitb{iu ale activit6(ii, fiind constituite
qi
dispun
nu
activit[{ii
giruri de operalii qi migcari.ele sunt subordonateintotdeauna
acliunile se
dec6t de o independenp relativ[ in raport cu ea. in plan psihologic,
de un scop
caractertzeazdpin,rrroincidenla scopului qi ntotivului,in sensulcd dispun
la activitate'
propriu, dar nu qi de o motivalie proprie, aceastafiind ,oimprumutat6"de
ac{iuni,
examen
unui
sus{inerii
iex'citirea unei c6(i, a unor notite in vederea
":i:ti1"1.
Intotdeauna
examenului).
a
deoarece ele se subordoneazd activitdlii de subordonare
estc
ac{inea este voluntar6, pt cd ea are un scop. Gradul de participare al conqtiin{ei
cu
cel
se
confundd
diferit, ccea ce face s6 apard o serie de acliuni impulsive, Qarenu
involuntare.Ele pot fi simple sau complexe'
Ea se
Activitateu reprezint[ sistemul ierarhic superior, cu o structurd proprie'
este
decr
propriu,
caractenzeazdprin faptul cd dispune atdt de scop' c6t qi de motiv
i ntofdeauna voluntard.
Formele activitlfii
Criterii de clasificare:
i. dupb natura produsului, poate fi predominant material[ sau predominant
spiritual6,
2. iupa procesul psihic implicat in realizareaei poate fi: cognitivd, afectivd,
volitivd,
principala
3. dupd locul ocupat in sistemul relafiilor individului, poate fi:
(subordonatb)
(dorninantA)9i secundard
4.dupa evolulia sa ontogeneticd:joc, inv6{are didacticS,munch productiv[,
crea{ie,
(ea
5.dupa gradul de congtientizarea componentelor:in. intregime conEtientd
forma voinlei) gi cu componenteautomatizate(deprinderile).

coN$TITNTA
qi
Constiinla este expresia activitdlii tntregului sistenx,pt cd toate funcJiile
proceselepsihicecointegratein sisternparticip[ la conqtiin{a'
de
Memoria st[ la bazacongtiin{ei,pt cd ea este un stoc imens de informatii,
raport
in
reactualizate
sunt
memoriei
datele
cunoqtinfeorganizatesistematic.Unele din
cu siiualia gi necesitatileprezentept a servi la recunoagteri,integrdri 9i corelbri'
actul
Dupa cum arat6 gi etimologia cuvdntului, (co-gtiinla. con-science)
prealabile,
conqtientconstituieun raport informational care estemijlocit prin cunoqtin{e
de care subiecfuldeja disPune.
L4

Gflndirea este Pr
imporlant il are limbajul' I
pAni la un Punct cu dinami
Sub raPort energe
dirncnsiuni emo{ionale"
A fost rclevati q;
siune a planului imaginaru

CflmPul de conE
cdmp semantic (semnifica
implicdnd Prezcnlasubiec
existente.
Este greu de exPr
ili da seamabmsc de cer
intre fenomen qi sernnif
con$tiintac
caracterizcaz'd,
Congtiin{ase situ
tip logic qi ra{ional.
Funcfiilc PecareI
a.
b.
c.
d.
e.

fct de semnif
f-ctdc orienta
fct de anticiP
fct de autore
fct creativd'

Sub nivelul con

zona lui intr5 memoria
dispune subiectul' Sunt
acumulate.accsteacons
arc o org
Subcongtientula
La Polul opusc(
propriei fiintrePc carc o (
pulsiuni, trebuintc, do
PROCESE.LEPSIHICE
INCON$TtIlNTULIJl'
manifcstl sPontan9i ncc

Freud a demon
caracteristice
sunt
Pt mo
t
conqtient
intre
u$u
cu
inconqtienttrece
Conqtiin{ade si
psihiceqi socialc.sc stn
sine ri delimitdndu-sedr

Gindirea este principalul factor al conqtiinfei,dar pe l6ng6 aceastaun rol

importantil are limbajul, stareade vigilen{b gi atenfie. Dinamica congtiinfei coincide
pdnbla un punct cu dinamica aten{iei.
Sub raport energetic,conqtiinlaeste suslinutdde motive qi emotii li implicS
dimcnsiuniemolionale.
A fost relevatd qi existenla unei conEtiinfeafective, imaginafia este o extensiunea planului imaginarului.
Cfimput de conEtiinfa presupunesuprapunereapeste cAmpul perceptiv a unui
cdmpsemantic (semnificafii antrenatede denumiri). Conqtiin{a se produce in prezent,
implicdnd prezen[asubiectuluicare se confruntScu un real, av6nd sim{bm6ntulpropriei
existen{e.
Este greu de exprimat in cuvinte in ce constaustdrilc de conscien{6:subiectul
igi da seamabrusc de ceva, este o stare de iluminare, datoritd apariliei unei corela{ii
intre fenomen qi semnificalie. Integrarea verbald indeplinegte un rol decisiv.piaget
caracterizeazil
congtiin{aca o coordonarede semnifica{ii.
Congtiinfa se situeazl\nzona superioaraa SPU qi are o organizareoptimd dc
tip logic ai ra{ional.
Func{iilc pe careie indeplinegteconqtiinlasunt:
a.
b.
c.
d.
e.

fct de semnificaresaucunoaptere,
fct de orientaresprescop,
fct de anticipativ-predictivd,
fct de autoreglajvoluntar,
fct creativ[.

Sub nivelul conqtiin{eise situeazd a altd instan{6a SPu, subcongtientul. in

zona lui intrd memoria poten{ialb gi ansamblul deprinderilor qi opera{iilor de carc
dispune subiectul. Sunt acte automatizategi stocuri de informa{ii sau cunoqtin{c
acumulatc.acestea constituie o rezewd gi o bazb pt activitatea conqtientS.
are o organizaresistematich,apropiatdde cca a congtiinfei.
Subconqtientula
La polul opus congtiin{eise situeazdinconqtientul. Etrse concentreazdasupta
propriei fiinle pe care o exprimi ncmijlocit in tot ceeace arc ea ca porniri instinctualc,
pulsiuni, trebuinfe, dorin{e, stdri afectivc, vise, gdnduri ascunse, etc. TOATE
pROCESELEpSrHrCE AU O pARTE CARE SE DESFA$onna ix SUSTERANUL
[NCON$TIENTULUI. Sunt celc pe care nu le controldrn conqtient, intrucdt se
manifestdspontangi necontrolat.
Freud a demonstratca visele sunt manifestari autonomeale inconqtientului 6i
sunt caracteristicept modul de fctionare al acestuia.
intre conqtient gi inconqtient sunt treceri pemanente.Nu tot ce se urzeqte?n
inconqtienttrececu uqurin{din conqtiin{a, de aceease apeleazdlametodepsihanalitice.
Conqtiinla de sine este reflectareain conqtiinla individului a propriei existen{e
pe
qi
psihice sociale,se structureazdincadrul rela{iilor sociale,individul cunosc6ndu-se
s[i.
cu
semenii
sine qi delimitdndu-sede ceilal{iprincomparare

15

INVATAREA
Delimitare conceptuali
CAnd auzimcuvAntul invdlore, cei mai mulfi dintre noi se gdndescla studiu gi
la gcoald. Ne gdndim la discipline gi abilitI{i pe care dorim s5 la stdp0nim. Dar
invd(areanu este limitatd la gcoal6.Noi inv6!6rn in fiecare zi a vie{ii noastregi nu de
fiecare dat6 in mod intenlionat. De ex, noi nu incercdm sd ne placb noile stiluri ale
modei gi sd ne displacdcele vechi, lucrurile se intdmpl[ pur qi simplu astfel.
Deci, ce esteacestfenomennumit invdgare?
inv[farea este un proces care are loc atunci cdnd experien{a cavzeazd o
schimbarerelativ pennanent[ in universul de cunoqtinle sau in comportamentulunui
individ. Schimbareapoate fi intentionatdsau neintenfionatd.Pentru a fi calificatd drept
inv6{are,aceastbschimbaretrebuie adusdde experien{aprin interac{iuneapersoaneicu
mediul s[u. De ex, schimb6rile legatede maturizare,precum copiii car efirmerg,nu pot
fi calificate drept invbfare. Schimbdriletemporarecare apar din cauzaunei imbolndviri,
oboselii sau foamei sunt excluse din definilia general'aa invdfdrii. O persoandrdmas[
fErd mdncarepentru 2 zile, nu a inrr6tat sb-i fie foame, a$acum o persoan[ bolnav6nu
inva{6 sb alergemai incet.
Ultima parte a definifiei spunecE schimbareaare loc in universul de cunogtinle
sau compofiamen tul unei persoane.majoritateapsihologilor sunt de acord u accastd
defini1ie, insd unii tind sd accentuezerolul universului de cunogtinfe,iar alfii cel al
schimbdrii din comportament. Astfel cf, au apbrut doud curente importante de idei
privind abordareainvS{brii: teoriile behaviorisle gi cele cognitiviste.
Abordarea behavioristi

gi cognitiv[ a invilffirii

Abordureu behavioristd: existd aslLzi rnulte perspectiveasuprainvdfdrii care

pot fi numite behavioriste.Ele accentueazdrolul schimbbrilor in comportamentdrept
efect al inv5Jirii. De asemenea,ele sunt concentrate gi asupra efectelor pe care
evenimerrteleexterne le au asupra rdspunsuriloe individului. Adep{ii accstui curent
afirmau ch gindirea, intenfiile, emmo{iile gi alte procesementale care nu se pot observa
gi studia riguros qi qtiinlific nu ar trcbui incluse in explicarea invS{Erii. Aceast[
abordarebehavioristdare drept reprezentantpe B.F.Skinner.
in contrast, ubordarea cognitivistd (Jean Piaget, Jerome Bruner, Davis
Ausubcl) afirm6 cd insigi inv6![rea este un proces intern care nu poate fi observat
direct. Schimbirile au loc in abilitatea unei persoane de a r[spunde in situa{ii
particulare. Potrivit abord6rii cognitiviste, schimbarea din comportament pe care
behavioriqtii o denumescstrict invdlare, estedoar o reflectarea unei schimbbriinterne.
Psihologii cognitivigti care studiazd invifarea sunt interesa{itocmai de aceqti factori
care nll se pot observa,precum: cunogterea,sensul,intenlia, sentimentul,creativitatea
expectan{elegi gdndirea.
16

Abordarea behavi<
in speldprin mctodclePec
in ultimii ani, m
incluzind in studiul lor
exemplu esteAlbert Bandr
cunoagterii (inv6{are) li I
(comportamentul). Cu alte
dec-6tar6t6m.De ex, elevi
un test Pentru cd au fost an
in teoria social co
Iivcnimcntclccxterioare1
in interac{iune,fiecare infl
cd abordareabehavioristbI
Cel mai imPoran
aduc infonnafii imPortant

Modele ale invi

behaviorist[ (ct

Sunt recunoscu
asociereaPrin contiguita
obsen'alionald.

a) contiguitate
evenlmentec
carc activea
- Edrvin Gut

PrinciPiulcontig
comportament se Petrec
c6nd doar una din aceste
Mulli dintrcnoi
corect. De de, atunci c
fiecare dat[ c6nd cAnd
e s t e . . . . . . ' . . .i.n" ,m i u t cv a
Nu toate model
prin contiguitate detern
trebui sd fie. Contiguita
intr-un alt modci ai inv[

Abordarea behavioristd gi cognitivistd diferd in multe alte importante aspecte,

in spe{6prin metodelepe care fiecrae abordarele utilizeazd,pentru a studia inv6{area.
In ultimii ani, mulli psihlogi behaviorigti gi-au extins abordarea invS{brii,
incluz6nd in studiul lor expectan(ele,intenfiile, gdndurile qi credinfele. Un prim
exempluesteAlbert Bandura cu teoria social cognitivd. El face distincfie intre achizilia
cunoagterii(inv6!are) Si pe{ormanlele observablle bazate pe respectiva cunoagtere
(comportamentul).Cu alte uvinte, Bandura sugereazdc[ noi to{i putem qtii mai mult
dec6tardtlm. De ex, elevii au invSlat cum sd simplifice fracfii, dar au rezultate slabe la
un test pentru cd au fost anxiogi, au infeles gregitproblema sau s-au imbolndvit.
In teoria social cognitivb sunt importanti at6t factorii interni, c6t gi cei extemi.
Evenimenteleexterioare,g6ndirea qi alfi factori personali, compottamentul sunt vdzuli
in interacfiune,fiecare influentdndu-l pe celdlalt in procesulinv6!6rii.BanduraconsiderS
c[ abordareabehavioristda invdlrii nu esteinadecvatd,ci doar incompletd.
C'el mai imporant lucru pentru un viitor profesor este cd amdndoudaborddrile
aducinforma{ii importante.

MODELEALn iuVATArul
Modele ale invflfnrii din perspectiva
behavioristi (comportamentalistfl)
behavioristd:
4 modeledistincteale invd{[rii din perspectiva
Suntrecunoscute
prin contiguitate,condilionareaclasicd,condilionarcaoperantdgi invd{area
asocierea
obscn'ationald.
a) corttiguitateu - invd{areaprin simple asocia{ii (contiguitatc- asociereaa 2
evenimentedin cauzarepetbrii prezen{eilor in pereche,stimul - eveniment
care activeazdcomportamnetul.rdspuns- reac{ie observabildla un stimul)
- Edwin Guthrie
Principiul contiguitdtii postuleazdcd atunci cdnd doub miqcf,ri sau elementede
comportamentse petrec impreuni de mai multe ori, ele vor fi asociate.Mai incolo,
cflnd doar una din acesternigcdri aparc(stimul), cealaltEva fi rememoratd(r6spuns).
Mulli dintre noi inv516min gcoaldprin astfel de asocieri intre stimul 9i rispuns
De
de, atunci cdnd un elev inva{6 ,,Capitala RomAniei este Bucureqti", de
corect.
fiecare dati cdnd cdnd va vedeea scris sau va auzi cuvintele ,,Capitala Romdniei
in minte va aveardspunsul,,Bucureqti".
este...........",
Nu toate modelele de invdlarc conduc la rezultate pozizive. De ex, invdfarea
prin contiguitate determind apari\taunor stereotipuridespremodul in care oamenii ar
trebui s5 fie. Contiguitateajoac6, cu toate acesteefectenegativejoacd un rol important
clasicd.
intr-rm alt model al invdfdrii, cel prin conditrionare

17

b) condilionarea clasicd - asociereaunui rdspunsautomat la noi stimuli

Prin condi{ionareaclasic5,oamenii gi animalelepot invifa sd rdspund[ automat
la un stimul care odatd nu a avut nici un efect sau un efect diferit asupralor. Rdspunsul
invifat poate fi o reac{ie emo{ionali, precum frica sau plicerea sau un rdspuns
psihologic precum tensionarea musculard. R[spunsul normal involuntar poate fi
condifionat sauinvbfat, astfel cI el se va petreceautomatin situalii particulare.
Experimentul lui Pavlov este cel care dovedegte actiunea condifionarii
clasice.Pavlova inceput s5 studiezedigestia Laciini gi a observat c5 ei salivau inainte
de a gust mdncareasau de a o mirosi, numai la vedereavasului sau a persoaneicare-i
hrinea,de aici sugestiac[ acegti stimuli devin semnale pentru primirea hranei.cAinii
invS{au cdatunci c6nd vf,d aceste semnaleapare gi hrana. Un stimul neutr - sunet de
clopofel sau lumina - s-a dovedit a avea efect asuprasaliva(iei, atunci cdnd era urmat
de stimul alimentar, ce produce, in mod reflex, acestrdspunsnecondilionat,intruc0t nu
depindede nici o inv[{are anterioar[.
Inaintea
conditionirii
SN : mAncare
(stimul necondilionat)

Condifionare
SNe: ton
SN: m6ncare

SC: ton
(stimul condi{ionat)

vI

V
RC = salivare
(rdspunscondilionat)
DAR
SNe: ton
(stimul neutru)

DupI
conditionare

RC : salivare
Repetare
Repetare
RC: salivare
(Rdspunscondifionat)

+
Nici un rdspuns

Ex: elevii cu frica fata de scoalasaudimpotrivacu succesgcolar.

Principii debaz6: (l) achizilia qi (2) generalizarcaqi discriminarea.
Achizitria:

Generalizarea$t

Generalizareaar
cbrora le coresPundrbsP
fie fricd de un animal sa
vor declan$asPaima.Et
repete toate exPerienl
experien{elorinva{ate. I
aclultri,poate s[ aibb incr
Discriminaread
diferen{ierii stimulilor.

c) condilionar

Ea imPlicd acli
Thordike gi Skinner.Tt
care pentru a se elibera
trebuiau s[ acfionezeit
pisicile au inv6{atsd ex
acestui exPeriment cd
efectalui. Orice act car
aceeagisitualie.Deoare
a lc
miqcarcarcsPectiv6
Deci, condilio
voluntar esteintbri sau
Thorndike a P
pentru consolidareaei
funcfioneazi doar Pcn
comPortamentelcexist
noile comPortamcntc
intAmpld duPa ele' f)e

comportamentului.
De exemPlu,c
negativ curent'
Acest model u
rata comPortamentel
tarnentelor (PcdcaPs
consecin{elor'

lntflrirea Poz

Condilionarea clasicb este un proces gradat, in care stimulul condi{ionat

dob6ndegtetreptat capacitateade a primi un rdspunsconditionat, datoritl asocierii sale
repetatecu un stimul necondilionat. Procesul avanseaz[ destul de repede la inceput,
prin mdrireaff de asocieri,dar existi gi o limit6, dupi care achizi{ia inceteazl.

18

Dacf, efectul
consccin[Efunclione
exercite efectul, deoa
primare sunt hrana
capacitateadeafi
premiile, etc. (trebuie

Gengralizarea$i abstractizarea:
Generalizareaare loc atucni c6nd exist[ similarit6li ale stimulilor condilionafi,
cirora le corespundr[spunsuri condi{ionatesimilare. De ex, daci un copil a inv6{at s6-i
fie frica de un animal sau persoaneirnbrdcatein alb, tot ceeace este similar acestora?i
vor declangaspaima.Ea prezintd o serie de avantaje,intruc6t subiectul nu trebuie s[
repete toate experienfele care prezrntd tr6sbturi comune, el face doar transferul
experien{elorinvdfate. Existd qi riscuri ale generahzdrli, de ex copilul crescut ?ntre
adulfi,poate s6 aibb increderein orice persoanbadultd.
Discriminarea are loc atunci cdnd rdspunsurile se diferenfiazd sub impactul
diferen{ieriistimulilor.
c) contlilionarefl operantd - incercareade noi rdspunsuri
Ea implicd acfiuni intenlionate. Cele mai importante cercetdri au fost fbcute dc
Thordike gi Skinner. Thorndike a rcalizat un experiment prin care plasa pisici in cutii,
carepentru a se elibera gi a ajunge la m6ncaretrebuiau sd indeplineascbalte sarcini. Ele
trebuiau s[ acfionezein mediul respectiv. Dupb mai multe repetlri ale expcrimnetului
pisicile au invd{at sd executerdspunsulaproapeimediat. Thorndike a constatatpe baza
acestui experiment cd una din cele mai importanteprincipii ale invSldrii este cel al
efectului. Orice act care produce o consecin{aplbcutb intr-o situa{ie datdva fi repetatin
aceeaqisitua{ie.Deoareceieqireadin cutie are o consecinfdplbcutd,accesulla mAncare,
miqcarearespectivda fost repetatdatunci pisicile se aflau din nou in cutie.
Deci, condilionareaoperantdse referd la invd{areaprin care un compodament
voluntar esteintbri sau diminuat prin consecin{esau antecedente.
Thorndike a pus bazele acestui rnodel de inv6{are, dar persona responsabild
pentru consolidareaei esteB.F.Skinner.el a afirmat cd principiul condi{ionirii clasice
funcfioneazd doar pentru un nr restrdns de cazuri.condilionareaclasici descrie cum
comportamenteleexistentc pot fi asociatecu noi stimuli, dar nu qi cum sunt asirnilate
noile comportamente. Dupa Skinner, acestecomportamentesunt afectatede ceeace se
int6mpl6 dupa ele. De aceea,condilionareaoperantSimplicd controlul consecintelorcomportamentului.
De exemplu,cxperimentullui Skinner cu porimbei din cutie, pozitiv m6ncare,
negativcurent.
Acest model utrlizeazdpatru proceduri de baz6: doud care intdresc sau mdresc
rata compoftamentelor (intarire) qi doui care sldbesc sau reduc ficcven{a comportamentelor (.pedeaps6).Fiecare poate fi pozitivi sau ncgativd in func{ie dc natura
consecinlelor.
int6rirea pozitivfl
Dacd efectul unei ac{iuni mbregte probabilitatea apariliei acliunii, aceast[
consecinf6 funcfioneazd cu rol de intdrire pozitivd. Unele int[riri pozitive par s6-qi
exercite efectul, deoarece sunt legate de nevii biologice de baz6. Astfel de intdriri
primare sunt hrana sau apa dacd sim{im lipsa acestora. Alte intdriri dob6ndesc
lapacitatea de a fi pozitive prin asociere cu intdriri primare: banii, status social,
premiile, etc. (trebuiesd manancidacdvrei sd te uili la tv).
19

Ceea ce func{i oneazdca intirire pozitivi intr-un context nu are acelaqi efect in
alt context.existdiferenfe individuale.
inttrrirea negativfl
Impactul intbririi negative este creqterea frecven{ei comportamentelor de
evitare, se deosebegtede cea anterioardprin acea c5 permite subiectului sd scape de
consecinlenegativeale acliunilor (rdspunsde evitare).acliunilese desfrqoardpt a scdpa
de stimuli negativi cum ar fi cdldura intens6, frigul, gocul electric. Ex, de multe ori
copiii 6{i fac lec{iile pt a evita b6taia.
Tendila de a derula ac{iuni pt a evita intf,roireanegativd se remarc[ in activitd{i
gcolarede intensificarea studiului pt a nu se ajunge la corigen{6,pierdereabursei.
Pedeapsa
Are rolul de a descregtefrecvenlaconduitelor sau a le anula.
Pedeapsa pozitivd are loc atunci c0nd un comportament este urmat de
evenimentestimulatoare,pedepse.Ea nu se identific[ cu intdrirea negativ5,Prima duce
la diminuareafrecven{eicornpoftamentelor, ceade-a doua areca efect creqterealor. De
ex, studenfii invald sd nu supereprof cu care au examene,deci compoftamentelede
tipul expresii vbale de indignare se vor diminua, anula (pedeapsapozitivd). Atunci c6nd
studen{iivin la curs pentru a evita restan{a,avem de-a face cu intdrire negativb.
Pedeapsa negativd are loc atunci c6nd scade rata comportamentului datoriti
aversiunii fa(i de pierdereaconsecin{elorpozitive.
Principii de bazd, (inva{6 asocieri intre comportament qi consecintele lui):
modelarea gi asarnblarea.invS{area deprinderilor se bazeazd pe acest principiu.
Deprinderile sunt ac{iuni care sedesfbgoardcu control congticnt redus, cu multd
precizie, fbrd un efort prea mare. Prin modelare, pe baza principiului paqilor mici
recompensa{igi orienta{i spre scop final, invb}area ac{iunilor automatrzatese poate
inftptui la om qi la animale,pe tot parcursul viefii. La inceput, ac{iunilc iau forma unor
aproximalii succesive,destul de indepdrtatede model.Fiecareacliune este unnatd de
recompensd.Treptat aproxima{iile devin tot mai apropiatede }inat fina16.
dS?rrdtrureaobsewa(ionald
Se disting doud modalit[li de invdlare prin observa{ie:
- estenevoie de anumite condilii pentrua se petrec invb{areaobserva{ionald.De
ex, atunci cdnd observ6m alte persoanerecompensatesau pedepsitepentru
anumite ac{iuni, iar noi vom cregte sau scddeaanumite comportamente,in
funcfie de consecin{eleobservate.
- observatorul imitd comportamentul sau un model chiar dacd model nu
primegtevreo intdrire saupedeapsbpe parcursulobserva{iei.

20

Bandura este resPo

important al teoriei social cc
un film, deseneanimateobs
adultd.
Acest model de in
importan{a diferen{elor ind

cognitivd.
ComPortamentul P
precedente ale comPortam
ulto.u in situalii similare,de
situalii. Cele mai multe corr
individul va invdla sd aleag
imprejurarile in careacelaq

Bandura este responsabilpentru acest model de ?nv6{are,el este un element

importantal teoriei social cognitive. In studiul sdu a ardtatc[ un model de agresivitate,
un film, deseneanimateobservatede copii vor determinaprezcn{aagresivitalii la vdrsta
adultd.
Acest model de invSlare este unul din cele mai eficiente. El accentueazd
importanfadiferenlelor individuale in inv5{area experienlelor sociale qi dezvoltarea
cognitivd.
Comportamentul persoanei intr-o situafie dat6 este in fc{ie de intlririle
precedenteale comportamentului prpriu in situalii similare sau observaliile asupra
altorain situalii similare, de caracteristicilesituaJieigi dc mosul in acre se raporteazdla
situa{ii.Cele mai multe comportamentesocialenu sunt uniform recompensate,de aceea
individul va invSla sd aleagdcontextul in care un anumit comportamenteste adecvatqi
imprejur6rilein care acelaqicomportamentestenepotrivit.

21

ABoRDAREA
cocNrrrvA a ixvAlAnrr

Modelul Proceslrii inforr

Elementeale abordtrriicognitive
incd de la sfdrgitul anilor 1800, cdnd a inceput studiul invS{6rii, gi pAnSrecent,
aproape toate cercetdrile care se focalizau pe invdfare se realizau din perspectiva
behavioristd.Insd, incep6nd cu anii 1960 gi 1970, atunci cdnd oamenii au realizat cd ei
sunt activi, psihologii educa{ionaligtiau inceput sd fie interesafi cum inva{6 oamenii
concepteleqi cum rezolvd ei problemele. Cerecetdrileau evidenliat faptul cb oamenii
fac mai mult dec6tsd rdspunddla intdriri gi pedepse.
Perspectivacognitivi poate fi cel mai bine descrisddrept o infelegeregenerald
asupra pcrspectivei filozofice. Aceasta inseamnd cb teoriile cognitive impdrtdgesc
aceleaqinofiuni de bazd referitoare la inv[{are gi memorie. Teoreticienii cognitivigti
cred cd invlfarea este rezultatul incerclrilor noastre de a da un senslumii. Pentru
a face acest lucru, noi utilizdm toate instrumentele mentale pe care le avem la
dispozifie. Modul in care in{elegem situaliile, credin{ele, aqiteptdrileqi sentimentele
noastreinfluen1eaz6,
cam qi ce inv6lam.
Teoriile behavioristegi cele cognitiviste diferd in abordareaa ceea ce este
invbJat. Din perspectiva cognitivd, cltnoaqterea este invdfatS, iar schimbbrile din
cunoagteredetemina schimbiri in comportament"Din perspectivdbehavioristS,noile
compofiamente sunt inv6{ate. Atat teoriile behavioriste, cdt gi cele cognitiviste
considcr5cd intdririle sunt importante in invdJare,dar din motive diferite. Behavorigtii
afirmd ci int[ririle consolideazdr[spunsul (daca fac curdfeniepot primi o bomboand);
cognitiviqtii vdd int[ririle drept o sursEde feed-back(pentru a putea primi o bomboanb
trebuie sifac cur6!enie).Acest feed-back furnizeazdinformaJii desprece esteposibil sd
se intAmple dacd compoftamentelesunt repetate.Din perspectiv6cognitivh, intdririle
gi, de aceea,conduc spre un sensal inlelegerii gi
servescpentrua reduceincer-titudinea
stdpAnirii.
Abordarea cognitivd a invdldrii vede oamenii ca procesori activi de int-ormafii.
Ei rnrtiazd experienle care conduc la inv[farc, caut[ informa{ii pentru a rezolva
probleme gi reorganrzeazdceeace ei r;tiu deja pentru a achiziliona noi informalii. in loc
sd fii influen{atpasiv de mediu, oamenii aleg activ sd exerseze,sd acordeatenfie,sd
ignore gi sd dea alte raspunsuripe m[surb ce urmbrescun anumit scop.
Abordarea cognitivd sugereazd,de asemenea,cd una din cele mai importanetc
infltren{e in procesul invS{drii este ceea ce individul aducein situaliile particulare de
inv[{are. Psihologii cognitivigti devin din ce in ce mai interesafi de cunoqtinlele
prezente ?nainteainva!6rii. Ceea ce noi gtim deja determind in mare misurl ceea ce
vom asimila, memora gi uita. Ei sunt interesa{i,de asemenea,de structurile cognitive
variate sau sistemede cunogtin{e,precum qi de proceselecare creeazdqi care schimbd
acestestructuri.
Pentru c5 cognitivigtii se focalizeazdpe diferen{eleindividuale gi de dezvoltare
care apar in cognilie, spre deosebirede behaviorigti,nu existl legi generalecare se pot
aplica at6t la animale, cit gi la oameni. Acesta este unul din motivele pentru care nu
existbun singurmodel cognitiv teoreticprivind inv6{area.

22

Decider e

Pier der e
per m anen

Fisuranr. l: N4

Modelulprocesirii informafiei

Controlulexecutival proceselor

t1

I
Memorie
de scurtd
durat6

Registru

E l a b o r a r eg i

Memorie
de lungd
duratd

(Memori e

senzorial

<-

D e c i d e r egi
Dec id e re

P ier d e re
per m a n e n ti

interferen!6

Pi e rd e re

U i tare

P i e r d u t i9 i i n d i s p o n i b i l d
sauposi bi lde recuperat

p e rm e nenti

Figuranr. 1: Modelul procesbriiinforma{ionale(adaptaredupb Gagne).

23

Mintea umand se asemam[ndcu aeaa unui computer.Ea asimileazdinforma{ii,

opereazL, i$i schimbd forma gi confinutul, stocheazd gi locahzeazl, genereazd
rdspunsuri. De aceea, procesareapresupune adunarea qi reprezentareainforma{iei codarea, pSstrarea informa{iei - reten{ia; qi aducerea informatiei atunci c6nd este
nevoie - recuperare.
Modelul prezentat mai sus este tipic pentru procesareainforma{iei. Cele trei
cdsu{esunt structuri cognitive undeinforma{iapoate fi pdstratdEi transformatd.s6ge{ile
sugereazl fluxul informa{ional. C6su{a de sus sugereazdcontrolul proceselor care
afecteaziafluxul informalional prin sistem.
Registrul senzorial: stimulii externi din mediu (vizuali, sunete,mirosuri, etc)
ne bombardeazd constant receptorii. Receptorii sunt componente ale sistemului
senzorialpentru vedere, auz, gust, miros. Sistemul de receptori este denumit registru
senzorial.
Patternurile activitdfii neuronale produse atunci cdnd stimulii ating receptorii
dureazdscurt timp (1-2 sec). Totugi, ?n acestinterval avem posibilitateade a selecta
informa{ia gi de a o procesa. Existd c6teva activitdli care por fi utilizate pentru a
experimentaaceastl pdstrarea informaliei senzorialein registrul senzorial.
De exemplu: apasali ugor degetul pe bra{. Sim}i{i senza{iaimediatb. Opri{i-v5
din apbsare qi constata{i cum senza{ia se risipegte. La inceput re{ine{i senza{ia de
apdsare,darapoi doar v5 aminti{i ca bralul v-a fost apdsat.
In exemplu anterior,,inputurile senzoriale se pdstreazdfoarte pufin dupd ce
stimulul a dispdrut.Putem sim{i urrna ap[sdrii dupd ce stimulu a dispdrut.De aceea,pt
I-2 secunde, datele experienlei senzoriale r6mdn intacte.se pare cd informafia
senzorialdeste refinutd de registrul senzorial intr-o form[ care asatnbleazbsenzafiade
la stimulul original. Senza{iilevizuale sunt codateugor de registru drept imagini, iar
senzafiileauditive drept patternuri de sunete.
Pt cb registrul senzorialpdstreazdtotul doar pentru putin timp, avem gansade a
da un sens acestuia, de a-l organiza.organizareaeste nccesarS,deoareceexistd mult
mai multa informa{ie disponibild in sistemul senzorial dec6t poate intra in urmdtorul
sistem - rnemoria de scurtd duratd. in loc sd percepem totul, acordlm aten{ie doar
anumitor trdsdturidin totalul con{inut al registrului senzorialpi cdutdrnpatternuri.

recunoa$temPattemurilePr
completa.
Iluziile percePtive
principal).
Rolul atenfiei

Sim{urile noastre
trebui s6 Perce
at
Dacb
temperaturi, via{a nu ar f
al1ii, noi selectbmdin toa
limitatd. De obicei ne focu
conclucem, sd tehnoredac
realizlm mairnmulte ac{iu
multe Procesecare ncces
Menlionbm cb elevii sur
infonnalii.

Memoria de sct

Odatdtransfotma
scnzorialPot intra in sist
lnforma{iile Pot fi Pdstra
multe PersonacrePet6 in
concentrdmasuPrainfonr
de scurtd durat6'
Memoria dc sctt
ncrePetate,9i de nr de ite
putem reline in mcmorta

Memoria de lu

ExisthcAtevadit

Influen{a percepfiei
Percep{iase referb la in{elesul pe care-l ataqaminformaliei recep{ionateplin
intennediul simlurilor. Acest in{eles este construit parfial din realitateaobiectivb gi
pa(ial din modul in care noi organizdminformalia.
De exemplu:
13, se aseam6nlcu B sau nr. I 3.
Primele studii asupra percep{iei au fost realizate de gestaltigti. Curent de
origine german6,(inseamndpattern sau configurare in lb germand)se referd la tendinla
oamenilor de a organrzainforma{ia senzorialdin patternuri sau relafii pentru a oferi un
sens lucrurilor qi lumii. Principiul de bazd este Pragnunz, care postuleazb cb noi

24

lnput

Capacitate

M."tt"t=
P[strare

',11,

ZA

er
le
re
))
ri
u

a-l
patternurile prin reor ganizareastimulilor pentru a-i simplifica, pentru
recunoa$tem
completa.
(fond
Iluziile PercePtive sunt un alt principiu de bazia al gestaltiqtilor
principal).
Rolul aten(iei
fiecare secund6'
Sim{urile noastre sunt bombardate cu imagini qi sunete in
miqcare, miros,
sunet,
culoare,
de
varia{ie
Dac6 at trebui s6 percepem fiecare
qi
ignorandu-i pe
stimuli
unor
atenfie
temperatur6,viala ,ru u, fi posibild. Acord6nd
aten}ia este
Dar
procesate.
poate
fi
al1ii,noi selectamdin toate posibilita{ile ceca ce
lucru: sh
singur
unui
asupra
limitatd.De obicei ne focusam aten{ia atunci cAndinv[{bm
ac{iuni,
de
cu astfel
conducem,sd tehnoredact[m , etc. Dup6 ce suntem obisnuili
muzic[. Aceastapt cd
realizhmmaimmulte ac{iuni deodatd:tehnoredactdmgi ascultim
odat6 cu practica'
multe procesecare necesit[ atenfie gi conccntrarese automattzeazd
de selecfie de
capacitatea
priveqte
ce
Mcn{ion6m cE elevii sunt diferi{i in ceea
informafii.
Memoria de scurt[ duratl
din registrul
odatd transformatdin pastternuride imagini qi sunete,informa{iile
20 de sec.
carn
Ele stau acolo
senzorialpot intra in sistemui memoriei de scurtr durat6.
utilizate. Pt a preveni uitarea'
lnforma{iile pot fi p[stratc rnai mult timp doar dacd sunt
nevoie de ele' Atdt timp cat nc
multe personacrepetn informaliile p6nd cand nu mai au
sunt disponibile in memoria
elc
timp
concentr6masuprainforma{iilor gi le repet[m. atat
de scurtddurat6.
pdstrareainformaliei
Memoria de scurtd durat6 este limitatb de timp privind
experimentaleevidcn{iazhcd
nerepetate,gi de nr cle itemi care pot fi relinutri' Situa{iile
putem rcline in memoria de scurtdduratdde la 5 la 9 itemi.
Memoria de lungl durati
Existd catevadiferenla intre memoria de scruta9i lungS durat6:
Memoria de scurtfl duratd

Memoria de lungi duratl

lnput

Foarte repede

Mai lent

Capacitate

Limitata

Practic nelimitatd
Practicnelimitath

Mentinere

Depinde de organtzare

25

Informalia pdtrunde in memoria de scurt6 duratd foarte rapid. Mai mult timp qi
pu{in efort sunt necesarepentru pdstrareapt un timp mai lung.in timp ce capacitatea
memoriei de scurti duratd este limitatL, capacitateamemoriei de lungb duratd este
nelimitatd. Odata ce informa\ia a pbtruns in memoria de lung6 durat[, ea rdmdneacolcr
perrnanent.Teoretic, ar trebui s5 fim capabili s6 ne amintim cdt ne dorim pentru cit
timp ne dorim. Binein{eles, problema este sd g6sim informafia de care avem nevoie
cdnd avem nevoie. Accesul nostru la informa{ia in memoria de scurtd durati este
imediat: un mod de a defini informafia in memori de scurtd duratd este ce g6ndim
desprein momentul respectiv.insb accesulla memoria de lungd durat5 necesitdtimp gi
efort.

Informaliile carescmnifica{ie, aminuntele,

noastrl.

Cauzele sunt I
creierului. O inva{arener
este necesar)sau suPrain
memorie ca qi liPsaei'

Schemele mnezice
Datele structurate se numesc scheme. Propozi{iile sunt suficiente pt
reprezentareaunitdfilor mici de in{eles, dar ele sunt insuficiente atunci cdnd trebuie sd
reprezentbmseturi mai largi de informalii organizate. Schemelene ajutb sd cdutdm
informalii specifice intr-o situa{ie particulard,ce anume sd aqteptam.schema
este ca un
stereotip, specificdnd rela{ia standard gi secven{a sau evenimentul implicat intr-un
obiect sausitua{ie.
Mulli cognitiviqti considerdcd schemelesunt necesarept a infelcgeprocese.Pt
a infelege o istorisire, noi selectbm o schemd care ne pare adecvatd.Apoi utilizdm
accwst cadru pt a decide care detalii sutn importante, ce informa{ii sd cdutf,m,ce sb ne
aducem aminte. Schema este deci o teorie despre ce ar trebui sd se intdmple in
povestirea respectivd.Fdrd schernear fi foarte dificil s[ in{elegem texte, lecliile din
clas6"
Memorie si uitare
Multe din datele memoriei noastre se degradeazh,drspar.Intervine proccsul
uitdrii, fenomen natural, necesarqi normal. Ea intervine ca o supapdcare lasd sb se
scurgdcecace nu mai corespundenoilor solicitbri. in raporl cu memoria care tinde sd
pbstrezeinforma{iile,uitarcaesteun fenomennegativ.In raporl cu practiciiecotidiene,
cu nccesitd{ilepractice,ea esteun fenomenpozitiv.
Liitarea estc un fenomen natural, pozitiv gi necesardoar in anumite condifli,
cdnd acesteanu sunt respectatc,ea devine o piedic6,o povard pt memorie care trebuie
si-qi reia pdroceselede la inceput.
Formele uitirii:
- uitareatotalS,qteregerea,dispari{iaintegralda datelor meorategi p6strate.,
- reproducerigi recunoa$teripariiale, mai pufin adecvatesau chiar eronate,
- lapsusuri,uitareamomentan5,exactpt perioadac0nd ar trebui sd ne amintim.

26

Curba silabelor
inv6{are, aPoi din ce in c
func{ie de vdrstd9i altc P
Uitarea Poate fi
Cel mai sigur mijloc est
pe separareain timP a
integral[ a materialului 1
gi oboseala.Productivdr
20 minute sau 1-2 zlle)
pc redareactt cuvinteP
recitirea textului' De a
productiv[ dec6trePeti
,ro* combateuitarealuj

p$r
rtea
:ste
olo
cit
oie
ste
im
qi

Ce uitdm?
Informa{iile care-gi pierd actualitatea,care se devalorizeazl, care nu mai au
semnificalie,aminuntele, detaliile, dar qi informa{ii necesarecu semnifica}iept reuqita
noastri.
De ce uitdm'l
Cauzele sunt numeroase: oboseald, surmenaj, anxietate, imbolndvirea
creierului.O inv6{arenerafionald,care ia fbrma subinvf,{drii(ma i pu{ine repeti{ii decAt
estenecesar)sau suprainvdf[rii (prea multe repetilii) este la fel de periculoasdpentru
memorieca qi lipsa ei.
Care este ritntul uitdrii?

pl
sd
rn
rn
n
)l
n
3
I

'l

Curba silabelor {brd sens a lui Ebbinghausaratd cd uit6m masiv imediat dupb
invi{are, apoi din ce in ce mai lent pdnb la stagnare.uitareaare ritmuri diferen{iatepi in
func{iede vdrstd qi alte particularitd}ipsihoindividuale.
Uitarea poate fi combitutd prin eliminarea cauzelor care duc la instalareaei.
Cel mai sigur mijloc esterepetarcamaterialului de memorat.Repetifia eqalonatL,bazatd
pe separareain timp a repetiliilor este mai productivd decdt cea comasatd(repetarea
integralda materialului p6nd estememorat),deoareceinldturd monotonia, uniformitatea
gi oboseala.Productivdesterepeti{iacare se realizeazdlaanumiteintervalede timp (520 minute sau 1-2 zlle) imediat dup6 memorare.Repeti{ia activ6, independentd,bazatd
pe redareacu cuvinte proprii a unui text este superioararepetiliei pasive,bzate doar pe
recitirea textului. De asemenea,repeti{ia inc[rcatd de sens gi semnificalie este mai
productiv6decdt repetifia mecanicd(repet6ndmaterialul ?n diferite forme 9i combinalii
vom combateuitarealui).

27

APLICATII ALE ABoRDAnTToR BEHAVIoRISTE

t

ix;coerA

Principiile invbfdrii behavioriste pot fi utilizate in activitatea educa{ionalScu

scopul imbundt5lirii managamentuluiclasei de elevi. Metodele care vor fi abordatepe
parcursul acestui curs pot ajuta viitorii sau actualii profesori in creareaunei atmosfere
educationalesin5toase.
Tehnici de accelerare a comportamentelor pozitive
Un comportamentpozitiv esteintbrit indiferent de domeniul de referin{b:fie c5
este vorba de silabisirea cuvintelor sau lovirea unei mingi. Dupd cum am studiat in
cursul anterior,o acliune urmatd de o intdrire va fi repetatdin situafii similare.
La o prim[ vedereni s-ar pdreac5 esteextrem de ugor s[ utilizdm acestetehnici
(intdrire a comportamentelorpozitive), dar ele solicit6 un efort substan{ialdin partea
profesorului. Comportamentelegregite se identificd u$or. Comportamentelepozitive
sunt adeseascf,patedin vedere.Cu tofii tindem sd fim buni critici. Este mult mai uqor
sd observiceeace estegregit,decdtceeace estebine.

f;ntirirea prin atenfiaprofesorului

C61iva psihologi vor spune cd profesorii trebuie sd recunoasci gi sb
conq;tientizeze
progreselcelevilor. Desigur cb aten{iagi rccunoaqtereprofesoruiuipar sb
fie celc mai la ?ndemdn[ intdriri pentru elevi. Dar aten{ia profesorului ac\ioneazd
intotdeaunaca o intdrire pentru majoritateaelevilor?
Un studiu experimentalcondusde Madsen,Becker qi Thomas(1968) poate sd
ofere un rdspttns intrebdrii anterioare. Acest studiu are in vedere 2 cazuri de elevi
problemd,care-qipetrecjumdtate din timpul de la gcoali implicali in bdt6i, distrugerca
proprietd{ilor gcoiii gi perturbarea colegilor. Au fost testate mai multe aborddri ale
acestorcomportamente.Stabilireaunor reguli ale claseigi repetarealor acestorelevi nu
a dat roade. Ignorarea compofiamentelorinadecvatepi accentuareanormelor a rdmas
tot fbr[ ecou.
Apoi, profesorul a inceput si laude gi sd ofere aten{iecelor 2 elevi atunci cdnd
ei lucrau constructiv.Profesorul spuneadeseori:,,imi place modul in carc lucrali atdt de
atent!". in continuare.el a inceput si alcdtuiascireguli mai explicite qi s5 ignore orice
infracJiune.Aceasti combinare de stabilire qi men{inerede reguli explicite, de ignorare
de probleme comportamentale gi lIudare a comportamentelor pozitle pare cd
func{ioneazd. Pentru prima datd a apIrut o scddere/decelerareconsiderabild a
comportamentuluidisruptiv. Profesoruls-a intors apoi la procedeeleiniliale pe care lea utilizat inainte dc incepereastudiului experimental.Rata comportamentelordisruptive
s-a reinstalat,astfel cb devine evident faptul cb doar combinureu de regului, Iaatle gi
ignorare reprezinti ingredientul eficient. CAnd profesorul a reinceput sh utihzeze
aceastdcombina{ie,comportamenteledisruptive au reinceputsd scadd.

Lauda 9i ignorar

Plecdnd de la aces
aten{ie comPortamentelor
comportamentelegreqite.'
sb agteptdmca el sd ne tez
vedere faPtul cd aceast[cc
eliminarea lui total6. Numt
avea nici un efect asupra
laudei gi a ignorarii funclir
sau doar ca Partea unci str

O a doua conside
in cercetare se bazeazdP
intot<lcaunalauda estc uti
lauda trebuie:

L sd fie contingc
2. sd sPecificecla
3. sb fie credibila

Clu alte cuvinte

comportamentbine definit
Profesorii care nu
eficient lauda' Cercetdril
pentru care cstc lAudatur
cotnpofiament qi lauda, d
un profesor. CdteodatS.I
adecavtsau chiar laudd u
atunci cdnd ProfcsorulsP
nu sc Potrivesc'
C6tevaidei Pent

F-itriclcu"iqi sisle

1. asigura{i-v[c
utiliza{i intim
2. asigurati-vbc
l6udate.Pute
timP Eiintr-o

Recunoaste(ire

l. recomPensa
daci particiP

Lauda qi ignorarea ca procedeu universal

cu
pe
)re

ia

'n
:i
q

Plec6ndde la acesterezultate,mul{i psihologi au incurajat profesorii sb acorde

aten{iecomportamentelorpozitive, sd utilizeze llber laudele gi sd ignore greqelile gi
gregite.Trebuie sd acorddm atenfie acestui procedeu,dar nu putem
comportamentele
sdagteptdmca el sd ne rezolve toate problemele care apar in clasd.Trebuie sd avem ?n
vederefaptul cd aceastdcombina{ie duce la tmbundtalirea comportamentului,gi nu la
eliminarealui total6. Numeroasestudii au relevat cd utilizarea exclusivd a laudei nu va
aveanici un efect asupra compoftamentelordisruptive. Putem considera cd utilizarea
laudeigi a ignorarii funcltoneazdeficient doar pentru comportamenteleugor disruptive
saudoar ca parte a unei strategiimai complexe.
O a doua considerafieare in vedereutilizarea laudei. Rezultatelepozitive ghsite
in cercetarese bazeaziape utilizarea atentd gi sistematicd a laudei. Din pdcate, nu
intotdeaunalauda este utilizatd efrcient gi intr-un mod adecvat. Pentru a fi eficientd
laudatrebuie:
L sd fie contingentdcomportamentuluicare trebuie intbrit,
2. sd specificeclar comportamentulcare trc:buieintf,rit,
3. sb fie credibil[.
Clu alte cuvinte, lauda trebuie sd fie o recunoaqtere sincerd a unui
comportamentbine definit, astfel incdt elevii sd in{eleagdreaclia profesorului.
Profesorii care nu primesc o instruire specializatdadeseanu utilizeazb corect ;i
eficient lauda. Cercetdrile indicd cd profesorii rareori speci{icE clar comportamentul
pentru care este laudat un elev. Bineinleles cd unii elevi pot in{elege conexiuneaintre
compoftamentgi laud6,dar, de cele mai muite ori, elevii in{elegmai pu{in decAtcrede
un profesor. C6teodatd,profesorii nu utiltzcaz6,lauda contigent cu comportamentul
adecavtsau chiar laudd un alt comportament.Se intAmpld ca lauda sd nu parb sincerd
atunci cdnd profesorul spuneiucruri pozitive cu o expresiefacialE r;i un ton al vocii care
nu sc potrivesc.
CAtevaidei pcntru utilizarcaadecvatda laudei:
Fili clori Si sistematici aturtci cdnC utilizali lattda:
1. asiguraJi-vdc5 lauda este legatb direct la comportamentul adecvat qi nu o
utilizali intdmpldtor.
2. asigurafi-vb cd elevii inleleg acliunilc specifice sau realizdrrle care sunt
l6udate. Putefi spune: ,,Ai adus materialele pe care \i le-am imprumutat la
timp Ei intr-o condilie excelentd"in loc de: ,,Ai fost foarte responsabil".
Recunoaste(i real izdr il e or igin u I e:
1. recompensaliatingcreaunor scopuri spccifice, nu doar participarea,numai
dacdparticipareaestescopulmajor al activit5lii.

29

2. fi1i atenfi s[ nu recompensali studen{ii neimplicali doar pentru ci au fost

aten{i gi nu au conturbatclasa.
3. legafi lauda de imbundt[{irea competen{ei elevilor sau de valoarea
realizlrilor lor. Puteti spune:,,Lucrezi mult mai atent acum. Am observatcd
verifici de dou[ ori rezultatul problemei. Acesta este un obicei pe care
trebuie s6-l dezvolti in continuare.Rezultateletale reflectd munca ta atent6."
, in loc si spunemsimplu: ,,Foartebine. Ai cea mai mare notd din clas6".
Stabilili standarde pentru lctude bazate pe pe abilitdtrile individuale Si
I imitaril e el evului implicat :
l. lsudaJiprogresul sau realizdrllein relafie cu eforturile trecuteale elevului.
2. focusa{iatenlia elevului pe progreseleproprii, nu in compara{iecu al1ii.
Atribuili succesul elevului efortului ^p'i abilitdtrii, astfel fncdt el sd
dobandeascd increderea cd succesul poate fi atins:
l. evitali sugerareacf, succesul se bazeazd pe noroc, ajutor in plus sau
materialeugoare,
2. cere{i elevului sd descrieproblemelepe care le are qi cum lc rczolvd"
F-ace{i ca lauda sdJie tntr-adevdr intdrire:
L evitali utilizarea excesivda laudei asupra unui elev, astfel incit s5 atrage{i
aten{iaintregii clase. S-ar putea ca elel'ul respectiv s6 fie pus intr-o situa{ie
nepldcutS.
2. nu oferili laude nemeritatedoar pentru a contrabalansaegecul.

Alternative la comportamentele problemi

Comportamentelc negative (lovirea sau uitarea temei pentru acasd) pot fi
vdzute drept absenfb a comportamentului pozitiv. O modalitate de a face fa$
comportamentelorproblemd este intSrirea comportamcntelordeziderabileatunci cAnd
eie au loc. Dacb se incearcd doar oprirea compofiamentelor negative"fird a oferi
alternativi:,elevii igi vor gbsi singuri ceva care sd le inlocuiascbNoua situa{iepoate fi
la fel de rea saumai rea decdtoriginalul.
Practica pozitivl
este o strategie care ajuth elevii sd inlocuiascd un
compoftamentcu altul. Aceastb abordareeste adecvatSerorilor academice(rdspunsuri
gregite).Atunci cdnd elevii gre$escun rdspuns,trebuie corecta{icAt mai repedeposibil,
astfel incdt sd repeterbspunsulcorect.Acest principiu poate fi aplicat atunci c6nd elevii
incalc6 regulile clasei. In loc sd fie pedepsi{i,elevilor li se poate cere s5 exerseze
ac{iuneapozitivE.
O altd abordarepentru a descregtecomportamenteleindezirabile este oferirea
unei altemative care implicd intdrirea negativI" Practic, aceastdinseamnd sd spunem
elevilor cd dac[ incetezi sd mai faci lucrul x ;i incepi sd faci lucrul y, poti s[ iegi din
situa{ianeplicutd.

Selectareacelor I
intr-un mod hazardant.
contingent inv6fdrii sauct
Un ghid folosito
numit astfel duPd Davit
frecvenfd mare (activita
comportament cu o frecr
regulii bunicii: ,,Primada
Pentru mul1i elev
revistelor pot fi activita{
pentru elevi este sd dete
ajunge sb sPunem elevi
deoparte acel lucru PAna
respectiv.
Pentru o bund a
comportamentulcu frecv
O alt[ metodd Pt
acest fel vom identifica d

Ce ttriPlace?

I . Matcriilemcl
2. Cele trei lucn
3. Dacd a$ ave
atunci aqface
4. Cele dou6du
5. in Pauzecel t
6. Dacda$avea
7. Trei sarciniP
8. Celc douaPc
9. Acas6.cel m

AdaPtareduPaI

L-Atevaidei Pen

Asigura{i-vhca to{i
privilegii qi alte recofilP

L alcdtuili o I
intdririlor'
2. stabili{i stan
recomPens

)st
ea
)d
re
,,

It

Selectareacelor mai bune intflriri. Mulli profesori tind s[ ofere recompensele

intr-un mod hazardant. Asemenea laudei, acordarea de privilegii qi recompense
inv6fdrii sau cornportamentuluipozitiv, determindcregtereaacestora.
contingent
Un ghid folositor pentru selec{ionareaintdririlor este principiul Premack,
numit astfel dupd David Premack. Dupd acest principiu, ufl comportamnet cu o
frecven{i mare (activitate preferatb) poate fi in mod special intdrit pentru un
comportamentcu o frecven!5 redus[ (o activitate mai puJin preferat6). Este asemeni
reguliibunicii: ,,Primadatd faci ceeace vreau eu, apoi pofi s6 faci ceeace vrei".
Pentru mul1i elevi vorbirea, migcareaprin clasd, statul l6ngd un prieten, citirea
revistelorpot fi activitSli preferate. Cel mai bun mod de a alege intdririle adecvate
pentruelevi este sd determindmceea ce le place sd facd in timpul liber. Dacd vom
ajungesd spunem elevilor: ,,Nu mai ft acel lucru 9i fii atent!" Sau ,,Te rog pune
deoparteacel lucru pdnd la sfdrgitul orei" am gbsit cea mai bund int6rire pentru elevul
respectiv.
Pentru o bund aplicare a principiului Premack, trebuie sd apard prima datd
comportamentulcu frecven{dredus6.
O alta metodd pentru a aplica acestprincipiu este aplicareaunui chestionar.in
acestfel vom identifica direct, de la elevi, compofiamentelcpreferate:

Cettriplace?
l. Materiile mele Preferatesunt:
2. Cleletrei lucruri pe care imi place si lc fac c0nd sunt la gcoaldsunt:
3. Dacd ag avea in fiecare zi de qcoald 30 de minute sd fac ceea cc vreau,
atunci ag face:
4. Cele doud dulciuri preferatesunt:
5. tn paur. cel mai mult imi place(trei lucruri):
6. Dacda$avea 100.000lei, aqcumpdra:
7. Trei sarcini pe care le-agreahzain clasdsunt:
8. Cele dou6persoanecu careaq lucra in clashsunt:
9. Acas[. cel mai mult imi place (trei lucruri):
Adaptaredupb Blackman&Silberman( 1975).
Catevaidei pentrua accentuacomportamcntulpozitiv:
probleme,primesc laude,
Asigurali-vd cE to{i elevii, chiar qi cei care vd cavzeaz7a
bine:
ceva
tealizeazf,
privilegii qi altc recompenseatunci cAnd
l. alcdtuili o listd cu toli elevii clasei, astfel incdt s[ avefi o evidenla a
intdririlor.
2, stabilili standardcpentru intdriri, astfel ca tofi elevii sb aibd gansasd fie
recompensali.

31

Stabtlttri o varietate de tntdriri:

1. lasati elevii si sugerezepropriile intiriri sau alege{i dintr-un ,,meniu" de
intdriri.
2. vorbili cu alli profesori saup[rin{i desprecategorii de int[riri.
Utilizali principieil Premarck pentrw a identffica tntdriri eficiente:
L urmdri{i ce fac elevii in timpul liber.
2. nota\i cui ii place sf, lucreze in grup. $ansa de a lucra cu prietenii este
adeseao bun6 intirire.

DNZVOLTAREA DE NOI COMPORTAMEI\TE

Ce se intAmpli dac6 comportamentul pe dorim s6-l dezvoltim nu apare?Un
profesornu poate furniza o consecinfbpozitivl pentru o ac{iunecare nu a avut loc.
Vom vorbi despre trei procedeecare ajutd elevii sd dezvolte comportamente
pozitive: cueing (replicarea), modeling (modelarea) gi shaping (formatare, int6rire
gradatd).
Cueing gi prompting (indicarea qi sugerarea)Stimulare qi Restimularc
Indicareaesteun stimul care furnizeazdinforma{ii desprecomportamentulcare
este adecvat ;i care va fi intdrit intr-o situafie particularb. Ea este folositoarea atunci
cind ajutdm elevii si demonstrezecI sunt capabili fizic sE realizeze un lucru, dar
rareori sau niciodath singuri. Fiecare elev este capabil sd iqi preg[teascdmaterialele
imediat dupa ce a sunat clopo{elul, dar pu}ini vor face acest lucru automat. Clopo(clul
poatefi consideratindic'arer i dar mulli elevi au invilat s5-1ignore.
Problema care apareintr-o astfel de situalie este sd inva{Emelevii sb r[spunda
intr-un mod pozitiv (implicarea ?n sarcind)unui stimul antecedentapdrut in mediul lor
(clopo{elul). O abordarepoate sugerautllizareaunui stimul adilional- sugerare/promptimcdiat dup[ cc primul stimul a aphrut.
Un exemplu de strategie care poate fi utilizati pentru a invbfa elevii sd se
irnplice?nsarcindimediat dup[ ce clopo{elula sunateste:
f . in prima zi, profesorul incepe si spun6:,,Pierdemcam mult timp chiar dupb
ce sund clopolelul gi pdnd sE ne apucdm de lucru. Am elaborat un nou
sistemcare si ne ajute sd realizdmacestlucru mai repede.Atunci cdnd suni
clopolelul, .zoi declanqagi eu o sonerie. CAnd fiecare elev este gata pentru
incepereaorei voi opri soneria.".
2. profesorul implementeaz[proceduradupd ce a auzit clopofelul.
3. pe parcursul primei siptdmAni, profesorul continui procedeulgi laud6 elevii
care sunt gata pentru leclie imediat dupi ce a sunatclopo{eiul.
4. pe parcursul celei de a doua sipt[mdni, profesorul incepe sd aqteptemai
rnult pdnS sf, porneascd soneria, dar continud sd laude elevii care sunt
pregbti{i pentru activitate.
32

5. la sfdrqitul sdPtd
continud s[ laud
Becker Ptectzeazdc
se utilizeazd cv succesatun
chiar inaintea stimulului ct
rdspund6primului stimul qi
Modelarea a fost
exemplu :

Un profesor Preo
privitoarela Profe
ne-tradilionale
Pen

Cercetdrileindicd c
seamade toate elementele
care au aceeaqivdrst6ou a s
in situafiile in care
alege o a treia: shaPing-Ji
Aceastd metodd st
atingcrcaunui scoPsaurca
I)e ex. un elev ca
clasS:la un joc din cadrtr
mingea gi astfel sd refuzes
In acest caz clew
condus spre un comPortar
ajunge sEurascdclasa,disc
O modalitatcdc a
amintite. Aceastainscamn
profesorul va imPdt'{icom
atingc treptat.Existacdtev

I . fntdrireofiecar
2. intdrirea inthu
comPoftament
nu prea corectl
fiecarc noudPr
J. intdrirea Perio
dorit, dar doar
accstcomPort
care vorbeqte
prelungi grada
4. intdr"treaPeria
activitSli Pent
intlreasc[ cele

5. la sf0rgitul sdptdm6nii,profesorul nu mai utilizeazd soneria suplimentar[ qi

continud sd laude elevii care sunt gata de activitate.
Becker precrzeazdcd aceastdstrategie de cue and prompt (indicare gi sugestie)
seutilizeazdcu succesatunci cdnd stimulul ce uruneaz5s5 fie utilizat drept cue apare
chiarinaintea stimulului ce va fi utilizat drept prompt., astfel ca elevii si invele s5
primului stimul qi nu celui de al doilea.
rdspundd
Modelarea a fost utilizatS cu succes in cadrul diverselor discipline. De
exemplu:
Un profesor preocupat de ideile stereotipice ale fetelor de liceu
privitoare la profesiile pentru femei, poate invita femei care au ocupalii
ne-tradi{ionalepentru a vorbi elevelor.
Cercetdrileindicl cd modelareapoate fi utilizat6 cu succesatunci cdnd sc fine
seamade toate elementeleinv6!6rii observa{ionale.Celemai eficiente rnodcle sunt cele
careau aceeaqivdrstdcu a subiecfilor.
in situaliile in care cele doui metode enunfateanterior nu func{i oneazh,putem
alegeo a treia: shoping -formatarea surt tntdrirea graclatd -.
Aceastd metodd se rcferb la int[rirea fiecbrui mic pas a progresului pentru
atingereaunui scop saurealizareaunui comportament.
De ex, un elev care se scuzb sistematicsI participe la anumite activitS{i din
clasf,:la un joc din cadrul orei de ed fizicd. Este posibil ca elevul si nu poatd prinda
mingeagi astfel sd refuze s5 mai incerce.
In accst caz elevul nu a primit nici o intdrire pentru cE eforturile lor nu au
condusspre un comportamentdezirabil. O predic{ie ar fi aceeacd in cur6nd elevul va
ajungesf,urascdclasa,disciplinaqi probabilprofesorulgi ;coala.
O modalitate de a preveni astfel de situa{ii este utilizarea strategieimai sus
amintite.Aceastainseamnacd vom intbri progresul qi nu compoftamentul final, adicb
profesorul va impdrfi comportamentulin mai multe subdiviziuni pe care elevul le va
atingetreptat.Exista cdtevavarianteale acesteimetode:
l. fntdrireafiecdrui subdiviziunictcornporlamentului
2. intdt'irea imbundtdtririlor tn ac'uratele: se int6mpld ca un elev s5 rcahzeze
comportamentuldorit, dar rezultatele sd nu aibe acuratele(ex: pronunlarea
nu prca corectda cuvintelordin alte limbi)" Se va intdri progresulrealizatcu
fiecarc noud pronun{ie.
3. fntdrirea perioadei perjbrmanlei: cdteodatd elevii oblin compoftamentul
dorit, dar doar pentru cdteva minute. Ei trebuie incurajati sd prelungeascb
acestcomportamentcu intdriri la intervale mai mari de timp (de ex, un elev
care vorbegte, va fi incurajat sd tacd pentru perioade de timp care se vor
prelungi gradat).
4. intdrirea perioadei de participare: deseori elevii nu participl la anumite
activitdli pentru cd s-au simiit jenali in trecut. Profesorul poate incepe sd
int[reascd cele mai mici contribu{ii ale elevului in clas[.

33

Multe comportamente pot fi imbun6tdfite prin utllizarea acestei metode, in

specialcele carepresupunpersistenlL,acuratefecrescutS,vitezb mai mare.
Tehnici de decelerare a comportamentelor

negative

Sunt numeroasecazurile in care trebuie sb lucrdm cu comportamentenegative,

fie cI alte metode nu au fost utilizate cu succes,fie c6, comportamentul in cauzd este
periculos. Soluliile posibile in astfel de cazuri sunt: intdrirea negativd, saturalia Si
pedeapsa.
intdrirea negativd: dacb o acfiune^opregte ceva nepldcut, este posibil ca
ac{iunea sd se petreacdin situafii similare. Intdririle negative opereazdin multe din
situaliile cotidiene: pirinlii inva{6 sI legene copiii pentru a-i opri din plAns, c6nd se
opreqtelegdnatul,copiii incep sd plflngd.
Ele pot fi intdlnite gi in situalii de inv6{are:pentru a putea fi aplicatetrebuie si
plaslm elevii in situalii nepl6cute, astfel ca ei sd se poatb salva atunci c6nd
comportamentullor se imbundtd{eqte.
De ex: un profesor spune unui elev de liceu care rareori tetmind sarcinile de
muncd independentdcf, se va putea al[tura clasei atunci cAnd va termina de rezolvat
exerci{iile.
De cc ex anterior nu este consideratpedeaps6?Daci ne focusim pe intdrirea
unui comportament specific prin inlocuirea unuia aversiv imediat ce noul
comportamenta apdrut,inseamni c5 esteo intdrire negativd.
Bineinleles cd este o sarcindneplScutbpentru elev sd-gitermine exerci{iile, dar
el deline controlul. Atunci cdnd va realiza comportamentuldorit, situa{ianepl[cutd se
va termina. in contrast, pedeapsaapare dupi un fapt, iar elel'ul nu poate a$a ugor si
delini controlul sau sb termine ac{iunea. Cdteodatd linia dintre intdrire negativ6 gi
pecleapsIesteugor trecut5.
Profesorulputea sd-i spunbeievului: ,,Pentrucd nu ai terminatexercifiilegi de
data aceastavreau sd ti le termini gi abia apoi vei putea sd lucrezi cu ceilalli colegi".
Era vorba de pedeapsd.Elevul nu are o altd op{iune. Controlul situa{iei nepldcute
r6mAnein mdinile profesorului.
Un alt aspect de luat in seamb este efectul difcrit pc care il are intdrirea
negativd fat6 de pedeaps5: finalitatca utilizdrii primei este instalarea unui
comportanientpozitiv, finalitatea pedepseiestesuprimareacomportamentului.
C6tevaregului pentru utilizarea intdririi negative:
l.descrie{ischimbareadoritd intr-un mod pozitiv
2.merge{ila sigur.Asigura{i-v5cd se elimind situafianepl6cut[.
3.mergefi in continuare,chiar dacdapar plflngeri
4. insista{iasupraac{iunii,nu promisiunilor.

Suturarea
Se referd la continuareaunui comportamentindezirabil pdnb cdnd elevii sunt
obosili s6-l mai fac6. Aceastdprocedurl trebuie aplicatd cu foarte mare grlj[ pentru cb

repetareaunor comPortam
{igarile dintr-un Pachet)'
Aceastbtehnicbse
dintre elevii sbi au incePu
Atunci cdnd Profesorulle-i
insistat, iar elevii au r[sPt
primitb cu entuziasmqi s-a
apoi ciliva elevi au incel
continue. DuPb alte cAtev
s-a mai jucat cu mingi ima

PedeaPsa
Este cea rnai bun[
trebuics
utilizdm PedePse
- aPlicareaPedeP
- stabilireacompc
Existd trei stratcg
qi izolareasociald.
Admonestarea se
mai eficienti dacb sc
comportamentuluicarc trr
intdreasc[ (Probabil)com
Pldtirea rdsPturs
acestconcePtPoatefi aPl
Izolarea sociald r
Procesul irnPlicd indeP[r
l0 rninute. Eicvul este
Itunleroasc Probleme at
adecvat,utilizareaei cu e
selnn de sldbiciunedin P
de timP amintit anterior'
Cdtevasclu{ii Pe

incearcd sd 's
negativd qi rtt'tS
1. Permiteficle
atunci cAnda
2. insistali Pc i
schimbali tcn

Fitri cotrsecven
1. evitali inadv
greqit9i aPo
ca clevii in
Perofesoml'

ln

V9,

ste
\ti

ca
in
SC

;a
d
e
rt

repetarea
unor comportamentepoate fi periculoasA(de ex comandareade a fuma toate
{igariledintr-un pachet).
Aceastdtehnicd se bazeazdpe un experiment in care un profesor a sesizatcd 4
dintreelevii sii au inceput sb facd cdteva migcdri lbrd sens in timpul orei de algebr6.
Atuncicind profesorul le-a cerut explica(ii au r6spunsc6 ei nu fac nimic. Profesorul a
insistat,iar elevii au rdspuns cE de fapt ei se jucau cu mingi imaginare. Ideea a fost
primitdcu entuziasmgi s-a sugeratca toatb clasa s5 facl la fel. La inceput elevii au rds,
apoi cAliva elevi au inceput sd oboseasci. Unul a renun{at. Profesorul a insistat s5
continue.DupI alte cAtevaminute pdrofesorul le-a permis si inceteze.Nici un elev nu
s-amai jucat cu mingi imaginarede atunci.
Pedeapsa
Este cea mai bun[ modalitate de a suprima un comportament.intotdeaunacdnd
utilizdmpedepsetrebuie sb avem in vedeereurm[toarele aspecte:
- aplicareapedepseiqi suprimareacomportamentului
- stabilireacomportamentuluicare va inlocui comporlamentulsuprimat.
Existd trei strategii care utthzeazdpedepse:ctdmonestarea,
pldtirea rdspunsuhti
izolarea
sociald.
;i
Admonestarea se referd la criticarea compofiamentelor gregite. Ea este mult
mai eficientd daci se reahzeazb,privat gi constd in explicarea specificd a
comportamentuluicare trebuie sb se realizeze,Admonestareapublicd nu face decdt sd
intdreasc[(probabil) comportamentulnegativ.
Pldtireu rdspunsului estefamiliard celor care au platit amenzi. In cadrul clasei,
accstconceptpoate fi aplicat prin pierdereaintbririi.
Izolarea sociald esteuna din cele mai controversatemetodc cornportamcntalc.
Procesulirnplicd indeplrtareaunui elev care tulbur[ ordinea din clasi pentru 5 maxim
10 rninute. Elevul este plasat singur intr-o ?nc6peregoa15, neinteresantb.Apar
numeroasc probleme atunci c6nd se utllizeazd aceastS metodd: iipsa unui spa{iu
adecvat,utilizarea ei cu elcvii mai mari estefoarte dificila, poate fi interpretatddrept un
semnde sldbiciunedin parteaprofesorului.Izolareanu trebuie sd dep[i;eascbintervalul
de tirnp amintit anterior.
Cdtevasclu{ii pentruutilizareapedepsei:
Incearcd sd struclurezi situaliu astJbl incdt sd .fitloseSti fnldrirea
negativd ,yi nt,tpedeapsa:
1. permite{i elevik:r sE scapedin situa{iile nepldcute(prin sarcini adi{ionale)
atunci c6nd au atins un anumit nivel de competen{6.
2. insistali pe ac{iune, nu promisiuni. Nu 15sa{ielevii s6 vd convingd sd
schimbalitermeniiin{elegerii.
Fili cortsecvenli in aplicarea pedepsei:
1. evitali inadverlen{cle in intdrire. Nu rAdeli in cazul unui comportament
gregit gi apoi sd incercali sa-l pedepsili.Pdstraliconfruntirile private, astfel
ca elcvii implicali sd nu devind croi pentru cb au infruntat public
perofcsoml.
35

2. inqtiin{ali in avans elevii in legiturd cu consecin(eleincblcirii regulilor prin

alcdtuireaunei liste cu acestereguli gi afigareaei.
3. spunefi elevilor c[ vor primi doar un singur avertisment dac[ vor inc[lca
regulile. Utilizati un ton calm.
4. faceli ca pedeapsas[ nu poati fi evitata gi s5 se realizezecdt mai curdnd.
Focusali-vdpe acliunile elevului, Si nu pe calitd\ile lui personale:
1. admonesta{icu o voce calm[, dar fermb.
2. evitali utilizarea unor cuvinte sarcasticesau rizbunitoare. S-ar putea si vl
auziXicuvintele atunci cind elevii vd imit6.
3. accentuafi necesitateade a sfbrgi comportamentul problemd in loc sd vl
exprimali sentimenteleneplScutefatb de elev.
Adaptali pedeapsainfi ac{iunii:
L ignora{i comportamenteieminore care nu perturb6 clasa, sau intrerupefi-le
cu un ton dezabrobatorsau o migcarein direcfia elevului.
2. nu utilizafi tema de casl drept pedeapsdpentru comportamenteneadecvate
in clas6,precum vorbirea din timpui lecfiei.
3. cdnd un elev nu se comportd adecvattocmai pentru a cdEtigaacceptulunui
grup, muta{i-l din acel grup.
4. dacS problema de comportament persist[, analiza{i situalia gi incerca{i o
noui abordare.
Programe specialecare pot fi utilizate in managementul claseide elevi:
Consecinlelegrupului: se referd lautt\izarea ajutorului pe care-l oferb clasade
elevi. Poate fi aplicatd cu succespentru a recompcnsagrupe de elevi pentru puncte
acumulatesau prin recompensecontingenteunui comportamentce apar{ineclasei. Un
profesor trebuic s5 fie conqtientde pericolul pe care-l poate avea exercitareain excesa
presiuniicolegilor asupraunui individ.
Programul de tntdriri-simbol: oferb elevilor posibilitateade a ciptigasimboluri
pentru rezultate academice sau comportamentepozitive. Simbolurile sunt schimbate
periodicpentrurecompensedorite.
Contractul de contingenld: intelegereintre profcsor qi elev, spccificdnd ceea
ce trebuie s5 fie reahzatde cdtre un individ pentru a ciptiga o recompensd.
Muite din metodele precizatepe parcursul acestui curs pot fi utilizate de cdtr:e
elevi pentru a-qi controla propriul comportament.Elevii pot participa la stabilirea de
obiective, la stabilireanivelului competenfelor,la evaluarearezultatelor,la selectareaqi
oferireade intbriri.
Atunci cdnd este posibil, profesorul trebuie sd sc concentrezepe performanlele
academice,nu doar pe modul in care sunt urmate regulile clasei. El trebuie s5 utihzeze
intbririle pozitive inainte de cele negative, saturaresau pedeapsd.De asemenea,ininte
de a se utthza vreun program,profesorul trebuie sd cearbsfatul unui specialist.
Criticile aduse acestor metode vizeazd intbririle care se aduc elevilor pentru
reahzdn,recompenseleqi lipsa unei motivbri naturalea elevului pentru invbfare.

APLICATII I

Abordarea cognitivi
inleleg gi igi amintescinforn
filosoficl qi nu un model te
abordaresunt variate.
in acest curs vom'
conceptelor, rezolvareadc
inv6{are eficiente.

a. lnvfl{area conc

ConcePtelesunt cat
persoane similare. De ex.
categorii de persoanesaue\
toate persoanelecare studia
nu existd in lumea real6.El
unitaf cu sens. De ex., su
culori. CategorizAndaccst
bine fa!6 divcrsitdfii. Fdra a
intre experien{cnerela{iona
Aborddri ale inv[t
categorii imPdrtdqescun
studcnlii studiazd.toatc cd
abordarea conceptelorince
in timP ce uncle
definitorii exacte,altc conc
lui dcfinitorii? Se Poates
accstui conccPt,dar cu ce
vcdea sau auzi. Dar conceP
care zboarS.Dar estestrufu
Potrivit criticilor a
mintc un PrototiP al unei
fi ecbrui concePt.PrototiPu
membrii a acclci catcgor
privin{e qi diferi{i in altele
categorii esteo Problemdd
Intre strategiilc Pe
urmdtoarele Patru eleme
rclcvantesauirclevantc;i

,rin

APLICATII ALE ABORDARII COGNITIVE

t

lca

vd

le

ix;coALA

Abordarea cognitivd a inv6{5rii se referb la modul in care oamenii percep,

gi igi amintescinformaliile. Din moment ce abordareacognitivi este o orientare
inJeleg
filosofic[ qi nu un model teoretic unic, metodele de inva{are care derivl din aceastd
sunt variate.
abordare
in acest curs vom vorbi despre 4 aplica\ii ale abordSrii cognitive: inv5{area
conceptelor,rezolvarea de probleme, gdndirea criticd qi formarea unor abilitS{i de
inv[{areeficiente"
a. lnvi{area conceptelor
Conceptelesunt categorii utilizate pentru a grupa evenimente,idei, obiecte sau
persoanesimilare. De oX., cdnd vorbim despre studenli sau rdzhoi ne rcferim la
categoriide persoanesau evenimentecare sunt similare. Conceptul sh,tdentse refer6 la
toatepersoanelecare studiazia,indiferent de v6rstd. Conceptele sunt abstractizdri.Eie
nu existdin lumea reali. Ele ne ajutd sd ne organizdm cantitateamare de informafii in
unitali cu sens. De ex., sunt aproximativ 7,5 milioane de difercn{c distinctive intre
culori. Categorizdndacesteculori in cAtevaduzini sau grupe, reuqim sb facem foarte
binefafd diversitalii. Fard abilitatea de a forma concepte,via{a ar fi o serie de confuzii
intreexperien{enerelaJionate.
Abordbri ale invdtdrii conceptelor: psihologii au afirmat cd membrii unci
categorii impdrtdqesc un set de atribute definitorii sau trdsdturi distinctive. To{i
studenfiistudiazi, toate cbdile au pagini tipdritcr,desenatesau cu fotografii. Aceastd
abordare
a conceptelorincepesd se schimbe.
in timp ce unele concepte, precum triunghi echilateral are unele atribute
definitorii exacte,alte conceptenu au. De ex.:,conceptulpetrecere. Care sunt trbsdturile
lui definitorii'l Se poate sI avem dificulta{i in a identifica trbsdturile definitorii ale
acestuiconccpt, dar cu certitudine cd vom recunoa$teo petrecereatunci c6nd o votn
vedeasauauzi. Dar conceptulpasdre? Prima datd putem spunecd ne rcferim la animale
carezboard.Dar estestru{ul o pasbre?Dar pinguinul?
Potrivit criticilor abordbrilor tradi{ionale a invdfdrii conceptelor, noi avem in
minte un prototip al unei petreceri sau pdsSri, adicd o imagine care capteazdesenfa
fiecdruiconcept.Prototipul este cea mai bund reprezentarea acelei categorii. Poten{ialii
membrii a acelei categorii pot fi foarte similari prototipului sau similari in anumite
privinfe gi diferili in altele. De aceea,indiferent dacd ceva se potriveqte sau nu unei
categoriiesteo problem6 de grad.
lntre strategiile pentru invd{areaconccptelor,in fiecare lec{ie trebuie sb avem
urmdtoarelepatru elemente: (l) numele conceptului, (2) o defini1ie, (3) atribute
relevantesau iretrevanteqi (4) exemple qi nonexcmple.

37

b. Rezolvarea problemelor
Este deseori definitd drept formularea de noi rdspunsuri, mergdnd pu{in mai
departede simpla aplicarea invdfdrii preccdentepentru a crea o solu{ia.Ea apareatunci
cdnd rutina gi rlspunsurile automatenu pot rezolva o situa{iecurent6.
Exist6 o dezbatere interesant[ referitoare Ia rezolvarea problemelor. Unii
psihologii considerdc6 strategiile eficiente de rezolvare a problemelor sunt specifice
unui domeniu. De ex., strategiile de rezolvare a problemelor de matematicSsunt unice
la matematicL,cele din art6 pot fi aplicate doar in art6, etc. Pentru a deveni expert in
rezolvareaproblemelor intr-un anumit domeniu, trebuie sd stdp6negtitoate strategiile
specifice domeniului respectiv. Alfi psihologi sus{in cd existi strategii generale de
rezolvare a problemlor care se pot aplica in toate domeniile. Cel mai bine este ca un
profesor s5 ofere elevului at6t strategii specifice,c6t qi generale.
Ne vom referi in continuare la strategiile generalede rezolvarea problemelor.
Aceste strategii au 4 faze: (1) in{elegereagi reprezentareaproblemei, (2) selectareasau
planificareardspunsului,(3) executareaplanului $i (4) evaluarearezultatelor.
in{elegerea qi reprezentarea problemei
Cu alte cuvinte, noi trebuie sd folosim abilitblile de procesarede informalii qi
aten{ia selectivd. De asemenea,pentru a identifica informa{iile relevante ale unei
probleme trebuie sd dezvoltdm o reprezentareadecvatda situaliei implicate" Aceastb
necesitdcunoqtinfecare sI identifice specificitateapentru domeniul respectiv.
Exist5 doud sarcini care trebuie satisfrcute pentru a reprezentareaeficientd a
unci probleme. Prima este comprehensiunea lingvistic[ sau in{elegereasensului
fiecdreipropozilii a problemei,iar a doua se referd la comprehensiuneaansamblului
dc propozilii. Chiar dacd se in{elegesensulfiecdrei propozilii se poateintdmpla sd nu
se inJeleagi sensulintregii probleme.De exemplu:
Doud trenuri pleacSdin doui sta{ii situatela 50 km dep6rtare.Trenurile
pleacd unele spre altele fiecare din una dintre sta{ii. In momentul in
care trenurile pomesc, o pasire zboard dinspre primul tren spre al
doilea. CAnd ajunge in dreptul celui de al doilea tren, se intoarce r5i
zboardspre primul tren. Pasdreacontinu6 s6 facd asta pAnd c6nd cele
dou[ trenuri se intdlnesc.Daci amandouStrenurile se deplaseazdcu 25
km pe orb gi pasbreazboarl,cu 100 km pe o16,cAfi km a fuurat pas6rea
pdn6 cele doud trenuri s-auintdlnit.
Dacd incercdm sb interpretSmproblema din punctul de vedereal distanfei,va fi
foarte dificil si o rezolvlnr. Existd insd un alt mod. mult mai eficient de structurareal
problemei, acela de reprezentareal ei din punct de vedere al timpului in care pas[rea
estein aer, DacEgtim cdt timp st6 pasdreain aer, se va putea determinau$or distanfape
care o parcurge,din moment ce qtim cAt de repede zboard.Solu{ia ar fi urmdtoarea:

Dacd stafiile sunt sit

unele spre altele cu
distan{ei- 25 km de
trenurilor le va trebr
ora in care trenurile
va deplasa100 km, I

Atunci cAndelevii f'

fi influen{a{i de informa{iil
inadecvat[ (legatd de dista
informa{ii irelevantc, iar un
potrivi schemei. Vor aPar
rezolvareaei.
Pentru a PreintdmP
schcmenccesarePentrua re

qi c
l.recunoaqterea
2.rePrezentarea
Pro
fie Prin cuvinte;
infbrrn
3.selectarea
Factorii care impiet

Clonsidera{i
Problc

Intr-o sa15sunt sus

lega{i,, asigurAndu
apropiere se afld c
Apuca{i caPltul r'r
Realiza{i^imediat
fringhii. Incerca[iI
dar f[r6 nici un rez

Accastd Problem
legafi cioca
Dacd
obiect"
fr6nghia, dac6 sunte{i sit
capltul care se balansca
determina una dintre frdn
doud frdnghii. De obicei,1
nu se gdndescla utilizar
Aceastd dificultatea sc nu
vederealucrurilor din noi r

Un alt factor care

38

Dacd staliile sunt situatela 50 km dep6rtarc,iar trenurile se deplaseazb

unele spre altele cu aceeagivitez6, trenurile se vor intdlni la mijlocul
distanfei- 25 km de fiecare stafie.Deoareceele merg cu 25 km pe or5,
trenurilor le va trebui I orf, pentru a ajunge la punctul de intAlnire. in
ora in care trenurile se deplaseazdspre punctul de intdlnire, paslrea se
va deplasa100 km, pentru cd ea zboarl cu 100 km pe or5.

Atunci c6nd elevii folosescschemaadecvatSpentru a rezolva problema,nu vor

fi influenlafi de informa{iile irelevante. Dar atunci c6nd elevii utiTizeazdo schemd
inadecvatd(legatd de distanfd), informa{iile critice sunt suprasolicitate,se utthzeazd
informa{iiirelevante, iar unele informa{ii pot fi rememorateincorect doar pentru a se
potrivi schemei. Vor apare astfle erori in reprezentarcaproblemei gi dificult5li in
rezolvarea
ei.
Pentru a preintdmpina apari{ia acestor ef'ectese recomandi dezvoltareaunor
necesarepentru a reprezentaproblemaintr-un anumit domeniu:
scheme
qi categorLzarea
unei varietdtide tipuri de problcmc;
l.recunoaqterea
2.reprezentareaproblemelor - fie concret, prin imagini. simboluri sau grafice,
fic prin cuvinte;
3.selectareainforma[iilor relevantesauirelevante.
Factorii care impiedic[ ilrtelegerea:
Considera{iproblema urmdtoare:
intr-o salSsunt suspendatcdoul frdnghii de tavan. Sune{it ruga{i sb le
legafi, asigurdndu-vdcd acest hicru este posibil. Pe o masd din
apropierese afld c6teva instrumente,inclusiv un ciocan pi un clepte.
Apucafi cap5tul unei frdnghii qi vb indrepta{i spre cealaltb fr6nghie.
Realiza{i imediat c[ nu puteli a.jungela capdtul celei de-a doua
pentru a prinde cap6tul respectiv,
fr6nghii. incercali sd utilizali clegtetre
dar fbr6 nici un rezultat. Cum rezolva{i problema?

Aceasti problem[ poate fi rezolvatd prin utilizarea neconven{ionalaa unul

obiect.Daci legali ciocanul sau cleqtclede capdtul uneia dintre fr6nghii gi miqca{i
frdnghia, dacb sunte{i situa{i in dreptul celei de-a doua fr6nghii, veli putea apuca
capdtul care se balanseazl. Pute{i deci, utiliza greutatea unui instrument pentru a
determinauna dintre frdnghii sd vind inspre voi, in loc si incerca{i sd intinde}i cele
doudfrdnghii. De obicei, persoanelenu reu$escs5 rezolva aceastdproblem[ pentru c5
nu se gdndescla uttlizarea neconvenlionalda materialelor care au funcfii specifice.
Aceastddificultatea se numeqte fixafie funcfionali. Rezolvarea problemelor solicitd
vedcrealucrurilor din noi unghiuri.
Un alt factor careimpiedicdin{elegereaestesetarearlspunsului. De ex.,

39

incercati si muta{i doar un singur chibrit din fiecare din cele patru exemple de
mai jos, astfelincdt si reprezenta{iegalitili:

V:VII, VI: XI, XII:VII,

l
cornPuterelor.Dar utilrzarea
ln
totuf Poate fi algoritmizat'
speciiici, alcEtuind o clgoriutr

VIT-I

Primele trei exemple se rezolv6 rapid: la primul se mutd un chibrit din stinga in
dreapta,apoi la celelatedou5 se modificd X-ul sau V-ul. Ultimul exemplu estecel mai
dificil. El solicitl schimbareasetbrii:rh:I.
Din men{ionareafactorilor anteriori, care impiedic[ in{elegereaunei probleme,
deducemimportanfa flexibilitetii. Pentru a impiedica instalareafixafiei funclionale qi a
setdrii rbspunsului, avem nevoie de perspicacitate, adicS reorganizarearapidl sau
problemei astfel ?ncdt sd ne clarifrcdm problema gi s5 sttgerdmo
reconceptualizarea
soluliapertinentd.
DiagramarezolvEriiunei problemeeste:

Euristica reune$icI
Procedeele euristice stttzlsist
pttnerii de nai Problewe'.u
cortsi tl erd ati evdrat sttu v'alal
rf,mdne la gindirea da-nu' e
s
s*lulii comPlementare']rlu
altt
seu
raport 0u un dorneiriu

Trcbuic rncnqiilnalt
t'
transfonnb in a!g''orliint"
i
pclltrrr
pctrivil'
al goritntuiui
ili
gdee'
u".':'"li3lc
t1
ccnitc dtt sar;it-'l ii::l'imailr

i2i ijxt*iitarea Plan

Si: refcrb iir aPiicarr

t+
Rer:9itd

Construirea

tI
a
I

Nicr o
schemd
activati

Stop

I
I

II

{ . i i [ ' i ' e i u & i c i r ' c itfi i

iluP6 iriPlcmtniar
r:-i"'i
dti
inseairy"ih vgl"ifi {:af'1
',;r
ll
fillresc tli,P3 ce i'."1ult
J
.t:
11i
i--siii:i:ir'>arisp i' ''35t']
tr'
nazaln tl ca'icil ialr-'r;':i

c. {if;l;dirr:a cl'}t

II

" tinr:eLr:
"ci't;'il
clclar f';rr'i Sii lt";ltticasi:l'
ca rr -tliu si
PuXelt:fi sigr:rri
ile:zvoitnr:sa iinlil
domeniu *1 viclii' iri sP
ilr

L9ec

(1) Selectareasauplanificareardspunsului/ cautareaunei solufii

inf+rrr-riiiii.
Psihologii ?ncf, n
eserilialc 5
abitiffiti
{liteva

Exist6 doub proceduri care ne ajutb sd rezolvdm problemele: algoritmica qi

euristica.

!)efinirea 9i cla

Algoritmica presupune utlltzarea algoritmilor. Algoritmii sunt serii strict

repetate de operalii ce intervin succesiv pdnd se ajunge la indeplinirea respectivei
sarcini. Ei sunt structuri operafionale standardtzatecare se exprimd printr-o reguld
precis6. in matematici se uttlizeazd incd din manulalele elementare;ei stau \a baza

i. Identificarea i
unei Problern
2. CantPararea
similarit[1iie I
situatii in ace

40

:de

computerelor.Dar utilizarea lor nu poate fi extins6 pentru toate disciplinele, deci nu

totuf poate fi algoritmizat. in fiecare domeniu se descoper[ un ansamblu de algoritmi
specifici,alc[tuind o algoritmicd.
;ln
lai
le.,

ia
au
o

Euristica reunegte procedeele menitr sE.conducd la descoperire 9i inven{ie.

operayionaleplastice;i cieschisede tipul tntrebdrii Si
Procedeeleetrristicesunt sistet?re
ptrnerii rie nai problewe, a explordrii gi ipotezei, a irirloielii -fatd de ceeq ce se
cotr.;iderdadevdrat sau vslabil ,ri a contrazic:erilar, par(iale sau itttegra{e. Eutistica nu
rdmfinela gdndirea c!a-nu, ea solicitl prodr;c{ii divergente, tn care se admit variate
sclu{ii complemeniare.Nu sc poats fnce un inventar de procedee euristice dec6t in
raportcu un domeniu sau alttll.
Trebuie rnen{ionatc6" adatd vt;riticatc qil cr:mplet.ate.proccdeeleeuristice se
transfonnb tn algoriiini" iai' ia. nivelut ei el*m*rlhr curistica rezidd in alegerea
algoritmuluipotrivit.pcntru efer:iuareaunei sarcini noi pentrr.isuhiect,
inteieciual5sc cornbire*algorllrnicactr euristica?npropotJiile
ln trice, acii-,,ll.atc
cerutcde sari,ina;rsumatX.
I2i ijxtcutareii planuh"ri
Sc referhia aplicaleaprecticl a plilnr,lui.
{.i ; Evalutica rezrilia.teiot-

Stop

*ste i:ir,e sA cvaluEnr r*zuitateie. ;\cea.sta

unei st.rl':,rlii
ilur5 ir:-.rpicin*nlarca
'"'a
ysxifir-:arci.i
r,;i'ii3ep{cj
ltitr-iintlrlna solr.lqia.\{rilte persoailesc
t*r:t-lt'tlt:i
c;rrc
iirseail't-ri5
porn^iil;;lt:1i::ii
*alltd c*4.qnaifiun srrlilii*.
ghl:ir
ss
catt
ur:
l'asp;.li'rs
c
ii;-r
dirpa
o;)resil
in Caic ne
ijcl],JiJriie
n-rr.ii'"lu-:llCtl[.fr.;
Esiii::nri:aiaspii*s.ilui a;e i! u-rtlltx"iarliid,:rrse!,;!tii,
nazitn $l ca.ici:irii*;:i:* "

c. {i$mdirfls cr"irir6
ir..,sr1t.,i5"tinrjciil 5[;;gr.:rrixeitl;rres wttil rr sfi gi,iiidcasci eier'ii" mai clcgrabE
c.ie",rlll;-r{iii slni capabiil si sc,lic" sd citcascfi,
piiir']fi fi siguri eir ei piiLl s* atluli';:cze$i sa ;valLle;::i;{:tir:i'ic{l cltesc"t
ilezvoiiarca aibiiitliilr'i' ci,: gillriiru crii;icb :ruili de*r;ebit dc utile in arics

clii;at {-;ir;i s;{.ri.iriclcascd,Chiar,iacir

domenirr al r,ictii, iu sfreciill atrt;igi cdn<i rncciia ne boEnbardcar,Ezi tni c cu mi i dc

iniorrna:,ii.
P-qij:ologiiincb nu au c6zui d; ac*rri as{Ipra abilitEtiior eie g3ndire critic6.
Citeva abilitaqiesenlilllesunt:
flefinirea 9i clarificarea unei prohlelme
i " ldentqficareaproblerte! t:efttrale * abilitatea de a identifica ideea centrald a
unei probleme sau un argurnent.
abilitatea de a compara
2. Cotnpararea similsritdtilor ,Ti dikrentelor
similarit6lile gi dif'eren{elea doul sau mai multe obiecte. persoane,idei sau
situatii in acelagimoment sau in momente diferite"
4L

Fl

Question se referb I
faza anterioar6. O modalitat'
intreb6ri.
3. Determinareainformaliilor relevonte- abilitateade a face distincfie intre
informa{iile verificabile sauneverificabilegi intre informa$ilerelevantesau
irelevante.
4. Formulare unei fntrebdri adecvate* abilitateade a formula intreb6ri care
vor conduce la o mai profundd gi clari in{elegerea unei probleme sau
situalii.
CAnttrrirea informafiilor relafionate problemei
5. Distingereaintrefapt, opinie Ei ralionament- abilitateade a aplicacriterii
penffujudecareacalitalii observatieigi interferen{ei.
6. Verificareaconsistenlei* abilitateade a determinadac6 afirmafiile sau
simbolurile sunt consistentegi contextul lor este in acord cu problema
central[.
7. IdentiJicareaasumpliilor nedeclarate* abilitateade a identifica ceeace
esteconsiderat,dar nu estedeclaratexplicit.
abilitatea de a identifica
8. Recunoastereastereotipiilor Ei cliseelor
grupsauidei.
no{iunileconvenlionaledespreo persoanS,
9. Recunoastet"ea
factorilor emofionali, propaganda pi a /'ormwldrilor
alunecoase abilitateade a identificacredibilitateasurselorqi a factorilor
emo{ionaliin matsrialelescrisesaugrafice.
abilitatea de a
lA. Recunoa;tereavalorilor ddbrite pi a ideologiilor
gi ideologii.
valori
de
gi
intre
sistemele
similariti{ile diferenlele
recunoqate
Rezolvarea problemelor/Concluzion area
adeotanleidatelor- abilitateade a decidedacdinfonna{iile
l!. Recunoastet'ea
furnizate sunt suficiente ca gi cantitate pi calitate pentru a justifica
concluziile,deciziile, generalizarcasauipotezeleplauzibile.
12.Predicfta consecinlelorprobabile - abilitateade a precizeconsecinlele
probabileale unui evenimentsauserii de evenimente.

Read- se referd la c

Reflect * in timP ce
sd crea{i imagini ale materi
deja.

drlPb citi
Recite
intrebbrilor formulate in ce
reuqili s6 facefi conexiuni ir
nu a{i citit suficient de Pro
a{i citit. AceastbetaPbne aJ

Review * recaPit
informa{iile sb fie re{inut
modalitSlile de recapitula
rhspunde intrebhrilor fonnr
inspre P6rfile carc nu au for

Alte abilitd{i de int

Acestea sunt ceie rnai utili
c6{iva dintie studentiStius

O Probtemd ar fi i
selectiv.Cerect6rilearat[ t
paragraf. Pentru a fi mai ei
buvintele ProPrii 9i s6 ie st
cmvintcle cursurilor qi ed
cecace auzitisaucititi ;r c
final" otriPnuili-visb vi
studiatsi dc luarede notilc

CdtevasugestiiPe
Mul4i psihologicred cd acesteabilit5{ipot fi invltate gi cd ele trebuieinv[{ate"
Existbprogramespecialede invdfarea acestorabilit6li
d. Abiliti{ile de studiere
Un exemplude program de inv6{areeste PQ4R, adicd Preview, Question,
Read,Reflect,ReciteandReview.
Preview- se referdla trecereain revistda capitolelormari ale unui material,
citirea titlurilor de capitole, subcapitole,eventualpropozi{iilede inceput ale unor
capitole.Acesteprocedurivor determinaactivareaunor scheme,astfel incdt s6 putem
sdne reamintimgi s[ interpretimulteriortextulpe carel-am citit.

42

1. sublinia{i cu lir
2, sublinialicu ci
3" incercuiJicifre
cdnd urmeazd
4. decifisb sublir
sub altele' util:
5. un asterix la r
asterixul'i sub
asterixul'i sub
de generaliza
6. lncercuiti cuv

cu ceea ce s-a citit in

euestion se referb la generareade intreb[ri relafionate
qi subcapitolein
capitole
de
titlurilor
transformarea
fi
fazaanterioara.O modalitatea ar
intreblri.
Read* se referd la citirea intregului material.
Reflect- in timp ce se citeqte materialul, incercafi sd v6 gdndi{i la exemple sau
s[ crea{iimasini ale materialului. Elabora{i conexiuni intre ceeace citi{i pi ceeace $ti{i
deja.
dupl citirea fiecSrei p[4i a materialului incerca{i s6 rdspunde{i
Recite
intreb[rilor formulate in ceea de a doua etap6, ffirX sb vb uita{i in material' Dacb nu
reuqifistrfacefi conexiuni intre ceeace ali citit gi ceeace deja cunoaqtefi,inseamn[ cd
nu u1icitit suficient de profund materialul, cd nu a{i fost suficient de atent atunci cdnd
a{icitit"Aceast6etapbne ajutd s6 recitirn pd4ile carenu au f,ostsuficient de bine fixate'
Review - recapitularea materialului trebuie s5 fie cumulativh, astfel incit
informafiile s6 fie re{inute de memoria de lung6 duratS. Recitirea este una din
modalitdtilede recapitulare, dar cea mai eficientX modalitate este incercarea de a
intreb6riloi for*,tlate in a doua etap6.Rdspunsur:ilegr:egitene direc{ioneaz6
r6sptrnde
insprcp[rfile carc nu au fost suficient de bine f;xate'
notifelor.
Alte abilitb{i de invlfare se referSla subliniereamateriglului qi lual-e,a
doar
p6cate,
Din
Acesteasunt ceie rnai utilizate strategii de ?nvdfarede cdtre studen{i.
ci{iva dintre studen{igtiu sb utthzezeeficient acestestrategii'
O probtemd ar fi aceeacb studen{ii subiiniazd,prea mutrt.Este mai bine s5 fii
selectiv.Cerectarilearat[ ci ccl mai trine estesd se sublinieze sateo propozi{ie dintr-un
paragraf.pentru a fi mai eficient in selecgie,trebuie sd transforma{iactiv inf"ormatiilecu
pe
,,ruilt.t. proprii gi s6 le subliniqaisau sd ie notafi altundeva,Nu trebuie sd vX baza{i
dintre
conexiunile
Nota{i
profesorilor.
a}e
pe
cele
cuvintelecursurilor pi c6r-{ilorsau
in
cecace auzili sau citi{i qi ceeace $titi cleja.Desena{iscirernepentru a ilustra rela{iile.
de
rnaterialului
a
final, otriqnuili-vd sb yA. d*"""ltati unele patternuri de arganizare
studiatsr dc luarede notitc"
C6tevasugestiipentr-ua marcatextelecurrsurilorsau c6r{iior:
l. sublinia{icu linii duble ideile principatre,
2. subliniali cu cAteo linie cuvintele saupropozi{iile de sprijin,
3, incercuili cifrete gi numereledin fa{a unui cuvdnt sau fraze subliniateatunci
cdnd urmeazdo enllrnerarede argunaente,f,apte,idei,
4. dec6t sb sublinia{i un grup de trei sartmai multe elemcntepozitrionateunele
sub altele,utiliza{i o pirantezdverticalb mai mare pe margineamaterialului,
doud
5. un asterix ta margini inai*a o idee principalS de importan{d speciald,
trei
iar
obipnuitS,
pu{in
rnai
asterixuri subliniazd iclei de o importan{E
nivel
inalt
un
solicit[
asterixuri subliniazb idei deosebitde importante care
de generalizare,
5. incercuiti cuvintele ;i termenii cireie,
43

7. pune{iin cisu{ecuvinteleunei enumerlrisauhanzifii,

8. pune{iun semnde intrebarepe margineauneipirfi pe carenu o intelegefi,
9. daci nu sunte{ide acord cu o idee, indicafi acestlucru pe margineprin
scriereacuvdntuluidezacord,
10.
incadrafi partea de sus pi de jos a unei pagini pentru a inregistra
propriileidei, scrisedup[ ce afi citit,
pe bucdfi de hdrtie mai mici, scrie{i c8teva idei mai lungi sau
11.
sumarizafiideile gi inserafiacesteheftii acoloundeestenecesar,
12.
chiar dacd ati subliniat ideile principale 9i de sprijin, facefi rnici
rezumatepe marginiletextului.
Atunci c6nd ceea ce am inv6[6t influenfeazd ceeace dorim si inv[{im are loc
un transfer . Dacd un elev inva{d in clasa a patra un principiu matematic Ai il utilizeaza
apoi in clasa a gaptea pentru a rezolva o probtremdla ftzicl a avut loc un transfer
pozitiv. Efectul inv5{drii trecute nu este intotdeaunapozitiv. El poate fi qi negativ: este
canil interferen{eiproactive (invifarea trecuti impiedicI noua invdfare) sau retroactive
(noua invdfare impiedica rernemorareacelor invdtate mai dernult).

DEZ

in literatura de sPe
pe fondul unei discontinui
Exist[ numeroasecontrover
cronologice,rela{ii intre Per
analiticd qi cea global6.Nic
adolescent , adult 9i bdtrdn
privind stadialitatea.E,ste
emo{iona16a lui Freud, c
Kohlberg
In acestcurs vol ln(
adolescenfa,v6rsta adulti q
mai sus men{ionate.
CoPil5ria

Stabilirea incePut
discursului filisofic sau int
estepsihoiogia.
Avdnd la baza a
rnomcntulf,cnilizirii ovulu
Perioada Prenat

DezvoltareaPsihi
reflexe, prin manifestdritot
comunicareacu fflarna,Prc
atcstd prezen{amctnorict
climatuluiafcctiv"

Primul an de vi:

Creqtereafizicd di
corporald se triPleazla^rar
prezentacAtcvarePercalc

44

DET,VOLTAREA UMAI\A
in literatura de specialitateapare opinia larg acceptatdcd dezvolatreaumand,
pe fiondul unei discontinuitdfi, prezintd caracteristici distincte de la o etapd la alta.
Existbnumeroasecontroversein ceeace privegtestadialitatea,legatede criterii, aspecte
cronologice,rela{ii intre perspectivapsihogeneticdgi cea psihodnamicd,intre abordarea
analiticdgi cca global[. Nici o lucrarenu poateignora deosebirileexistente?ntrecopil,
adolescent, adult gi bitr6n qi nici nu poate face abstraclie de cAteva achtzilii cheie
privind stadialitatea.Este vorba de dezvoltareacognitivd a lui Piaget, dezvoltrea
emo{ionalda lui Freud, cea social-emofionalda lui Erickson qi cea moralil a lui
Kohlberg.
in acestcurs voi incercasd sintetizezpt fiecaredin ctapeledc vdrst5(copiidria,
v6rsta adultb gi bbtrdnefea)toate caractcristiciledin perspectivateoriilor
adolescenfa,
maisusmen{ionate.
Copillria
Stabilirca inceputului vic{ii rimAne o probletnd care aparJine mai degrabd
discursuluifilisofic sau interpretirilor religioase,decAtunui domeniu al qtiin{ei,cum
estepsihoiogia.
Avdnd la baza afirma{iile biologice, stabilim cd via{a omului inccpe in
momcntulfcrtilizarii ovulului matcm.
Perioada prenatalfl
Dezvoltarea psihic[ in aceastbperioadd se caracterizeazdprin formarea unor
reflcxe,prin manifestdritot mai evidenteaie motricitalii Ei alc funcfiilor senzoriale,prin
cu mama,procesin care sunt utilizate mai multe canale.Existi studii care
comunicarea
prezenla
mernoriei, invi!6rii, a visului prccurn q;i a capacita{ii de detcctarea
atestd
climatuluiafectiv"
Primul an de viafl
Creqtereafizic[ clin primul an esteimprcsionantd.in condilii normalegreutatea
corporaldse tripleazia,rar lungimca cregtecu pesteo treime. ln tabelul de mai jos voi
repereale dezvolt[rii motorii r;i verbalepentru aceastf,perioadd:
prezentacAteva

45

Dezvoltarea motorie
Ridicarcacapului-2 luni
St6 in $ezutproptit dupd 3 luni
Std in $ezutfirI spriiin - 6 luni
Se ridici gi std cu sus{inere(cu ajutor) 7 luni
Plseste cu aiutor - 9 luni
Sti sineur- 11 lunr
Merge singur- l2 luni

P[sesteinapoi- 14luni

Dezvoltarea verbali
Suneteguturale- prima lund
Vocalize- la2luni
G6neurit spontan- la 3 luni
Vocalize-la4lunr
Repetitia unor silabe- 5 luni
Silabeonturate-6luni
Holofraze - 9 luni
Primelepropozitii- I an

pe scdri- l7 luni
Pdseste
Dezvoltareacognitivd
Modul de a gdndi al copiilor diferd fundamentalde cel al adullilor. Acest lucru
a fost demonstratde Piaget. Este vorba de o diferentl calitativ[, qi nu una de nivel sau
cantitativd.
Conform teoriei lui Fiaget, dezvoltarea cognitivb parcurge cdteva etape sau
stadii. To{i indivizii parcurg acestestadii, in aceeaqiordine. Ei trec de la un stadiu la
altul la o vdrstd specificd, care difer6 de la o persoan[,Ia alta. Dacd ordinea stadiilor nu
poate fi schimbatd,poate fi schimbatritmul travers[rii.
Piaget considerd g6ndirea copilului ca ac{iune, ca modalitatea practic[ de a
elaborao in{elegere,un model din ce in ce mai precis qi mai adecvatlumii sale.Aceastd
perspectivbasupra gindirii, av0nd ca genezdacliunea a fost desemnatdprin tetmenul
constructivisnt.
Trecereacopilului prin stadiile dezvolt6rii cognitive are la bazd procesul de
adaptare cognitit,d. Acest proces inseamnd construirea unor reprezentbri, a unor
modele mintale asupra lumii pe baza interacfiunii directe a copilului cu
vor deveni tot mai precise Ei mai adecvate,pe mdsura sporirii
realitatea.reprezentarile
pe
experien{elordirecte, mbsuraintensific[rii gi ectinderii legdturilorcu mediul sbu de
viald. Adaptarea cognitivb, proces ce se desfbgoardpe tot parcursul vie{ii are dou5
componentefundamentaie:
r asimilarea
r acomodarea
Asimilarea se refer[ la tendinla de a integra noile date in cadrele mintale
existente gi de a in{elege schimbdrile realitdtii in baza schematelor, a tiparelor, a
concepteicrpecare gi le-a format deja individul. De ex, mulfi profesori se adapteazlla
reformd urmdnd procesul de asimilare, astfel incdt noile cerinte fa{d de elev sunt
interpretatetot prin tiparele vechi.
Acomodarea inseamni schirnbareaconceptelor, a cadrelor mintale datoritd
noilor clate,a identificdrii sau recunoaqteriischimbdrilor realitdtii. in e*e*plul nostru,

46

ar trebui sd se schimbe at
mbrilor din sistemulsocial.
Stadiile identificat
concrete gi oPera{iiformale

Stadiul senzoriomo
De la naqtereqi P0
dintre ac{iunile sale 9i lum
producdnd astfel efecte, cr
efect. Prin nenumdrateexP
cd el gi realitateadin jur st
mdinile gi proPria imagine
sau reprezentbri ale obiec
obiectului, adic6,trePtat,ct
nu mai estein cdmPulsiu t

Stadiul PreoPeroto
in jurul vdrstei de
qi forma imagini mentale
obiecte.achizilionarealimt
Utilizarea imaginilor mint
simbolic al coPilului. Pe I
imaginile nu sunt incd org
mintale duPd regulile log
ceea ce permite maniPula
opus6.
In stadiul PreoPcr
a fbst ilus
deficit
Acest
c6n
confotm
conservdrii,
esen
fizice
atributele lor
acelaqi,chiar dac[-l turnlr
O caracteristicdi:
prezintb serioasedificultd
lucrurile a$acum le receP
GAndireacoPilulu
cdreia ii acorddcredit des
Iui, fbrd a sesizaexistenl
realul qi fantasticul cocx
basmelorca qi cu ceaobie

Stadiul oPeraliilo
intre 617 - lllli
stdp6nireaconceptclorde
logic6 a conceptelorse P
reversibil6.

ar trebui sd se schimbe atitudinea fa\d de elevi, ca unnare a decodificirii transformarilordin sistemulsocial.

Stadiile identificate de Piaget sunt: senzoriomotor, preoperafional, opera{ii
concretegi opera{ii formale.
Stadiul senzoriomotor
De la naqteregi p6nd La2 ani copilul invald treptat despre existen{alegdturilor
dintreac{iunile sale gi lumea extern[, descoperdc[ poate manipula diferitele obiecte
producdndastfel efecte, consecin{e.El dob0ndeqtebazele in{elegerii relafiet cauzdefect.Prin nenumdrateexperimenteajunge sb descoperec[ el este separatde realitate,
cael gi realitateadin jur sunt distincte. Iqi descoper6treptat pdrfile corpului, degetele,
mdinilepi propria imagine in oglind6. Incd nu reu$e$tesd oloseascSsimboluri mentale
saureprezenthriale obiectelor. O descoperire importantb este aceea a permonenlei
obiectului,adic6, treptat, copilul va remarca existenlaobiectului chiar gi atunci cdnd el
numai estein cdmpul siu perceptiv.
u
u

Stadiul preoperotor
in jurul v6rstei de I an gi jumdtate - 2 ani, copilul dob6ndeqtecapacitateade aqi forma imugini mentale ale obiectelor, i;i poate reprezenta lucruri sau grupuri de
limbajului dd posibilitatea de a gdndi prin simboluri verbale.
obiecte.achizilionarea
tJtllizareaimaginilor mintale qi a simbolurilor verbale se poate demonstraprin jocui
simbolical copilului. Pe Ia 3-4 ani poate g6ni in termeni simbolici, dar cuvintele qi
imaginilenu sunt inc[ organizatelogic, deci copilul nu reuqeqtes6 desfbgoareopera{ii
mintaie dup6 regulile logicii. Operalia mintala se caractenzeazdprin reversibilitate,
ceeace permite manipularea informa{iei in ambele sensuri, fiecare operalie arg una
opusd.
in stadiul preoperator,agacum a demostratPiaget,reversibilitateaeste absent6.
Acest deficit a fost ilustrat prin experimentele ce au al'ut ca obiect principiul
conservdrii,conform cdruia, atunci c6nd se modoficd unele aspecte ale obiectelor,
atributele lor fizice esenfiale rbmdn neschimbate.deex, volumul lichidului rbmine
acelaqi,chiar daca-l turnbm in forme diferite.
O caracteristic[ imporlant6 in stadiul preoperator este egocentrisntul.copilul
prezintd serioasedificultS{i in a inlelege cd al{ii percep realitatea diferit, c5 nu vdd
ei.
lucrurilea$acum le recep{ioneazd
Gindirea copilului estebazati pe imagini, pe impresii vizuale saupe percep(ie,
cdreiaii acordbcredit desdv6rgit.Lumea esteagacurn o vede desfrgur6ndu-sesub ochii
lui, frrd a sesizaexisten{aunor invarianli (cunoagterede tipul aici gi acum). In plus,
realul qi fantasticul coexistd intr-o amonie deplin6, copilul se relafioneaz1,cu lumea
basmelorca qi cu cea obiectiv6.
Stadiul operaliil or concrete
intre 617 - 11112ani sau chiar mai devreme, cei mai multri copii ajung la
stdpdnireaconceptelorde conservaregi ajung sd realizez opera{ii logice. Manipularea
logici a conceptelor se poate reahza dupi criterii diferite, intrucdt a devenit operatie
reversibil[.
47

Dacd in jurul vdrstei de 5 ani, copilul descoperddrumul pdnd la casa unut

prieten, dar nu paote si te indrume acolo gi nici nu poate desenatraseul, la 8 ani el are
deja tabloul intregului traseuin minte gi poate s6-1explice sau s6-1deseneze.S
Deqi copiii folosesc termeni abstrac{i,se raporteazdla obiecte concrete.Ei pot
opera mental gi intr-un sens qi in sens opus, apelpdndla suportul imaginilor mentale
aiociate cuvintelor. Gdndirea copilului se opregte in primul rdnd asupra realului 9i
asupraprezentului.
Stediul operali il ctrfo rmaIe
In jurul vArsteide t2 ani, copiii in marea lor majoritate intrd in stadiul final al
dezvoltdrii cogniti,r". in aceastdperioadd devin capabili sE judece numai in termeni
simbolici, operdnd cu semne gi simboluri abstracte, ftrd a se mai raporta la vreo
categorie <le obiecte concrete. Gdndirea trece dincolo de rcal qi sondeazbposibilul,
trece dincolo de prezent gi se anloreazdin viitor.
Se dezvoltdun nou tip de ra{ionament,cel ipotetico-deductiv.Adolescen{iipot
formula ipoteze despre anumite aspecte ale lumii, pe care s[ le desteze in minte,
respectdndrigorile logicii propozifiilor. Ei pot aborda logic multe probleme filosofice,
cunoaqterea,sensul vielii,
runt preocupali de problemele generale ale omului
dreptitea, numai cf, experien{a lor de a utlhza rigorile logicii argumentdrii sau
contraargumentSriiesteprecar6.
Teoria elaboratdde Piaget a stdrnit numeroasecontroverse 9i a fost criticat[,
cerandu-serevizuirea ei.critica s-a referit la subestimareaabilitalilor cognitive ale
copilului, mai ales in primul an de via{6. De ex., pennanenlaobiectului sau conservarea
se realizeazhmaidevremedecdta sesizatPiaget'
Teoria lui piaget a influenlat abordarile conternporaneale cogniliei. intre
acestease inscrie abordareacare considerbmintea uman6 ca un sistem de procesarea
informa{iei.Sistemulse fonneaz[ qi se dezvoltdpe parcursulanilor copilSriei.
Dezvoltareasocialdsi emotionali

AtafamentUl

Natura leg[turii dintt

le va aveacu ceilal1ioament,
Nu se gtie cu Preizie
dar existb dovezi cd la 6-7 1
puternicb cu mama sau Per
numegtcatasament.
in nfunc{ie de Testt

ataqament
r ata$amentsecurtz
testa{i nu se mani
camer[ ci, Prin cd
raPidda PlAnsuluiI
o ata$amentevitativ
mama ii lasd singu
(
Prezen[amamei'
cu Pulin interes;
. ata$amentrezistc
contactului cu ma
9i ulterior revine
continudsaPl6ng
o ata$amanet deza
contradictorii,in r
se intdlneqte cu
afcc{iune, de etn
consolali la intoat
Se considerf,c[ in r
il are senzitivitateamatc
copilului.

Degi nu putem cunoagteexperien{asubiectivba cmofiilor, expresiafacial[ este

un indiciu al prezen(eilor. Mimica gi miqcarile sunt semne ale existen{eitrdirilor
pozitive sau negative, nu numai pentru mamd, ci qi pentru alte persoane.ZAmbetul
social ca reaclie la fala sau zdmbetul adultului apare in jurul v6rstci de 2 luni 9i apoi
rflsul la 3-4 luni.de asemeneasunt exprimatesupbrarea,surpriza 9i furia.
Copii dobdndesccapacitateade a descifraexpresiileemo{ionaleale mamei pe
la 3 luni, manifestbneliniqte sau se supSrddac[ expresiafaciali a mamei rbmdnefix[,
imobil6. pe la 8-10 lunicautd activ referinlele sociale in expresiile emofionale ale
adultului, pt a sc orienta gi a reacfionain situafiile nesigure.injurul vdrstei de I &fl,
dupa c6derein func{ie de atitudineapersoaneicare-l ingrijegte qi a cdrei reac{iecaut[ sd
o descifrezeimediat, copilul poate sd rAdSsau sd plAnga.
Capacitateade a-qi regla cmoliile este nesemnificativd in prirnul an, dar se
dezvolt6 rapid in urmdtorii, in unitatea cu dezvoltareacognitivd. Controlul expresiilor
emolionaleeste esenlial in constituireainterac{iuniior sociale ale copilului, in formarea
grupurilorde joacb, a rela{iilor de prietenie'
48

Modelc staclialca
Erickson)

Freud identific[ 5 s
libiilouiui Pe Parcursulvic!
dar qi exceseleau ca efecti

ale tulburErilor Psihice'

in eforturile de
considerdcb se Pot diferen
stadiu dominh un conflc
Solu{ionareaconflictului d
ce {in dc mediul social,da
anterioare.
Tabelul urmf,tor
emo(ionale9i socialc:

ri
e
)t
P

AtAlagrBntul
Natura legiturii dintre copil qi mamd/ingrijitor va infleunla realliile pe care el
levaaveacu ceilalli oameni,atunci cdnd va deveni adult.
Nu se gtie cu preizie dacd in primele luni de viaJd copilul 6li iubegtep6rin{ii,
darexistddovezi cd Ia 6-7 luni cei mai mulli copii manifesti o legbturb emo{ionald
puternicdcu mama sau persoanele care-I ingrijesc. Aceastd afec{iune puternici se
numegte
ataEament.
in nfunclie de Testul situalional inedit s-au detrminat urmdtoarele forme de
atagament:
o ata$amentsecurizant,linigtitor, prezentla mai mult de doud treimi dintre cei
testati nu se manifesti prin pidnsul copiilor atunci cdnd mama pleacb din
camer[ ci, prin cdutareaactivd a contactului cu ea, la intoarcere. incetarea
rapidba pldnsuluisauprin reactii de bucurie;
r ata$amentevitativ, aparela aprox 20% din copii; acegtianu pl6ng atunci cAnd
mama ii lasd singuri qi reaclioneazdin prezenfastr[inilor in acelagimod ca in
ptezen\amamei. CAnd mama se intoarce o evitb sau dacd o intdmpin5, o fac
cu pu{in interes;
I ata$amentrezistent, prezent la aprox I0% din copii, const[ in cdutarea
contactului cu mama inainte de separare,dar dupa ce ea ir;i pdrdsegtecopilul
gi ulterior rcvine, acestadevinc furios, o respinge,o impinge afard, mul1i
continubsa pl6ng6;
o ata$amanet dezargamzat sau dezorientat, se manifestd in rdspunsurile
contradictorii, in deruta sau dezorganizareacomportamerituluicopilului c0nd
se intdlnegte cu mama. Privirea estc in altd direclie, abordarea lipsitb de
afec{iune, de emofii, adoptareaunei pozilii ciudatc, reci, dupd ce au fost
consolafila intoarcerede mamd.
Se considerdcd in manifestareaditbritelor fonne de ataqamentun rol important
il are senzitivitatea matern6, contactul fizic dintrc mamd-copil qi temperamentul
copilului.
Modelc stadiale ale dezvoltdrii psihosociale $i psilroemolionale(Freud $i
Erickson)
Freud identific[ 5 stadii ale dezvoltdriiemo{ionale,lu6nd drept critcriu evolu{ia
libidouluipe parcursulviefii. Fmstrdrilein procesulde oblinerea satisfaceriiiibidoului,
dar qi exceseleau ca efcct aparilia aqa-numitelorfixa{ii, care vor constitui in timp surse
aletulburlrilor psihice.
in eforturile de atenuare a exagerhrilor psihanalizei clasice, ^Eirckson
considerdcbse pot diferenlia 8 stadii in dezvoltareasociald qi cmo(iona16.In fiecare
stadiu domind un conflcit intrapsihic intre o tendinla pozitivd qi una negativd.
Solulionareaconflictului dependede rcla{iile pe care la stabilegteindividul cu factorii
ce{in dc mediul social,dar qi demodulin careau fost solu{ionateconflictetedin etapele
anterioare.
Tabelul urmdtor vd prezintd comparativ cele doud modele ale dezvolt[rii
emofionalegi sociale:
49

VArsta

Stadiile dezvoltirii
psihosexuale
(Freud)

dezvolttrrii
Stadiile
psihosociale
(Erickson)

Primul an
l-3 ani
3-6 ani
6 - 1 1a n i
I l-18ani
Adultul tdndr
Vdrsta adultl

Oral

Increderevs neincredere
Autonomie vs ru$ine
Initiativ6vs vind
Activism vs inferioritate
Identitatevs confuzie de rol
Intimitate vs izoiare
Generativitatevs stagnare
InteeritateaEului vs disperare

BStr6netea

Anal
Falic
Latenti
Genital
Genital
Genital
Genital

Conform teoriei lui Freud, in stadiwl oral sursa pl[cerii qi a potenlialuiui

conflict este gura. Toate obiectele la care copilul are acces vor fi studiate prin
intemrmediul ei.
in stadiul anal activitblile de leiminare prin anus reprezintb sursapldcerii gi a
conflictului. Antrenamentul in utilizarea toaletei, reducereacaracterului involuntar al
eliminbrii esteesen{ialin aceastl perioadd.Este de fapt un ex de reglare a impulsurilor
instinctive. it'r efortul de antrenarea copiilor, parin{ii adescauitd cb reglareasfincterelor
gi elirninareasunt activitbfi pe carc copilul nu poate sb le reahzezdecdt dupd o anumiti
vdrstS.
in studiul .fatic, copilul descoperd sursa pl[cerii gi a conflictului in zona
organelor genitale, dar interesul pentru acestea nu are nici o leg[turd cu func{ia
reproductiv[. Este perioadain care aparecomplexul lui Oedip la b6ie1iqi cel al Electrei
la fbte, Pe modelul legendei, Freud iqi construiegteteoria despre complexul Oedip
pornind de la atagarnentulcopilului faf[ de mam6. In juml vdrstei de 3 ani, constat6cl
dragosteamamei nu i se d6ruieqtein totalitate.in consecin{d,va dezvoltafa16de tatal
sdu sentimentede aversiune,ostilitate,gelozie,etc. Treptat ajunge sa-qidca seamade
aceastdstareq;ise identificd cu el. Este un procesde
rolul tatdlui in farnilie, dephgeqte
idcntificare total6, copilul imitdnd intreg compoftamentul, neselectiv. Pe baza
complexuluilui Oedip s-audezvoltato seriede crea{iicuiturale,in domeniulliteraturii,
al cinematografiei,al artelorplastice.Complexul Electreiesteechivalentulcomplexului
Oedip. drr are o intensitatemai redusb.Este solulionat printr-un proces simiiar, de
identificarecu mama.
Perioada de latenld se caractertzeazd printr-o relativd diminuare a
preocuplrilor sexualepi o intensiiicare a orientdrii spre activt[{i sportive, intelectuale,
sprerelalii cu persoanede acelagisex gi virst6.
Stadiul genital se dezvoltd in timpul adolescenlei, odatd cu maturizarea
biologica. Dorinlele sexnale qi agresive, impulsurile sexuale sunt specifice acestui
stadiu, dar ele sunt reglementatede anumite norme culturale. Freud crede cb oamenii
maturi cautd gratifica{ia acestor instincte prin relafii cu parteneri de sex opus, in cele
mai multe situa{ii.
Confonn teoriei lui Erickson, in primul stadiu al dezvoltdrii copilul inva{d s[
aibc increderein persoanecare-i satisfacenevoile qi dezvoltd sentimentede incredere

in sine. dacd acestlucru se re

este inconsistent,dezordona
intre I -3 ani, coPilu
autonomie in raPort cu medi
reguli sociaie.Intervenfiasu
fa{6 de propriile abilitili de a
Perioada cuPrinsbir
din stadiul anterior, in jocu
responsabifitef. El amnifest
aceste activit[1i cteeazd c(
sentimente de vin6. Vina in
inv6{dnd sd irnbine iniliativa
alte persoane.
In intervalul 7-l lan
de aceeagi v6rst6, cu adull
intelectuale qi realizdri $co
dificult61i, ajungdndastfel la
La v6rsta adolesce
de-a lungul stadiilor anterio
cine sunt in relaliile cu alli
din etapeleanteriaorecreea
in deruta op{iunii qcolareEi
Adultul tdndr form'
de cuPlu stabil,
rela{ii
unei
experimentareaizol[rii Eiin
Generativitatca sI
responsabilitbti in farnilie,
profesii. Reversulacestorat
Persoanelein vArst
retrosPccti
privind
vie{ii,
conttrar,ei ajjung la disPera
Dezvoltareamqr?l

Pe baza unor chcs

mascuiin, mai int6i in cu
concluzia c[ evolulia mo
universal. lnsPirat dc ach
Kohlberg stabileqtetrei ni
doub stadii.
Tabelul urmdtor 1
morale:

I
I

r
i

dacl procesul
in sine,dacdacestlucru se realizeazdin mod constantsau de ne?ncredere,
dezordonat.
esteinconsistent,
intre 1-3 ani, copilul stbpdnegtediferite acfiuni, ceea ce-i conferb o anumiti
in raport cu mediul sdu de viafd. De asemenea,invaf[ sd se conformezeunor
autonomie
regulisociale.lntervenfia supraprotectoarea pdrin{ilor poate dezvolta indoiala copilului
faf[depropriile abifitafl de a acliona gi sentimentede jen5.
Perioadacuprins6 intre 3-6 ani se caracterizeazdprin dezvoltarea autonomiei
din stadiul anterior, in jocurile cu cei de aceeaqivArst5 prin care copilul igi asum[
El amnifestd gi tgenin{a de ajutorarein diferjte treburi casnice.Uneori
responsabilitali.
acesteactivitali creeazd conflicte cu membrii familiei sau cu alli copii qi apar
de vinb. Vina inhibd inifiativa. Copiii pot rezolva aceastf,situalie de crizS
sentimente
inva{6nd
si irnbine iniliativa personal6cu luareain considerarea cerin{elor venite de la
altepersoane.
In intervalul 7-l lani copilul trebuie sd stap6neasciinteracliunile cu persoane
de aceea;iv6rst6, cu adullii din afara familiei, sd achizilioneze o serie de abilitali
intelectualeqi realizdri qcolare. Copiii mai pufin sArguincioqiintimpinS o serie de
dificultdli,ajungAndastfel la sentimentede inferioritate.
La vdrsta adolescen(ei(11-18 ani) cei cae au experimentattendifele pozitive
de-alungul stadiilor anterioareajung s[ dezvolte sensulpropriei identit6{i, sh descopere
cinesunt in reia{iile cu al1ii. Eqecul acesteicbutiri avdnd in urmS tendin{ele negative
dinctapeleanteriaore creeazdconfuzie de rol. Aceastbconfuzie a identitSlii se exprim5
in derutaopliunii gcolareqi profesionale,in eqeculintegrdrii ?nrohil de adult.
Adultul t6ndr formesazd puternice rela{ii de prietenie gi ajun ge la stabilirea
uneirela{ii de cuplu stabil, intemeiat[ pe dragoste.Eqeculin acestproces are ca efect
izol6rii qi insingurlrii.
experimentarea
Generativitatca specificd vdrstei adulte presupune exercitarea unor
responsabilitati?n familie, in ingri-jirea copiilor gi a pdrin{ilor, in exercitarea unei
profesii.Reversulacestoraestestagnarea.
Persoanelein vArst[ care au evoluatin sensulotendin{elorpozitive de-a liungul
viefii, privind retrospectivvor avea sentimentede implinire, de satisfac{ie.ln caz
contrar,ei ajjung la dispcrare,la dezintegrareaEului.
DezvoltareamqralS
Pe baza unor chestionareaplicate asupra unor eqantioanede subiecli de sex
masculin, mai int6i in cultura americanS,apoi in alte culturi, Kohlberg ajunge Ia
concluzia ci evolu{ia moral5 a copiilor parcurge aceleaq;ietape are, deci caracter
universal.lnspirat de achiziliile lui Piaget, refritoare la judecata mora16a copilului,
Kohlberg stabileqtetrei nivele ale dezvoltbrii morale, fiec6ruia corespunzdndu-icAte
doubstadii.
Tabelul urmdtor prezinti sistematic aceste nivele gi stadii ale dezvolt6rii
morale:

NiveVStadiu
Nivelul preconventional
Stadiul l: orientare dupd principiul
pedeaps[-recompens6;
ascultare
Stadiul 2: ortenatrehedonistd naivd

Nivelul convenfional
Stadiul -l: moralitateabunelor relatii

Stadiul 4: orientare spre men{inerea

ordinii sociale
Nivelul post-conventional
Stodiul 5: orientarespre legalitate
Stadiul 6.' autonomiaprincipiilor morale

Descriere
Moralitatea este judecat[ in termenii
consecintelor
Moralittaea este judecatd in funcfie de
satisfacereaunor dorinte. de obtinerea
unor beneficii
Moralitatea este judecat6 in termeni de
rela{ii optime cu persoanelede refrin{6,
de aderentdla rolurile sociale
Moralitatea este judecatl in termenii
rolurilor sociale sau legilor cu
aplicabilitate universal5
Moralitatea este judecatd in termenii
drepturilor omului care transcendlegea
Moralitatea este judecatd in funcfie de
valorile care au fost interiorizate.

Nivelul pre-conven{ional se caracterizeaziaprin respcctareade cbtre copii a

regulilor morale, datoritd efectelor pe care le are comportamcntullor. Ei ac{ioneazbfie
pentru a evita pedepsele,fie pentru a primi recompense.Ac(iunile sunt bune saurele in
func{ie de consccinlelelor. in timp, ei inva}d sb respecteregulile, intruc6t pe aceasti
cale pot obline uneleavantaje,iqi pot satisfacedorinle sauinterese.
Niveiul conven{ional cdruia ii sunt specifice dobdndirea unor abilitd{i
intelectuale,a unor capacitSlide autoreglarereprezint6o etap[ supcrioaragi in evolu{ia
morai6.Copiii devin conqtien{ide compiexitateaunor reguli socialepe careincearci sd
le respectepentru a fi pe placul persoanelorde referinta: p[rin{i sau educatori.Ulterior,
ei respectlregulile,intrucAtsc conving cd acestlucru aduceordine in societate"
Nivelul rnoralitd{ii post-conven{ionale,int6lnit la vdrsta adolescen{eisau la
dultul tdndr se caracterizeazva
prin congtienttzateacaracterului peren al unor valori
morale, care trec dincolo de timp gi de legi. Valorile interiorizatedevin treptat for[e
restrictiveaie compoftamentului.
Adolescenta
Adolesce";
fost privitd in mod tradi{ional ca vdrstd de tranzi{ieintre copil 9i
" puberlatea,caractenzatdprin
adult, ea debutcazdcu
explozie in crcgtereafizicd la care
se adaugdmaturitatea sexualSqi se tennind cu etapa c6nd indivizii tncep sd-qi asume
responsabilitdtiasociatevielii adulte.
Deoarecedczvoltareaeste un proces continuu, cste foafte greu de stabilit unde
incepe qii se termind o perioada a vielii. Ficcare culturd stabileqte granila dintre
copilSrie gi maturitate.uneleculturi marcheazdtrecereaprin ritualuri specifice.ln tdrilc
industrializate tranzi\ia de Ia copildrie la maturitate sc numeqtc adolesccn{I qi se
52

realizeazagradat. tn ultimii r
extremit[1i.
Dezvoltareafizic[

inceputul adolesce
in timp ce aceastd izbucn
manifestd cu un decalaj de a
caracteristicilor sexualesec
nivel individual.
Dezyoltareacogniti

Adolescentul devin
abstracte.Se Perfec{ionea
ipotetic. Memoria dobAnd
memoriei logice.
GAndireaadolesce
construirii argumentelor9i r
avitezei de rezolvarea sarc
Adolescenfii sc an
adoIescentind,o exPlicsa{ie
invulnerabilitefli. Ana$are
tendin{a de a se credc sPec
Adolescen(ii tind t
manifcstb in comPortamen
fi tot sefimeale nesibuin{e

l)ezvoltareasocial

O imPortanti influ
acetaE;isex, cdt 9i cu Pers
re{eie sociale extensive,in
devin tot mai restrAnsePer
Pt rnajoritateaado
intimitate rcPrezintbasPec
a fi populari.
Prietenii qi succes
in aceasthPerioaddadolc'
fie, de stabilireaunei iden
care ii diferenfiazd de all
primesc rbsPuns clar acu
confuzie
Ultimele decenii
divor{ul Pdrin{ilor PoatePr

realizeazhgradat.
in ultimii ani aparetendin{ade extinderea acesteiperioadela ambele
extremit[1i.
Dezvoltareafizicd
inceputul adolescen{eiestemarcvat de o intensificarea ratei dezvoltdrii fizice.
^
In timp ce aceast6izbucnire apare mai timpuriu la fete (10-l I ani), la baieli se
manifestd
cu un decalajde aproximativ 2 ani (12-13 ani). Are loc procesul de aparilie a
sexualesecundare$i maturtzateasexual6,cu diferenfa semnificative la
caracteristicilor
nivelindividual.
Dezyoltareacognitivi
Adolescentul devine capabil de operare la nivel formal cu sernnegi simboluri
Se perfectioneazdra{ionamenteleinductive gi deductive gi apar cele de tip
abstracte.
ipotetic.Memoria dob0ndegtecaracter voluntar tot mai accentuat qi creqte ponderea
logice.
memoriei
Gdndirea adolescenlilor diferd in multe privin{e de cea a adul{ilor ?n privinla
construiriiargumentelorgi contraargumentelor,a capacidtii de ciprindere qi intelegere,
a vitezeide rezolvarea sarcinilor cognitive.
Adolescenfii se angajeazdin conduite periculoase.manifestdnd nesdhuitfid
explicsafiear fi cd ei se cred invulnerabili, sau, mai degrabaau iluzia
adolescentind.o
invulnerabilitelii. Anagjarea adolescen{ilor intr-o activitate cognitivd egocentric6.
tendin{ade a se crede speciali,ar puteajustifica aceastbnesdbuinff,.
Adolescentriitind sd fie mai agresivi decdt adulfii, acest6 caracterisiticd se
manifest[in comportamenteantisociale,criminale sau r;ofatnepreventiv. $i acesteapot
fi tot semneale nesdbuintei.
l)ezvoltarea sociald$i emQtignaid
O importantd influenld la aceast6vdrst6 o au prieteniile, a6l cu persoanede
acelagisex, cdt gi cu persoanede sex opus. Majoritatea adolescentilor fac parte din
retelesocialeextensive,in care se includ prieteni gi cunoqtin{e,ele se micqoteazdqt
devintot mai restrdnsepe mdsurbce se apropie de v6rsta adult5.
Pt majoritatea adolescen{ilora fbrma prietcnii Ei a inv6{a despre incredcre qi
intimitatcreprezintdaspecteimportanteatredezvoltdrii sociale alSturi de preocupareade
a fi populari.
Prietenii qi succesulsocial joaci un rol important in cdutareaprpriei identita{i.
in aceastdperioadd adolescen{iisunt preocupafi de ceea ce sunt, de ceea ce doresc sb
fie, de stabilireaunei identitali proprii, de identificareatrisbturilor unice, a aspira{iilor
careii diferenfiazd de al{ii.degi aceste prcocupdri apar gi in alte etape ale vie{ii ele
primesc rdspuns clar acum, altfel indivizii pot continua si tr[iasci intr-o stare de
confuzie
Ultimele decenii au adus alte caracteristici acestei etaope. Separareasau
divo(ul pdrin{ilor poate provoca adolescentuluitraume care s6-9ipuni amprentaasupra

53

vdrstei adulte. Adolescen{ii care trbiesc cu un p[rinte sunt supugiriscului de a-9i scddea
performan{elegcolare,dezvoltlrii unui comportamentdelicvent, depresivsau anxios.
Adolescentele care devin mame sunt de multe ori nepregdtite pt aceast[
experien{6,stfel ci pot apare carenfe in dezvoltareacopilului. Sunt din ce in ce mai
numeroasefamiliile problemd, *untrile sexuale asupra adolescen{ilordar qi asupra
copiilor.
Existd insd gi anumi{i factopri protectori care aclioneaz6 in aceste condilii
nefavorabile intre care: caracteristicile personale (temperamentul plScut, adaptabil),
factori ce fin de structurafamiliald (rela{ii str6nsecu anumi{i rnembrii) qi factori ce {in
dc comunitate.

Declinul inteli gente-

Testele relevd faPtu

cerccetdri arati c[ multe abi
al performan{ei estevizibil ir
In ceea ce Prlve$te
fluide pAn[ in jurul vdrste
inteligen{a cristalizatd conti
crcgte qi ea Pe misura inaint
Schimbdrisociale

Maturitatea
Cea mai mae parte a vielii apar{inea vie{ii aparfinev6rstei adulte. $i aici au loc
o seriede transformdri sornaticegi psihice specifice.

Pe Parcursulv6rste
traverseazd mai multe stadii

Teoria lui Levirtsor

Schimbiri fizice
Existb o serie de modificdri in funcfionarea analizatorilor, ale cdror
pcrformnan{eincep sd se diminueze, chiar inaintea inaugurdrii acesteietape de vdrste.
Schimb6rilesunt lente la inceput, apoi devin mai rapide. Acela$i lucru se intAmpld qi in
privin{a motricitdlii. Schimbbrile in infb{igarea fizicd sunt vizibile dupd 20 de ani qi
devin majore la 40-50 de ani. La unele persoaneimb6tr6nireaeste mai accentuatS,dar
existdindivizi careiqi pdstreazdincd tinere{ea.
Una din cele mai dramaticeschimbSripetrecut[ pe o perioadddec6{iva ani este
incetareafuncfiilor reproductive qi schimbareaesenJialba activitdlii sexuale.Ambele
sexctrec prin aceastdperioad6,dar efectelesunt vizibile in specialla femei.
Dcclinul fizic este incvitabil, dar el poate fi redus qi incetinit prin stilul de
via{a; exerci(iul frzic, alimenta{iacontrolatd,gestionareastrcsuluiinf'luen{eazd
Ei ajutd
la rnen{increatonusuluifizic qi al s[ndtaiii.
Schiryb[rdg cognitive
Abilitdtile cognitirzeintrd qi ale in declin, pt cd ele au Iabazd proccsebiologice
cerebrale. Fe de altd part, Fe mbsuta trecerii timpului se acumuleazd,experinlh q;i
cunogtin{c.
Cerectdrile asupra mcmoriei de scurtd duratb au relevat faptul c5 persoanele
tinere gi ceie adulte pot re{ine aceeaqicantitatede informalii, dar procesareainformafiei
se realizeazdintimp diferit.
in privin(a memoriei cle lungd durat6, persoaneletinere au rezultate mai bune
c6nd este vorba de conlinuturi fard sens. Diferen(ele se dirnminueazS,cAnd este
informaJiileprivesc semnifica{ii pentru individ.
Declinul memoriei nu intervine la persoanelecare exerseaz6memoria in mod
curent. Deci, dacd oamenii iqi men{in preocupSrileintelectuale,dacd iqi exerseazd
cognitive, gradul de deterioraremintal6 se reduce.
capacitStrile

Levinson imPartc I
tranzi[ie. Prima tranzi{ie int
la aproximativ 30 de ani, r
intoarcerc: dac[-;i Pdstrea
treia tranzi{ie cunoscut[ su
40-45 de ani, individul rei
bbtr6n6. EtaPavdrstei de n
dintre toate, tranzi\ta insP
vie{ii.
Aceast6teoricPar
Exist6 oPinii refcr
schirrbdrile care au loc in s
morale, de ingrijire a Pdrin
in multc societS{
maim mari decdt ale bdrb
perinfii o bundPartca tirtc
se mutb de acasi (efectulc
intre crizele genc
divortului.in multe ldtt dez
oamenii care se cdsdtore
foarte stresant,familiile s
dificil de revenirela via{i
ele sunt cele caretrcbuie s
Bfltrflne{ea

Cele mai tulburlt

pretungirii vie{ii, la inevit
reac{iabolnavilor incurab

Declinul inteligentei
Ita
ai
ra
.ll

),
n

Testelerelevd faptul c5, pe m6sura inaintdrii in v6rst6, inteligen{a scade.Alte

cerecetbriarctdc[ multe abilitali rdm6n constantede-a lungul vie{ii. Declinul puternic
alperforman{eiestevizibil in exerciliile care implic5 timp de reacfie.
In ceea ce privepte formele inteligen{ei, se constati o creqterea inteligenlei
fluide p6nd in jurul vdrstei de 20 de ani gi apoi o diminuare treptatd, in timp ce
inteligenfacristalizatd continud sd creascdpe tot prcursul vielii. Inteligen{a practicd
cregtegi ea pe mdsurainaint5rii in vArstS,acumulAndexperien{egi cunogtin{e,
Schimbdrisociale
Pe parcursul v6rstei adulte se experimenteazdccle mai multe roluri sociale. Se
ttaverseazd
mai multe stadii, fiecare fiind separatde urmdtorul printr-o etapdde crizh'
Teorialui Levinson
Levinson imparte v6rsta adultd in 4 etape, separateintre ele printr-o etap6 de
tranzrlte.Prima tranzi\ie intervine intre etapapreadult6gi maturitateatimpurie. A doua
la aproximativ 30 de ani, cAnd oamenii iqi dau seamacb se apropie de punctul ftr[
intoarcere:dac6-;i pdstreazdstilul de viafh, foarte cur6nd nu va mai putea da inapoi. A
treiatranzilie cunoscutdsub numele <letranzi\ia vdrstei de mijloc apare la aproximativ
40-45de ani, individul realizeazdcd tinere{ea a trecut qi cd face parte din genera{ia
batrAna.Etapa vdrstei de mijloc este urmati de una din cele mai importante tranzi{ii
dintre toate, tranzi\ra inspre bdtrdne{e,care marcheaz6intrarea in aceast6perioadi a
vietii.
Aceastdteorie pare sd corespunddin mare mdsurdrealitdlii.
Exista opinii referitoare la alte rnomentede crizd la vArstaadult6, generatede
schimbdrilecareau loc in structurafamilial5, plecareacopiilor r;i ideplinireaobligafiilor
morale,de ingrijire a pdrin{iior bitrdni.
In multe societ6{i.femeile fac fata unor problemecare implicl responsabilit[{i
maim mari dec6t ale bdrba{ilor.pe mbsur[ ce imbdtrdnesc;femeile care au locuit cu
pdrin{ii o bunb parte a tinerelii tra6iescun gol imens atunci cfind cel mai kic dintre copii
semutb de acasd(efectulcuibului gol).
intre crizele generatede cvenimente maiore se numdrd qi criza separhrii sau a
divorfului.in multe {6ri dezvoltate,rata divo(ului atinge cote inalgte, aprox jumdtate din
oamenii care se cdsitoresc pentru prima oard ajung sE divotleze. Evenimentul este
foarte stresant,familiile sunt bulversate, copiii deruta{i. Adulfii incep apoi un proces
dificil de revenirela via{ia cclibatard.Femeile sunt mult mai afectate,pt cd, de obicei
eiesuntcele caretrebuiesd creascbcopiii, cu resursepufine.
Bitrflnefea
Cele mai tulburltoare intrebdri ale acestei vdrste sunt legate de posibilitatea
prclungirii viefii, la inevitabilitateasfhrqitului,Lacavzelcimbbtr6nirii gi ale mo(ii gi la
reac{iabolnavilor incurabili in fda rno(ii.
55

Problema declinului biologic asociat cu boala, cu sinitatea gubredbeste de

multe ori un stereotip.in multe {dri, majoritateapersoanelorin v6rstd sunt intr-o form[
ftzicd bund, suficient de sdnbtogi,capabili sd se intre{in6, pot dezvolta actoivitEli ftzice
gi intelectuale,duratamedie a vie{ii estein cregterecontinub.
Toate explicafiile legate de imbdtrdnire graviteazi in jurul a 2 teorii: teoria
genetic6 qi teoria ,,purtat qi rupt". Aceasta din urmd sugereazdcd imbdtr6nirea se
datoreazd acumulSrii in timp a fenomenelor de uzurd la nivelul organismului care
afecteazdADN-u1, interfereazd,cu componentede bazd,cu rol in menfinereagi refacerea
celulei. Efectele se acumuleazb in timp pi produc astfel declinul asociat cu
imbdtrdnirea,CelSlat grup de teorii atribuie imbdtrAnireafrzici programdrii genetice.
Conform acestei teorii, fiecare organism dispune de un ceas biologic care regleazd
procesul de imbatrAnire. Cercetdrile eviden[iazd cb acesta implicb cel pu{in in parte
benzi de ADN la al cdror capdt sunt terminafiile cromozomilor (teleomeri). De fiecare
datd cdnd celula se divide, teleomerul se scurteazd;c6nd lungimea lui atinge un punct
critic, celula nu se mai divide, iar acestlucru duce la imbbtr6nire.
Nici una din teorii nu este sus{inutEde suficiente dovezi pentru a fi acceptatd,
cea mai buni explicatie ptiin{ifica este cd imbbtr6nireaare Labazd cdteva mecanisme
diferite gi esterezultantainterac{iunii unui complex de factori genetici qi ambientali.
in legdturb cu inevitabilitatea mor{ii se ridicb o serie de probleme de naturd
etic5: dacd omul are dreptul sd-qi aleagdmomentul morfii, dacd medicaul poate s5-1
ajute in acestsens,este moral sd lagi omul s[ sufere in chinuri. In multe ldri solu{ia
euthanasieise bucurd de sus{inere.
Confruntarea cu moartea,,reac{ia oamenilor la iminen{a sfbrgitului au fost
studiatede EiisabethK.Ross pc un eqantionde pacien{i care gtiau cb sunt in stadiul
terminal. Au fost stabilite 5 etape in confruntareacu moartea.Prima este refuzul de a
acceptach sffirgitul este aproape gi cd este al 1or. Urrneazl apoi o etapd de furie, de
revolt6. In a treia etap[ se schimbdcomportamentul,stilul de viafd. Desigur ci aceastd
schimbare nu poate depigi efectele boiii qi cAnd totul pare sd meargd bine apare o
reacfie depresiva.Mul{i trec peste stareadepresivdprin acceptareacu demnitate a
sf6rgitului,fbr6 reaclii de firrie sau depresie,organizdndu-qiproblemelerdmase,punAnd
afacerile in ordine, ludndu-qi rdmas bun. Cercetlrile ulterioare nu au confirmat
concluziilcmai susmenfionate,
Cercetirile asupra longevit[{ii au fost longitudianle,pe parcursul mai multor
etapc.Asemeneastudii inceputepe un egantionin anii 1920au fost reluatetimp de 75
de ani cu scopul de a determinaaspectelelegate de persoanlitatesau de alli factori care
au legdturi cu duratavie{ii. in anii 1990 s-au publicat concluziile, afirm6ndu-secI un
predictor al longevitdtii s-a dovedit a fi una din dimensiunile personalitd{iiintdlnit6 in
teoria Big Five, anume constiincio4itutea,tendinfa e a fi ordonat, ingrijit, responsabil,
de a stabili scopuri gi de a le realiza, de a nu acceptarisuri prea mari sau prea multe.
Acegti oameni nu se angajeaz5in acfiuni ce pun in pericol sdndtateasau viala. S-a emis
ipoteza existenfei unui fundament biologic al conqtiinciozitblii. Divorlul pctrental s-a
dovedit un alt factor aflat in legdturd cu longevitatea.DacI acestaare loc in copildria
subiectului gi dacd se asociazdcu un nivel redus al conqtiinciozitIlii, durata viefii va fi
probabil mai redus6.

56

PE,RS

PARTEA II

ABORI}EruALE
PERSOT{ALITATIIUMANE

TNTRODUCERE
Definirea conceptului de personalitate
Analiza func{ionald a diferitelor elemente luate separat dd rezultate pozitive
numaiatunci cdnd le consider6m ca verigi aflate in str6ns6 legdturi ale unui intreg
indivizibil. in plan psihologic, ,,elementele"ar fi procesele,func{iile gi insuqirile
psihice;intregul - Personalitatea.Problema personalitd{ii ocupd azi un loc central atdt
in cercetdrileteoreticecdt gi aplicative. Cu toate acestea,in afard de ,,inteligen(5", nici
un alt concept al psihologiei nu este at6t de complex gi nedeterminat ca cel de
ln 1931, G.W.Allport enumera peste 50 de defini1ii,,iar astdzi
,,personalitate".
McClellandgdsegtepeste 100 de definifii ale termenului.Se apreciazdcd la ora actual5
pot fi delimitate cu upurinli cel pulin l0 - 12 gcoli personologice.Printre cele mai
cunoscute
se num[r6: teoria psihanaliticn(S. Freud, A. Adler, K. Jung, $.4.);teoria
(G. Allporl); teoria personalistd(C. Rogers);teoria organismic6;teoria sociofactoriald
g.a.
culturalS
Fiecaredintre acesteteorii urm5reqtesd gdseascdun cadru specific de referinld
qi un inceput unic care s[ deducdintreaga construcfie.Unii autori incearcd sb exprirne
in definilie caracterulcomplex al structurii personalit[tii, accentuAndasupraordinii ;i
regulii de compunere a unor elemente calitativ distincte: biologice, fiziologice,
psihologiceqi socio-culturale.Astfel Sheldon defineqtepersonalitateaca ansamblude
caracteristicibio-fizio-psihologicecare perrnite o adaptarela ambianfd. R.B.Cattell
consideri personalitateao construclie factoriald dinamicd, exprimatl in modalitatea
rlspunsurilor ia situalii. G. Allport derivb sensul no{iunii de personalitate in
intersectarea
structurilor bazale,tipologice q;iind ivi duale.
in ciuda deosebiriipunctelorde plecarcai a procedeelorde analizd,majoritatea
autorilor contemporanirelevS, in calitate de radical comun al definirii personalitelii,
atributul unita{ii, integralita{ii, structuralitatii. Chestiunea care continu[ sd fie
controversatdeste aceeaa raportului dintre pondercadetenninirilor interne (ereditare)
gi cea a condiliondrilorexternein structurareaintregului personalitdtii,dintre stabil qi
dinamic.
Toate acesteasunt probleme de cea mai mare importan(a ptiinJificd qi nu pot fi
ocolite.Ele apar inevitabil in procesul cercetdrii, concretizdndu-sein fapte, fenomene
carenu erau prevdzuteinifial de ipotezade lucru gi carenici nu se subsumeazdet.
O definilie clasicd a personalitblii,prin gen proxim, probabil cd nici nu este
posibili. Cel pulin la ora actualdnu putem avea preten{iela aqa ceva; vom continua
mult6 vreme sd operdm cu definifii relative, pariiale, care delimiteazd diferite direc{ii
concretede investiga{ie,diferite laturi ale personalit[fii.
intdlnim frecvent intreb[ri ca acestea:CAt de multe date trebuie sd avem despre
cinevapentru a-i cunoagtepersonalitatea? Pe ce aspectetrebuie sd ne bazdm pentru a
trece de la simpla inventariere a faptelor de conduitd ale omului la explicarea
cauzalitalii 1or. La nici una dintre ele rdspunsul nu poate fi formulat in termeni
categorici.

s8

Spre deosebire de fizicd, astronomie sau chimie, in psihologia personalitdfii

trecereade la un model teoretic generalla cazulindividual nu esteniciodat[ rectilinie Ei
coresponden{aniciodat6 perfect6. La nivelul personalitdtii condiliondrile qi rela{iile se
desfrgoard sub semnul posibilului, al probabilului, qi nu sub cel al unei cauzaLitd\i
liniare.
Adopt6nd ideea cd personalitateaeste un sistem dinamic hipercomplex,trebuie
sd admitem o serie de conven{ii de ordin opera{ional-logicai anume:
.
.
.

delimitareaei de la un anumit nivel de abstractizarc:

organizareaierarhici, plurinivelard;
realizareaunei comunica{ii bilaterale cu mediul gi efectuareaunor sarcini
specificede reglare;
. caracterulemergentqi independen{arelativl fa16de elementelecomponente;
r imbinareaanalizei structuralecu analtzaconcret-istoricb;
o anahza structurii interne pe baza metodei blocurilor func{ionale
complementare,pi nu prin reduclie la elementelesubstanfiale,energeticesau
informafionale.

Personalitateaeste o dimensiune supraordonatd,cu funcfie integrativ-adaptativda

omului,,care presupuneexistenlacelorlaltedimensiuni- biologicd qi fiziologicd - '' dar
nu estenici o prelungire,nici o imagine proiectivd a conlinutului acestora.
In cadrul omului real putem delimita relativ doud blocuri func{ionale de bazh:
individul gi personalitatea.La prima vedere, delimitarea pare artificiald gi inutilS, mai
ales c6, in limbajul cotidian,cei doi termeni se folosescadeseaca sinonime.Folosind
anumite criterii cele doud no{iuni se raporteazdla entitali calitativ diferite, corelate
printr-un procesde integrare.
Prin ,,individ" se in{elege acea totalitate a elementelor gi insuqirilor, ereditare
sau dobAnditc,care se integreazdintr-un sistem pe baza mecanismuluiadaptdrii la
mediu. Individul se asociazdcuunicitatea.No{iuneade individ este?n aceeagim[surd
aplicabila tuturor organismelor vii: plantelor, animalelor, oamenilor. indiferent rle
v6rstdgi nivel de dezvoltare.
Mccanismul fundamental care asigurd formarea structurii personalitd{ii este
integrareaierarhicd.Din procesul general al integrbrii sistemului uman se desprindtrei
tipuri principalede 1eg6turi:

legdturi primare,, inndscute, determinate de rela{iile din interiorul

organismului;
pe baza acestora se sintetizeazdleg[turi secundare dupb principiul
.

condi{iondrii;
definitorii pentru sistemul personalitbtrii sunt legbturile de ordinul III
(te(iare). Spre deosebirede cele secundarecare se elaboraupe baza valorii
de semnalizare a stimulilor, acestea se formeazd pe baza sensului, a
desemndrii categoriale a situaliilor, prin raportarea lor concomitenti la
st[rile proprii de motivalie pi la un ansamblude norme qi etaloanevalorice
elaboratesocial.

59

Legltura terliard devi

lucrul a$a cum existd el
trebuin{e,trecereade la or
,, Prima nagterea per
sine", care presupuneqi
dorin{e, prin compararect
care se aplicd altuia. h
interac{iunii contradictori
un proces de desprindere
simboluri qi modele ac
comportamentelecare def
In structuraqi din
corpului in sine, ci sem
interpersonalegi al aprec
valorii lor in realizareeul

Dinamica perso
tendin{e qi, in funcfie de
obiectiv sau sprealtul, cr
sau alta. Tendin{elenu se
iar, in consccin{d.combi
factori obiectivi, care
personalitateanu este un
acestamediul intern ai in
apare ca un domeniual
rela{ii cauzale,ca interior
Organizareain c
intern - $i a factorului e
poatc fi eliminat,Primo
coincide la inceput cu t
personalizdrtinu se Pune
se
obiect, personalitatea
fondul nervos. endocrin I
gi strbmoqiisdi.
EreditateaPoatc
prin plasma germinativ
,,Philosophiezoologiqu
mediu. Doctrina lui Lam
in s6nul Academiei Fran
pentru existen{6.in 186
f6cute pe mazdre.1886Th. Morgan cu observa
doctrina lui Mendel qi a
tuturor caracterelormor

Legltura terfiard devine posibild atunci c6nd copilul incepe sd facd deosebireaintre
lucrula$a cum exist[ el in mod obiectiv gi lucrul luat in raport cu propriile sale
trebuin{e,
trecereade la orientareaegocentricbla orientareaautocritici.
,, Prima nagterea personalit[tii " se leagd de momentul cristaliz5rii ,,conqtiinfeide
sine",care presupune gi raportareacriticd la propriile acte de conduitS, la propriile
prin compararecu alfii; aplicareala sine a aceloraqicriterii, conditriigi rcstriclii
dorin{e,
carese aplicd altuia. Intreaga evolu{ie a personalitSlii se desfrgoard pe fondul
interac{iuniicontradictorii dintre ,,congtiin{aobiectivd" gi ,,autoconqtiin{h".Acesta este
unprocesde desprindere,formulare gi integrarepermanentdde semnifica{ii, criterii, de
simboluri qi modele ac{ionale.care se desftqoard dupi cu totul alte legi decdt
comportamentele
care definescindividul ca dat biologic.
In structura gi dinamica personalitifii sunt incluse nu aspectede ordin fizic a\e
corpuluiin sine, ci semnifica{ia lor valoricd, ce se cristalizeazd in cadrul rela{iilor
gi al aprecierilor sociale; nu perceptia sau gindirea in sine, ci conqtiin{a
interpersonale
valoriilor in realizareeului prin comparareacu al1ii.

Problema ereditfltii
Dinamica personalitetrii,a$a cum areieqit de mai sus, este propulsat[ de
tendin{eqi, in funcfie de diversitatea de combinafii ale acestora,se dirijeazi spre un
obiectivsau spre altul, cregtesau scadein tensiune,se exteriorizeazdprintr-o cromaticd
saualta. Tendin{elenu se manifestdin afaraunor cauzalitdli gi a unor factori obiectivi
iar,in consecin{d,combina{iile dintre ele nu pot lua orice form6. Prin constatareaunor
factori obicctivi, care determinb activitatea persoanei, se demonstreazd cd
personalitatea
nu este un simplu concept, ci constituie o realitate indubitabilS. in felul
mediul
intern
ai individului, de care depind in mare combinafiile dintre tendinfe,
acesta
apareca un domeniu al unor succesiuni de procese cu o anumitd motivalie, al unor
rela{iicauzale.ca interioritatc a unei organtzdri,a unei forrna{ii.
Organrzareain cauzdeste opera a doi factori: a f'actorului endogen - mediul
intern- $i a factorului exogen - mediul extern. Nici unul dintre aceqti doi factori nu
poatefi eliminat. primordialitate in timp are insh factorul endogen. Ontogenezaeului
coincide la inceput cu mattrrzarea func{iilor nervoase gi' cu toate c5 primul act al
personalizdriinu se pune in sceni dec6t atunci cAndsubiectul reugegtesd se detagezede
obiect,personalitatease realizeazdpe un anumit fond nervos, endocrin gi umoral. Dar
fondul nervos. endocrin pi umoral individul il primegte,datoriti eredit6tii, dc la pdrin{ii
qi strimogii sdi.
Ereditateapoate fi studiatddin doud puncte de vedere; ca proces de transmitere,
prin plasma germinativ[,, a genelor qi ca substrat transmis. In 1809 Lamarck in
,,Philosophiezoologique" a explicat diferen{ele de via{6 prin varialia condiliilor de
mediu.Doctrina lui Lamarck a produs o revolu{ie in gindirea umanb gi mari fr6mAnthri
in s6nulAcademieiFranceze.In 1859Darwin a emis teoria selec{ieinaturalegi a luptei
pentru existenfb. t" t863 G. Menclel a publicat rcz:nltatelesale privind experienfele
f6cutepe mazdre.1886 - Hugo de Vries a elaborat o teorie a mutafiilor. A urmat apoi
Th. Morgan cu observafiile sale intreprinse asupra musculilei de o{et. In raporl de
doctrina lui Mendel ;i a lui Morgan, genele sunt consideratesuporturi materiale ale
tuturor caracterelormorfologice, tiziologice qi psihologice ale unui individ. Dar nu

cumva qi mediul il influ en\eazdpe individ ? in acest caz, modificirile dob6ndite se

transmit saunu ?
in 1883 Weisman a intreprins o critici distructiv5 a teoriei lui Lamarck,
accentuandimposibilitateatransmiterir caracterelorcdqtigate.Cu mici excepfii oamenii
de qtiinld au impdrtSgitteza lui Weisman.

Cercetiri asupra ereditifii intreprinse pe animale

Mc Dougall a incercat sd demonstreze contrariul. intreprinzlnd unele
experimentepe 3E genera{ii de qobolani, el a ardtat cd deprinderile se mo;tettesc. in
legdturd cu teza lamarckiand sunt interesantecercetdrile lui Pavlov. Bazdndu-sepe
teoria sa asupra actelor reflexe, sub directa-i supraveghere,s-a inregistrat numdrul de
repeti{ii de care a avut nevoie prima genera{iede animale pentru cdqtigareaunui reflex,
dupd aceeade care a avut a doua, a treia q.a.m.d.DupS constatdrilelui Pavlov, incep6nd
cu generalraa doua, numdrul de repeti{ii a descrescut.In spiritul aceioraqicercetdri
Tryon a seleclionatgoareciicei mai len{i in rezolvareaunor probleme, ca 9i goareciicei
mai rapizi gi a operat incrucigdri intre goarecii din aceeapi categorie. La capdful
experien{elorel a ob}inut dou6 grupe de qoarecicomplet diferifi.

Investigafii la nivel uman

Unii oameni de gtiin{a au apreciat c[ singura manier6 de a privi qtiintific
problema ereditate-rnediueste la nivelul grupului social uman, cercetareaput6ndu-se
intreprinde, clupdpdrerea lor, prin studiereavariabiliti{ii performan{elor.Pornindu-se
de la acesteconsidera{ii, atfft in Europa cAt gi in America, s-a declanqato adevdratd
campaniede investigarea factorilor ereditari qi de mediu in raport de sirnilaritateasau
disirnilaritateaindivizilor.
in acestecercetdris-au utilizatin prirnul rdnd posibilitdfile oferite de gemeni.
Spre exernplificare pot fi consultate datele lui Newman, Freeman 9i Holzinger, care
atestf,in rnod frapant corela{iile foarte ridicate dintre gemenii identici. Rezultatelecele
mai spectaculoasereferitoare la raportul dintre gemenii identici gi cei fraternali, sunt
cele publicate in lg2g de cdtre Wingfield gi Sandiford. In ceea ce priveqte studiul
ereditSlii intreprinse prin intermediul gemenilor identici, cresculi apafie fa{6 de fra{ii
lor, nu pot fi neglijate dateleoferite tot de cdtreNewman, Freemanqi Holzinger.
Darele rczultate atat de pe subieclii normali, cirt qi pe debilii mintali qi
compoftamentali,nu diferd esen{ialde la autor la autor, dar nici nu confirmd o opinie
unicb. Zazzo precizeazd cd fonnarea personalithlii depinde in ultim[ instan!5 de
sistemul de rela{ii care ,,sestabilescintre mine pi ceilal{i". Dupd el ereditateatransmite
numai factorii genetici, nu gi formele de conduitd. Experienfelepe gemeni ale lui Luria
gi cele ale lui Kovalev conduc spre ideea cd trdsdturile de caractersunt determinatein
primul rffnd de relaliile specifice. Majoritatea cercetdrilor accentueazdtotuqi ponderea
factorului genetic.
Factorul ereditar in strAnsdlegdturScu conduita umanSa constituit obiectul de
studiu al unor specialigti, prin interesul pe care l-au provocat familiile unor oameni
eminen{i qi familiile unor oameni certafi cu morala publicl. ln lucrareasa, ,,Hereditary

61

genius", publicatd in 186

mo$tene$te.
Se cunoscPeste30
mai celebre sunt rePrezent
de 8 ani, descoPeritede un
lupoaice impreund cu acea
fetitrelegi le-a luat cu el' Dt
micd a putut fi ugor umani
pu{in timp. Cea mare in ga
Trdind printre animale gi-a
trecuse de vArsta cdnd se r
invi{a cuvintele la fel de re1
Domeniul ProPriu
unitate de comPortament.F
avdnd o mare imPortanld ir
poate explica indePendenti

Expl

Orice individ iEi int

apoi in dou6, iar duPd ac
diviziune succed6ndu-sen
proces care aratd cd toate t
celular ca: gravitalia,,Pres
electrice,produc varia{ii in
in discutarea cla
trbs[turile caracteriale. A
deoxiribonucleic) ce rezid
Proprietatcatundamentald
se asigurdmentinereacaPi
Cu toate Pozitriile
intennediul gemenilor,a s
rcmarcat ca ereditatcacot
prezint[ Pcntru Pcrsona
personalit[1ii o imPortan
complexitategi diversitate

Influenla Pe car
Personalitateaeste consi
Malinowski gi ale Marga
care era descrisi ca expre
un produsal culturii.
L,iteraturasociolo
garnituri de variabile: cul

genius",publicatd in 1869, Francisc Dalton ajunge la concluzia cd geniul se

moqtenegte.
Se cunosc peste 30 cazuri de copii cresculi de animale sllbatice. Cazurile cele
maicelebresunt reprezentatede cdtre doud feti{e, una de I an qi jumltate, iar cealalti
de8 ani, descoperitede un pastor in 1920 in lndia. Fetilele au ieqit din vizuina unei
lupoaiceimpreund cu aceasta,alerg6ndin patru labe. Pastorul a ucis lupoaica, a prins
fetileleqi le-a luat cu el. De la pastor fetilele au ajuns intr-un institut de educa{ie.Cea
micda putut fi ugor umanizatd. intr-un an a invbfat 50 de cuvinte, dar a murit dupa
pu{intimp. Cea mare in gapteani de abia a putut inv6{a 48 cuvinte. A murit la I7 ani.
Tr6indprintre animale gi-au insuqit un atare comportament.Pentru ci fetifa de 8 ani
trecusede vdrsta c6nd se deprinde limbajul, explicb rezultatul imposibilitatii ei de a
inv6{acuvintele la fel de repedeca fetila de I an.
Domeniul propriu al psihologiei este conduita. Personalitateareprezinti o
unitatede comportament"Factorul ereditar genereaz,[un anumit tip de conduitS, acesta
avdndo mare importan{i in procesul de structurarea personalitbtii, dar aceastanu se
poateexplica independentde mediu.

Explica{ia geneticfla personalitflfii

Orice individ igi incepeviafa la concepfieca o singurdcelu16.Aceastasc divide
apoi in dou6, iar dupd aceea fiecare parte rezultatiadin nou in dou6, opera{ia de
diviziunesucceddndu-scmult timp printr-un proces cunoscut sub numele de mitoz6,
procescare aratacd toate celulele din corp au o ereditate identici. Influenfa mediului
celularca: gravitafia, presiunea,oxigenul, o serie de elementechimice, ca qi cdmpurile
producvaria{ii in celule.
electrice,
in discutarea clasicb a ereditdlii gena constituie factorul care transmite
tr[s[turile caracteriale. Astdzi se qtie cd gena este formatS din ADN (acici
deoxiribonucleic)ce reziddin molecule foarte grele, compusedin sute de rnii de atomi.
fundamentalda ADN-ului constdin posibilitateade autoreplicare,prin cate
Proprietatca
seasigurbmen{inereacapitalului ercditar de Ia o celuld \a alta.
Cu toate pozitriile diferite in privinla ereditdlii prin investigarea acesteiaprin
intermediulgemenilor,a studiilor de geneticbumand qi dc geneticdexperimentalds-a
remarcatc6 ereditateaconstituie un fundament al personalitafii. Factorul ereditar se
prezintd pentru personalitate sub form6 de eihipament primar. in formarea
personalitalii o importan{b deosebitd o are ins[ qi factorul social in intreaga sa
complexitategi diversitate.

Factorul social
Influenla pe care o exercitd societatea asupra individului este colosali.
personalitateaeste consideratb de c6tre unii un individ socializat. Cercetdrile lui
Maiinowski qi ale Margaretei Mead au demonstratcd cea mai mare parte a conduitei
careera clescrisica expresiecategoricda naturii umane peffnanente,nu e in fapt decAt
un produs al culturii.
Literatura sociologicd gi antropologicddistinge,in formareapersonalitdtii,doub
garnituri de variabile: cultura qi societatea.tJzual, termenul de culturd vizeazd clbiecte

62

care exprlma valorile, credin{ele gi concep{iile despre lume, cunoqtinfele, legile,

obiceiurile, artagi limba. Termenul de societatese refer6 la institu{ii, la relatiile sociale.
Este greu de desp[r{it cultura de societate,deoareceele se subinfeleg una pe alta 9i
ac[ioneaz[ impreund asupra individului.
Indivizii se adapteazd la societateaqi cultura lor. Durkheim observd cd insuqi
mediul fizic al unui individ este in intregime culturalizatin raport cu societateadin care
face parte. Cdmpul spa{ialal conduitei nu-i este dat individului in sensfizic ci cultural.
in inlelesul acesta,indivizii se supun unor modele care apar{in unor anumite culturi.
Fiecare societate qi culturi posedd un rnodel social care uniformtzeazd intr-un fel
conduita indivizilor.
Pe baza studiilor a opt culturi ale unor triburi primitive, popula{ii in stare
apropiatdde cea cle,,naturd",Kardiner atest[ c6, in cadrul fiecdrui grup social, existd o
structurd de conduitd comund intregului tot social, pe care o numeqtepersonalitatede
bazd.Prin personalitatedebazd el infelegeo configura{iepsihologic[ specific[, proprie
membrilor unui grup social concret, ce se obiectiveazbintr-un anumit stil de via{b, pe
care indivizii brodeazd apoi variante singulare. Kardiner precizeazd ci aceastb
configura{ie psihologicd nu constituie pentru membrii unei populalii exact o
personalitate,ci baza personalitdtii, ,,matricea" pe care se dezvolti ultcrior trSsbturiie
individuale de caracter.Pentru el, cauzalitateaprezintd un sens dublu: pe de o parte
exista raporturi cavzalede la mediu la individ, pe de altd parte de la individ la mediu.
Aceasti distinclie vizeazd in interiorul unei culturi doud categorii de institulii: primare
gi secundare.Cele primare sunt acelea carc dau con{inut acliunii mediului asupra
individului, iar secundare acelea care se alimenteazSdin retroacliunea asupra sa.
Personalitateade bazd este aqezatdla jumdtatea drumului dintre institu{iile primare 9i
cele secundare. in formarea personalitdtrii de baz6, la modelarea ei concureazb
institutiile secundare,dar pondereaprincipalE o au cele primare. Kardiner susline cd
institutiile de bazd qeeazlproblemele de temelie ale adaptdrii individului, acestafiind
obligat sb {ind seamade regulile socialein tegdturf,cu prohibi{ia sexual6,de practicile
referitoarela hrand,de disciplina grupului.
cu precddererolul pe care il
in demonstrareaafirmaliilor sale, el accentveazla
are familia prin educafie, regirnul alimentar impus copilului, in modelarea unei
conduitecomuneunui tot unitar.
Problema statutului personalifitrii de bazraa fost repusd de cltre Kluckhohn qi

personalitateindividualS u
un om ca tofi oamenii. In<
animat de aceleagitrebuin
in acelaqi timp, fiecare ol
anumite tradilii, Printr-o e
restrAnsde oameni.
Toate Poziliile de t
sociologic, unde intrd in
tendin{elor sale, sPrea qi-l
sociale.

in ce mdsurdPers
Incontestabil, regr
important roi in Procesr
personalitateaindividului r
AntroPologul Mar
la aqa-numita,,v6rstdcriti
un rezultat al dramaticelo
maturizdrii glandelor en
trecerile de la o v6rstd
acfioneaz[ mult mai Profu
vedere. Adesea educa{ia
Formal lui i se sPunesd re
conduita p[rintilor sau a
spuslui.
Indiferent dacS
sociologic,ele sunt valab
din experienlasocial-isto
c6mp psiho-social.

Murray in sensulc6:
. fiecareom e ca to{i oamenii;
o ca un grup restrAnsde oameni;
r ca nimeni altul.
Cu alte cuvinte, orice om are o naturd uman6, o personalitatede bazd gi o personalitate
individuala.
Personalitateade bazd este legatd direct de istorie gi mai ales de istoria
in{eleasb ca tradifie, tradi}ia fiind supravie{uire psihologicS. Oricum ar fi privite
lucrurile, concluziile sunt aceleagi:aganumitele institu{ii primare gi secundareprecum
gi personalitateade baz6, au un caracterrelativ. Numai condifiile concrete determind
sfera gi con{inutul personalitSlii,putf,ndu-sevorbi astfel de o personalitateetnicd qi de o

63

C6mpul Psiho-s
DimensiuneatimPului, at
rAnd in raPort de rela{iik
Copilul iqi Primeqtealin
societdlile arhaice munc
experien{aPsiho-social6
CAmPul Psiho-s
noastre. Spa{iul trbit se i
filozoficd a sPa{iul ca
interacliunilor sociaie.
reprezent[rile sPa{ialesa
actiuni.

personalitate
individuald unic6. in virtutea principiului universalitAtii, fiecare om este
unom ca to{i oamenii. Independentde rasd, religie, nafiune, clas6 social6, omul este
animatde aceleaqitrebuinfe biologice generale,de aceeagitendinfb spre autoreabzare.
in acelagitimp, fiecare om, prin caracterelesale anatomice, prin incorporarea unei
anumitetradilii, printr-o anumitd modelare psihologici, seamdndnumai cu un grup
restrdns
de oameni.
Toate pozifiile de mai sus vizeazd raportul individului cu grupul social la nivel
sociologic,unde intri in ac{iune finalitatea social6, care serveqte in obiectivarea
sale, spre a qi-l putea face pdrtagpe individ, dupd culn s-a vdzut,la modele
tendin{elor
sociale.

Modelele sociale
in ce misuri personalitateaprezintdo evolulie endogeni sau exogend?
lncontestabil, regulile, valorile qi simbolurile, ca gi cultura in genere, au un
importantroi in procesul de socializare a individului. Modelele sociale afecteazb
individului uman insd gi mai in profunzime.
personalitatea
Antropologul MargaretaMed a studiat unele societS{islab dezvoltatecu privire
|a aqa-numita,,vdrstdcritic6" a adolescen{ilor.Se gtie cd adolescen{aeste explicatd ca
un rezultat al dramaticelor schimbdri fiziologice, concomitente cregterii, in special la
maturizdrii glandelor endocrine sexuale. Modelul social nu influenleazi numai
trecerilede la o v6rstd la alta, ci insbqi conduita masculind r;i feminind. Acesta
mult mai profund in formarea personalitdtiidecet se poate constatala prima
ac{ioneazd
vedere.Adesea educa{ia formald intrb in contradic{ie cu constatdrile fEcute pe viu.
Formallui i se spunesb respecteanumite valori, dar prin modelele socialeel asimileazb
conduitapdrinlilor sau a altor persoanecarc ac{ioneazddiametral opus de cum i s-a
spuslui.
Indiferent dacd modelele opereazd la nivel interindividual sau la nivel
sociologic,ele sunt valabile numai pentm o anumitd arie geografici 9i epocd ;i rezultd
din experien{asocial-istoricba unui grup social, experien{bintreprinsb in cadrul unui
cimp psiho-social.

Cfimpul psiho-social
C6mpul psiho-socialeste un c6mp al percepliei qi conqtiinfei,al experien{ei.
Dimensiuneatimpului, atdt de importantSin formarea persoanei,se muleaz6 in primul
r6ndin rapofi de relafiile intersubiective concrete gi a unei experien{epsiho-sociale.
Copilul iqi primeqte aiimentalia la anumite ore fixate de tradi{ia grupului social. in
societ6filearhaice munca incepe qi se sf6rqegtein raport de un orar stabilit de
p siho-sociald.
experienfa
"
Cfimpul psiho-social implicd rpi un spa(iu trdit, mediul frzic al experienfei
noastre.Spafiut trdit se impune conqtiin{ei noastre mult mai pregnant dec6t categoria
filozoficd a spafiul ca abstracfiune mintal6; reprezintd modalitatea concretd a
interacliunilor sociale. Implicit, in cadrul s6u, persoana nu rbm6ne numai la
reprezentdrilespa{iale sau temporale, ci le pune pe acesteain serviciul propriei sale
actiuni.

64

Existd diferite tehnici sociale,dupi cum ufineaz6:contactul corporal, pozi{ia gi

apropierea ftzic6, gestul, expresia faciald, migcareaochilor, diferite aspectelingvistice
ale limbajului. in raport de un grup social, de o arie geografrcd,oamenii se manifest[
prin diferite moduri de a strAngemAna; pozilia qi apropierea unei persoanefafi de alta
variazdin func{ie de cultur6, de tradi{ie, de distan{asocialScum, de asemeneavariazd qi
gestul in{elesca replici sau ca mesaj gi la fel toate celelalte tehnici amintite, fiindcb ele
sunt invSlategi apar{inconduitei noastre,servindu-nela adaptare.
Interacfiuneanu poate fi altcevadecdtadaptare,un feed-back,adic6 o variafie a
cauzelorcare la rdndul lor schimbdsensulvaria{iei efectelor.

. rolul contribuie
o personalitateas
un procentaj aP

Dintre toatc roluri

toatd via{t
aproape
angajat
rolurile profesionalememt
grup social; gradul de inte
potrivesc indivizii cu rolur

Rolul social
Indiferent de ipostaza slb care se manifestb,individul se exteriorizeazdesen{ial
prin acfiune, prin activitate, qi ca factor activ concureazd la finalitatea social6,
realizAndu-qiinsi gi propria finalitate.
No{iunea de acliune gi de activitate sugereazdnofiuneade rol, ce constdintr-un
model de conduitd prescrisf,pentru toate persoaneleav6nd acelaqistatut social. AtAt in
cadrul finalitdlii sociale,c6t qi a tendinfei de a-qi reahzapr^opriasa finalitate, individul,
ca persoand,joacd diferite roluri pe scena vie{ii sociale. In discu{ia raportului dintre
personalitategi rol se cunosc,in mare trei atitudini:
Newcomb e de pdrere cd rolul constd intr-un ansamblu de prescriplii gi cd
nu posedbnimic comun cu personalitatea;
dupb care lumea e
. Newman, reluAndconcepfiadramaticba lui Shakespeare,
suitb de roluri
intr-o
constb
c5
viafa
gi
considerd
o scend oamenii actori,
condilioneaza
rol
asumate in realitate qi pe plan imaginativ. Conduita in
congtiin{a gi congtiinla de sine. Noi snntem rolurile noastre. H.Mou,rer
afirm6 c5 personalitatease constituie in mod unic pornindu-sede la rolurile
jucate. Bogardus vede in rol un factor de integrarea a personalitbtii. Toti
aceqtiautori, in cele din urmf,, reduc personalitateala un ansamblude roluri;
r Kluckhohn gi Mowrer explicd personalitateaca produs a trei categorii de
determinanli: al factorilor idiosincratici, al detetminanlilor de roluri gi al
condiliei universale.

Dupa G.H.Mead, personalitatearezultd in principal din conduita rolurilor.

ptecizeazl el, aldturi de ,,eu", reflectare a roluriior sociale, in procesul de
personificareactiveazdun elementmult mai individual gi mai profund: subiectulcare ia
contactcu ambianla,reprezentantultendin{elorbiologice qi psihologiceale individului.
O pozifie mai clard o are Sarbin. Dupd el pcrsonalitatease constituie prin
interac{iuneadintre sine gi rol. Sinele se forneazd prin maturizareaorganismului gi prin
contribulia factorilor socio-personali. Sinele constituie fondul stabil gi originar al
indiviclului. Spre deosebire de sine, rolul este dinamic ai se compune din acfiuni.
Personalitatearezultd din interacliunea dintre nucleul personal gi profund, sinele, 9i
roluri.
intr-o sintezda celor prezentatemai sus, cu excep{iapdrerilor lui Newcomb, se
desprinddoud lucruri:
'fotugi,

65

PersonalitateaaPa
gi mediul social.
ProblemaraPortu
cu totul o alt[ valoare dec
umanl nu e o naturddeja f
un ansamblude posibilitdf
acclaqi timp socialului fir
biologic. Dacd psihicul
precizarea cb la om intri
dreptate cdnd afinnd c[
recunoa$tea aparfinelucri
gi de sistemelecleactiune
social6.
Umanul estePrin
viefii. De altfel, omul Pr
pentru cultur6. De aceea"
culturii. Astfel, cuitura a
acestuiareguli de via[6,vt
roluri"
Referindu-nela ni
asupraindividului decdtct
In rezumat, raPor
sunt date individului dirt
asigurat un pian de evoi
exterioare ale mediului. I
personalit5lii un procenta
qi mediul sunt in realitate
Dacd personalita
ineitate, nu se poate, de z
afaramodelelor sociale.

o rolul contribuie la formareapersonalitSfii;

o personalitatease manifestd incontinuu prin rol, conduita acesteiafiind intrun procentajapreciabil o conduit6 in rol.
Dintre toate rolurile pe care le joaci individul pe scenavie{ii, cel care-l {ine
angajataproapetoatd via{a in aria sa este rolul profesional. De felul cum se achitb de
rolurileprofesionalemembrii societd{iidepind avutul obqtesc,civiliza{ia pi cultura unui
grupsocial; gradul de integrare qi echilibrul psihic diferd in func{ie de modul cum se
potrivescindivizii cu rolurile profesionale.

F{aturflqi cultur[
Personalitateaapare agadar,ca o rezultantd a concuren{eidintre fondul ineitar
gimediulsocial.
Problemaraportului dintre om gi mediul fizic r;i dintre om qi mediul social are
cutotul o altb valoare decdt aceeadintre sistemeleorganicein general gi mediu. Natura
umaninu e o naturd deja fbcutS,pe care existen{asocialului s*o modifice cauzal,ci este
unansamblude posibilitdfi care nu se actuahzeazddecdtin contact cu socialul, ddnd in
acelagitimp socialului fizionomia sa proprie. tsiologicul la om estc mai mult decdt
biologic. Dacd psihicul se explicd prin intermediul trebuinfelor, trebuie frcutd
precrzareacd La om intrd in ac{iune gi trebuinlele spirituale. Kardiner are perfect6
dreptatecdnd afirmd cd omul se poate defini prin ceea ce face, pentru c[ el se
recunoagte
a aparfinelucrdrilor sale, gi cd o teorie a naturii umane trebuie sd lind saama
gide sistemelede acfiuneprin care omul stdpAnegte
universul qi intr6 in acord cu lumea
sociala.
Umanul este principiu de istorie, istoria fiind mijlocul prin care se dd un sens
viefii. De altfei, omul prezintd atdt de pu{in6 natur6, incdt intotdeauna e disponibil
pentruculturd. l)e aceea,incd de la nagtere,el este ,,pred&t"de citre propria sa naturd
culturii. Astfel, cultura ac{ioneazdde la inceput asupra fiecbrui individ, oferindu-i
reguli de viafi, valori spirituale,stabilindu-iun statutsocial,oferindu-i diferite
acestuia
roluri.
Referindu-nela natura umand putem precrzacd ac{iuneaculturii nu se exercitl
asupraindividului decdtcu acordulacestuia.
In rezumat, raportul dintre naturf, qi culturd se prezintd astfel: prin ineitate ii
sunt date individului directiilc generaleale dezvoltirii sale psihofiziologice, ii este
asiguratun plan de evolulie, dar acesta se realizeazd numai prin concursul forfelor
exterioareale mediului. Unii autori (Jordan) atribuie factorului innf,scut in formarea
iar rnediului doar 30%-40%. Factorul innf,scut
pcrsonalitdliiun procentajde 60u/r-70o/a,
qi mediul sunt in realitatestrdnslega{i qi imposibil de despbrfit(J.Stoetzel).
Dacd personalitatea nu se poate explica fbcdndu-se abstraclie de factorul
ineitate,nu se poate, de asemenea,explica frrd implica{ia factorului socio-cultural, in
afaramodelelorsociale.

66

Structura personaliti(ii
Din intreaga analizd reiese cd prin concuren(a factorului endogen cu cel
exogen, se ajunge la ,,ur rezultat al dezvoltdrii depline gi unitare a insugirilor
persoaneT",la o construc{ie proprie prin care cineva se ,,distinge ca individualitate"
manifest6ndu-seprintr-un comportament,,tipic gi unic", deci ca personalitate.
Personalitatea se caracterizeazd prin dou6 tr[slturi fundamentale: prin
stabilitate, ceeace inseamndo modalitate de exteriorrzaregi de trdire interioar6relativ
neschimbatbin timp, gi prin integrare, adicd prin formarea unei unitd{i gi totalit5li
psihice. Stabilitatea prezintd anumite limite, purt6nd numele de plasticitate qi
reprezent6ndposibilitatea de reorganizarea personalitefii,pentru ca persoanasb poat[
face fald unor schimbdri capitale ale condi{iilor de viafb qi sE se adaptezela ele. Privitd
ca formd de organizare cu o anumitd func{ionalitate, ca sursd a unei dinamici,
personalritatea
estein fond a$acum s-a anticipat, o structuri.
In descriereaqtiinfifici a personahtelii, psihologia apeleazdla conceptelede
structurS gi de proces. Structurile sunt aranjamente,organrzdri mai mult sau pu{in
stabile ale unor p54i in cadrul sistemului; proceselesunt func{ii ce se evidenliazd prin
intermediul parfilor. Personalitateane apare ca un ansarnblu de structuri,; structura
fiind un ansambluautoechilibratqi, deci, relativ invariant de rela{ii. Schimbdrilecare se
produc in cadrul interacfiunii cu condiliile concretede mediu alcdtuiescproceselesau
dinamica actuald a personalitAtii. Multe dintre structurile care alcdtuiesc sistemul
general al personalitdtii, nu sunt direct observabile sau mdsurabile, ci se relevd prin
eforturi teoretice,de abstractizareconvenfionald,apdrdndastfel ca modele ipotetice.
Se emite principiul evidenlei comportamentale a structurilor gi proceselor
personalit[tii. Reac{iile comportamentalecare se folosesc ?n calitate de mesaje ale
conlinutului intern al personalitalii, sunt foarte diferite: reac{ii involuntare, de natur[
reflex-nccondifionati, care intrd in categoria expresiilor emo{ionale, manifestdri
empatice,relatdri verbale, produsele activitdtiio etc. fiecare dintre acegti indicatori
extemi dobdndeqte o anumitd valoare informa{ionali in aproximarea structurilor
particulare sau generale ale personalitigii, dar nici unul nu le exprim[ integral. De
aceea, se impune colaborarealor qi aplicarea unor procedee statistice specialede
ponderareqi ierarhizare.
In cadrul sistemului personalit5{ii,deiimitdm doud grupe de componente:
calitSlileqi structurile.Primele se referb la modul specificde inchegaregi manifestarea
personalitbiii, iar structurile nc indici determinarea substan(iald, de con(inut a
personalit6lii.
Printre calitalii se numdr5: consistenfa, gradul de dezvoltare a structurii,
mobilitatea gi integrarea. Consisten{a se referi Ia stabilitatea liniilor generale de
conduitd ale subiectului in decursul timpului, la pregnanla gi unitatea tabloului s[u
dinamic. Nu se poate vorbi de personalitatcin afara unor tr6sdturi stabile, prin care sd
poatd fi recunoscut[ in ciuda variafiilor circumstan{iale. Stabilitatea priveqte at6fi
configuralia fizicd, cAt qi pe cea psihicd. Calitatca consistenlei trebuie cbutatd ?n
structurile care condilioneazdcomportamenteledeschise,ori, asemeneastructuri nu se
relevd in actele rndrunte, episodice, ci in conduite mari, sistematice: confinutul
activitSlii,motivele,atitudinile.Ea desemneazb
stilul activitSlii.

67

in fiecare categori
existen{a unui stil sPeci
configura{ie valorici a am
c[ile sau modalit[file de or
indiferent de conlinutul lor
moduleazd in felul siu sPe
solicitd sau pe care le solici
Limita consisten{e
exprim6 posibilitateareorg
schimbdrii con{inutului relt
func{ie de v6rst6: valoarea
structurile se caractctrzca
personalitdtii lor este ma
conservatorism.Din Punct
unei consisten{e dc val
schimbare". C. Rogers
personalitAdinu trcbuie a
prezent6ndun Procedeuefi
Structurile de baz
Motiva{ia dA orientarea'
profilului personalitalii,es
Ele plaseazSPersonalitat
numitele piscuri de integra
Structura Pcrsona
larg de semnific
mai
c6mp
pentru diferite motive, de
cdreia anumite componc
altelc.
Structurilc cogniti
plas6ndsubiectulla scarl
motiva{ionale 9i af'ective
capacit61ilor.Aptitudinca
afective,motivalionaleqi
ac{iuni intr-un moment t
perfotman{b oPtimi o cat
diferen{ial, referindu-scnl
qi la gradul acesteireuqitc
relevare a aPtitudinii est
predispozilii 9i calitali i
ansambluintegratde oPe
Metoda analizet
rezolvarcaunu
de
lcgatc
mai multor laturi ale su
aptitudine are o sferdmai
devine mai comPlex[, an6

in fiecare categorie de sarcini gi tipuri de comportamentese poate vorbi de

existenlaunui stil specific: stilul activit6(ii motorii, concretizat intr-o anumitb
configura{ievaloricd a amplitudinii, ritmului migc6rilor, stilul cognitiv, eviden{iat in
clileiau modalitdtrilede arganizaregi desfr$urarea proceselorde perceplie gi g6ndire,
indiferentde conlinutul lor informafional. Stilul constituie filtrul prin care subiectul
in felul siu specific diferite situa{ii obiective cu care vine in contact,care-l
moduleazd
solicitdsaupe care le solicitd.
Limita consisten{eieste dat6 de plasticitateasau mobilitatea structurii. Aceasta
exprimi posibilitatea reorganizdrti unor structuri particulare sau generale sub influenfa
rrtti*barii con{inutului relafiilor subiectului cu lumea. Plasticitateaeste in linii mari o
funcliede v6rstd: valoareaei scadepe mdsurainaint[rii in vdrst6. La copii qi la tineri,
structurilese caractefizeazdprintr-o plasticitate ridicatd, corespunzdtot, consistenla
personalitdliilor este mai pu{in pregnantd, iar la bdtrdni, ele tind spre osificare,
Din punct de vedere adaptativ, este la fel de importantd at6fitbrmarea
conservatorism.
unei consistenfe de valoare ridicatS, cdt gi dezvoltarea ,,potenlialitdfli pentru
schimbare". C. Rogers sus{ine cd ideea reorganizdrii qi modelbrii structurii
personalit6liinu trebuie abandonatl nici la vdrstele cele mai inaintate, psihoterapia
un procedeueficient de plasticrzarechiar qi la subieclii aparentrigizi.
prezent6nd
Structurile de bazb ale personalitblii sunt: motivafia, cognilia qi controlul.
Motivalia dA orientarea, selectivitatea gi semnifica{ia conduitei. Pentru definirea
profiluluipersonalitatii,esen{ialcsunt motivele derivate qi condi{ionatesocial-istoric'
Eleplaseazdpersonalitateape o traiectorie de migcaresemnificativd qi-i determinbaqa
numitelepiscuri de integrare.
Structura personalitaJiieste o organizare plurimotivati, adicd integratd pe un
cAmpmai larg de semnificalii. Se disting insd niveluri diferite de stabilitategi pregnanfd
pentiu diferiG motive, de aceea se poate vorbi de o ierarhie a motivelor, in cadrul
careiaanumite componente sunt mai relevante pentru structura personalitdtii decet
altelc.

Structurilc cognitive sunt considerateca instrumcnt de realizarea personalitdlii,

plas6ndsubiectulla scarbobiectivaa competen{elorgi valorilor. Asociatecu structurile
motivalionalegi afective, ele alcdtuiescconstrucfiile complexe ale aptitudinilor sau
Aptitudinea reprezintb o organrzareselectivd a componentelorcognitive,
capacitialilor.
afective,motiva{ionalegi executive,care penlite omului desfb;urareacu succesa unei
ac{iuni intr-un moment dat. A poseda aptitudini inseamn[ a rezolva la indici de
sarcini. Prin urmare, termenul are un sens
p.iforrnun{6
'difercnlial, optimi o categorie sau alta de
referindu-senu numai la simplul fapt al reugitei intr-o activitate oarecare,ci
pi la graclulacesteireugite:c6t de mult in raport cu al1ii.intrucAt indicatorul principal de
irtru"ur. a aptitudinii este performan{a, structura ei nu poate fi redusi la o sumd de
predispozitii li calitbli inndscute, de ordin fiziologic, ci trebuie conceputd ca un
ung*tlu integrat de opera{ii care susfin un comportamentspecific'
Metoda analizei factoriale a demonstratcd qi aqa numitele aptitudini simple,
legatede rezolvareaunui c6mp limitat de situa(ii problematice,presupun participarea
c6t o
mai multor laturi ale substructurilor cognitive, motivafionale 9i afective' Cu
sa
aptitudineare o sferbmai larg5 de cuprinderein planul activitdlii, cu atdt organrzarea
personalititii.
ale
dimensiuni
multe
mai
devinemai complexa,angajdnd tot

68

in sistemul general al personahtetii, un loc important il ocupi construcfia

speciald a mecanismelor de comandi gi control asupra motivelor, scopurilor gi
mijloacelor comportamentului. Aceste structuri reglatoare indeplinesc urmhtoarele

tunc{ii:
t
.

simpld inhibi{ie prin impulsuri frenatorii dirijate;

transformareasferei de acliune a motivului, exprimarea unui motiv printr-un
alt act comportamentaldecit cel specific lui;
o amAnare-reportarearealizdrii
unui motiv in func{ie de circumstan{e
. selec{iegi programare,in cadrul unor motive concurente.
Gradul de control devine un important indicator in caracterrzareastructurii
personalitdlii.Din acestpunct de vedere,oamenii pot fi impir{iti in trei grupe:
o normal controla{i; se caractertzeazdprintr-un relativ echilibru intre tendin(a
reflexiv[, analiticS,criticf, gi tendin{a spre acfiune, imbindnd intr-o formuld
optiml principiul libertSlii cu cel al necesitbtii,imperativul subiectiv cu cel
obiectiv;
. subcontrola{i; se carccterizeaziaprin supraestimareaimpulsului spre ac{iune
gi subestimareaconditriilor obiective ale realizabilitdfli lor, ca unnare ei se
comportd impulsiv, dupd glasul primei dorin{c; pentru ei este mai important
sb actioneze decAt sd gdndeascdasupra oportunitSlii acfiunii, de aceea
lucrurile li se par mult mai simple ca in realitate;
. sltpracontrola{i(cenzurati);acegtiase caracterizeazhprintr-uncomportament
de tip reflexiv, bazat pe considerareatuturor condi{iilor pro pi contra, pe
anticipareanu numai a rezultatuluiimediat, ci qi a consecin{elorderivatelui.
De aici pot genera o serie de trdsdturi specifice, precum prudenla,
conservatorismul, tradilionalismul, conformismul, pedanteria, scrupulozitatea,
rezervarea,timiditatea, etc. Aceste structuri de control nu sc reduc Ia componentele
temperamentale;ele se elaboreazd in timpul evolu{iei individuale, ca rezultat al
acliunilor dinamicedintre succesqi insucces.
In cercetdrile cu caracter diagnostic individual, aproximarea trdsdturilor gi
aproximareatipului sunt doui opera{ii complementare.

Dinamica personalitifii
In ciuda faptului cd personalitatease defineqteprin existen{aunei organizdri
stabile, prin consisten{5 ;i nivel ridicat de integrare, o nu-gi pierde atributul
dinamicului.
Ea ne of'erdpernanent, aldturi de un tablou al stdrilor gi un tablou al transformdrilor, al proceselorcare se desfrgoar[ in forme pi ritmuri diferite. Acesteasunt condifionate, pe de o parle de interrela{iile qi varialiile componentelorinterne, iar pe de alta,
de variabiliatearela{iilor omului cu ambianfa qi cu grupul gi societatea.Corespunzdtor
putem vorbi de doud planuri ale dinamicii personalith{ii:unul individual gi altul social.

69

Prin pozilia sa de
toate modificlrile ener
organismului. Ca orice for
nostru este suPusdunui P
starea structurilor Psihice
concretizate in forma ir
orienteaza pe individ cltt
reducd tensiunileqi s5rest
o problem[ de cunoaqter
personalitateaintr-o sus{i
Datoritd organizlr
a substructurilor aferenteI
Ca urmare a faPtului c5 t
nivel incongtientintrb in c
o serie de fenomene dil
comutarea, sublimarea,el
Lewin introduce concePt
la un moment dat qi Pote
in{elege comportamcntu
vital", adic6 for-felePsihic
asupra persoaneiPot aclic
conjugIrii, integrbrii sau
atrage dupd sine schirn
definibilb intr-o succes
arborescente,trecereade
aleatoare.

Dina

GruPul, societa
cadrul natural dc manifts
Nu se Poatevorb
ca membru al unei gruP
activit[1ilor sociale.
Omul se defincE
societateain ansamblule
ci gi a familiei sale, a
conqtiinfa aPartenenleiI
trebuie sd se treacdqi la
diferen{e intre datele
comportamentalela ind
cadrul social.
Diversitateasitu
de grade qi valoaredifer

Dinamica in plan individual

Prin pozilia sa de structur6 integrativS supraordonati, personalitatea reflectd
toate modificirile energetico-func{ionale semnificative care au loc in cadrul
Ca orice forml de energiedin univers, energiaincorporat6in organismul
organismului.
nostrueste supusd unui proces de transfonnare, care influenleazd direct sau indirect
stareastructurilor psihice. in plan psihologico acestemuta{ii energetice interne sunt
concretizatein forma impulsiunilor, tendin{elor gi motivelor. Activarea acestora
orienteazdpe individ citre efectuarea unui anumit act comportamental, de naturd s[
reduc[tensiunileqi si restabileascbechilibrul. Exemplu: curiozitateagi pasiuneapentru
o problem[ de cunoagtere atenueazdsau reprimd tendin{ele citre distrac{ie, angaj0nd
personalitatea
intr-o susfinutdactivitate de investiga{ieqi studiu.
Datoritd organizbrii pe niveluri a structurii personalitIlii gi a relativei autonomii
asubstructuriloraferentefiec[rui nivel, caracterul dinamic in planul intern se amplific5.
Caurmare a faptului cd tendin{a spre reahzare liber6 a motivelor primare integrate la
nivelincongtientintrfl in contradic{iecu structurile de control ale conqtiinfei, se produc
o serie de fenomene dinamice specifice precum: amdnarea,refularea, reprimarea,
comutarea,sublimarea,etc. Pentru reliefarea caracterului dinamic al personalitltii, K.
Lewinintroduce conceptul de ,,spa{iu vital"o acestadesemndndtrebuin{eleindividului
la un moment dat qi poten{ialitilile ac{iunii adecvate,a$acum au fost asimilate de el. A
infelegecomportamentulla un moment dat, inseamnda reconstrui gi descrie ,,spa{iul
vital", adicd forlele psihice aflate in ac{iunein momentul respectiv.La un moment dat,
asuprapersoaneipot ac{iona mai multe fo4e iar comportamentul ei va fi o rezultant[ a
conjugarii,integrf,rii sau transform6rii lor. Schimbareacomponenfei,,spafiului vital" ,
atragedupd sine schimbarea tipului de comportament. Astfel, personalitatea este
definibilfl intr-o succesiune de comportamente, subsumate unei scheme dinamice
trecereade la o starela alta fiind efectul intersectdriimai multor variabile
arborescente.
aleatoare.

Dinamica personalitnfii in plan social

Grupul, societatea,reprezintd mediul specific de existen{[ a porsonalitdtii,
cadrulnatural de manifestareEi realizarea ei.
Nu se poate vorbi de om ca personalitate,decAtin misura in care il considerim
ca membru al unei grupdri sociale, ca subiect al influenlelor sociale 9i de subiect al
activitSlilorsociale.
Omul se defineqtepe sine ca personalitatein rela{iile cu ceilal{i semeni, cu
societateain ansamblulei. Existen{aomului in lume nu estenumai ceaa sa individuald
ci qi a familiei sale, a clasei sale, a na{iunii sale. El trliepte 9i acfioneazd avdnd
conqtiinfa apartenenfeila un grup. De la dinamica personaliti{ii in plan individual
trebuie s6 se treac| qi la dinamica ei in plan social. Se observbin urma mdsur[torilor
asupra proceselor psihice 9i actelor
diferenle intre datele misuritorilor
comportamentalela indivizi luafi rzolat gi datele mdsurdtorilor aceloragi variabile in

cadrulsocial.
dinarnice
aspectele
Diversitateasitua{iilorgi solicitdrilorsocialeconditrioneazb
personalitdfii:
sistemului
al
ansamblu
de
de gradeqi valoarediferitein comportamentul

70

.
.
.

modificdri in performan{a la sarcini - de inv[fare, de perceptie, de executie

motorie, de creativitate;
modificbri in atitudini gi aprecieri - in cadrul relafiilor interpersonale;
modificiri ale sensuluigi direcfiei ac{iunii.

in raport cu primul tip de modificiri, in psihologie s-au introdus termenii de

facilitare social6, intdrire socia16, infrdnare social6. Incd din 1900, Meumann
semnaleazi faptul cd, intr-o serie de sarcini motorii, controlul optimrzeazd
performantrele.In 1930, Dashiel constata c6,prezenfaunui observator pasiv sporeqte
valoarea performanfei. Pessin determin[ c[ prezenla observatorului sau includerea
subiectului intr-un context social scade performan{a in sarcinile de memorie, fiind
necesarun numdr mai mare de repetifii. Astdzi se susJineideea cd prezen[aunui public
ac\ioneazdfrenator asupra procesului de achizi\ie a unor rbspunsuri noi qi faciliteazd
producerea rbspunsurilor deja elaborate. Rezultatele contradictorii privind efectul
prezen{ei publicului asupra desfhgur[rii diferitelor procese psihice se explic[ prin
factorul motivafional: o motiva{ie crescutd, care se creeaz6 sub influenfa prezen{ei
observatorului, favorizeazb producerea la un nivel ridicat de performan{d a
rdspunsurilor dominante qi induce negativ achrzi[ia. Fenomenul tracului la actori,
nervozitateaatle{ilor care participd la o competifie, emo{ia la examenesunt fenomene
ugor observabile,care sunt insolite de tensiune,stres,vigilen{d ce pot modifica in sens
pozitiv saunegativ, adeseaimprevizibil, deznoddm6ntulcomportamentului.
Modificdrile de ordinul al doilea se referd la pozi{ia pe care o ocup6 individul
in diferite sisteme de relafii interpersonale,in func{ie de compozi{ia grupului qi de
normele sale de percepfie gi apreciere. Intr-un grup dat, se stabilegteintotdeauna o
anumitd structurd de reia{ii interpersonale,cu consecin{eledirecte asupra traiectoriei
comportamentalea fiecbrui mernbru: una va fi dinamica acesteitraiectorii la un subiect
general simpatizat qi preferat gi cu totul alta la unul tzolat, general respins sau l6sat in
zona de indiferen{d tota16. De asemenea, ufl anumit caracter va avea dinamica
comportamental5a individului intr-un grup cu un ridicat coeficient de coeziune gi alt
caracterin cazul unui grup dominat de stbri tensionale.Psihologia socialb oferi ast6zi
suficientedate care demonstreazdci natura relaliei interpersonale,modul de percepere
qi apreciere de cdtre individ a celorlalli membrii ai grupului, precum gi modul de
aprecierea lui de cdtre grup reprezintdfactori esenliali ai dinamicii activit5tii, conduitei
gi realizdrii personalitElii.AparfinAnd simultan mai multor grupuri, intrdnd succesivin
diverse situatriide comunica(ie,individul igi creeazbun cimp dinamic de rela{ii, care-l
comuti permanentpe diferite tipuri de atitudini, acliuni qi comportamente.Astfel, el
devine un actor, carejoac6 in fiecare moment un anumit rol.
Modificbrile dinamice din cea de-a treia categorie se refbrd Ia influen[a
contextului, comunicafiei gi relaliei sociale asuprasensuluigi direcliei de desfr$urarea
ac{iunilor gi comportamentelorpersonalitd{ii.Sunt posibile diverse situa{ii:
.
.
.

cdnd acestease conjuga in acelagi sens cu acliunile gi comportamentele

celorlalli parteneri;
cdnd indeplinescun rol de susfinere,intlrire;
cdnd ac{iunile individuale merg in aceeagi direcfie ca gi ale celorlalfi
parteneri, dar vizeazd ob{inereaunor performanfe superioare

7l

cdnd acfiunile $
ac{iunilor gi comP

Corespunzdtor,voIT
comportamente de cooPerar
In situafiile de coop
interesul general, subiectu
sporeasc6 gansa de reuqitd
rntegreazl in cota succesulu
In situa{iile de con
individual6 gi montajul dr
comportamentului sdu, indit
asigure succesul,dar 9i s[ rt
aici tensiunile sPecificeale
frenator. Trec6nd succesivt
structuri ale personalitltii t
spectacular,dar intotdeauna

Reatitateasistemul
al persoanei,care intr-un al
un unghi de deschidcrcfa{d
irr c6mpul produc{iei.
Cercetdrilein rnate

personalitateain
multitudini de fa
indici, ce sc mar
persoanclora lin
armonioase,ner
deficitar. Se ev
puberilorspre$c
bund integrare1
orientare nccore
sursba unor imP
. orice persoani p
de structurilede
saunecorespo
productivd,se a
explicdde ce un
profesii, rezulli
vocalia;
r respectareavoc
cu i
sanogenezd
stare de Ptenitu

r cdnd ac{iunile qi comportamentele personale se opun direct realizdrri

acliunilor gi comportamentelorcelorlal{i.
Corespunzdtor,vom avea profiluri dinamice specifice ale personalit6{ii in
de cooperare,competi{ie qi conflict.
comportamente
In situa{iile de cooperaregi coacliune, pe primul plan se impune motivul sau
interesulgeneral, subiectul se mobilizeazi in a$a fel, inc6t, prin acfiunea So, sb
sporeascd
$ansade reugiti a intregului grup; randamentul qi performan{ele sale se
in cota succesuluigeneral.
integreazd
In situaliile de competi{ie gi conflict, pe primul plan se impune motiva{ia
individualdgi montajul de rcalizare in defavoarea adversarilor. In organizarea
sf,u, individul va fi preocupat de alegereaacelor strategii care s6-i
comportamentului
asigure
succesul,dar gi s[ reducd pe cdt posibil $ansade cAgtiga concuren{ilor sbi. De
aicitensiunilespecifice ale concursurilor sau competifiilor, ctt rolul lor stimulator sau
frenator.Trec6nd succesiv de la o situalie la alta omul iqi dczvaluie diferite laturi qi
$ructuri ale personalitifii sale, descrie un tablou dinamic mai mult sau mai pu{in
dar intotdeaunasemnificativ gi relevantpentru ceeace face el.
spectacular,

Personalitateaqi vocafia
Reaiitateasistemului personalit[fii echivaleazdcu prezen]aunui model intcrior
al persoanei,care intr-un anumit mod ii vectorializeazdconduita acesteia,schildndu-i
ununghi de deschiderefa{6 de lume ;i via{6, iar in mod propriu o voca{ie profbsionald
in cdmpulproduc{iei.
Cercetdrilein materie conduc spreurm[toarele constatdri:
personalitateains6!i, care nu-i un dat, ci o rezultant[ a concurenlei unei
multitudini de factori, depinde de luarea sau ncluareain considera{iea unor
indici, ce se manifestdincd din copilbrie.in timp ce respectarea?n evolu{ia
persoanelora liniilor sale interne conducespre construireaunei pcrsonalitd{i
armonioase, nerespectarcapoate sd concureze la oblinerea unui sistem
deficitar. Se eviden\iazd astfel c6, pe cdnd o corespunzdtoaredirijare a
puberilor spre gcoli potrivite cu modelul lor interior, se soldeazdcu o foafte
echilibru optim, succes qcolar, o
bund integrare in cimpul psiho-socia1,,
orientare necorespunziltoareconstituie o cauzil a unui eclrilibru precar, o
surs6a unor impedimentede adaptare;
orice persoandprezintdo anumitd disponibilitate auto-socio-reglatoarefa{d
de structurile de activitate productivb, in funcfie de gradul de coresponden{E
sau necoresponden{idintre modelul personalitafiiqi o structurdde activitate
productivb, se ajunge la un gradient de integrarein rolul profesional; agase
explicd de ce unele persoancau un randamentmediu sau sub medie in unele
profesii, rezultdnd cd integrarea in produc{ie e in strAnsd corelafie cu
vocafia;
respectareavoca{iei reprezintdpentru persoanauman6, in plus, un factor de
sanogenezdcu implica{ii individuale qi sociale, sdndtateafiind definitd ca o
stare de plenitudine fizicd, psihicl qi social[, o corespunzbtoareincadrare

72

vocational6, genereazl.sentimentul de excelentdfunc(ionare a organismul,

determindun tonus psihic perfect gi conducela o integraresocial[ optim6;
o se gtie cd voca(ia este un rezultat al unui lung proces de definire, in
promovarea ei ddndu-qi concursul instituliile de educa{ie gi inv6f6mAnt; o
defectuoasbindrumare, contrar voca{iei, poate fi pentru acesta a cauzd a
unei conduite ineficiente, precum $i a unor tulbur[ri psihice, de obicei din
categorianevrozelor;
r faf6 de constatdrilede mai sus, in raportul dintre om gi profesie se impune
activareaprincipiului vocafional.
Orientareavoca{iona16dd satisfac{iepersoaneiumane,aceastaprin intermediul
unei incadriri vocalionale realiz6ndu-seoptimal, atingAndcel pu{in in pafte ceeace se
infelege prin nofiunea de fericire: serve$tedeci principiul individual. In egal6 misuri
satisface gi principiul social. Printr-o orientare voca{ionali se promoveazd valorile,
acesteaconstituind promisiunea ridicdrii nivelului material gi cultural al societdlii,
asigurdrii creqteriibunistirii sociale.
Beneficiarii orientdrii vocalionale sunt, ea atare, individul 9i societatea,
inleleg6ndu-seatdt societateacivila cdt 9i statul.
Individul apare ca beneficiar intrucdt printr-o integrare vocafionalb intr-o
activitate productivd munca devine pcntm el un complement al personalitblii sale;
societatea,deoareceprintr-o incadrare voca{ionalLa persoaneia persoaneiin procesul
productiv factorul social, iqi imbundtdfegtecalitatea,iar elementelesale de risc scad la
minimum.

TEORIA PSIT

Instinct,

Freud a interPretat
cu funclionarea somaticd.(
a$a numita energie Psihica
energia ftzicd.
Mai mult, el cons
conceptul psihanalitic de in
de naturb fiziologicl. Inst
personalitatea. Termenul c
reprezintb o formd de ene
naturb psihicd ;i are rol r
homeostatice asupra Pers
aceasta,reducereatensiuni
deplasatd iar modul in ca
structureazbpersonalitatca.
Interesele,atitudin
a acestortendinle(instinct
Instinctelese clasi
u) Instinctele vielii
Au drePt scop suP
ar fi nevoia de hran[, &er,s
EnergiaPsihic[ sP
Cel mai imPortan
intr-un sensmai larg, qi ant
b) Instinctele morl
O comPonentdim1
reprezintd dorinla dc dis
persoane.

Inilial, Freud divi

sensulobignuit al tcrmenu
ConstientultePre
o micd parte a gdndurilor
(Fbc0nd o comparatiecu u
suprafafd).
InconstientwlrePt
instinctele, dorin{elecare
sursb motivatorii- a vie{i
controla.

IJ

TEORIA PSIHANALITICA A LUI SIGMUI\D FREUI)

Instinctele - forfe de dinamizare a personaltifii.
Freud a interpretatfunc{ionareapsihicului uman in termeni biologici, prin analogie
cufunclionareasomaticd.Cu alte cuvinte, Freud consideracd Labaza activitdlii psihicd st6
aganumita energie psihicd, care diferd sub aspectul formei, dar nu qi al con{inutului de
energiaftzic6.
Mai mult, el considerd cd energia fizicd poate influenla psihicul, de unde rezultd
conceptulpsihanalitic de instinct. Instinctul constituie reprezentareamentald a unor gtimuli
de naturi fiziologic5. Instinctul devine, la Freud, baza care activeazd gi direclioneazb
personalitatea.
Termenul cel mai potrivit este cel de impuls (driving force). lnstinctele
reprezintf,o form6 de energie care face leg6tura dintre nevoile biologice gi dorin{ele de
naturbpsihicd gi are rol motivator. Se poate spune cd Freud este parttzanul unei teorii
homeostaticeasupra personalitAtii. Scopul instinctului este satisfacereanevoii gi prin
reducereatensiunii nervoase.Freud este de p[rere c[ energiapsihicb poate fi insd gi
aceasta,
deplasatdiar modul in care se realizeazd aceastddeplasare deterrnind modul in care se
structureazipersonalitatca.
Interesele,atitudinile,,preferin{eleadultului nu sunt altcevadecf,tfotme de deplasare
a acestortendinle (instincte) de naturb subcongtientS.
Instinctelese clasificdin doui mari categorii:
u) Instittctele vielii (Eros)
Au drept scop supravic{uireaindividului gi speciei prin satisfacereaunor nevoi cum
arfi nevoia de hran6,aer, sex.
Energiapsihicdspecificdacestorinstincteestedenumitl de Freud libido.
Cel mai important instinct al viefii este,,dupd Freud, cel sexual,care este definit
intr-unsensmai larg, gi anumecel de activitdli agreabile.
b) Instinctele morlii (Thanatos)
O componentdimportantS a instinctului mor{ii o reprezintd tcndinJa agresivd care
reprezintddorin{a de distrugere deplasat6 de la propria persoani spre alte obiecte 9i
persoane.
Stru ctura personalitif ii
Ini1ial, Freud dliza personalitateain trei nivele sau instanfe:conptient-utilizatin
sensulobignuital termenului,subconqtienlqr inconstient.
Conqtientulrcprezinti pentru Freud un aspectlimitat al personalitd{iipentru cd doar
o mic6 parte a gdndurilor, sentimentelor,senzaliilor se afl6 in congtiin{dla un moment dat.
(Fdc6ndo comparaliecu un iceberg,Freud consideraca fiind congtientulceeace se vede la
suprafa{d).
InconStientulreprezintdpartea ce a mai importantd a psihismului uman gi cuprinde
instinctele,dorin{ele care direc{ioneaz[ comportamentuluman, Incongtientulesteprincipala
sursd motivatorii- a vielii psihice qi cuprinde fo4e qi energii pe care omul nu le poate
controla.

74

Ego-ul se afl6 sub Presi

Preconstientulestedepozitul amintirilor, g6ndurilor, imaginilor de care subiectulnu
luptat cu: Id-ul, realita
are
de
ul
esteconqtientpe moment, dar care pot fi adusecu ugurin{din congtiin{a.Ulterior, Freud qi+
Ego-ul este Pre
Cdnd
revizuit teoria gi a descristrei structuri psihice cunoscute.
precizat).
Id-ul
Freud considerac6 anx
. corespundeconceptului ds incongtient(deqi existd gi aspecteneconqtientizateqi la
decisiv in declan$areacomPorta
nivcl de ego gi super-ego)
El era de P[rere cd su
r esterezervorultuturor instinctelor;
(Fdtul se afl6 Protejatin interio
e contine energiapsihica numiti libido;
coPih
pe loc. Odatdcu naqterea,
. are drept obiectiv satisfacereanevoilor fiziologice;
. opereazdpe baza principiului plbcerii (adicd pentru evitarea durerii si creqterea
Freud
satisfactieiprin reducereatensiunii);
o cautdsatisfacereaimediatd a instinctelor;
1. Anxietate obiectiv
r este o instan{5psihic6 primitivd, amoralS,insistenti gi turbulent[ care nu percepe cutremur).
realitatea(se comportd ca un copil mic);
are un scop adaPtativ,c
. obtinc satisfacJie prin activitS{i reflexe sau prin intermediul unor acfiunr
ea disPareatunci cAndr
procese
le
numeqte
pe
Freud
care
tip
substitutiv,
fanteziste,
de
halucinatorii sau
Poateimbrf,caasPecte1
primare.
2. Anxietateanevrotic
Pe mdsurd ce copilul evolveazl, el incepe s6-gi dea seamade cerinlele lumii reale clesatisfacerea instinctelor9i d
dezvoltdndcapacitdlipsihice
(nu po{i lua hranade la altcineva ftrd a suportaconsecin{ele),
ea caPdti un caracterir
specificeadultului, capacitdlipe care Freud le denumeqteprocesesecltndare.
reprezintb teama dc a
Ego
alessexualcai agrcsiv
. se comportain acord cu principiul realitdtii;
3. Anxietateantorald
r estestdpAnulra{ionalal vielii psihice;
- rezultb din conflic
. are rolul de a ajuta ld-ul sd oblind satisfac{ii intr-o maniera convenabild. teama de proPria conqtiin![, cu
manierade
acceptabili social; (Deci nu blocheazl, ci am6ndsau redirec{ioneazd
lndiferent din ce cate
satisfacerea tendin{elor ld+ilui) (Freud compardEgo-ul cu c6l6re{ulcare strunegte alarmd cd lucrurile nu merg
un cal nSrdvag.)
trebuie descdrcat[. Anxietate
r serve$tela doi stdpani ld-ul qi realitatea,ciut6nd sd reabzezco mediere intre cei dacdnu se ia o misurd, el va fi
Cum PoatcEgo-ul sds
doi.
- subiectulPoatefu
Super-ego
- Poates6-9irefulez
. un set inconqtientde credin{e, atitudini, norme morale insugite de individ in
- PoateurrnaPcrce
copildrie(no{iunilcde binc saurdu).
Dacd nici una din ac
e laturamoralda pcrsonalitatii;
o se ?nsngeqte
in jumi vdrstei de 5-6 ani gi cuprindc reguliie de conduit[ pe care lc mecanismeiralionaledc aPdr
transinitpiri n{ii copiluiui.
Prin intermediul pedepselor,recompenselorgi exemplelor, copilul inva{6 care sunt
comportamenteleagreatede pdrinfi.
Aceste mecanistnede
Aceste reguli de comportamentmoral sunt internalizateSimai tdrztu se constatbca
recompenseqi sanc{iuni.
realitdlii, ele oPer6ndin Plani
adultul incepes6-qiautoadministreze
RePrimarea (refula'
Controlul parentalesteinlocuit de autocontrol.
con(inuturi din conqtiin(d.(
rcfularea instinctului sexual
Super-ego-ul:
o esteputernic,ira{ional,orb;
nevrotice.
o are rolul de a inhiba tendinlele instinctive ale ld-ului;
. are drept obiectiv perfeclionareamorald.

75

ru
-a

Ego-ulse afl6 sub presiuneacelor doud puterniceforfe opuse,aflate in conflict. Egoulare

deluptat cu: Id-ul, realitateaqi cu Super-ego-ul.
Cdnd Ego-ul este prea sever presat, apare anxietatea (teamd tard obiect bine
precizat).
Freudconsiderac6 anxietateareprezintdo importantdparte a psihicului gi are un rol
comportamentelorpsihopatologice:nevrotice gi psihotice.
in declangarea
decisiv
El era de p[rere ci sursa anxietdlii primare se afld in trauma cauzatd de nagtere.
fFitulseafl6 protejat in interiorul organismului mamei qi toate nevoile sale sunt satisfbcute
peloc,
Odat5cu nagterea,copilul estearuncatintr-o lume ostilS).
Freud distinge trei forme de anxietate
1. Anxietate obiectivd- implicb teamb de pericolc tangibile (de foc, ap6, de
cutremur).
- are un scop adaptativ,de a apdraorganismul de pericole;
- ea dispareatunci c6nd dispareameninfarea;
- poateimbrbca aspectepatologice,cAnddevine fobie.
2. Anxietateanevroticd - iqi are originile in copilIrie, in conflictul dintrc nevoia
a instinctelorgi datelerealitdtii;
desatisfacere
- ea capdtdun caracterincongtient;
- reprezintdteama dc a fi pedepsit pentru satisfacereaunor tendin{e instinctive (mai
alessexualcai agresive).
3. Anxietateamorald
- rczult[ din conflictul dintre tendinlele ld-ului gi cerin{ele Super-ego-ului(cste
teama
de propria congtiin!6,culpabilitatea,ruqinea).
lndiferent din ce categorie face parte, prezen\aanxiet5{ii reprezintd un semnal de
cd lucrurile nu merg cum ar trebui. ln organism se acumuleazdo tenstunecare
alarmh
descdrcati. Anxietatea previne subiectul de faptul cd Ego-ul sdu cste amenin{at pi
trebuie
dac[nu se ia o ntisurd, el va fi depdqit.
C-umpoate Ego-ui si se aPere?
- subiectulpoatefugi de situafia amenin{dtoare;
- poate s6-qirefulezeinstinctele;
- poateurrnaperceptelepe care i le impune propria cgnqtiin{6.
Dacd nici una din acestemetode ra{ionale nu d[ rezultate, subiectul apeleazdIa
iralionalede apdrareale Ego-ului.
mecanisme
Mecanisme de ap[rare
Aceste rnecanisrnede apdrare ale Ego-ului reprezintd negdri sau distorsiondri ale
realitalii,ele operdndin plan inconqtient.
j
n eprimareu (refulareu): este eliminarea involuntarb (incongtienta) a unor
i continututi ditr congtiinfd, (ex.: uitarea unor con{inuturi psihice indezirabile, de pilda,
i rsfulareainstinctului sexual pand la impoten{d); este specificd tuturor comportamentelor
nevrotice.

76

Dac[ subiectul a fost r

Formaliunea reaclionald: in lupta impotriva unui impuls inacceptabil, subiectul
personalitate denumitd Pasiv-o
activeazdopusul acestuia(ex.: o persoandcare este puternic asaltatdde impulsuri sexuale
exageratL.
poatedeveni o luptdtoareactivd pentru moralitate!)
A doua fazd orul6 este
Proieclia.. reprezintf,atribuirea propriilor tendinle inacceptabilealtei persoane(,,nu
dintii. Ca rezultat, al exPerie
eu il urisc, ci el md ur6qte!").
gi urd.
Regresia.. intoarcerea la un stadiu timpuriu al vie{ii psihice (ex.: dezvoltd un dragoste
fixate ir
Personalitd{ile
comportamentcopilbros gi excesiv de dependent).
agresivitate.Ele sunt sarcastice
Ragionaliz$reili reinterpretarea propriului comportament intr-o manierd, mar
tendin{ade a-i maniPulaPe ceili
ra{iona16,ceea ce il face sd par[ mai acceptabil (ex.: justificarea unor acte inaccesibile:
,,strugurii sunt acri" cineva care a fost respinsigi poate spunecd persoanacare l-a respinsnu
2. Stadiul anal (de la 2
il meritd sau are multe defecte).
r esteetapain careince
Deplasarem apare atunci cdnd obiectul spre care se indreapti satisfacereaunui
o eliminarea fecalelorI
resim{itdfafb de qef asupraso{iei
impuls nu estcaccesibil,(ex: so{ul deplaseazdagresivitatea
am6neaceastdsatisfa
saucopilului).
o
aceastbetap6estecor
Sublimarea: implicd modificarea con{inutului instinctului insuqi, (ex.:sublimarea
o
acum copilul inva{
energieisexualeprin intermediul unor activitili artistice).
conform6ndu-sesaut
Ca qi deplasarea,sublimareareprczintdo solu!ie psihologicdde compromiscate
in cazul in care Pdrin{i
lasd o serie de tensiuni psihice nedescircate.Mecanismelc de ap6rareale Ego-ului nu
frustrafie:
aceasti
la
funcfioneazb dec6t pe plan inconqtient. DacI acestea distrug (cu excepJia demcrsului
defecein locuri qi i
sd
a)
psihanaliticcareestecontrolat)subiectuldezvoltdo tulburarepsihic6.
personalitateanal-agr
ii vede Pe ceilalli ca P
Fazele psihosexuale ale dezvoltirii personalitfifii
b) relinerea de la defcc
zgdrcenie,ri giditate,tt
Freud era de pbrere cf, omul igi formeazd o personalitateunicb pi acest processe
realizeaz[in copil[rie qi are la bazdinterac{iuneapdrinte-copil (in primii 5 ani de via![).
3. Stadiulfalic ( 1- 5
Exista situatii c6nd subiectul nu reu$e$tesb depSgeasciintegral ttn anumit stadiuai
. senzatiileagreabileir
dezvoltbrii psihosexualea personalitdtii,rbmAndndfixat intr-un stadiu inferior. Acest lucru
mult 1
sc intdrnpl5pentrucd nevoile respectivuluistadiunu au fost integralsatisficutcai conflictele
" copilul Pierde
coPii:
altor
ale
sau
specificenu au fost rezolvate.
legitura cu naqtere
in cazr-rlfixa1iei,o pafle a energiei psihice rbm6ne investitd in stagiul inferior ai
Pdrintelede sex oPu
dezvoltdriipsihice,pentrucelelaltestadii rfunAndndmai pulinb energie.
. acum apar conflictcl
Nevoile sexualealc copilului sunt specifice fiecdrui stadiu (N.8.) Frcud definea
Conflictul de bazdir
impulsurilesexualeintr-un mod mai larg gi anumecel de pldceresausatisfactiefizicb.
faP de Pdrintelede
Pdrintelede acelaqis
l. Stadiu orul (de la naqterepfrnd la 2 uni):
. complexulOediP(iu
r principala sursd de satisi-ac{iea copilului este gura, (activiti{ile agreabilc: supt,
o complexul de castr
inghilit, mugcat);
sexual). Datoritd an
. copilul se afld in dependen(EtotalSde mam6;
mamd ajung6ndu-s
r cl inva![ de la mamb in acest stadiu dacd lumea e buni sau rea, dacd ii da
sexuale fa(6 de man
satisfacfiisauil frustreazd,dacde sigurd saupericuloasd;
care are, Printrealte
r in acest stadiu au loc doub tipuri de activitS{i: activitate oral6 de incorporare 9i
o la fete apare comp
activitdli oraleagresiv-sadice.
feti{ei devinetatal);
Un adult fixat in acest stadiul oral de incorporare va efectua in rnod excesir
. invidia penisului(fe
activit6ti cu caracteroral: m6ncat,bhut, fumat.
. fetitele in aceststad

77

JI
e

u
n
1i
't

u
ri
)i
a
3
J

DacI subiectul a fost excesiv de gratificat in copilSrie, el va dezvolta un tip de

denumitd pasiv-oral6, caracterizati mai ales prin optimism qi dependen{d
personalitate
exagerati.
A doua fazd orald este faza oral-agresivd care se instaleazd cdnd copilului ii apar
dintii.Ca rez-;ttltat,al experientelor dezagreabilecopilul poate s6-qi priveascl mama cu
gi ura.
ilagoste
Personalitdtilefixate in acest stadiu se caracterizeazl prin pesimism, ostilitate qi
Ele sunt sarcastice,manifest6tendin{esadicefa{d de ceilalli, sunt invidiogi gi au
agresivitate.
de a-i manipula pe ceilalli (tip de personalitateoral-sadic[).
tendin{a
2. Studiul anul (de lo 2 lu 4 uni):
r esteetapain care incepeinvf,{areadeprinderilor igienice;
. eliminareafecalelor produce satisfacfiecopilului, dar acestatrebuie sd inve{e s6-9i
amdneaceastdsatisfac{ie;
r aceastdetapbesteconflictualSpentru ambeleperti (copil-plrinte);
o acum copilul inva{6 faptul cd poate exercita un control asupra p[rin{ilor
conformdndu-sesaunu cerinlelor acestora;
in cazul in care pdrinfii sunt excesiv de severi, copilul poate reac{ionain doud feluri
frustra{ie:
laaceastd
a) s[ defecein locuri qi in perioadeinterzise: daca rdm6n fixa{i in aceststadiu,rezultE
personalitateanal-agresivI:cruzime, tendin{e distructive, crrzede nervi, dezordine,
ii vedepe ceilalli ca pe nigteobiectecaretrebuieposedate.
b) relinerea de la defecare poate genera personalitateaanal-relinuti: incdp6{6nare,
zgfircenie,rigiditate, tendin{6cornpulsivdspre cur6{enie,conqtiinciozitate.
3. Studiul falic ( 4 - 5 uni):
r senzatiileagreabileiqi mutd sediul in zona organelorgenitale;
. copilul pierde mult timp cu explorareasau manipulareapropriilor organe sexuale
sau ale altor copii: masturbare,comportamentefanteziste, copilul este curios in
legdturd cu nagterea,cu diferen{elede sex, manifestd tendin{a de a se cdsdtoricu
pdrintele de sex opus;
. acum apar conflictele legatede masturbaregi de dorinlele incestuaseale copilului.
Conflictul de bazd in aceststadiu se centreazdinjurul dorin{ei sexualeinconqiente
fa{a de pbrintele de sex opus, corelatd cu dorin{a de a inlocui sau distruge pe
pdrintelede acelaqisex.
. complexul Oedip (iubirea biiatului pentru mam6 gi dorinla de a-gi distrugetatal);
. complexul de castrare (anxietateade castrare,teama cd tathl ii va tbia organul
r.*.ru1;. Datoritd anxietS{ii de castrare,bdielelul va refula dorin{a sexual[ fa{ade
mamd ajungfindu-se la rezolvarea complexului Oedip prin inlocuirea dorinlei
sexualefa{[ de mama cu un sentimentmai acceptabilgi prin identificareacu tatb],
care are, printre altele, ca efect 9i dezvoltareaSuper*ego-ului;
. la fete apare complexul Electra (in timpul stadiului falic ,,obiectul" dragostei
fetifei devine tatli);
. invidia penisului (fetila it qi invidiazdpe tatd pentru ceeace el posedd);
. fetitelein aceststadiuau convingereacd au,,pierdut"penisul.

78

Freud considerac6la femei nu se rezolvh niciodati complet complexul Electra,ceea

ce face ca femeile sa aibd un Super-egomai slab.
Rezolvareaacestuicomplex la fete ar insemna identificareacu mama qi reprimarea
iubirii fa{6 de tat6.
Rezolvareainsuficientd a complexelor descrisepot men(ine la virsta adulti diverse
varianteale anxieta{ii de castraresauale invidiei penisului.
Personalitateafalic6: narcisism, tendinla de a atrage sexul opus, dificult[{i in a
stabili rela{ii sexualemature cu parteneri de sex opus; nevoie continud de recunoaqtereqi
apreciere,cdnd nu li se acorda considera{iacuvenitb manifesti sentimentede inferioritate 9i
inadecvare.
Persoans fulicd masculind
vanitos.
- sieur de sine

P ersoana falic d feminind

- excesivde feminine
tind sd cucereascdbbrba{ii, flirteazdfrecvent,

- cucerttor
- tendin{ade a-si dovedi mereu
masculinitatea.
Unnbtorii 5-Gani suni mai linigti{i pentru copil, acum instinctele sexualesunt in fazd
latentb, fiinrl sublimate in activitd{i sporlive, hobby-uri, activitafi qcolare 9i prietenii cu
persoanede acelaqisex.
4. Studiul genitul:
r incepe la vdrstapuberlalii;
. organismultinde spre maturizaresexual[;
r esteun stadiumai pu{in conflictual;
. energiasexuali se descarcdprin intermediul unor refuldri socialmenteacceptabile;
r inclividul notmal gdseqtesatisfaclii in dragoste9i muncd.

TEORIA PER

C.G.Jungnu este de
considerd cd libidoul nu el
nediferen{iat6.
Jung uttliza termenul d
psihica care alimenteazdactiv
psihice cum ar fi PerceP{ia,gin
Cantitateade energicJ
Opusul energiei Psihice est
.fiziolo
desfrgurareaactivitdtii
invers, corPul Poateafectamin
Jung Punela bazaacti
energieipsihice:

I) PrinciPiul contrurit
Fiecarestareafcctivl,
vic{ii 1
posibild procesualitatea
PrinciPiul contrariilor
cAt conflictul intre diverseasP
mai multd cnergiePsihica.

2) PrinciPi ul echivsle
Este de faPt PrinciP
psihice. Postuleaz[ faPtul ca
deplaseazdde la o zondPsihi
sl6beqtela un momcnt dat ene
Energia Psihicautiliz
spre activitafl de vis cAndsu
noul domeniu sprc carc s-a
subiect.
Dacf, lucrurile nu st
activitatide naturdinconqtic

3)PrinciPiul entroPie
in fizicd se refer6la
energetice.Jung aratl ca P
personalitdtii.Astfel, de Pild
iau intensitdtii, energiaPsih
slab6. Sub asPectideal' la r
cuantum egal de energiePsih
Jung aratd" cd enc
dinamismul Personalitaliiun

79

TEORIA PERSONALITATII LA GUSTAV JUNG

C.G.Jungnu este de acord cu Freud in ceea ce privegte natura libido-ului. El
c[ libidoul nu este o energie eminamente sexual6, ci o energie vitald
considerd
nediferenliatS.
Jungutiliza termenul de libido in doud sensurica energie vitald diJuzagi ca energie
psihica
care alim enteaz| activitatea psihicS (pe baza acestei energii sunt posibile activitbli
psihice
cum ar fi percepfia,g6ndirea, proceseafective etc).
Cantitateade energiepsihicb dedicatdunei activit[ti este denumit6 de Jung vuloare,
Qpusulenergiei psihice este energia fizicd pe carc o utlhzeazd organismul pentru
activitdlii fiziologice. Energia fizicd poate fi transformatdin energiepsihici gi
desfigurarea
corpulpoateafectamintea qi viceversa(vezi bolile psihosomatice).
invers,
Jungpune labaza activitdtii psihice trei principii pe baza cdrora are loc funcfionarea
psihice:
energiei
I) Principiul contruriilor
Fiecarestareafectivd, g6nd, dorinfl iqi are opusul sdu.Fdr[ aceastdpolaritatenu este
viefii psihice.
procesualitatea
posibilI
Principiul contrariilor esteconsideratde Jung for{a motricd a compofta-mentului;cu
cdtconflictulintre diverseaspectepolare ale vicfii psihicc e mai mare, cu atdt se degajeazd
maimultdenergiepsihic6.
2)Principi ul echiv alengei
Este de fapt principiul conserv6rii energiei din frzicd, aplicat la domeniul vielii
psihice.Postuleazafaptul ci energia psihicd nu se pierde, ci doar se transfotmd sau se
de la o zondpsihicbla alta. De exemplu: dacdinteresulnostru pentru un domeniu
deplaseaz6
la un moment dat energiapsihicd rdmasdva fi investitd in alt domeniu.
sl[beqte
Energia psiliicd utilizat6 in starede veghe pentru activitili conqtiente,este dirrjatb
spreactivitd{i de vis cAnd subiectul se afld in somn. Tennenul de echivaien{dinseamndch
nouldomeniu sprc care s-a indreptat energia psihicd este echivalentl ca valoare pentru
subiect.
Dacd igcrurile nu stau a$a. excesul de cnergie psihicd rdmasd se indreaptbspre
activit[1ide naturd inconqtientS.
3)Princiqti uI entropiei
in fizicd se referd la egalizareanivelului energeticintre dou6 sau mai multe sisteme
Jung arat[ cd pe plan psihic se manifestd o tendintb de echilibrare in sfera
energetice.
Astfel, de pildd, dacddoul dorinle sau credin{ediferS mult sub aspectulvalorii
personalit6{ii.
iau intensitetrii,energia psihicd va tinde s6 migreze de la zona mai puternicd spre cea mai
slab6.Sub aspect ideal, la nivelul tuturor sistemelor personalitatii ar trebui sI existe un
cuantumegal dc energiepsihic6, dar in viala reald, aceasti situalie nu esteniciodatl atins[.
Jung aratd, cd energia psihicS, prin intermediul celor trei principii, asigurd
dinamismulpersonalitd{iiumane.

80

Sistemul personatitf,fii

qi-i poate inspiraPea

5. Introvert gdnditor
Personalitateasau psihicul este alcdtuit din mai multe subsistemeseparatecare nu ideile, esterece gi lipsit de co
interac{ioneazdunele cu altele.
6. Introvert sentinte
exprimarea deschisl a st6ri
a) Ego-ul
linigtit, modest,copildrosgi a
. reprezintSparteacongtient[ a psihicului, responsabildde procesecum ar fi
7. Introvert sensibil
percep(ia,gdndirea,sentimentele,memoria, congtientade sine ;
majoritatea aspectelor vie{ii
o esteresponsabilpentru proceseledesfrguratein stareade veghe;
concentreazd,asuprasen zafiilc
8. Introvert intuitiv s
o are o functie selectivl admi!6ndla nivelul conqtienteidoar o anumitdparte a
redus cu realitat
contact
un
stimulilor la care estesupussubiectul;
il considerdciud
care
ceilalli
. asigurdsubiectului sentimentulcontinuit5fii, coeren{ei,idealitbfii qi stabilitI{ii in
pure suntrat
Tipurile
modul in care acestapercepelumea exterioari.
este
dc Pbrere
Jung
Jung considerd cd energia psihicd (libido) poate s5 fie indreptatb spre exteriot
determinarea comportamen
(rezulta tipul extravert) sau spre interior (rezultd tipul introvert).
(extra-intro),
dar una dintrrc ele devine acord cu Freud).
Fiecare om are in sine ambele atitudini
dominantE,guverndndmodul de comportareal subiectului.
a) Inconstiental Pert
Atitudinea opusd (non-dominantb),nu dispare, ci devine o parte a incongti-entului
. reprezintbun nivel
personal,de unde estecapabilSsi influen{ezecomportamentulsubiectului.
r seambndcu conce
Jung descrie,pe ldngd introversie qi extraversie,qi aganumitele func1ii psihice care
. cuprinde conlinutu
sunt modalitali diferite prin care subiectul se raporteazdatit la lumea extemd cAt gi la cea
reprimate Pentruci
internd.
o
existb o permanen
Acestea sunt: gdndirca qi sentimentul (afectivitate) care alcStuiescfuncfia ralionala
personal;
qi sensibilitateagi intui{ia care alchtuiescfuncfia ira{ionalb.
. experien{eleaflate
Prin intermediul func{iei ra{ionale este evaluat[ realitatea, se organrzeazdgi se
prin tcrmenulde ct
catego-rizeazd experienfele. Cele doud funclii: gAndirea gi sentimentele sunt opuse,
(afectivitatea)
pldcut-nepldarl
in
timp
ce
evalueazbexperien{elein termenit
Un comPlex rePrez
Sentimentele
gAndirea evalueazd experien{ele in tennenii adevdrqt sau f)els. Sensibilitatea qi intui{ia jurul unei teme majore. Exe
alcdtuiescfunc{ia irationald. Aceastanu evalueazdcxperien{ele,c.i pur qi simplu st5 la baza puternicd,sd se idcntificesa
trdirii lor.
face sport de performan{d.
Jung aratdcb ficcare individ are in sine toate cele patru funcfii, una din perechi fiind
Complexul saucotq
personal.
celelalte
ascunse
in
incongtientul
dominantd,
fiind
fonnal, aceslanu sc mai afli
cu planul congtiinlei. Subi
directoare a acestuia,deqi
Tipuri psihologice
direcfie saualta.
Jung este de Pdrere
I. Extravert gdndilor, trdiegtein concordan{Ecu un sistemdc reguli rigide, tinde saqi
gi
g6nduri
gi
in
gi reprime sentimentele emo{iile, are tendin{a de a fi obiectiv dogmatic
nevrotice, totuqi unele dintre
de pi1d5,complexul Perfec{
opinii.
2. Extrqvert sentintental,iqi reprimd logica gi este implicat emo{ional. Se comportdin
Jung, considerdcd t
acord cu un sistem de valori, tradi{ii si norme inv6{ate. Este deosebitde sensibil la
ancestrale,dar qi in celeale'
expecta{iile
9i opiniilecelorlalti.
b) Inconqtientul co
3. Extravert sensibiL'este centrat pe fericire gi plScere;cautd mereu noi experienle,si
. reptezintdnivelul
gi
persoane
situafii
senzalii; esteputernic orientat spre realitate qi foarte adaptabilla
o linc de experienl
noi.
r estedepozitulexp
4. Extruvert intuitiv, esle deosebitde dotat pentru afaceri si politicd, pentru cb deline o
mare abilitate de a profita de pe urna situafiilor. E,steatras de idei noi, este creativ
r sunt mostenite ir

81

qi-i poate inspira pe altrii,determindndu-isd ac{ioneze.

5, Introvert gdnditor: nu se in{elege cu ceilal1i, are dificultEli de a-gi comunica
esterecegi lipsit de consideratiepentru ceilalli.
ideile,
6. Introvert sentintental: la acest tip de subiect este reprimata at6t g0ndirea c0t qi
deschisd a stdrilor afective. Pare misterios r;i inaccesibil pentru ceilalti; este
exprimarea
linigtit,
modest,copilSrosgi acorddpu{ind atenfiesentimentelorsi gdndurilor celorlalli.
7. Introvert sensibil: inchis in sine, iralional, detagatde via{a de zi cu zi. Privegte
aspectelor viefii cu bunbvoin{E gi amuzament. Este sensibil la frumos, se
majoritatea
asuprasenzafiilorsi isi reprimd intui{ia.
concentreazd
8, Introvert intwitiv se concenffeazdatdt de mult asupraaspectelorintuitive, incdt are
uncontactredus cu realitatea. Este visdtor gi chiar vizionar. Este greu de in{eles pentru
ceilalti
careil considerdciudat gi excentric.
Tipurile pure sunt rare.
Jung este de pdrere c6 ego-ul (nivelul congticnt) arc o importan{d secundardin
comportamentului uman, comparativ cu nivelele inconqtiente (aici este de
determinarea
cu Freud).
acord
a) Incongtiental personal
. reprezintdun nivel mai superficial al incongtientului;
r seamdnf,cu conceptulde preconptientla Freud;
. cuprinde conlinuturi care au fost c6ndvain congtiin{6,,dar au fost uitate sau
reprimatepentru ci au fost fie neimportante,fie stresante;
r existd o pennanentdcirculalie in ambele sensuriintre ego gi inconqtientul
personal;
. experien{eleaflate in incongtientulpersonalsunt grupatein ceeace Jung denumea
prin termenul de comPlexe.
Un complex reprezintdo structur[ alc[tuita din emo{ii, amintiri, dorinle, centratein
jurulunei teme majore. Exemplu: complexul de putere: persoanapoate incerca s[ devind
puternicd,
s5 se identifice sau si se afilieze la grupuri care reprezintdputerea.De pild6, poate
face
sportde performan[6.
Complexul sau complexele dirijeazd comportamentulsubiectului. Odat6 complexul
aceslanu se mai afl6 sub control congtient,dar el poate impune sau poate interfera
formal,
cuplanul congtiin{ei. Subiectul care posedd un complex nu este conqtient de influenfa
a acestuia, degi ceilalli oameni pot observa oricntarea sa determinantd intr-o
directoare
saualta.
direcfie
Jung este de pdrere ca deqi majoritatea complexelor sunt nocive qi produc tulburdri
totuqi unele dintre ele pot avea qi un efect benefic asuprapersonalitetii,cum ar fi,
nevrotice,
depild6,complexul perfec{ionismuluisaunevoia de realizare.
Jung, considerdcd cornplexul igi are originile in experien{eledin copildrie, in cele
dar gi in ccle ale viefii de adult.
ancestrale,
b) Inconstientul colectiv (inconstientul trunspersonal)
. reprezintbnivelul cel mai profund gi mai greu accesibilal incongtientului;
r line de experienfeleacumulatede specia uman6;
r estedepozitul experienfelorancestrale;
r sunt mostenite in mod indirect, sub forml latentd (ex. avem in noi in mod

82

poten{ial teama de $arpe). Pentru ca predispozi{iile s5 devinb realit6{i, sunt

necesareanumite experienleindividuale.
Jung consider[ cd existS anumite experien{e bazale care sunt specifice fiecdrei
generalii.
Astfel, de pild[, oamenii s-au confruntat din totdeauna cu figuri materne, au tr[it
experin{anagterii gi a mo4ii, s-au confruntat cu necunoscutul,cu terori nocturne,cu nevoia
de putere, de statut, cu figuri divine sau cu reprezentanfiai forfelor negative (vezi fig. lui
Satin). Aceste experinfe universale vor marca modul de a percepe qi reac{iona la datele
realitd{ii.
Jung face constatareacE pacien{ii sdi evocau ?n cursul analizei aceleaqitipuri de
fantasmesau simboluri care puteaufi intAlnite gi in culturile primitive.
Arhetipurile

Umbru
Este arhetiPul cu rddi
instinctele animalice de bazd
arhetip.
Aceste asPecteintune
doresc sd tr[iascd in armonieu
ImPulsurile Primitive
pentru cd altfel individul va fi
Jung sesizeazdinsd9i
gi sursa vitalit[1ii, sPontanei
total reprimate, Personalitate
Ego-ul are rolul de I
totodatf,, ldsdnd acestoraun
c)

spontaneitatii.
Aceste experien{e ancestrale stocate la nivelul incongtientului colectiv sunt
exprimatesub formi de imagini sau simboluri pe care Jung le denumeaarhetipuri.
Acestea nu reprezintb amintiri bine structurate ci doar niqte predispozi{ii care au
nevoie de experien{eactuale pentru a se defini qi structura. Ele se manifestd in visele qi
fantasmeleoamenilor.
Exemple de arhetipuri descrisede Jung:figura eroului,figura copilului, I)r'ttrtnezeu,
ntoartea,pwterea,bdtrdnul tn{elept.
ExistSunele arhetipuri care sunt mai bine dezvoltategi influen{eazdvia\a psihicd in
mod mai sistematic.Acesteasunt: persona,anima gi animus,umbra, self-ul.
u) Personu
Termenul se referd la mascapurtatd de actor gi reprezint6masca,aspectulsocial pe
careil afigeazi subiectul,incercAndsd par5 altcevadecAtestein realitate.
Este necesardpentrucd oameniisunt nevoili sdjoace diverseroluri sociale pentrua
face fa{d cerin{elorprofesionalegi pentru a interaclionacu ceilalli'
Degi este un aspect util omului, persona include qi aspectenegative pentru cb
personanu reflecta natura sa reatrd.C6nd ego-ul tinde sd se confunde cu persona,rczultatul
esteinfla{ia personei(subiectulajungesd-i mintl pe ceilal(i sausb se mint[ pe sine).
b)Anima - animus
caracterulbisexuaial psihismuluiuman.
Jungrocunoa$te
Pe plan biologic, este cunoscut faptul cd un subiect apar{indndunui sex, secretdEi
hormoni corespunzdtorrsexului opus, nu numai sexului propriu.
Pe plan psihologic, fiecare individ con{ine gi caracteristici atitudinale Pi
temperamentale ale sexului opus. Astfel, psihicul femeii con{ine aspecte masculine
(arhetipul animus),iar cel al bdrbatului, aspectefeminine (anima).
Aceste arhetipuri contribuie Ia o mai bund adaptarea speciei pentru cb ajutd pe
individ sd in{eleagdmai bine caracteristiceceluilalt sex gi direclioneazdcompor-tamentuide
rapoftarela sexul opus.

83

d) Self-ul
RePrezintdasPectulc
aspira{iasPreunitate.
Simbolul acestui arh
MANDALA sau cercul magic
Self-ul rePrezintdPr
conqtient6qi inconqtientd5i t
de atins.
Self-ul esteforJamot
ivealb PAndcdndcelelaltesis
Actualizarea dePlind
gi oPr
precum qi o cunoaEtere

Jung Priveqte dezv

actualtzare).PersoanaPreze
cdt gi de trecutui acestuia'I
cauzal (determinat de trccut)
Jung invoc[ doua
progresia (Progresul)9i regr
in cursul regresiei'I
zonele inconqtienteale Psih
Regresianu inseam
pentru c6, aceastdcufunda
Londuce la o revitalizare 9
reprezintdo regresiela Plan
Un alt PrinciPiu P
sincro-nicitdtii,PrinciPiuca
intermediul acestuiPrinciP

unt
irei
'5it
ria
lui
gle
de

c) Umbra
Este arhetipul cu rddbcini profunde in abisurile psihismului uman, care cuprinde
animalice de bazd. Ceea ce societateaconsiderd rdu si imoral, {ine de acest
in$inctele
uhetip.
Acesteaspecteintunecate ale psihicului uman trebuiesc imbldnzite dacd oamenit
sI
doresctr[iascd in armonieunii cu al1ii.
Impulsurileprimitive trebuiescreprimate, depdgitesau trebuie luptat impotriva lor,
pentru
caaltfel individul va fi penalizat
Jung sesizeazdinsdgi un paradox: umbra conline nu numai ceeace este r6u in om, ci
gisursa
vitalit6lii, spontaneit[tii gi creativitaili umane. Astfel, dacb tendin{ele umbrei sunt
personalitateadevine cenuqie9i lipsit[ de via{6.
totalreprimate,
Ego-ul are rolul de a <lirija foitele urnbrei reprirndnd instinctele animalice, dar,
lasdnd acestoraun cAmp suficient de expresie pentru a da curs creativitdtii $i
rotodat[,
spontaneitbtii.

mt
au
9i

d) Self-ul
Reprezintbaspectul de unitate, totalitate gi integralitate a personalitefli sau mdcar
spreunitate.
aspira{ia
Simbolul acestui arhetiP este repr ezent'atin culturile prirnitive prin termenul dc
MANDALAsau cercul magic.
Self-ul reprezintd punctul de echilibru intre diversele aspecte polare de naturd
gi incongtientdqi un obiect spre care aspird fiin(a umand, dar care este imposibil
congtient6
deatins.
Self-ul esteforfa motiva{iona16care impinge personalitateaspre progres 9i nu iese la
iveallp6nacdnclcelelaltesistemeale psihicului nu s-au dezvoltatpe deplin.
Actualizarea deplind a self-ului implicd orientarea spre viitor, scopuri, obiective,
qi o cunoaqteregi o percepliecorectda eu -lui propriu.
precum

:a
rl

ri
L,

Ilezvoltarea Person alitltii

Jung privegte clezvoltarea personalithlii ca fiind orientatd spre viitor (autoPersoanaprezentdestedeterminatd,afirtde ceeace individul doreqtcsd devind,
acluayzarc).
cdtti de trecutui acestuia.Sistemul psihic este atdt teleologic (orientat spre viitor) c6t gi
(dctcrminatde trccut).
cauzal
Jung invocb doud principii opuse care stau la baza dezvoltbrii personalitdtrii:
progresia
(progresul)gi regresia.
in'curiul regresiei,libido-ul se retragedin fa(a stimulilor externi qi se indreaptdspre
inconqtienteale psihismului.
zonele
Regresianu inseamn[ in mod necesarstopareaprogresului,ci dimpotrivd poate ajuta
pentrucd, aceastdcufundare in experien{ele incongtiente personale sau colective poate
conducela o revitalizare gi actualizarea unor disponibilititi creative. (Pentru Jung visele
o regresiela planul inconqtient).
reprezintd
Un ali principiu pe care Jung il pune Ia baza evoluliei personaliti{ii este cel al
sincro-nicitAtii,principiu care so referd ia anumite evenimentece sc petrec simultan. Prin
intermediulacestuiprincipiu Jung explicd fenomenecum ar fi clarviziunea.

84

Jung era de Pdrere cd

Jung este de pdrere cd in univers exista o for{[ care se afl6 in spatele cauzalitilr
pentru
valabil
Primajumdtate a
Aceastdforfd este capabild si se manifestesimultan in psihismul unui individ gi in afaras
universalS.
Astfel se explicS,dupi opinia lui, fenomeneleparanormale.
Rezultb o viziune mai
Spre deosebirede Freud, Jung era de pbrere c6 evolu{ia personalit{ii nu se oprelr
orientat5 spreviitor.
niciodatd (Freud acordi o atenlie exagerati primilor 5 ani de via{[). Jung considerdci prin
Evaluarea Personalit[
ani de viafl nu sunt hotir6tori pentru formare personalitAfli. Ego-ul se formeazd atunci c0r
verbale, analizasimPtomelor,a
copilul devine capabil sd facd distinc{ia intre sine qi ceilalli, iar conqtientase formeazi cer
Testul asociativ-verh
subiectulincepe sEspunSEu.
cu primul cuvdnt care ii vir
Abia la pubertate psihicul ili contureazd forma gi con{inutul, acest momel
psihofiziologici.
constituindnagtereapsihicS.
Aceasti metoddestefc
intre 35 gi 40 de ani au loc in via{a psihicd schimbdri majore. (Aceastdperioadi
:
Analiza sirttPtomelor
fost o perioadi de crrzdpentru Jung). La aceastdv0rsti problemele de via{6 au fost in ma:
sirnptome.
parte rezolvate. Acum mulli pacienfi trliesc o criz\ de identitate pe care Jung o considei
Analiza viselor
j
universali (specific[ tuturor oamenilor). El aratd c6 energia psihic6 ce fusese investitl
Jung consideraviselet
rezolvareaproblemelor de via{d rlmdne fbr6 obiect. Aceast6 energie ar trebui reinvestitd:
avAnddou[ func{ii:
alte aspecteale existen{ei,respectiv in lumea interioar[. in a doua parte a vie{ii, atitudint
a) de persPecliva- Prega
trebuie s[ se restructurezede la extraversiela introversie.Persoanatrebuie sd se ocupe acui
b) com7etxsatorie- aiuti
de aspectereligioase,filosofice gi intuitive ale vie{ii. Acum trebuie sd se ating6 un echilibr
opozilie .
intre diverselefa{eteale personalitblii gi sI inceapl procesul de autorealizare.
Persoanele capabile sd atingd acest echilibru integrAnd armonios aspecte,
congtiente cu cele incongtiente pot atinge starea de sdn[tate psihicd numitd de Jur
ind-ivjdugre.Tendinla spre individuare esteinndscutdgi specifici fiinfei umane,dar procest
poate fi facilitat de unii factori de rnediu (naturarelaliilor pdrinte copil; educa{ie).
Odati ce structurile psihice au atins nivelul de individuare, utmeazb o alta etal
denumitdtranscenden{d:implicd depigirea polaritililor qi opoziliilor de la nivelul psihiculr
qi atingereaunei unitSli la nivelul vie{ii psihice. Individuarea gi transcendenfapot fi bloca
de factori nefavorabili de mediu (cdsdtorienereuqitd,probleme la serviciu).
Ultimul stadiu al evoluliei fiin{ei umane este vdrsta inaintatS, Jung sublinia,
c
asemdndriledintre aceststadiusi copilbrieprin aceeac6 psihicul estedominat de procese
naturdincongtientd.
Interacfiunile dintre diversele instanfe ale personalititii
S* realizeazdprin intermediul a trei mecanisrne:opozilia, unitatear;i compensarea
Opozi{ia se afl6 pestetot in psihic qi reprezintbsursaenergieipsihice.
Conflictele sunt motorul viefii psihice, dar, uneori, ele conduc la comportament
nevroticesaupsihotice.
Unitatea se referb la echilibrarea opozi{iilor care se structureazdintr-un tot unil
care esteself-ul.
Compensareaconsti in aceeacd o anumitd structurdpsihicd poate ac{ionapentm
contracaraslibiciunile altei structuri psihice. (De exemplu, dacd o persoandeste excesivt
extravertd,incon;tientul ei va ac{iona pentru dezvoltareaintroversiei reprimate, astfel, ten
cu aspectde introversiesc pot manifestala nivelul viselor.)
Se poate spune c6 pentru Jung scopul existenlei nu il reprezintb reducer
tensiunilor, ci individuareasau auto- realizarca.

85

Jung era de pdrere cd fiecare individ este unic in felul sbu, dar acest lucru este
aui.valabilpentru
prima jumltate a vie{ii, dup6 care se formeazd,ceeace el numea,personalitate

t sa.

universal6.
Rezultb o viziune mai optimistd asuprapersonalit[fii umane pe care o vede ca fiind
e$te
spreviitor.
orientatd
imii
personalitdfii qi terapia la Jung se realizeazt prin : tehnica asocialiei
Evaluarea
:6nd
verbale,
analizasimptomelor, analtzav i se1or.
And
Testul asociativ-verbal: subiectului i se cere sd rdspunddla un cuv6nt administrat
primul
cu
cuv6nt care ii vine in minte, inregistrdnd perioada de laten{6 gi indicatorii
rent
psihofrziologici.
Aceast[ metoddestefolositd pentru depistareacomplexelor.
laa
Anal.iza
simptomelor: se realizeazd prin tehnica asocia{iei libere pornind de la
rare
srmptome.
lerl
Analiza viselor
iin
Jung consideravisele nu ca fiind expresiaunor tendinle qi dorin{e inconqtiente,ci ca
ain
doudfunc{ii:
nea avdnd
deperspectivit - pregltesc subiectulpentru a face fa!6 unor experien{eviitoare;
a)
)um
b) compensatorie- ajut[ la realizareaunui echilibru intre stnrcturile psihice aflate in
bru
opozilie.
tele
ung
:sul
apa
ilui
:ate
aza
,de

ua
de
me

86

TEORIA PERSONALITATII LA ALFRED ADLER

Sentimentul de inferioritate - forfa motivafionali majorfl a fiin{ei
umane
Adler considera ci sentimentele de inferioritate reprezint[ un mobil de bazd al
compor-tamentuluiuman. Sentimentul de inferioritate este specific tuturor oamenilor qi nu
reprezintdun semn de sldbiciune. Dezvoltareagi progresul fiinfei umaneare la bazdtendin{a
de a compensao inferioritate real6 sau imaginarb. Acest proces incepe in copilSrie atunci
c6nd copilul iqi di seamade putereapdrinfilor, de care este total dependent,c6t gi de faptul
cd este inutil s[ li se opund acestora.Copilul dezvolt5 sentimentede inferioritate fa{[ de
oamenii mai mari gi mai putemici din mediu. Experien{a inferioritalii nu este genetic
determinatL,ci esteun rezultat al acfiunii mediului inconjurdtor, care este acelagipentru tofi
copiii: dependentdqi neajutorarein fa{a adultilor. De sentimentelede inferioritate nu se
poate sc6pa, iar ele au chiar un caracter necesarpentru cd reprezintd o fo{[ motivatorie
pentru evolu{ia fiinlei umane. Atunci c6nd copilul nu reu$egtesd compensezesentimentele
de inferioritate, acestease intensifici qi produc ceea ce Adler numea, COMPLEX DE
I NFERIORITATE. definit ca:
,,incapucitatea de u-Si rezolva problemele de viald"
Sursele compiexuh"ri de inferioritate sunt: inferior"itatea organicd, rds/d{ul Si
neglijarea.
I nferi oritatea organi cd
Astfel, de pildb, un copil sl[bu{ poate lucra mult pe plan fizic dezvoltdndabilitd{i
sportivc- vczi Demostene,Roosevelt.

Rdffi{al
Unui copil rds{b1ati se satisfactoate dorinlelc si estein centrul aten{ici acas6.Astfel,
acestadezvoltdideeacd este cea mai importantf,persoanadin lume. Un astfel de copil va
suferi un $oc la intrareain colectivitate, qoc pentru care nu estepregStit.Copilul r[sfb{at are
sentimentesociale slab dezvoltat gi este nerdbddtorcu ceilal{i. Acesta nu este capabil s[
dificultdlile gi sd
agteptepentruca dorinfelesalesd fie satisfrcute,nu estecapabildepdEeasch
se adaptezelaceilalli. CAndsunt confiunta{icu obstacoleaceptiaajung sd considerecb lipsa
lor de abilitate estede vind pentru insuccesullor, trdind astfel un complex de inferioritate.
Neglijareu
Copilul neglijat trdieqteintr-un mediu ostil, fbrd dragostegi securitatc,ceeace duce
la aparilia sentimentelorlipsei valorii personale,sentimentede ostilitate fafd de lume gi
sentimente de neincredere.Unii subiec{i au tendin{a de a supracompensacomplexul de
inferioritate ap6r6nd astfel Complexul de superioritate (opinie exageratd cu privire la
calitalile gi realizirile personale).
In acestcaz:

B7

o individul se sim
superioritatea.
. manifest6tendinfa
r esteldudbros.vani

Inilial, Adler identi

feminitatea qi consideracon
era dorinla de puterein cadn
Ulterior, el a inceta
consider6nd cd obiectivul er
este altceva decdtcomPlexu
Dobdndirea suPeri
sens de Perfec{iu
in
utilizat
mi gcareascendent[,evolutiv
in timp ce Freud co
de tendin{ele instinctive 9i
rnotiva(ia umandin termen
Toate proceselcqi
conceptuluide finalism,in s
ultime nu existi ca realit[l
strdduiegte si ating[ unele
fic(iuni). De exemplu:oam
bune gi ei pot sd se comPor
Conceptul de Jinul
dirijat de fictiuni.
Fic{iunea cu sferac
forma conceptului de divin
obiectivului care serefer[ la
Nevoia de sttPerior
(la Freud motivafia consti
caut6, de fapt, linigtea;i sta
ansamblu (Adler considera
cd omul este in conflict cu
cornpatibilcu ea.

Adler considerac
perfec{iunea, dar exist[ mt
tind cdtre acest obiectiv. Fi
comportamenteEi dePrind
via!6. in dorinfa sa de a col
de comportamcntc,(ex': ti
salesunt
comportatnentelc

r individul se simte superior dar nu manifest6 tendin{ede a-$i demonstra

superioritatea.
. manifestdtendinla de a-gi demonstrasuperioritateaqi ob{ine performan{einalte,
r estelSuddros,vanitos, egocentricAi are tendinla de a-i denigrape ceilalli.
Inilial, Adler identifica sentimentelede inferioritate cu sldbiciuneapsihic[ sau cu
qi consideracompensareaacesteiaca un protest masculin. Scopul compensf,rii
feminitatea
uadorinfade puterein cadrul c[reia agresivitateajuca un rol insemant.
Ulterior, el a incetat s5 mai confunde sentimentelede inferioritate cu feminitatea,
cd obiectivul evolu{iei umane este lupta pentru dobdndireasuperioritdtii (care
consider6nd
este
altcevadec6tcomplexul de superioritate).
Dobdndirea superiorit5lii este scopul ultim al evolufiei umane (termenul fiind
in sens de perfec{iune,pe care Adler o privepte ca pe o dorinfd spre mai bine, o
utilizat
evolutivd (specificd?ntregiinaturi).
ascendentS,
migcare
in timp ce Freud consideracomportamentuluman ca fiind determinatin mod rigid
detendinfeleinstinctive gi de experienfele din copildrie (deci de trecut), Adlcr aborda
umandin termenii unor expecta{iipentru viitor'
motiva{ia
Toate procesele qi fenomenele psihice sunt explicate de Adler prin intermediul
de finalism, in sensulcd evolufia fiin{ei umane are un scop ultim. Aceste scopuri
conceptului
ultimenu existi ca realit[{i, ci doar in plan poten{ial. Cu alte cuvinte fiin{a umand se
sd atingh unele idealuri cu caracter subiectiv (pe care Adler le considera
str[duiegte
ficliuni).De exemplu: oamenii pot crede cI vor fi recompensa{iin ceruri pentru faptele lor
gi ei pot sd se comportein conformitatecu acestideal.
bune
Conceptul de Jinalism Jic:sional:Adler considerd c[, comportamentul uman este
de ficfiuni.
dir4at
Fic{iunea cu sfera cea mai largd este idealul de perfec{iune care este sintetizat sub
formaconceptului de divinitate. (Adler: ,,Dumnezeu simbolizeaz[, formularea concretd a
care se referd la perfec{iune").
obiectivului
Nevoia de superioritate: are funcfia de a creqtetensiuneapsihica gi nu de a o reduce
(laFreurJmotiva{ia constituie reducereatensiunii), astfel Adler aratS ca fiinJa umanl nu
de fapt, liniEtea;i stabilitatease manifestdatittla indivizi c6t qi la nivelul societdliiin
caut6,
(Adler consideraoamenii ca fiind in mare mdsurd fiinJe socialc). El nu considera
ansamblu
c[ omul este in conflict cu propria sa culturd (dupa Freud) ci dimpotriv[ il vedea ca fiind
cu ea,
compatibil
ConcePtul de stil de viafl
Adler considera cd oamenii au doar un singur scop ultim, superioritatea qi
dar existf, multe comportamenteparticulare prin intermediul c[rora indivizii
perfec{iunea,
tindc[tre acest obiectiv. Fiecare individ dezvolt6 un pattern unic de particularit6{i psihice,
r;i deprinderi prin care igi urmlregte obiectivul, acest pattern fiind stilul de
comportamente
via1i.in dorin{a sa de a compensasentimentulinferioritdlii, copilul dezvolti un set specific
decomportamente,(ex.: un bdiat debil tinde s6-qi compensezeinferioritatea ftzich toate
sale sunt indreptatein direclia compenslrii respectiveiinferioritdti).
comportamentele

88

Stilui de via{6 se achizilioneazl, in urma interac{iunilor sociale,se cristalizeazdintre

4 qi 5 ani qi estedificil de modificat maitdrziu; ulterior, el va func{ionaca un scheletdebaza
pentru comportamentul viitor.
Stilul de via{6 depindede: ordinea nagteriigi de relalia pirinte-copil.
Ex.: o fetitd neglijati va rdmdne cu un complex de inferioritate, ea neputdnd face
faJi solicit[rilor existenlei. Stilul ei de via{b se va caracterrzaprin: neincrederegi ostilitate
fa{ade ceilalli gi fa!6 de lume in general; ea va cluta pernanent sd-gi ia revanga,va {i
invidioasb pe succeselealtora gi va tinde s5 oblinb de la via{d ceea ce crede ea cd i se
cuvine.in opinia lui Adler stilul de via!6 esteacelaqilucru cu caractenrl.
Stilul de viali nu esteatdt de determinatcum pare la prima vedere(se formeazlla45 ani) pentru cd Adler introduceconceptulde ,,forfd creatoarea ego-ului" (self-ului).
In diferitele sale lucr[ri, Adler a utrhzat divergi termeni pentru stilul de via!6:
personalitate,individualitate sau self
In operele sale mai tdrzri, Adler postuleazdcE self-ul este creat de individul insuqi,
acesta,nefiind doar victima pasiv[ a experienfelor din copilSrie. Experien(eletimpurii nu
sunt importante prin ele insele, ci mai ales prin atitudinea subiectului fa![ de ele. Nici
ereditatca, nici mediul nu determind structura personalitSlii (self-ul), ci modul in care
subiectul interpreteazbexperienlelerespective,std la baza construcfiei creative a atitudinii
subiectuluifa{Ede lume gi via{E.
Deci, stilul de via{d nu este determinat,ci creat de subiect,care este liber sE aleagd
propriul stil de via{a. Odatd creat, stilul de via{6 rdm6ne constant gi constituie baza
caracterului,care definegteatitudinile gi comportamentelesubiectului.
Adler acord[ o importan{d deosebitb problemelor de via\6 pe care trebuie sd le
rezolve individul. El grupeazf,respectiveleprobleme in trei categorii:
o comportamentulfa{i de ceilalli;
r problemeocupa{ionaie;
r problemelegatede dragostc.
Adler postuleazdexisten{aa patru stiluri de viaf6 bazale, caracteristicemodului dc
abordarea problemelormen{ionate.
I. Stilul elominunt (cu interese sociule reduse),
Un astfel de subiectse comportdfrrb sd tina seamade ceilalli. Cci mai virulen{i
reprezentanliai acestuitip ?i atacddirect pe ceilalfi qi devin sadici, delincvenfi sautirani.
Cei mai pu{in virulen{i devin alcoolici, toxicomani sau suicidari. Adler afirmb cb
prin astfel de comportamenteei ii at"acdin mod indirect pe ceilalti (ii lovesc pe ceilal{i
atacAndu-qipropria persoan[).

2. Stilul uclrizitiv:
estecel mai rdspAndit;
apteaptbsa oblina ceva de la ceilalli qi in felul acesta devine dependentde al{i
oameni.
3. Stilul evitunt:
- nu face incercdri de a face fald sau de a lupta cu dificulth(ile vie{ii;

B9

- evitAndProblemele
Cele trei tiPuri desc
Subiecfii sunt incaPabili sd c
cerin{ele lumii reale este st
(nevrozeqi psihoze).
Acestor trei tiPuri le I

4. Stilul socialmente
estecaPabils5.cooP
persoanele aPa(inAn
interesesocialebine r
Adler atrageaten{iaa

Adler consideracd fi
sociale decdt de factorii bio
baza intereselorsocialc es
sociale este actualtzat,dePi
poate sustrageinfluenlelor sc
cu allii in comunitili (fan
oamenilor Pcntru ProtcclicI
oamenii sd cooPerezeqi coo
de Ia nagtere,coPilul arenev
cele din urmd cu Persoanc
cr:ndilii de izolare si din ac
caracteruluisaustiluluidc vir
prin comPortamentulei Poa
poate inhiba. Ba estcceacar
suspiciuneaqi ostilitatea'
Persoanelecarc nu
despoli.
Influenfa

Adlcr PostulafaPtu
in copilarie care contribuie1

u) Primul ndscut
Acest coPil se aflb
foafie fcricili 9i acordacoP
la aparilia urmhtoruluicoP
centrul aten{iei Pdrinfilor qi
Copilul risfblat va simli o P
care i se nagteun nou frate

- evitand problemele,acegtisubiec{ievit[ de fapt s6 fie invinqi.

Cele trei tipuri descrise anterior nu sunt preg[tite sb fac6 fafd cerinlelor vie{ii.
sunt incapabili s[ cooperezecu ceilal{i, iar discrepan{adintre stilul lor de via!6 gi
Subieclii
lumii reale este suficient de mare pentru a produce tulburdri psihopatologice
cerinfele
qi psihoze).
(nevroze
Acestortrei tipuri le lipseqteceeace Adler denumeainteresesociale.

4. Stilul socialmente util:

estecapabil s5. cooperezecu ceilalli qi sd ac{ionezein acord cu nevoile altora.
persoaneleapadin6nd acestui stil fac fa!6 problemelor de viafa avAnd la bazd nigte
interesesocialebine dezvoltate.
Adler atrageaten{iaasuprapericolului unor clasificdri rigide ale subieclilor.
Interesele sociale

Adler consideracd fiinfele umane sunt influenfate intr-o mdsurd mai mare de fo4ele
decdtde factorii biologici. Cu toate acestea,el consideracd potenlialul care std la
sociale
bazaintereselorsociale este inndscut. Mdsura in care acest potential pentru interesele
este actuahzat,depinde de natttra experienfelor sociale timpurii. Nici un om nu se
sociale
poate
sustrageinfluenfelor sociale.incd din cele mai vcchi timpuri oamenii s-au asociatunii
cuallii in comunitbli (familii, triburi, na{iuni). Aceste comunit[1i sunt indispensabile
pentru proteclie qi pentru supravieluire.Din acest motiv, este absolut necesarca
oamenilor
gi .oop.ru, r"pi"tintb, ceeace Adler denumeainteresesociale.inc[
sd-coopereze
oamenii
"u
dela nagtere,copilul are nevoie de ajutor de la ceilal1i,incepdnd cu mama, apoi familia 9i in
celedin urmd cu persoanedin afan casei, in copildrie, subiectui nu poate supravie{ui in
conditrii
de izolare si din acest motiv trebuie sd dezvolte interese sociale. Toate aspectelc
sau stilului de via([ au la bazdnivelul de dezvoltareal intereselorsociale.Mama,
caracterului
princomportamentulei poate pune bazele dezvoltbrii intereselor sociale sau dimpotrivd le
poate
inhiba.Ea estecea care il poateinvd{ape copil coopcrarea,camaraderiaqi curajul sau
gi ostilitatea.
suspiciunea
Persoanelecare nu au intereselesociale dezvoltatedevin nevrotici, criminali sau
despo{i.
Influenfa ordinii naqterii in formarea personalit6fii
Acller postula faptul cd ordinea nagteriireprezintduna din influen{ele socialemajore
incopilariecare contribuie la determinareastilului de via{6.
a) Primul ndscut
Acest copil se afl6 intr-o situa{ie avantajoasb,pentru cd, de regul6, p6rintii sunt
foarlefericili gi acordi copilului mult timp qi aten{ie.Are o existen{Efericitb gi siguri p6.nd
la aparilia urm[torului copil, care reprezintd un goc pentru el. Acum, el nu mai este in
centrulatenfiei pdrin{ilor qi de aceeaprimul ndscut va incerca sd recapetepozifia pierdutS.
Copilulrbsfrtratva simli o pierdere qi mai mare. Extensiuneapicrderii depinde gi de vdrsta la
carei se naqteun nou frate. Observaliile ciinice au aritat cd cu c6t primul ndscut este mai

90

mare, cu atet mai pufin va fi el deranjat de aparifia fratelui. (La 8 ani suportd mult mai bine
acestgoc decdtla2 ani).
Lupta primului niscut pentru supremalie este oricum pierdutl, dar cu toate acestea,
copilul luptd pentru ea. El poate dezvolta tulburdri de comportament, poate manifesta
comportamentedestructivefaf 5 de obiecte saupersoane,poate deveni incdp6{6nat,enuretic,
poate refuzas[ m6ndncesau si se culce.
Parin{ii reaclioneazdlaacestcomportament,gi oricum armele lor sunt mai puternice
decdt ale copilului. Copilul va interpretapedepseleca o dovadd in plus a schimbbrii pozi{iei
salein familie si adeseava ajunge sd-piurascdfratele.
Adler subliniazd c5 primul nbscut este adeseaorientat spre trecut, are nostalgii si
atitudine pesimistb fata de viitor. Deoarece a congtientrzatinsemnitatea puterii ei rdmdn
congtienlide aceastdinsemndtatepe tot parcursulvie{ii. Ei igi exerciti adeseaputereaasupra
fralilor lor mai mici. In acelagitimp, p6rin{ii agteapt6mai mult de la ei. Carentltat al acestei
situalii, primul ndscut va fi interesat in menlinerea ordinii qi autoritdlii, va fi un bun
organizatorgi va fi congtiincios in promovareaunei atitudini conservatoare.In acelapitimp
acestsubiectva trdi sentimentede insecuritategi ostilitate fa[6 de ceilalli.
Adler aratdcd mul{i pervergi,criminali gi nevrotici sunt primii ndscu{i.
b) Al doilea copil
Acesta nu va resim{i niciodatb cd a pierdut pozilia unicl de putere pe care o resimte
primul ndscut.Chiar dachmai apare un copil, al doilea ndscut nu va trdi acelaqi sentiment
puternic de detronareca primul ndscut.
Mai mult, pdrintii au suferit o schimbare atitudinald pentru cd al doilea nbscut nu
mai reprezintdo noutateca primul, ei se vor comportamai relaxat fa!6 de al doilea copil.
Al doilea nlscut nu mai este singur, ci are modelul fratelui sdu cu care sd se
identificegi cu caresI concureze.
Competilia cu fratele mai mare stimuleaz5 adesea, ducdnd la o dezvoltare
psihologicdmai rapidd a celui de-al doilea copil (sub aspectullimbajului gi a dezvoltbrii
psiho-motorii).Astfel, de pilda , in mod frecvent al doilca copil inva(E sI vorbeasc5mai
devremedecdtprimul ndscut.
Ncavdnd experienlaputerii, al doilea copil nu este atdt de preocupatde ea ca primul
gi are o viziune mai optimistd asupraviitorului. Este ambitrios;i competitiv.
c)Copilal cel mai mic (Prdslea)
Ultimul ndscut nu va trdi niciodatd gocul detronf,rii gi el adeseadevine jucdria
intregii familii, mai ales atunci cdnd fra{ii sunt mult mai mari.
Este animat de dorintrade a-gi depdgi fra{ii gi adeseaare performanfe ieqite din
comun in diversedomenii de activitate.
Existd insd qi un pericol, dacd ultimul n6scut e prea r[sfr1at de restul familiei, este
posibil ca acestasd nu realizezenimic. In astfel de cazuri, subiectul ajuns la v6rstd adultl
poateconservasentimentelede neajutorare;i dependen{ddin copil[rie.
Neobignuit sd lupte gi fiind ,, dus in spatede ceilal{i", individul (mezinul) va putea
aveadificultali de adaptarela vdrsta adult6.

91

d)Copilul unic
Este Primul nbscut <
copil[rie). Continub sd fie r
adultrilor,se va rnaturizafoar
Va trii un qoc Psih
tuturor.
Copilul unic nu a it
supremaJie.
In cazul in care abi
aten{iacelorlalJi,subiectulvr
Imaginealui Adler r
a lui Freud, considerAndc[
determinat de fo4elc insti
considerbci fiecare Pcrsoan
ca o victimb a tendin{elorinl

d)Copilal unic
Este primul ndscut care nu-$i pierde niciodatd suprema{iagi puterea (oricum nu in
copil[rie).Continud s5 fie centrul atenfiei pdrinlilor gi petrec6nd mult timp in compania
se va maturiza foarte repede.
adultrilor,
Va trdi un $oc psihic cdnd va constata cd la qcoalb nu mai este centrul aten{iei
tuturor.
Copilul unic nu a invdfat nici sd impartb ceva, nici sd lupte pentru pozi\ia lui de
supremaJie,
In cazul in care abilitdfile sale nu sunt suficiente pentru a-i atrage recunoa$tereagi
celorlalli, subiectulva fi profund dezamdgtt.
atenfia
Imaginealui Adler cu privirc ta natura umand este mai optimistd comparativ cu cea
alui Freud, considerdndcd omul este in mdsur[ sd-gi construiasc[ propriul destin (nu este
determinat
de for(ele instinctive oarbe sau de experien{ele din copilSria timpurie). El
cd fiecare persoandesteliber[ sd-qi creezepropriul self, iar omul nu mai estevbzut
considerd
cao victimda tendintelorinstinctivegi a experienfelordin copil6riatimpurie.

92

TEORIA PERSONALITATII LA KAREI\ HORI\EY

Freud.
$i aceastSautoare deviazdde la psihanaliza ortodoxi a lui
au acordat o mai mare
psihanaligtii
cd
gi
considera
o
feminist5
era
Horney
Karen
femeia.
neglijdnd
aten{iedezvoltdrii bdrbatului,
Ca o contrapunerela ideea lui Freud cd sursa motivationald de bazfla femei este
data de invidiapenisului, Karen Horney a subliniatc6 din observa{iile ei clinice arezlttltat
faptul c6 gi b6rbatii sunt invidiogi pe femei pentru cd acesteadau nagterecopiilor. Ea a gisit
mari diferenfe intre pacienfii din S.U.A. comparativ cu cei din Europa qi a pus aceste
cliferen{epe seama u.ror factori culturali (in anii 1930-1940, emancipareafemeii era mai
evidentdin S.U.A).
K. Horney consideracd personalitateanu poale fi determinatl in mod unic de forfe
biologice, &$&cum sus{ineaFreud pundndaccentulpe factorii psihosociali.
La Karen Horney fo4a motivafionalb principald care std la baza dezvoltbrii
personalit[tii nu este nici nevoia sexualS,nici agresivitatea,ci nevoia de SECURITATE,
avind o viziune mai optimistd asupranaturii umane.
securitatea qi satisfacfia sunt nevoile copilflriei
Karen Horney a fost de acord cu Freud in legiturd cu importan{a vitalS a primilor
ani din copildrie in structurareapersonalitdtiiviitoare.
Ea ?nsd considera cd forlele de naturd social6, nu cele biologice influenteazd
dezvoltarea personalitaili. De asemenea, e7 nu credea cd existb stadii universale in
dezvoltareafiinlei umane qi nici conflicte ale copildriei care nu pot fi evitate.
Cheia dezvoltbrii personalitdtiist6 in intenela{ia dintre pbrinte qi copil.
Copilaria este caractertzatdprin doub nevoi fundamentale: nevoia de siguran(a
(securitate)qi nevoia de satisfaclie(nevoi fiziologice de bazl: foame, sete,sex, somn etc),
Arnbele reprezintd nevoi fundamentale Ei au un caracter universal, nevoia de securitate
av6ndun rol prioritar.
Degi nici un om nu poate supraviefui prea mult fbrd a-qi satisfacenevoile de baza,
rolul fundamental in determinareapersonalitdlii il are nevoia de securitate (siguran{d qi
eliberarede teamd).De nivelul de satisfacereal acesteinevoi depinde gradul de nomalitate
psihicdla vArstaadult[.
Securitateacopilului depindede manierain care acestaestetratat de parinfi.
Karen Horney aratd cE modalitatea prin care pdrinfii pot slSbi formarea
sentimentului de securitate la copil este lipsa afecfiunii. Copiii pot trece cu bine peste
psihotraumesevere(bat[i, experienle sexualetimpurii) atAt timp cat se simt iubi{i 9i dori{i
(adicbin siguranp).
Comportamenteale pdrinlilor care slbbesc sentimentul de securitatreal copilului
sunt:
r preferin{dpentru alt frate;
o pedepsenedrepte;
r comportamentinconstant;
. promisiuni neindeplinite;
. umilirea copiluiui;
. tzolareacopilului de ceilalfi.

93

Copilul are capac

adevdrat6qi nu se lasdugor
OstilitateacoPilulu
e
o
.
r

sentimentulneaju
teamade pdrinti;
nevoia de a expri
sentimentede cul

HorneY a acordato
copilul. Dac[ acestaeste
ncajutorarcva fi incurajat
mai mult sentimentelede r
prin intermediul PedePse
intimidare a coPilului.Astf
str[ine, observdndmodul ir
Deci, cu cdt coPilu
sdi, cu at0t el i;i va rcPrima
in mod Paradoxal
ostilitatea fa\6 de Pdrinfi (
sacrificd pentru el, qi deqi
temindu-se sd nu-qi Piarda
in cr.rlturaocciden
copilul este culPabilizatP
valori impuse de religie. I
puternicostilitatca.Rcsen
Anx

Anxietateabazald
conceptul fundamentalin t
insidios dc a se simli s
persoana".
Std la bazacompo
le are cu ceilalli oamen
impotriva anxietd{iibazale

t Ca;tigat'eu uJbc
vei lovi". Pers
intermediuldra6
. St'tpunerea; ca
comPlezentfald
curajul sd critic
Poate aP[ra de
abuzeaz['

Copilul are capacitateaintuitivd de a descoperi dac6 dragostea p6rin{ilor este

pi nu se lasd ugor pdcdlit de falseledemonstra{iide iubire.
adevdratd
Ostilitateacopilului estereprimatddin urmdtoarelemotive:

e
rt
it
e
ri

rr

r
r
.
r

sentimentulneajutordrii;
teamade pdrinti;
nevoia de a exprima afec{iunea;
sentimentede culpabilitate.

Horney a acordato aten{iedeosebitdsentimentuluide neajutorarepe care il incears6

copilul.Daci acesta este excesiv de mult {inut ?n stare de dependen{f,,sentimentul de
va fi incurajat. Cu cdt copilul se va sim{i mai neajutorat, cu at6t iqi va reprima
neajutorare
maimult sentimentelede ostilitate. Copilul poate fi determinat sd se teamd de plrin{ii sdi
prinintermediul pedepselor gi ameninfdrilor. Pot fi utilizate gi modalitSli indirecte de
a copilului. Astfel, acestaincepe sd se teamdde microbi, cdini, mapini, persoane
intimidare
str[ine,observ6ndmodul in care reac]ioneazdpdrin[iila acegtistimuii.
Deci, cu cdt copilul se va teme mai mult de primejdiile din lumeareald gi de pdrin{ii
s[i,cu atit el iqi va reprima mai puternic ostilitateaimpotriva pdrinfilor.
in mod paradoxal, dragosteareprezintdun alt motiv pentru care copilul iqi reprimd
ostilitateafalb de p[rinfi (acegtiaii spun mereu copilului ce mult il iubesc 9i ce mult se
pentru el, qi degi copilul nu percepeo dragosteautenticb el igi reprimi ostilitatea
sacrific6
sd nu-qi piardEpdrinfii).
tem6ndu-se
|n cultura occidentald mai apare un factor care conduce la reprimarea ostilita{ii:
copilnleste culp abtlizat pentru ostilitate gi resentimente datorit6 sistemului de norme qi
valoriimpuse de religie. Cu cdt copilul se simte mai vinovat, cu atdt ci va reprima mai
puternic
ostilitatea.Resentimentelerefulate se vor manifestasub forma anxieta{ii de bazd.
Anxietateabazali

a
e

este ,rpiatra de temelie"

Anxietateabazald este ,,piatrade temelie" a comportamentuluinevrotic qi reprezintd

fundamentalin teoria personalitb{iila Karen Horney. Este definitb ca ,,sentimentul
conceptul
insidiosde a se simti singur qi neajutorat intr-o lume ostild, sentiment ce invadeazd
persoana".
Sta la bazacomportamentuluinevrotic qi marcheazbtoaterela{iile pe care individul
le are cu ceilalli oameni. in cultura occidentalb existd patru modalit5li de autoapdrare
impotrivaanxietalii bazale'.

fi
o Cd$tigareaafecliunii; strategiasun5cam in felul urmdtor,,Dacb md iube$ti nu mb
vei lovi". Persoanaindeplinepteordinele celorlal{i, ii mituiegte pe ceilalfi prin
intermediui dragosteisale sau chiar ii ameninfi cu dragostea.
. Supunerea; ca strategie de apdrare a Eu-ului, implicd un comportament
complezentfa{[ de o persoandparticulardsau fa!6 de toatd lumea. Persoananu are
curajul sI critice pe ceilalfi, igi inhibd dorin{eleqi nevoile gi chiar mai mult nu se
poate apdra de abuzuri din teama de a nu il provoca qi mai mult pe cel care
abuzeazl.

94

Horney a.3td cd majoritatea persoanelor care se comportI in felul acesta se

pare s[-qi spun[:
consider6generoasegi capabiie de sacrificii; de sine. Un astfel de individ
,,Daci md voi supune,nu voi fi lovit".

r nevoia de realizare(
e nevoia de auto-sufic
. nevoia de perfecfiun

. Obtinerea puterii; ca mecanism de apdrare a Eu-lui. Persoanaiqi compenseazd

Horney subliniazd fa
sentimenteie de neajutorate qi obtine securizareaprin oblinerea succesului 9i
misurd qi ele nu au un caract
sentimen-tului de superioritateasupra celorlalli. ,,Dacl am putere, nimeni nu md
Ceea ce le face nevro
va mai lovi". Mecanismele(1), (2) $i (3) implicS interacfiuneaeu alli oameni.
unic mijloc de eliberare de a
r Retragerea;ca mecanism de apdrare a Eu-lui. Retragerea are sens psihologic,
oblinerea securitS{iiPsiholog
prrroinu cdut6nd s6 devina total independentbde ceilaltriin satisfacereanevoilor
trbirea anxieti{ii. In cursui luc
sale interne sau externc.
in trei categorii care exprimbc
r cdtre ceilal{i oamen
lndependenlain sens psihologic inseamndcd subiectul devine singuratic 9i detaqat
o impotrivacelorlall
de ceilalli, nu in sens fizic,ci in sensulcd nu mai depindede ceilalli in satis-facereanevoilor
r fuga de ceilal1i.
la
emolionale. Acest fenomen are ca implica{ie qi faptul c[ subiectul nu mai rezoneaz',
De exemPlu: nevoil
nevoilc emo(ionaleale celorlalli.
prestigiul, adm
exploatarea,
- Cele patru mecanisme de apdrare ale Eului sunt orientatc in direc{ia ob{inerii
impotriva celorlalJi, iar nev
securitilii personalegi nu in direc{ia cdutdrii pldcerii sau a fericirii'
exprimd o migcarede evitarei
- Ele sunt mecanismede apdrareimpotriva durerii qi nu au un scop pozitiv cum ar fi
Aceste trei direc{ii at
bun6starea
Persoanei.
si
structuri de comPortamcnte
- Karen Horney considerd ch aceste mecanisme defensive reprezintd fbr[e
proiective elaborate9i au utl
motivalionalemai puternicedecdtnevoile sexualesaudecdtalte nevoi fiziologice'
aclionezein acordcu ele).
- Ele iqi ating ,"opJ - reducereaanxiet6tii - dar cu prelul sdrdcirii personalitetii $i a
Fiecare tcndintd nc
generdriiunor conflicte in sferaacesteia.
(personalitate).
Exemplede conflicte:
a) Tipul contPlezent(se,
b) Tipul agresiv (lttPtac
(:) Tipul cletaqat(se retrt
anxietatea bazalra,genercazi conflicte qi mai profunde.
Nevoile (trebuinfele) nevrotice
Karen Horney colsidera cd oricare din aceste mecanisme defensive se poate
permanentiza, devenincl componentd a personalitalii qi influenlAnd compofiamentul
individului.
Existb l0 trebuin{e(ncvoi) nevrotice,pe careHorney le considerdsolu{ii ira{ionalela
problemeleindividului.
Acesteasunt:
r nevoia de afectiune;;i aprobare;
I nevoia de un partenerdominant;
o nevoia de lirnite qi constr6ngeri;
. nevoia de putere;
r nevoiade exploatare( a altora);
r nevoiade prestigiu;
. nevoia dc a fi admirat;

9s

o) TiPul comPlezentI
Este caracterizatPrin
nevoia de a fi iubit, dorit,Prc
subiec{i igi indreaPtdacester
mod specialde o Persoanl(;
protejdndu-i si conducdndu
caut6 sd facd Pe Plac celorlal
ComPortamentul 1o
liPsd de egois
considerafie,
r Sunt concilianfi' st
t Nu sunt asertivi,c
ceilalli Pentrua le '
I Dau dovad6 de at
,,Uitatri-vdla mine
proteiali."'
r Manifest[ un penr
mai comPetenfiin1

. nevoia de realizare(ambifia);
r nevoia de auto-suficien{dgi independen{b;
r nevoia de perfectiune.
Horney subliniaz6 faptul ci to{i oamenii posedd aceste trebuin{e intr-o anumitd
mlsur[qi ele nu au un caracternevrotic dacdapar episodic.
Ceeace le face nevrotice este tendinfa compulsiv[ si puternicd de a le satisface,ca
unicmijloc de eliberare de anxietate de baz6, caz in care, satisfacerealor nu va duce la
securitSlii psihologice, ci doar la eliberareade disconfortul pe care il provoac[
oblinerea
trdirea
anxiet6{ii.In cursul lucrbrilor sale de mai tdrziu, Karen Horney grupeazdacestenevoi
intreicategoriicare exprimd directiile urmdtoare:
r cltre ceilalli oameni;
r impotriva celorlalfi;
. fuga de ceilal1i,
De exemplu: nevoile I li 2 implicS mipcarea in direc{ia celorlalli, puterea,
prestigiul, admira{ia gi ambilia sunt trei nevoi ce exprimh o direc{ionare
exploatarea,
impotrivacelorlalli, rar nevoile de auto-suficienfd qi perfecfiune gi cea de constrdngeri
o miqcarede evitare a celorlalli).
exprimh
Aceste trei direc{ii au fost numite de Karen Horney tendin{e nevrotice (reprezintd
$ructuride compoftamentesi atitudini fata de sine gi fa{d de ceilaltri), reprezint[ mecanisme
proiective
elaborate gi au un caracter compulsiv (individul nevrotic se simte constrAnssb
in acordcu ele).
ac{ioneze
genereazd un anumit tip de compofiament
Fiecare tendin!6 nevroticd
(personalitate).
a) Tiptri contplezent(se indreaptd spre ceilaltri):
b) Tipul agresiv (lupta contra celorlaltri);
c) Tipul detaEat(se retrage din cslea celorlalti).
o) Tipul complezent (Sters)
Este caracterizatprinlr-o putemica si performanta nevoie de afec[iune qi aprobare:
nevoia
de a fi iubit. dorit, protejat, trebuinfa ca ceilalli sd aibd nevoie de el. De reguld aceqti
igi indreapti acestenevoi asupratuturor oamenilor, dar au tendinla de a se ataqain
subiec{i
modspecial de o persoand(prieten sau partener deviatb) care va lua conducereavielii lor,
gi conducindu-le acliunile. Acegti oameni ii manipuleazdpe ceilal{i pentru a
protej6.ndu-i
cautisdfacd pe plac celorlalli in a vcni in int6mpinareadorin{elor acestora.
Comportamentul lor apare in ochii celorlalli ca fiind generos, manifestd
lipsd de egoismqi aprecierein rela(iilecu ceilalli.
considera{ie,
r Sunt concilianfi, subordondndu-ginevoile nevoilor celorlal{i.
. Nu sunt asertivi, critici gi nici revendicativi gi vor face totdeaunaceea ce doresc
ceilalli pentru a le c6gtigaafecfiunea.
o Dau dovadd de atitudine de neajutorate gi sl[biciune pe care nu o mascheaz5.
,,(Jitatri-vdla mine cat sunt de slab Si de neaiutrtrat. Trebttiesa md iubitriqi sd nfi
protejali."'
o Manifesti un perrnanentsentimentde inferioritate fa{6 de ceilal1i, chiar dach sunt
mai competen{iintr-un anumit domeniu.

96

o Datoritd tendin{ei de a-r;is

exageratPe valoareainteli
Karen HorneY aratdcd la ner
ndlatente.Tipul dominant va inflr
ilal{i.Celelalte modele sunt reful
rrurile pentru ca for[a tendin{elor
:icetentativ[ a vreunui mod nonoducepersoaneiconflicte puternic
Conflictul este definit ca fiir
portcu ceilalli oamcni),iar accstc
Horney aratdcb la to{i oame
r deosebirea dintre Personalita
spectivuluiconflict, conflictul fiinr
La subiec{ii normali toatc <
nulpoate fi uneori agresiv,alteori
Cele trei tendinle nu sc exc
sugipentru a-gi refula tendinfenor
O altd diferen{d dintre su
lmpoftamentului:nevroticul este
diferentdacd sunt saunu adecvat
Persoananormal[ estemai I

Imal

Karen HomeY subliniazdc

nagincideala cu Privirc la ProP
nlitate.
La subiectul notmal. imag
ropriilorposibilitb{i,capacitati,sla
rilalti. Aceastb imagine are un (
entru atingerea scoPului ultim
ezvoltareaplenard a poten{ialulu
ulreal,
La nevrotici, unde se man
ul,pcrsonalitatease afl[ in dizarn
e sine pcntru a-qi unifica Pcrso
pcului pentru cd modelul Per
realitdlii. Imagineade si
orespuncl
Nevroticul insb esteconvir
evident faPtul cd ea n
este
eilaltri
modific6ndu
gi
dinamic[,
lexibild
copuri,noile posibilit6{i'noile ach
Imaginea dc sine a nevroti
eprezintdun obiectiv, ci o idee
:erinfelorsalerigide.

I
I
l

| , Datorit[ tendinlei de a-r;i suprima emofiile, personalitifile detagatepun un accent

| ,^ug.tat pe valoareainteligenlei, logicii, ra{iunii.
I fur.n Horney aratd cdlanevrotic, unul dintre cele trei tipuri estedominant, celelalte
lhrntr.Tipul dominant va influen{a comportamentulpersoaneigi atitudinea sa fa{[ de
lh Crt.tutiemodele sunt refulate, dar aceastdrefulare nu face decit sd inrf,ut[{easci
lg,1,
o.nt- ca forta tendin{elor reprimate aparfinAnd celuilalt tip poate fi foarte mare.
t'
a vreunui mod non-dominant de personalitate,de a se exprima in exterior
{teniativa
pcrsoanei
conflicteputernicc.
$ce
esre definit ca fiind incompatibilitateabazall dintre cete trei tendinfe (in
ionflictul
I
conflict std la bazatulbur[rii nevrotice.
$1cu
'l ceilallioameni),iar acest
se manifestbconflicte intre cele trei tendin{ede baz6,
oamenii
Ho*.y aratdc6la to{i
dintre personalitatea normald qi cea nevroticd const[ in intensitatea
lmoseUirea
conflict, conflictul fiind mai putemic la nevrotici.
lmdrului
I La subiectii normali toate cele trei tendinfe pot sd fie exprimate. Cu alte cuvinte,
fi uneori agtesiv,alteori complezentsau detaqat.
lipout.
luptd cu el
l' Crt. trei tendinfe nu se exclud reciproc la un subiect normal. Acesta nu
*ipentru
'O a-si refuta tendin{enon-dominante.
utta diferentd dintre subiectul nevrotic ai cel normal consti in flexibilitatea
I
nevioticul este rigid, declanqdndacelaqi tip de mecanisme adaptative'
$ortamentului:
dacasunt saunu adecvatesitua{iei.
lirent
p.rrouna
normali estemai flexibi16, adaptdndu-qicomportamentulla imprejurlri.
I

I
I

lmaginea de sine idealizatl

i
i
i Kur*nHomey subliniaz| cd to{i oamenii nevrotici sau normali, iqi construiesco
idealhcu privirc la propria persoand,itnagine ce poate sau nu sd fic bazatl pe
{pne
{*,'
realiste a
i La subiectulnormal^imaginca de sine se construiegtepe baza evaludrii
I
cu
interacliunilor
qi
pebaza
cdt
via(6,
capacit[1i,slabiciuni,scopuride
hilorposibilitati,
personalitatca.
cu
raport
&ri Aceastaimaeine are un caracter unitar qi integrativ in
-auto-reahzarea- adicd
f,u atingcrea scipului ultim al dezvoltErii personalitdlii
trebuie sd reflecte c0t mai fidcl
f,lenaraa potentrialuluiuman, imaginea de sine
f,omrru
{*l
I La nevrotici" unde se manifestb conflicte putemice intre cele trei tendin{e bazale,
se afld in dizarmonie. Nevroticul, ca qi normaiul iqi construicqteimaginea
{rcrsonalitatea
pentrua-gi unifica personalitatea.Dar aceastdincercare de unificare este sortitd
li,ne
(imaginea ideal6) nu
iuluipentru .a modelul personalitalii construit de nevrotic
Imagineade sine |a nevroticesteo iluzie nu un ideal.
'1'
$5punO'realit[1ii.
Ncvroticulins6 Jrt. ,onuins de realitateaimaginii de sine construite(deqipentru tofi
evident faptul cd ea nu corespunderealitalii). O imagine de sine realistdestc
{,111rr,.
gi subiectul. Ea. reflectd noile
l,l1ali dinamicf,,modificandu-seatunci cdnd se moclificd
noileposibilit[1i,noile achizilii ale persoanei.
luri,
'huqinea
dc sine a nevroticului are un caracterstatic, esteinflexibila qi rigida. Ea nu
I
oneazd,solicitAnd persoana sd se supund
$zint[uir obiectiv, ci o idee fix6, care ac{i
salerigicle.
{mlelor

98

Imagineade sine a nevroticului are drept scop s6 asigure un fel de substitut pentru
sentimentelerealisteale valorii personalegi increderii in sine.
De fapt, nevroticul are o incredere redusd in forfele proprii datoritd anxietilii gi
insecuritbfii interioare , c0t gi datoritd faptului c6 imaginea de sine falsd nu-i permite s6-qi
corectezedeficien{ele.Aceastf, imagine de sine fa1s6,nu face decAt sb ?nstrdinezeqi mai
mult subiectulde eul sbu adevSrat.
in loc s[ rezolve conflictele, imaginea de sine nerealist6nu face decdt si sporeascd
conflictele intrapsihice.Cdnd imaginea de sine falsd este atinsd se prdbugeqtetot edificiul
construit de persoananevroticd.
Psihologia feminini
Horney nu a fost de acord cu concepfia lui Freud cu privire la ,,invidia penisului",
afirmflnd faptul cb nu existd dovezi pentru aceastbteorie (un punct de vederemasculin intr-o
societate dominatd de barba{i). (Freud considera c5 femeile sunt victimele propriei lor
anatomii, invidia penisului structur6ndu-leun Supraeu mai puJin dezvoltat, Qa reztrltat al
rezolvdrii inadecvatea complexului Oedip. Ele au o imagine inferioar[ despre cotpul 1or,
sim{indu-sede fapt barbali castrafi!).
Horney a ardtatci observaliilc clinice pun in evidenf[ faptul cd gi birba{ii, copii sau
adulli, sunt invidioqi pe femei pentru capacitateade a da napterela copii. Ea a numit acest
sentiment,,invidiap6ntecului.
Karen Horney aratd cd bdrbatul joaci un rol mai modest in procrealie qi datoritb
acestui fapt, birba{ii compenseaz[ invidia pdntecului prin tendin{a de a ob{ine realizdri pe
plan profesional.
Mai mult, invidia pintecului se manifestd pe plan incongtient gi prin tendin{a
bdrba{ilordc a menline ferneiaintr-o pozi\ie de inferioritate.
Homey nu a negat faptul ci multe femei se simt inferioare. Ceeace ea a negat,insd,
reprezintdsursabiologici a acestorsentimentede inferioritate,ea insistdndpe factorii sociocultr,rrali,carestaulabaza discrimindrii dintre sexe.
Fugade feminitatepoateduce la inhibareafeminitbtii, ceeacc duce la frigiditate.
Horney nu a fost dc acord cu Freudnici in privin{a naturii complexului Ocdip. Ea nu a
negat fupful cb in rclaliile dintre copii gi p[rin{i pot apare conflicte, dar ea a negat originea
lor sexuala.Ea a interprc:tataceste probleme in termenii conflictului intre dependenfdgi
ostilitatefald de phrin{i.
Karen Horney avea o viziune mai optimistd asuprapersonalitA{iiumane. Omul nu
esteimplacabil dominat de for{e de natur6biologicd.
Comportamentul nevrotic, atunci cdnd se manifesti, este determinat de fuctorii
psihosocialicareacfioneazbin copilirie.
Karen Homey: ,,lVevrozoeste copilul vitreg al culturii noastre". Nevrozele pot fi
in copil[rie.
prevenitedaci subiectulare condi{ii corespunzdtoare
pentruc[ are un caracterfle xibil, nu estein mod
Naturaumanl saupersonalitatea,
imuabil determinatd de ceea ce se petrece in copildrie. Fiecare persoani are in sine
capacitatea
de a semodifica.
Mai mult, experienfelemai ffirrzliau o importanfbtot at6t de mare ca qi cele timpurii,

99

TEORIA PE

Erich Fromm este u

teoretician psiho-social.El a
modelatd de forfele biologic
problema sexului. El nu ved
sau acelui nevrotic. In schin
de cultur5. Accentul pus pe
Adler sau Horney. Conside
trebuie sEexaminezeistorias
Fromm a spus cf, oi
suntem modelafi pasiv de foir
Putem spune cd Fro
individului decdt al{i teore
Fromm spune cd oamenii m
Nevoile noastre de bazi sun
simf al apartenentei,de a g
oamenii au dobdndit-ode-a
intensificarea sentimentelorr
negatir,Sdin care omul incea
Fromm credeaci ti1
societatepe care l-au constr
dimpotrivd, Fromm rdmdn
problemcle- probletnepe ca

Libertate verr

Titlul primei salecb

referitoare la conditriauman[
indatd ce oamenii au cAgti
nelegali intre ei gi de nimic.
mai mult cregte sentiment
nevoilor umane de securita
mare libertate ca niciodatbse
compara{iecu cei din trecut.
Pentru a infelegein 1
examindm o scurtd istorie a
incepe prin a discutaevolu{
dintre natura animald qi ce
biologice, instinctuale,ce gh
pe scara filogenetic[ cu at0
sdu.Cu cdt estemai sus,cu r
ccle mai dezvoltatcanimal
pu{in legatede mecanismel
Dar oamenii Pos
comportamentului.Ei Etiu,s

TEORIA PERSONALITATII LA ERICH FITOMM

i1

;i
ri
d
rl

o
rr
II
[,

u
;t
5

Erich Fromm este un autor care, alituri de Adler gi Horney, este considerat un
psiho-social. El afirmd c5 umanitateanu este inexorabil condus[ sau inevitabil
teoretician
modelatd
de forfele biologice ale unei naturi instinctive. Fromm il contrazicepe Freud qi in
problema
sexului. El nu vede sexul ca pe o fo([ modelatoarea comportamentuluinormal
sauacelui nevrotic. In schimb, Fromm a vdzut personalitateainfluenlatd de forfe sociale qi
decultur[. Accentul pus pe determindrile sociale ale personalit6lii este mai mare decdt la
Adlersau Horney. Considerdndcd un individ iqi creaz6,propria naturi, Fromm a simlit c5
sd examinezeistoria specieiumanepentru a in{elegeaceastf,creare.
trebuie
Fromm a spus cb oamenii iqi ueazd propria natur6. El a respins no{iunea cd noi
modelafi pasiv de foitele sociale,spun6ndcd qi noi modeldm fo4ele sociale.
suntem
Putem spune cd Fromm are o viziune mai ampl6 asupra dezvoltdrii personalitbtii
individuluidecdt alli teoreticieni, poate datoriti preocup6rii lui asupra istoriei noastre.
Frommspune cd oamenii moderni suferd de singurdtate,de izolare gi lipsd de importan{d.
Nevoilenoastre de bazh sunt de a sc6pa de acestesentimentede izolare,,de a dezvolta un
sim{al apartenen{ei,de a gdsi un scop in via![. Paradoxal, libertatea cresc6nddpe care
oameniiau dobAndit-ode-a lungul secolelor - fa{i de naturd pi sistemelesociale - a dus la
intensificarea
sentimentelorde singurbtategi izolare. Prea multl libertate devine o condific
din care omul incearcdsd scape.
negativh
Fromm credea cd tipurile de conflicte de care suferf, oamenii provin din tipul de
pe care l-au construit. Dar oamenii nu sunt condamna{iirevocabil la suferin{b,ci
societate
dirnpotriv6,Fromm rdm6ne optimist in legdturd cu abilitatea oamenilor de a rezolva
- problemepe care ei ingigi le-au creat.
problemele

Libertate versus securitate: dilema umani fundamentalX

I,

)-

li

rd
IC

Titlul primei saie cdr{i, "Evadaredin libefiate", dX o indicafie asupraviziunii salc

la condilia umandfundamentald.in istoria civiliza{iei vestului,credeaFromm, de
referitoare
indat[ce oamenii au cAgtigatmultd libertate s-au sim{it mai singuri, nesemnificativi gi
intre ei gi de nirnic. In mod contrar, cu cdt oarnenii au mai pufin[ libertate, cu atdt
nelega{i
maimult cregte sentimentul de apartenen{dqi securitate. Libertatea pare a fi antiteticd
nevoilorumane de securitateqi identitate.Fromm a spus cd oamenii de azi, av&ndo mai
marelibertateca niciodatd se simt mai singuri, nelegali de ceilalli gi lipsi{i de importan{a- in
compara{ie
cu cei din trecut.
Pentru a in{elegein intregime ce vrea s6 spundprin acestaparentparadox trebuie sb
examinbmo scurtd istorie a civiliza{iei occidentului, aga cum o interpreteazdFrornm. El
incepeprin a discuta evolu{ia umanl de la regnul animal gi inregistreazddistinc{ia specific[
dintrenatura animal[ qi cea umanf,: oamenii sunt iiberi de constrdngereamecanismelor
instinctuale,ce ghideazdorice miqcarea animalului.Cu cdt mai jos esteanimalul
biologice,
pescarafilogeneticd cu atAt mai ferm fixate sunt patternurile qi formele comportamentului
s[u.Cu cAt estemai sus,cu at6t mai flexibile sunt comportamentelesale. Fiinfele umane, ca
celernai dezvoltate animale, au cea mai mare flexibilitate. Ac{iunile umane sunt cele mai
pu{inlegatede mecanismeleinstinctuale.
Dar oamenii posedd chiar mai mult dec6t cea mai mare flexibilitate a
Ei gtiu, sunt congtien{ide ei inqiqi qi de lumea din jurul lor. Prin ?nv6{are
compofiamentului.

100

acumuleaz[ o cunoagterea trecutului. Prin imaginafie pot merge dincolo de prezent. Pentru
cd gtiu, pentru c[ st[pdnesc natura - nu mai sunt una cu natura, a$a cum sunt animalele
inferioare. Cum rpunr Fromm, oamenii au un transcens- natura. Ca rezultat insb ei sunt
incb o parte a naturii, in sensulcE sunt subiecli ai legilor sale fizice frrd a le putea schimba,
Ei sunt separalide naturS,dar fac incb parte din ea.
Spre deosebirede alte animaleooamenii realizeazacAt de lipsili de for!6 sunt de fapt,
pentru c6-qtiu cI vor muri. Aceastb cunoagterea fiin{dri separatepi apartefa{6 de restul
naturii reprezint6un fel de libertate, pentru cd mentalul uman ofer6 posibilit{i infinite. Dar
privind uitf.l aceastdseparareea inseamnd alienareain raport cu restul naturii' Ce putem
iace atunci ? Cum putem scdpade sentimentelede izolare qi neapartenenfd?
Fromm spuneacd oamenii primitivi au incercat sd scape de starealor de alienare
fa{6 de naturb prin identificareacompletb cu tribul sau clanul 1or.implrtdqind mituri, religii
qi ritualuri ori obiceiuri ale tribului au ob{inut securitateaapartenenfeila un grup. Faptul de a
fi membru intr-un grup implicb acceptare,afiliere qi un set de reguli de urmat' Religiile
dezvoltate de oamenii primitivi i-au ajutat pe aceqtiain anumitd mdsurb sd restabileasc[
legdturacu natura.
Dar aceastdsecuritatcfragila nu putea dura, pentru cd fiin{ele umane sunt creaturi
lupt6toarecare se dezvolta si cresc,si oamenii post-primitivi s-au revoltat impotriva aservirii
la grup. Fiecare perioadd din istorie, in accep{ia lui Fromm, a fost caractenzatd"de
dezvoltarea individualitl{ii - un proces numit de Fromm ,,individua{ie" oamenii fiind
constrdngila libertatea iar independen{as5 ii ajute sd se dezvolte 9i sd-$i foloseascbtoate
abilitb{ile lor umane unice. Procesul individua{iei gi-a cdqtigatpunctul culminant undeva
Reformei clin sec.XVI qi prezent - un interval in care alienarea9i singurbtatea
intre perioa<1a
au fost cauzatede un inalt grad de libertate.
Fromm a conceput Evul Mediu, care s-a sf6rqit odatd cu sec. XV, ca ultimd er6 de
stabilitatc, securitate,apartenen{6.Era timpul unei libertafi individuale reduse,de vreme ce
sistemul feudal definea rigid locul fiec5ruia in societate.Fiecare rbmdneain statutul s[u. in
rolul s6u de cdnd se n[gtea gi p6na murea, neexistdndmobilitate sociald sau geograficl.
individul aveapu{ineocupa{ii de ales,av6nd pozifii socialegi obiceiuri bine stabilite.Totul
era determinatde clasain careera n[scut ca gi de regulile rigide ale religiei catolice.
Degi oameniinu erau liberi, ei nu erau izola{i qi alienafi?nraport cu al1ii: Structura
social6rigidb spuneacd locul individului cra clar delimitat.Nu existanici o indoialSasupra
cuiva saude ce anumeaparlineacuiva.
Fron:m spunea cd ,,relaxarea" social[ pe care a adus-o Renaqterea9i Reforrna a
distins aceasrf,stabilitate prin ldrgirea considerabilS a libertdfii oamenilor. Oamenii au
inceput s[ aiba mai multe op{iuni de frcut gi mai multd putere asupra sensuluivie{ii 9i au
ajuns la sentimentullipsei lor de imporlan{dca pcrsoan5.
Fromm a caracteizal creqterealibertefii oamenilor din Occident ca libertate fa{6 de
ceva, dar nu ca libertate de a face ceva anume. Oamenii au devenit liberi fald dc sclavie qi
vasalitate,dar, datoritb cregterii insecuritdlii qi a aliendrii ei, nu sunt libcri s6-9i dczvolte
toate potenlialitatile gi sd se bucure de aceasti noui libertate. Fromm a criticat indeosebi
cultura de piald din America, in care suntern liberi fatd de multe restricfii, dar nu suntem
liberi si ne dezvoltbm din plin esen[a. Ne gdsirn intr-o dilem5: Cum putem fugi de
singurdtategi insignifian{E?Cum putem scdpade libertate?
Fromm arat6c6 existd doud c[i pe care putem merge in incercareanoastrdde a gbsi
sensulqi apartenenPla via!6.

101

Prima cale ar fi: dobd

unili cu ceilalli oameni, f[rb
acestui demers oPtimist, Frc
dragoste, prin exprimare sinc
astfel de tip de societate,r
nesemnificativ pentru ca to{i c
Alt mod de a rec6qtig
a individualitatii gi integritd{i
la dezvoltare personaldspun
trdirea singur[{ii qi a insignif
acceptesistemultotalitar,ca r

Mecanisme

in afara acestorc[i 5
trei mecanismespecificede a
trds[turile de caracternevroti
1) autoritarismul;
2) distrugerea;
3) conformareaauton
Primul mecanism,al
Indivizii descriqica masoch
plAnge de acestetriiri, afirm
nevoie de dependenf[fala de
altora ori a unor fo(e sociak
sccuritate prin acesteactede
sadici, degi opus6celci mas
Frornm, ea reprezentAndo tr
poate exprimatendin{asadic
a) persoanaii tace 1
asuPralor;
b) altb exPresiesa
altora, implicind cx1
lucruri materialeori r
c) alta formh de sad
aceleisuferinle.(Su
fiind imPlicatdq;io s

Cel de-al doiiea

autoritarismului.DacdPrim
interacliune continudcu un o
O Persoanddistruct
fa{6 de lumea inconjurdtoa
ra{ionalizati sau disimulatd
dragostea,datoria, conqtiin{
distrusere.

I
3

t
L.

r1
,r
n
e

ii

Prima cale ar fi: dobdndirealibertbtii pozitive care implic[ incercareade a redeveni

unilicu ceilal1i oameni, frrd a renun{a la libertatea gi integritatea individuald. in cadrul
acestuidemers optimist, Fromm concepe omul ca relafionat cu ceilalli prin munci qi
prin exprimare sincerd qi descirisda trdirilor emofionale gi intelectuale. intr-un
dragoste,
astfelde tip de societate, numit de Fromm ,,umanist", nimeni nu s-ar sim{i singur 9i
pentru cd to{i oamenii ar fi ,'frafi gi surori".
nesemnificativ
Alt mod de a recdqtigasecuritateaesterenun{areala libertate qi suprimareacompletd
aindividualitAgiqi integritatii. Evident, o asemeneasolu{ie nu ar duce la exprimareaeu-lui qi
ladezvoltarepersonalSspune Fromm. Dupd pf,rerealui, inlSturareaanxietdXiirezultate din
tr[ireasingurl{ii qi a insignifianfei proprii ar explica de ce atdt de mul{i oameni sunt gata sd
sistemultotalitar,ca regimul nazistdin 1930,de exemplu.
accepte

a
e

:a
ri
'ii
lc
Ld

te
/a
)a

1e
--c
in
d.

ul
ra
rf?

a
au
aLl

de
qi
Itc
:bi
3m
de
asl

Mecanismele psihice pentru recflptigarea securitifii

in afara acestorcdi generalede recdqtigarea securitafli pierdute, Fromm a descris
treimecanismespecifice cleapf,rare,mecanismepsihice pe care le concepeprin analogie cu
tras[turilede caracternevroticeale lui Horney. Aceste mecanismepsihice sunt:
l) autoritarismul;
2) distrugerea;
3) conformareaautomatb.
Primul mecanism,autoritarismul, se manifest[ in tendin{ele masochistesau sadice.
lndivizii descriqi ca masochiqti se considerb a fi inferiori qi rnediocri. in tirnp ce se pot
pl6ngede acestetrdiri, afirmdnd cd vor sE fie eliberali de ele de fapt,,ei resimt o puternicd
nruoirde dependenfdfaJade o pcrsoandsau institu{ie. S-ar pune de bun6 voie sub contrclul
alroraori a unor for-(esociale gi s-ar comporta ca sldbiqi neajutorali fafd de al1ii. Ei cAgtiga
prin acesteacte de supuneregi anuleaz'aastfel sentimentul singurAtalii.Tendin{a
securitate
sadic[,deqi opusl celei masochiste,se regdseqtefrecvent in acelaqitip de persoanS,spune
Frornm,ea reprezentdndo tendin{6 de a domina pe ceilal1i. Existd trei rnoduri in care se
poate
exprima tendinla sadicd:
a) persoanaii face pe al{ii total dependen{ide ea, pentru a avea putere absolutd
asupralor;
b) altb expresiesadicd se realizeazdptin conducereasau dictarea asupra vielilor
altora,impticind exploatareaacestora,luarca sau folosireaa tot ceeace ei posedd
lucruri materialeori calit6{i intelectuale,emolionale;
c) alta form[ de sadismimplicd dorin{a de a-i vedeape alfii suferind qi de a f: cauza
acelei suferinle.(Suferintapoate implica nu doar durere ftzic6, dc cele mai multe ori
fiind implicatd q;io suferinld emo{ional[, ca umilin{a saujena.)
Cel de-al cloilea mecanism, numit de Fromm distrugere, este opusul
Dac[ primul mecanism(in forma masochistbsau sadic6)implic6 o fortd dc
autoritarismului.
continudcu un obiect, distrugereatinde spre eliminarea obiectului'
interaciiune
O persoanddistructiva igi spune: ,,Pot sc6pa de sentimentul lipsei mele de puterc
fa{ade lumea inconjuritoare prin distrugerea acelei lumi". Fromm a considerat c5, deqi
sau disimulata, tendinfa spre distrugere existd pretutindeni in lume. Inclusiv
ra[ionayzatd
datoria, congtiin{asau patriotismul pot reprezentarafionalizbri ale tendin{ei spre
dragostea,
distrugere.

t02

Cel de-al treilea mecanism descris de Fromm, cu cea mai importantd semnifica{ie
social6, esteconformareu uutomatu. Prin acest mecanism o persoand anuleazdsingurbtatea
gi izolarea sa prin gtergereaoriclrei diferen{e dintre ea gi ceilalli. Realizeazl aceastaprin
devenirea ca to{i ceilalli, prin conformarea necondi{ionatd la regulile care guverneazl
comportamentul. Fromm a compardri acest mecanism cu culoarea protectoare a unor
animale. Fiind de nedistinsde mediul sbu, animalul se protejeazb.$i tot astfel se int6mpl[
cu conformareatotall a fiinlelor umane. In timp ce o astfel de persoandigi cdgtigatemporar
securitateaEi sentimentulde apartenenlEde care avea atdtanevoic, existd un pre{ al pierderii
eu-lui. Cinevacarese conformeazdtotalla alfii nu mai existdca,,eu" distinctde,,ceilal1i".$i
aceastdpierdere a eu-lui poate duce persoana intr-o stare mai rea decdt cea anterioard,
Individul este acum micinat de nesiguranfl qi indoieli, neraaiav6ndnici o identitate,nici un
,,eu" real, persoananu mai reprezintdun rdspunsreflex la ceeace al{ii aqteapt[clela el. Noua
identitate, cea fals6, poate fi obfinutd si men{inut6 numai prin confotmare constant6.Nu
exist[ relaxare, nici scdpare,intrucdt aprobarea gi recunoa$tereadin partea altora ar fi
pierdutSdacbsubiectular face ceva ce nu s-ar potrivi cu normele qi valorile celorlalfi.
Deci modelali istoric Ai social, oamenii trebuie s[ menfind un echilibru intre libertate
qi securitate,pentru a-qi putea construi un ,,eu" frtl a tr6i singurbtateasau alienarea.O astfei
de stareidealanu a fost incd atins6.
Dezvoltarea personalitlfii

in copillrie

Fromm consideracd dezvoltareaindividului in copiiirie repetd dezvoltareaspecier

umane,in sensulcd un copil creqtegi igi dobAndegtetreptat independen{agi libertatea.Cu cdt
devine mai p u ! i n dependentde primele legdturi cu mama, cu atdt se simte mai pulin ap6rat,
Copilul nu cunoagtelibertateadar esteap[rat in relalia sa de dependen{6.
Fromm gAndeacd un anumit grad de izolare gi de neajutorateinso{egteintotdeauna
procesul maturizbrii qi copilul va inccrca astfel refacerealeghturilor primare. inclusiv a
securitdlii. Intr-un sens foarte real, copilul incearci sd scape de propria libertate crescAndh
prin anumite mecanismesimilare celor" dcscrisernai inainte. Fiecarernecanismfolosit de
copil este determinatde natura relaliei pf,rinte/copil. Frnmm a formulat trei mecanismede
evadarc:
a) relafionaresimbioticd;
b) distrugere;
c) dragoste(distan{are).

a) in relulionurea simbioticd persoana nu dobAndeqteniciodatd o stare de

independen{[,ci mai degrabd evadeazddin singurbtateqi nesiguran{Eprin a deveni o parte
din altcineva; prin "inghilirea" cuiva, sau prin ,,a fi inghitit" de cineva. Comportamentul
rnasochistderivi din a fi inghilit. Clopilul rdmdne total dependentde pdrin{i, iqi neag6 eul,
Sadismul derivd din situafia inversd - copilul inghite toatd autoritateadati de pdrin{i prin
subminareatotald a voinlei lor. Astfel , copilul iqi rec6qtigbsecuritateaprin manipularcapi
exploatareaparin{iior.Fie c6 igi ,,inghite"pdrin{ii, fie c6 este,,inghi1it"de acegtiarelalia este
una dc apropiereqi intimitate.

103

b) Interacliunesdistui
separarede al1ii. Fr
pasive ale aceluiaq
de comportamento
exemplu' pSrinlii
subordonezesaus6

c) Drugostea,oatrc
pdrinte-copil. in ac
propriul eu, ofcr
Re
responsabilitate.
a
liber
de evadadin
iubi pe ceilalli.
Fromm este de aco
extremd, dar nu crede c[ pr
Evenimenteletdrzlt, spuneFr
gi cele timpurii. Prin interac
adaptarela societate.Cu toat
cd oamenii (cei mai mul{i),d
constrdngeri,precumgi regu
In general,ansambl
de cdtre pirinli, determin[
determinatdin mod irevocab

Ca organismevii, oa
se cer satisfEcutein ordinc,
pentru hranf,, ap6, sex) nu su
lor. Oamenii diferd de anima
manier[ instinctuald,prin u
Comportamentul ulnan esteir
fiecare individ in mediul sbu
sunt motivali de un al doilea
infinit de la un individ la altu
Fromm a subliniatc
trebuinla conflictual[ de lib
Alegerea dintre presiuneasp
alta, se impune ca inevitabil
Fromrn a identificat existen
rela{ionare,de transcenden{
de a avea un obiect de adular
Nevoia de relalional
puterii rafiunii gi imagina{ie
lipsd de putere, de naturaarb
lor instinctual[ de relationar

b) Interacliunea distanlare-distingere, prrn contrast este caracterrzatdprin distan{5 9i

separarede allii. Fromm spuneac6 distanfareagi distrugereasunt forme active qi
puiiur ale aceluiagitip de relafionare cu pdrin{ii. Care anume dintre acesteforme
d. .ornportament o adoptd copilul va depinde de comportamentul pbrin{ilor' De
exemplu, pbrinfii care ac\ioneazd distructiv fala de copil incercind sd il
subordon.i. *u., sd-l subjuge,provoacdla copil activareatendinlei distructive'
c) Drugostes, o a treia formd de interac{iune,este cea mai de dorit forma a rela{iei
perinte-copil. in acest caz, pbrtn{ii creazf, pentru copil ocazia de a-qi dezvolta
propriul Lrr, oferindu-i respect +i un echilibru bun intre securitate qi
i.rpotrtubilitate. Rezultatul va fi faptul cd astfel copilul resimte prea pulin nevoia
de a evada din libertatealui crescdnddgi este capabil de a se iubi, precurn qi de a
iubi pe ceilal1i.
Fromm este de acord cu Freud, cd primii 5 ani de viafd prezinti o importanlb
dar nu crede cb personalitateaeste definitiv fixatd la aceastdv0rst6 de 5 ani.
extremd,
ele t6rzti, spuneFrorn*, pot fi la fel de importante in influenlarea personalit6lii ca
Eveniment
qiceletimpurii. Pril interac{iuneacu familia, copilul dobdndeqtecaracterul qi modul de
la societate.Cu toate cb existd diferente in fiecare familie, Fromm subliniazdfaptul
adaptare
caoamenii(cei mai mulli), dintr-o culturl prezintd caracteristicicomune, un set comun de
precum gi reguli morale cu care i-au inzestratplrin{ii.
constr6ngeri,
i-trg"nlrul, ania*blul experien{elorsociale,mai ales felul in care este tratat copilul
dec[tre pdrinli, determina natura personalit[1ii adultului, cu toate c6 aceasta nu este
in mod irevocabil.
determinatd
Nevoi psihologice
Ca organismevii, oamenii au un num6r de trebuin{e psihologice ftlndamentalecare
secer satisfbcutein orcline.,pentru a asigura supravie{uirea.Aceste nevoi (dc exemplu:
pentru
hran6, ap6, sex) ,ru ,.rrrt diferite la om, fa[6 de animal in termenii naturii ;i originii
ior,Oameniidiferd de animale sub doub aspecte:mai intii nu iE;isatisfactrebuin{eleintr-o
inndscute, rigide.
comportamcntale
manierdinstinctual6, prin urmdrirea unor pattem-uri
invdtat de c6tre
el
este
uman este infinit <1evariabil gi flcxibil, cAtdvreme
Comportamentul
individ in mediul s6u unic de via!6. O altd diferen{h o reprezintd faptul cd oamenii
irecare
motiva{i de un al doilea set de trebuinfe: cele de naturd psihicd, createsocial, qi variind
sunt
infinitde la un individ la altul.
Fromm a subliniat cratrebuin{a cle securitatc ( de a scdpa de singuratate)ca 9i
trebuin{aconflictual6 de libertate (pentru a-$i crea propriul eu) sunt nevoi universale.
dintre presiunea,p.. **.,rritate, pe de o parte, gi progresiv c6tre libertate, pe de
Alegerea
alta,se impune ca inevitabild, toate fiin{ele umane fiind motivate de o astfel dc polaritate.
a identificat existen{aa 6 nevoi (trebuin(e), care rezultb din aceastbdihotomie: de
Fromrn
de transcendenf6,de inrdd[cinare, de identitate,de cAmp de orientare,precum qi
relafionare,
dea aveaun obiect de adulare-stimulare-excitalie'
Nevoia de relalionule derivd din ruperea legdturilor primare cu natura. In virtutea
puteriiraliunii gi imaginafiei individul este conqtientde separareadc natur6, de propria sa
forma
iipsade putere, de natura arbitrarba naqterii gi a morfii. intrucdt oamenii gi-au pierdut
qi
imagina{ia
raliunea
fbloseasc6
sa-gi
trebui
vor
ei
cu
natura,
lorinstinctual6de rela{ionare

104

pentru a crea noi rela{ii cu alte fiin{e umane. Modul ideal de dob6ndire a acesteirelafiondri
i. realizeazd prin ceea ce Fromm a numit ,,iubirea productiv6", care implicd grlj[,
responsabilitate,respectqi cunoagtere.in iubire, persoanaeste preocupat6de dezvoltareaqi
fericirea celuilalt, rlspunde la nevoile altuia, il respectdqi il cunoaqtepe cel iubit, agacum
esteacesta.
Iubirea productivi poate fi directionatb cbtre acelagi sex (iubirea fraternd), cdtre
fuziunea cu un membru al sexului opus (iubire erotic6) sau cdtre un copil (iubire maternd)'
in toate cele trei forme, ultimul atribut al grijei unei persoaneeste dezvoltareaqi creqterea
celeilaltepersoane.
Eguarea satisfacerii trebuin{ei de rela{ionare se traduce intr-o condilie a
irafionalitbtii, pe care Fromm a numit-o ,,narcisism". Oamenii narcisici sunt incapabili s[
perceapdlumea inconjurdtoarein termeni obiectivi. Singura realitate la care au acces este
i,r-.u subiectivb a propriilor g6nduri, sentimente, nevoi. Psihicul lor este dominat de
interesulpentru propria lor persoand,ei nu pot si relafionezecu altd persoan[ sau cu lumea
inconjurbioare.Totul esteperceputde acegtiadin perspectivalor subiectivI, neavAndnici un
contactobiectiv cu realitatea.
Transcenden{use referd la nevoia de a se ridica deasuprast6rii animalului pasiv, de
care oamenii nu pot fi satisfbculi pentru cd ei au ra{iune gi imaginafie. Oarnenii trebuie sd
devinf indivizi, creativi qi productivi. in actul crcafiei,al vielii, in lumea obiectelor,a artei
sau a ideilor, omul trece de starea de animal qi intrd intr-o stare de libertatc, stare ce
presupuneo finalitate. Fromm a spus limpede cb dacd trebuin[a creativb este blocat[ din
indiferent ce motiv, oamenii devin distructivi, aceastafiind singura altemativ[ a crea{iei,
Distrugereaca gi crea{iase afli in natura uman6.
Ambele tendin{e satisfac nevoia dc transcendenla.Deci, creativitatea este
consideratbca o tendin{[ primard a omului.
Nevoia umnrxs de inrdddcinsre derivd qi ea din pierderea legdturilor primare cu
natura. Rezultatul acestei pierdcri este cd oamenii se simt detaqali si singuri. Trcbuie sI
stabileasc6noi rbdicini, prin intermediul rela{iilor cu allii pentru a inlocui rddacinilemai
vechi din naturS.Sentimentelede fratemizare cu allii sunt cele mai satisfbcdtoaretipuri dc
rbddcini pe care le poatedezvolta omul.
Cel mai pu{in satisfbc[tor mod de a dobAndi inrddbcinareaeste de menfinere a
legdturilor incestuoase cu filama, cbutdnd securitatea primelor zile de dup6 naqtere.
Asemenealegdturi incestuoasese pot generalizadincolo de rela{ia pdrinte-copil,pAndla a
include comlrnitateagi na{iunea.,,Nafionalismul-forma noastrdde incest...",scria Fromm,
restrdngedragrsteagi scntirnentelede solidaritatenumai la anumili semeni,izolAndu-nede
umanitateageneral6.
Ca sb poatd sim{i apartenenfa,oamenilor le este necesarsentimentulidentit6lii ca
indivizi unici. Exist[ rnai multe c6i de dobdndirea sentimentuluiacestaal identitbtii. De
exemplu, o persoani creativd qi productivd iqi poate dezvolta talentele gi abilitSlile sau se
poate identifica cu un grup, o religie. o unitate, o naliune etc.
Confornturea este un mod nesdndtos de dob6ndire a sentimentului identitdlii,
deoareceidentitateacujva estedefinitd numai referitor la calitdlile qi caracteristicilegrupului
cdruia s-a conformat,qi nu la ca1it6!i1eeu-lui. Eu-l devine unul ,,de impmmut", 9i prin
urmare, unul fals.
l,{evoia de cfrmp de orientare Si de obiect de ndulare rezultl din puterea uman[ de
ralionare Ei imaginare, care are un cadru anume pentru a da sens tuturor fenomenelor

105

existenfeila care omul esteexP

lumii prin care sd fie caPabilsi
Acest cimp de orientare Poa
ralional ajut6 la o Percepereo
lumii total subiectivl gi care,er
omul are nevoie qi de un scopI
care sd poat6 gbsi un scop c(
dobdndegteun sensPentruviitc
Nevoia de stimulare s
partea mediului inconjurdtor,d
qi de activitate. Creierul solicit
niveluri de vdrf ale Performan
se men{ina implicareain lumea
Maniera in care acest
socialegi ocazionaleoferitcde
Modul in care o Perso
individul il realizeaz[ intre tret
al unei serii de compromisuri
carc Fromm o numegtcoricnta

Tipurile t

Fromm spuneacE trd

sunt for-feputernicePrin careo
trdsiturile in termeni distincfi
ingemdnare a unora sau a tutu
un rol important, dominant.
Trasaturile sunt subs
produc-tive includ orientdrire
de rela{io
moduri nesdndtoase

a) OrientareareceP
lndivizii cu oricntbrir
sau pldcere - dintr-o sursaext
rela{iile cu al1ii, av6ndncvoi
dec6t sd producd idei saucuno
oa
Evidcnt, asemenea
lbsa{i s5 se descurcesinguri; r
asemdnare intre orientarear
receptivd gdsindu-gi9i ca ex1
personalitatesubmisival lui F
in care se PracticaexPloatare

b) Orientarea exPlo
Persoanaeste direc{
aceqtioameniigi iau ceeace (

la care omul esteexpus. El trebuie sd dezvolte o imagine coerenti 9i consistenti a

exi$en1ei
jurul sdu.
lumiiprin care s6 fie capabil s[ perceapdqi si in{eleagdtot ceeacc se intdmplS in
AcestcAmp de orientaie poate ft bazat pe considera{ii ra{ionale qi iralionale. Un cdmp
aluta la o percepereobiectiv[ a realitblii. Un cdmp ira{ional implicd o imagine a
ralional
lumiitotai subiectiv6qi care, eventualne restr6ngecontactul cu realitate,in afard de acestea,
arenevoie qi <leun scop general,ori <lcun zeu - ur ,, obiect" cdruio sd se devoteze,ptin
omul
cares6 poatd g6si un scop consistent cle via{6. Gra(ie acestui obiect de devo{iune omul
un sensPentruviitor.
dobdndegte
Nevoiade stimulare se referd la trebuin{a umand continud de stimulare externa din
partea
mediului inconjurdtor, datoriti cdreia omul poate func{iona la niveiuri inalte de alertd
qideactivitate.Creierul solicitd de asemeneaconstantestimulbri externepentru a-qi men{ine
de vdrf ale perfonnanlei. Fdri astfel de stimulbri ar fi difrcil (dac6 nu imposibil) sE
niveluri
semen{in[implicareain lumea inconjurdtoare'
Maniera in care acester.uoi sunt manifestatesau satisftcute depinde de condiliile
gi ocazionaleoferitc de cultur[.
sociale
Modul in care o persoan[ se adapteazdla societateesteun fcl de compromis pe care
individulil realizeaz6intretrebuinfe qi condiliile sociale.Rezultatul acestuicompromis sau
pe
personalitalii
aluneiserii de compromisuri - este acela cd persoana?qidezvolt[ structura
Fromm o numepteorientaresautip de caracter.
care

Tipurile de caracter productiv qi neproductiv

Fromm spunea cd trdsdturile de caracter unificd compoftamentul qi il sustin. Ele
forJeputerniie prin care o persoanbse rela{ioneazdsau se orienteazdin lume' El descrie
sunt
este o
trds[turilein termeni distinc]i, dar are grqe sb notezc c5 personalitateaunui individ
joacb
obicei
de
ele
una
dintre
ci
toate
cu
trdsdturi,
a unora sau a tuturor acestoi
ingemanare
unrol impottant, dominant.
Trasaturile sunt subsumatetipurilor non-productive qi productive. Tipurile noninclud orientdri receptive,exploatative,de acumulare;i de valorificare care sunt
produc-tive
modurinesdnitoasede relalionarecu lumea.
a) Orientarea recePtivd
lndivizii cu orientAi:ireceptive se agteapt[ sd aibd orice doresc. dragoste,cunoaqtere
receptivi in
saupl[cerc - dintr-o sursaexternb (altd persoanb,o autoritate,un sistem). Sunt
mai mult
qi
ia
sb
iubeascd
sd
retalritecu al1ii, av6nd nevoie sb fie iublti mai mult decat
s6producbidei sau cunoqtinfe.
dec0t
c6nd sunt
Eviclent,,asemeneaoameni sunt foafie dependen{ide a\ii qi sunt paraliza\i
Existi o
llsafisa se descurcesinguri; se simt incapabili sd faca ceva fbrd ajutor din afar6.
orientarea
Freud,
lui
al
incorporativ
qi
oral
tipul
intre orientarea receptiv6
asem6nare
g6sindu-qi qi ca .^pr.riu in mflncare gi bdutur6. Existd similaritbli qi cu tipul de
receptiv6
' personalititesubmisiv al lui Horney. Tipul de societatece defineqteaceastdtrbsbturdestecel
I incarese practica exploatareaunui glllp de cdtre un altul'
'

b) Orientarea exPloatativir
persoanaeste direclionata spre al1ii, dar in loc sd aqteptesd primeascf,de la altrii,
ceva le
oameni iqi iau ceeace doresccu de la ei putere,prin fo46 sau pdcdlealb.Dacd
acegti

106

esteddruit il considerdtar[ valoare. Ei dorescdoar ceeace estevalorosqiapa(ine altora: sofi

sau sofii, idei, posesiunietc. Ceeace poate fi furat sau luat prin forfd are o mai mare valoare
decdt ceea ce este dat. Aceastd trdsdturdeste similard tipului oral agresiv - al lui Freud, 9i,
respectiv, tipului agresiv - al lui Horney (miqcAndu-seimpotriva oamenilor) li poate fi
int6lnit la ho{i, dar 9i la unii lideri (fasciqti).
c) Orientarea de acwmulare
Persoanade acesttip igi gbseqtesecuritateain cantitateape care o poate acumulasau
salva. Acest comportamentse aplicd nu numai banilor gi posesiunilor, ci qi emoliilor sau
gdndurilor. in anume sens',astfel de oameni construiesc ziduri in jurul lor qi stau acolo,
inconjura{i de tot ceeace au adunat,protejAndu-sede intrugi din afardqi ldsdndcdt mai pu{in
elin el insugi afar6.Existd o paraleldevidentdcu tipul anal retentiv al lui Freud, precum qi cu
tipul detagatal lui Horney.
Fromm spuneacd acesttip de orientareera comun in specialin sec.XVIII gi XlX, in
acele ![ri care aveauo clas6 de rnijloc stabild economic, caracterizatdprin etica protestantd,
conservatorismgi practici sobrein afaceri"
d)
Orientarea de vdnzare comerciald (spre valorificare)^esteun fenomen al
sec. XX caracteristicsocietdlilor capitaliste, mai ales Statelor Unite. lntr-o culturd bazata
comod pe economiade pia{d, succesulsau egecul oamenilor depinde de cAt de bine ,,se
vAnd". Setul valorilor este acelagipentru personalitdlica qi pentru bunuri: personalitatea
oricui devine un bun de vindut. Ceea ce conteazd nu sunt at?fi calitAlile, abilitdtrile,
cunogtinlele sau integritateapersoanei,c6t mai ales modul de ambalare, de prezentareal
cestora.Calitali superficiale- a zdmbi, a fi agreabil,a r6de la glumele vreunui $ef - devin
mai importantedec6tcalit6tile intrinseci ale cuiva.
O asemeneaorientare nu poate produce nici un sentiment de securitate,pentru cd
persoananu se poate relaliona sincer cu ceilal1i.Dac6 jocul estcjucat destul timp nu mai
existl nici o rela{ionalesau o congtientizarea propriului eu. Rolul individului il forfeazdsir'
;i ascundacalitalile sau caracteristicileadevbratcnu numai fata de alfii, ci chiar tatb de el
insugi. Rezultd o stare de alienare totald pentru oamenii respectivi, lipsili de un centru
personalca si dc relalii realecu cci din jurul lor.
e) Al5-lea tip de caracter,tipul productiy, este tipul ideal gi reprezintdscopul ultim
uman6. Acoperind toate aspecteleexperien{eiumane acest concept include
dezvoltarea
in
abilitatca de a actualiza, de a realiza intreg potcnlialul uman. Fromm nu a definit
productivitatea ca sinonirnd cu creativitatc, intr-un sens exclusiv artistic. Crientarea
productivd este o atitudine ce poate fi atinsa de orice fiin{d umand. Cel mai important
obiectiv de dobdndit fiind nu achizifionarea de bunuri materiale, ci dezvoltarea
pcrsonalitAfii.
Fromm credeacd aceastdorientareeste o condilie ideald pentru oameni, cu toate cd
incb nici o societate.Fromm gdndeaci cel mai bun lucru pe care il putem
nu caracterrzeazd
realiza cel pulin in structurasociall,prezentb- este o combina{ieintre orientdri productive
si neproductive.lnfluen{a orientdrii productive poate transforma trdsbturile nonproductive,
De exemplu, ghidat6 de productivitate, agresivitatea tipului exploatativ poate deveni
initiativd; tipul de acumulare poate deveni econom etc. Numai prin schimb[ri sociale
orientareaproductivd poate deveni dominantdintr-o cultur6.

t07

]ly'raititrziu, Fromm a it
respectiv,,cele biofile. Tipuril
cadavre. Asemeneapersoane
inmormfintiri. Persoanatrdie;t
cur6nd de magini decdt de oa
tehnologie gi se pot inconjurar
de a asculta muzic6, ci mai ak
persoandiqi indepirteazdinter
in ,,lucru" inclusiv pe ea insaq
OrientareaoPus[, tiPu
intunericului qi rutinei. Acei
asemeneapersoani estePreoc
CAt despre aceste or
personalitS{ireprezintd un ama

Am vdzut rolul Pro

personalitatii. El afirmb cd Pe
necesar ca personalitSlilesau
poatd satisfacecerin{elesocie
se comporte intr-un mod ce
fascistd trebuie sd modeleze(
capitalistd,de consum.trcbu
inlocuiasc[ repedccu altele.
Toate societ[{ile de-a
opuse naturii umane. Fromm
oamenilor este bolnavd Pi tret
societi{i careingdduieoamen
Fromm numea o astfe
ca pe o lume in care drago
umane, in care orientareaPr
sentimentelede singur[tate,ir
Fromm, depindede cdt de bin

Imagin,

Ar trebui sd fie clar

asupranaturii umane.in acor
supugiconflictelor gi anxietb{
Fste adevdratcd el a
economice ale societ6{iiin
maleabili. O persoani nu es
sociale. Oamenii nu rePrczin
sunt determinafi total de insti

fi
c

i,
h

u
u
')
n
u
I

n
i,

j
Mai tdrziu, Fromm a introdus o alt6 perechede orientdri sau tipuri: cele necrofile gi,
,rcspectiv,,
cele biofile. Tipurile de caracternecrofile sunt atrasede moarte, murddrie,ruind,
persoanepar pline de viafd numai c6nd vorbesc despre moarte, boal6,
Asemenea
tcadavre.
Persoanatr[iegte in trecut, e indrigostit[ de fo{e qi putere gi este atrasdmai
,inmormdnt[ri.
,curdnd
de mapini decdt de oameni. Persoanelecu orientare necrofild au o pasiune pentru
rhhnologie
gi se pot inconjura de multe echipamentestereosofisticate,nu atdt pentru bucuria
a ascultamuzic6.ci mai ales din dragostepentru maginirii. Fromm spuneaci o astfel de
rde
igi indepirteazd interesulde la viafi, oameni,naturd' idei; transformdintreagavialb
lpersoan[
jin,,lucru"
inclusiv pe ea insSgi.
Otientareaopusd,tipul biofil: esteindrdgostitul de viald care luptd impotriva mor{ii,
i
iintunericuluiqi rutinei. AceastS atitudine este congruentb cu orientarea productivE; o
jase*enea
persoan[ estepreocupatbde dezvoltareaei qi a altora.
Cat despre aceste orientdri, formele pure ale acestor trisdturi sunt rare. Multe
personalitd{i
reprezintdun amalgamal celor dou6, cu o orientare dominant[.
Influenfa societifii

rl

a
c
a
rl
n
a

ri
t1

LI

n
e
it

Am vdzut rolul proeminent pe care Fromm il atribuie culturii in modelarea

I
El afirmd ci pentru ca orice tip de societatesd funclionezebine estc imperativ
ipenonalitatii.
jnecesar
ca personalitelile sau caractereletuturor oamenilor sd fie modelate astfel inc6t s6
cerin{elesocietetrii.Cu alte cuvinte, indivizii trebuie pregitili in copilSriesi
satisface
ipoat[
:secomporteintr-un mod ce se potrivegte cu nevoilc societSlii. O societate feudalS sau
,fascistd
trebuie sd modeleze oamenii s[ fie pasivi gi subordonafi,de exemplu. O societate
de consum, trebuie si modeleze o lumc in care s[ cumpere produse qi s5 le
capitalistS,
repedccu altele.
inlocuiascd
Toate societd{ile de-a lungul istoriei au constrdns oamenii prin cerinle care sunt
naturii umane. Fromm g6ndea cd orice societate nu satisface nevoile de bazb ale
ropuse
este bolnavd qi trebuie inlocuit[. El a rdmas optimist referitor la modelareaunei
:oamenilor
careingdduieoamenilorsd se dezvoltecomplet.
:societ[li
Fromm numea o astfel de societateidea16,socialism comunitar umanist 9i o descria
:
, c&pe o lume in care dragostea, fraternitatea ;;i solidaritatea caractertzeazdloate rela(iile
in care orientareaproductiva este agreatd sd se dezvolte complet qi in care toate
, ffir&1e,
de singurbtate,insignifianfd, alienare, ar dispdrea.Viitorul civiliza[ter, spunea
,sentimentele
, Frgmm,
depindede c6t de bine qi de repedeputem dezvolta o asemeneasocietate.

LI

rt
ll

a
n
c
).
ri
e

lmaginea lui Fromm asupra naturii umane

j
Ar trebui sd fie clar, deja. c5 Fromm a exprimat o imagine in general optimistd
naturii umane.in acord cu Adler qi Horney nu a consideratoamenii condamna{isd fie
r asupra
conflictelor gi anxietdtrii,gralie unor for[e biologice imuabile.
, supugi
Fste aclevaratcd el a conceput oamenii ca fiind modela{i de forle sociale,politice,
i
,economice
ale socictd{ii in care trdiesc. Dar asta nu inseamni cd oamenii sunt total
imaleabili.O persoandnu este o simplE pdpugb reac{ionind la sforile mdnuite de forfele
Oamenii nu reprezintdnici o h6rtie albS pe care cultura poate scrie un text. Ei nu
. sociale.
sunt
determinalitotal de instincte ori experienleale copildriei, nici total condamna{ide forfe

r08

sociale. Din contr6, ei au o naturd proprie, un set de calitili psihologice prin care iqi pot
modela personalitateaca gi societateain care trliesc.
- lui Fromm. El
9i ui.i, intrS in perspectivdoptimismul sau cel pufin, speranta
crede c6 avem o tendinfd inndscut6 de a cregte,a ne dezvolta, de a ne realiza potenfialul.
-de a
Aceasta este sarcinanoastrdmajord in viafi gi scopul nostru ultim gi absolut necesar
este
individ
in
orice
deveni ceea ce putem deveni. Rezultatul acestei tendinfe inerente
pentru
dezvoltarea personalitSlii. Fromm consideri cd omul posedd o nevoie inndscutd
dreptate gi adevbr. Eqecul in rcalizarea intregului poten{ial - egecul in a deveni productiv
conduce la nefericire gi boli mintale. Cu toate ci Fromm a relevat caracterul de
universalitateal personalitefli- pentru cei din cadrul aceleiagiculturi el a subliniat faptul cl
aceea
a identitb{ii saleca
este
de
bazd
fiecarepersoandesteunic6. Una dintre nevoile umane
individ unic.
Fromm a continuat si sperecd umanitateava atinge stareade realizare completba
potenlialului sdu, de cregteregi integrare armonioasb,deqi era intristat de eqecul de pand
ir,r*. Nu a fost convins cd suntem complet buni sau rii, dar a crezut ci putem deveni r[i
dacb nu ne dezvoltdm complet. Singurul mod in care putem fi buni cu noi qi cu al{ii estesd
recurgemcomplet la toateabilita{ile noastre.
Nici o caracteristic[ - bunbtatesau r[utate, afinonie completd sau pa(iala ori haos
qi
nu e predeterminatdde societate,pi nici denaturauman6. Numai potenlialul de bunatate
irnplinire existd; restul line de noi. $i optimismul i-a permis lui Fromm sd spereci vom face
alegereacorect[. La 70 de ani el scria:,,Cineoare poate renun{a la speranfdatdtatimp cdt
existdvia{d ?"

TEORIA PERS(

Teoria personalitetiiI
o teorie in acelagitimp origin
psihanaliticea lui Freud dar p
Murray acordh atenli
trecutului, prezentului gi viitr
psihosocialein determinismu
Un loc important in tt
direc{ioneazd activitatea psih
comportamentului. La fel ca
motricd de bazd a comportam
pe plan biologic cit qi pe plan
El recunoagteimpor
experien{elordin copildrie as
ld, Ego gi Supergo.
Cu toat6 influenta p
interpretarepersonal[ acesto
neo-freudian.
Originalitatea lui Mr
umanc"
inbazaunor cercetd
elaboreazd(impreundcu Cris

Pri

Murray sublinia fap

problc-maticii personalitalii
pentru o viitoare teoric a Pers

a) Primul principiu de
fiziologice (,,F6r[ creiernu e
pentru cd proceselecerebrale
Argumenl: un accide
consecinldqi personalitatea.
Murray considerdcd
in
igi gisesc un corespondent
qi credin{ele,atitudinile,valo
probleme, din punctul nostru
Murray denumegte1
vie{ii psihice.
b) Al doilea princiP
modificirii tensiunii Psihic
conceptul clasic de reduceree

109

TEORIA PERSOI\ALITATU LA HEI\RY MURRAY

Teoria personalitd{ii lui Murray, pe care acestao numeqtesistem personologic,este
oteoriein acelagitimp originald, dar gi eclecticb. Ea cuprinde aspectemodificate ale teoriei
psihanalitice
a lui Freud dar pi conceptegi metode originale de investigarea personalitetii.
Murray acordd atenfie atAt instan{elorcongtientecAt gi celor de naturd incongtient[,
trecutului,prezentuluiqi viitorului subiectului, forfelor de naturi biologicd, dar gi celor
psihosociale
in determinismulpersonahtdtii.
Un loc important in teoria lui Murray il ocup6 aspectelefiziologice care determini gi
activitatea psihic6. Astfel, activitatea cerebrald, asigurd unitate gi coerenlb
direc{ioneazd
La fel ca gi Freud, Murray considerac5 reducereatensiunilor este forfa
comportamentului.
motricddebazb a comportamentuluiuman, ca lege primard a funcli-ondrii fiintei umaneatdt
peplanbiologic cdt qi pe plan psihologic.
El recunoagteimportan{a forfelor de naturd inconqtientd asupra vie{ii psihice, a
din copildrie asupravie{ii adulte pi este de acord cu conceptelepsihanaliticede
experien{elor
ld,Ego gi Supergo.
Cu toatd influen{a psihanalizei freudiene, se poate spune cd Murrray acordl o
personali acestorfenomenepsihologice fiind din acestmotiv este consideratun
interpretare
neo-freudian.
Originalitatea lui Murray consti mai ales in elaborarea unei liste a trebuin{elor
umane.
inbaza unor cercet[ri clinice concreterealizatepe subiec{inormali (nu pe nevrotici)
(impreund cu CristianaMorgan) celebrul T.A.T. (Test de Aperccplie Tematici),
elaboreazd
Principiile de bazh ale personologiei
Murray sublinia faptui cb personologia sa reprezintb o tentativd cle explicarea
problc-maticiipersonalitalii qi nu un sistem incheiat reprezintd mai mult un fundament
pentru
o viitoare teorie a personalitefli:
a) Primul principiu debazdal personologiei:proceselepsihice depindde procesele
(,,Fbrbcreier nu existd personalitate").Rbddcinilevie{ii psihice se afl6 in creier
frziologice
pentru
cd proceselecerebralesuplimentaresunt cele care guverneazdpersonalitatea.
Argumenl."un accident vascular sau un drog altereazdfunc{ionareacreieruluj si, in
qi personalitatea.
consecin{d
Murray considerdcd toate elementeiepe care se bazeazdfunc{ionareaperso-nalitSlii
\i g[sescun corespondentin creier: sensibilitatea,arnintirile conqtientesau inconptiente,dar
gicredinfele,atitudinile, valorile qi temerile umane. (Aspect discutabil in privinfa ultimelor
probleme,
din punctul nostru de vedere).
Murray denumegteprocesele cerebrale - procese conducdtoare (diriguitoare) ale
vie{iipsihice.
b) Al doilea principiu de bazd al personologiei se referi la importan{a majord a
modificbrii tensiunii psihice ca fo{a motiva{ional[ primordialE, depdqindu-se astfel,
clasic de reducerea tensiunii.
conceptul

110

Murray subliniazd faptul c6 nu existd o stare a organismului caractettzatbprin

reducereatotala a tensiunii. El consideri cd insugi procesulde detensionareoferi satisfaclii,
mai cur6nd decdt starea caracterrzatlprin absenfatensiunii.
Mai mult, absen{atensiunii este considerati ca o stare patologici pentru cd fiin{ele
umane au nevoie de activitate, progres, migcare,excita{ie qi toate acesteasporesctensiunea
psihicdqi nu tind s[ o reduci.
Organismul genereazdtensiunepentru a aveasatisfac{iade a reacfiona.
Murray considerdcd stareapsihologicd ideald const6 in a avea un anumit grad de
tensiunepsihicd pe care subiectulsd o reduc6.
c) Al treilea principiu al personologici se referd la dezvoltarea longitudinali a
personalitatii.
Personalitatease dezvoltd in timp sub influen{a tuturor evenimentelor viefii care
asupraindividului se acorddo aten{iedeosebithstudierii trecutului subiectului.
ac[roneazd
Personalitatea se modificd gi progreseazhmereu, neavdnd un caracter static, dat
odatdpentru totdeauna.
Murray atrageatenlia asupraunicitdfii personalititii fiecirui individ, degi nu neagd
nici elementelecomunein sfbrapersonalitilii.
,,{Jn indivic{unlan esteca toli ceilalsi oameni,ca unii aameni,gica nimeni altul"
Structura personalitlfii
Sistemul lui Mun'ay derivd din teoria psihanaliticda lui Freud, utilizeazi conceptele
lui Freud de Id, Ego gi Supercgo,dar le modific6 ?ntr-ooarecaremdsurdsensul.Ca 9i Freud,
Murray considerdci ld-ul reprezint6depozitul tuturor tendin{elorimpulsive inndscute.
ld-ul furnizeazdenergia gi direcfia compoftamentuluigi conline tendinfc instinctive
primitivc Ai amorale (ca qi Freud), dar qi tendinle innf,scutepe care.societateale considerd
acceptabilegi dezirabile(rezultd influen(a concepliei lui Jung cu privire la ,.umbr6",care
irnplicb atdtaspectepozitive cat gi negative),
Ex. Id-ul implicd qi tendinlele spre empatie,identificarc, anufftitefonne de dragoste
(altcledec6tcele sexuale),c6t gi tendinfade st5pAnirea mediului.
Murray era de pbrerecd ld-ul furnizeazbenergia,emoliile qi tendin{elcindividului qi
cd for{a (energia)Id-ul ui variazade ia individ la individ, (unii subiecfiau tendin{e9i emo{ii
mai puternicedecdtaltii)"
Problema autocontrolului qi direcliondrii energiei ld-ului nu este aceeaEipentru to{l
subiccfii,pentruci unii oamenitrebuiesd facd fu15unei energiimai mari decdtau al1ii.
Murray acordd o aten{ie dcosebit6 gi factorilor psihosociali in determinismul
personalitaili.in acord cu Freud, el definea Superego-ulca fiind intemalizareavaloriior.
normelor, obiceiurilor, regulilor sociale, prin intermediul cdrora subiectul ajunge sd-q;i
evaluezepropriul compofiament,preeum qi compofiamentulcelorlal(i.
Forma gi con{inutul Superego-ului sunt impuse copilului, incd de la vArstatimpurie,
de cdtreparin{i gi de cbtre alte figuri investite cu autoritate.
Cu toate acestea,Murray considerd c6 existd qi alli factori care contribuie la
formarea Superego-ului, cum ar fi, grupurile de aceeagivdrst6, literatura sau mitologia,
Superego-ulnu estecristahzatin mod rigid la v6rsta de 5 ani, ci continud sd se dezvolte de-a
lungul vicfii, reflect6ndcomplexitateaexperien{elorde vi a{5 la careestesupusapersoane.

111

Deoarece Id-ul conJ

reprimate, Superego-ulnu es
Este adevlrat c6, SuPerego
acelagitimp, el trebuie sb aP
acceptabilegi ce ,,obiecte"(e
Odatd cu dezvoltare
modelul cel mai bun Pe care
subiectului. El Poate fi con
acest din urmd caz, subiect
violeazd normele salecultura
un maestruin ale crimei).
Ego-ul rePrezintdco
lui Freud, incearcdsd modifit
Cu toate acestea,Mu
decdtcel de,,polilist al Pers
in mod congtient qi direc{io
asumdun rol mult mai activ i
Ego-ul nu mai este
conqtient cursul unor ac{iun
impulsurile pozitive sunt s
implicd qi abilitdlileintelect
Deci, Ego-ul nu fun
satisfac(iesubiectuluiPrin ot
ale ld-ului.
Ego-ui rePrezintd9i I
in aceast[ calitate,e
dacd Ego-ul favorizeazd iddirectia criminalitalii.
El Poate,de aseme
cet:a ce subiectul doreqtes6
poatc sd fac6 (SuPerego)'
Un Ego PuternicPo
Ego slab poatelSsaPersona
Difcren{a PrinciPia
nu este de plrere cd conflict

Nevoile (trebt

Contribulia cea ma
cercetdrii personalit[1ii,o rt
explica motivarea9i direc{ic
Acest autor are Poa
Este imPortantde s
elaborat in urma introsPe
rcahzate pe subiecli normal

Deoarece Id-ul con{ine atdt elemente negative cdt qi pozitive, care nu trebuie
Superego-ulnu esteintr-un conflict permanentcu ld-ul, a$acum consideraFreud.
reprimate,
Elteadevlrat cE, S.tp.trgo-ul trebuie sI lupte impotriva impulsurilor inacceptabile,dar in
timp, el trebule s[ apreciezecdnd, unde qi cum sd fie exprimate nevoile gi tendinfele
acelaqi
gi ce ,,obiecte"(elemente)ale ambianlei pot satisfacemai bine acestenevoi.
acceptabile
Odatd cu dezvoltareaSuperego-uluise dezvoltd qi Ego-ul ideal. Acesta se referl la
modelulcel mai bun pe care il poale atinge omul" Eul ideal cuprinde ambiliile gi aspira{iile
subiectului.El poate fi congruent cu valorile Superego-uluisau in conflict cu acestea.ln
din urmd caz, subiectul sperd sE excelezein anumite forme de compor-tamentcare
acest
normele sale culturale intectualizate.(De exemplu, un individ care aspird sd devini
violeaza
unmaestruin ale crimei).
Ego-ul reprezinthconduc[torul ,,ralional al personafitetii",care, la fel ca in viziunea
luiFreud,incearcdsd modifice sau sI amdneimpulsurile inacceptabileale ld-ului.
Cu toate acestea,Murray considerdcd Ego-ul indeplineqteun rol mult mai complex
decdt
cel de ,,poli1ist"al personalitdfii.Ca un organizatoral compofiamentului,Ego-ul decide
inmod congtient qi directioneazdcomportamentelepozitive. Astfel, la Mumay, Ego-ul i$i
asum[un rol mult mai activ in cleterminareacomportamentuluidec6t i-a acordatFreud.
Ego-ul nu mai este un fel de servitor al ld-ului ci el dhtjeazh 9i planificd in mod
iursul unor ac{iuni. El cautd si gdsegteposibiliteti de gratificare in canrl tn care
congtient
impulsurilepozitive sunt satisfrcute. Ego-ul reprezint[ Eul care alege spontan 9i care
implicd
9i abilitalile intelectualegi perceptiveale individului'
Deci, Ego-ul nu funcli oneazbdoar pentru a refula tendin{ele ld-ului, ci el produce
subiectuluiprin organizareaqi direcfionareamanifestarii impul-surilor acceptabile
satisfac(ie
aleld-ului.
Ego-ui reprezintaqi atributul intre Id qi Superego.
in aceastf,calitate,el poate favoiza ac{iuneaunuia asupraceluilalt. Astfel, de Pild6,
daclEgo-ul favorizeazd id-ul in raport cu Superego-ul,el poate impinge personalitateain
criminalitAtii.
directia
El poate, de asemenea,sI integreze ambele aspecteale personalitdlii, astfbl inc6t
ceeace subiectul doregtesd facd (Id) este in atmonie cu ceea ce societateaconsiderdcd el
poatesd fac[ (Superego).

Un Ego puternic poate media in mod eficient intrc cele douh instan(e,in timp ce un
Ego
- slabpoate lSsapersonalitateadescoperitd.
Uf.renla piincipialb intre teoria lui Freud gi a lui Murray const[ in aceeacd Murray
nuestede pSrerecd conflictele psihice sunt inevitabile.
Nevoile (trebuinfele) umane: Motivafia comportamentului
Contribu{ia cea mai importantd a lui H.Murray, sub aspect teoretic ai in domeniul
personalitegi, o reprezintd delimitarea conceptului de nevoie (trebuin{6) pentru a
cercet6rii
motivarea9i direcfionareacomportamentului.
explica
Acest autor are poate ceamai bine structuratdclasificarea trebuinfelor umane.
Este important be subliniat faptul c6 acest concept de nevoie sau trebuin{b nu este
elaboratin urma introspecfiei sau in ufina analizei unor pacienfi, ci in uffna studiilor
pe subiecli normali.
reahzate

rt2

Nevoia (trebuin{a) reprezinti in concepfia lui Murray un construct ipotetic. Ea are 0

bazd fiziologicl care organizeazd gi direcfioneazd procesele intelectuale gi abilitdlile
perceptive ul* subiectului. Trebuin{ele pot izvori din procese interne ale organismului
(foame, sete)sau din evenimentelemediului extern.
Indiferent de originea trebuinfelor, acesteacrescnivelul de activism, iar organismul
tinde sI le reducl prin satisfacereatrebuin{ei.

enetglzeazd
Trebuinf
"r" (
\

dir".1roneazb

'/

Trebuinlele (nevoile) mai ore

nevoia de a controla mediul, de a direc{iona gi influen{a
1. Dominan{d
prin
sugestie, seduc}ie,persuasiunesau comand6. Nevoia de a
comportamentul celorlal{i
restrdnge,interzice sau de a redirecfionaun compoftament.
2. Deferenla - nevoia de a admira sau susfine o persoandconsideratdsupertoarI.
Nevoia de a prefui, onora, elogia. Nevoia de a se confofrna unor tradilii (to emulate an
exemplar).
3. Autolonile - nevoia de a rezista constr6ngerilor qi restric{iilor. Nevoia de a fi
independent qi liber de a ac{iona conform propriilor impulsuri. Nevoia, de a se opune
convenienfelor.Nevoia de a evita activitdlile propusede personahtaf dominatoare.
4. Agresivitate - nevoia de a depdgiopozi{ia celorlalli prin fo(a. Nevoie dc luptd, de
revanqd.Nevoia de a se opunein for'[E,de a pedepsi,de a deprecia,umili, ridiculiza
5. Supunere- tendin{ade a se l[sa dorninatin mod pasiv de forfe cxterne,de a se
acceptainjurii, blamdri, critich, pedeapsd.Nevoia de a admite propria inferioritate,clutarea
gi satisfac{iaoblinut[ din durere,pedeapsS,boal[, neqansd(ghinion).
6. Realizare - nevoia de a indeplini sarcini dificile, de a depft;i obstacole qi de a
atinge standarde ridicate in activitate. Tendinfa de a rivaliza cu ceilal1i,,de a stap6ni.
manipula,organizaobiecte,persoane,idei.
i. l'{evoiade stimulcrre- nevoia de a cduta gi de a ob{ine satisfacfii de pe urma unor
impresii senzoriale.
8. IVetciade a iesi in evidenld (exhibilionism)- nevoia de a face impresie,de a fr
vdzutgi auzit, de a activa, uimi, fascina,intriga, goca, amuzasau de a intrefine atmosfera.
9. Nevoia de joc (ludica) * nevoie de a reacliona din pldcere ftrd un scop anume,
Nevoia de a r6de, de a glumi, de a acorda timp unor activitali sportive, de a dansa,dc a
frecventapetreceri(inclusiv bbuturi 9i joc de cirfi).
10.Afiliere - nevoia de a fi aproapegi de a cooperacu alte persoanecare seambnlcu
subiectul sau il agreazd.Nevoia de acdqtigaafec{iunea,de a adera gi de a rlmine loial fafi
de prieteni.
Il. Respingere- nevoia de a se separade persoaneapreciatenegativ. Nevoia de a
abandona, exclude, rejecta sau de a rdmdne indiferent fa{[ de o persoan[ considerat[
inferioar6.

113

12. Nevoia de sut

simpatie , de a aveaun sus
de afec{iuneaaltuia.
13.Nevoia de rutrh
persoaneneajutorate(copi
ajuta, ingriji, susline,cons
14. Nevoia de evi
situa{iilejenante sau de ev
la unele activitdtridatorit[ fi
15. Nevoia de apa
blamare.Nevoia de a justif
16.Nevoia de cont
depdqislSbiciuneade a rcp
inalt.
17. Nevoia de ev
periculoase.Ncvoia de a
precau{ic,
18. Iltevoia de or
organizare,echilibru, exac
19. It{evoiade tnt
lnteresul pentru problemel
20. Nevoie sexual

Murray aratdcb nu
la o singurdpersoanS.Exis
nevoi, pe cdnd allii nu a
congruenteunelecu altclc,

Primare (visceroo
Secundare(psiho
dupd trebuin{eleprimare;st
Focalizatc:pot fi s
Difuze: pot fi satis
pot servi satisfaceriiuneitr,
Reactive: implica
atunci c6nd aparegi obiect
amenin{dtor).
Practice: sunt act
cautd de mAncare,nu a;tea
Manifeste: sunt di
(er. nevoiade realizare).
Latente: sc cxpritn
Efective: conduclt

12. Nevoia de suport - tendin{a de a fi gratificat prin intermediul unui ajutor,

simpatie, de a avea un sus{indtor,de a fi sus{inut,ajutat, protejat, rertat,consolat,incurajat
deafecfiuneaaltuia.
13.Nevoia de nurturanld - nevoia de a acorda simpatie, de a gratifica nevoile altor
persoane
neajutorate(copii, persoaneslabe, infirme, lovite de, viafd, bolnave). Nevoia de a
ajuta,
ingriji, sus(ine,consola,trata etc.
14. Nevoia de evitare a in/brioritdlii - nevoia de a evita umilirea, de a iegi din
jenante sau de evitarea condiliilor in care subiectul poate ieqi invins. Re{inereade
situa{iile
launeleactivitdtridatoritd fricii de egec.
15. Nevoia de aparate a Ego-wlui" * nevoie de a se autoapira de atacuri, critici,
blamare,
Nevoia de a justifica o acfiunegregitS,un egec,o umilin{E.
16. Nevoia de contracarare - nevoia de a reparaun eqecprintr-o contraac{iune,de a
dep[qislabiciuneade a reprima teama,de a men{ine autorespectulqi mdndria la un standard
inalt.
17. l{evoia de evitare a durerii - nevoia de a evita, de a scapd de situa{iile
periculoase.
Nevoia de a scdpa de situatiile periculoase.Nevoia de a-qi I u a misuri de
precau{ie.
18. Itlevoia de ordine - nevoia de a pune lucrurile Ia locul lor de cur6{enie,
organizare,
echilibru, cxactitate,precizie.
19. Nevoia de fnyelegere- nevoia de a adresaintrebdri pi de a primi rdspunsuri.
pentru problemeleteoretice,nevoia de a anahzagi generalizaevenimentele.
Interesul
2A. Nevoia sexuald- nevoia de a inilia gi men{inco rela{ieerotic6.
Murray aratdcd nu este obligatoriu ca toate acestetrebuin{e de hazd sd se manifeste
lao singurdpersoanS.Existd oameni care au resimlit de-a lungul existenlei lor toate aceste
nevoi,pe cdnd allii nu au trdit niciodatd unele din ele. Unele din acestetrebuinle sunt
congruente
unelecu altelc,in timp ce altele se afld in opozi{ie.
Clasificarea trebuinfelor
foamc, sete,evitareadurerii, sex etc.)
Primare (visceroorganice,
Secundare (psihogene):nu sunt mai pu(in importantedec6t cele primare, dar apar
dupa
trebuin{eleprimare; se referd la satisfac{ii de natur6 intelectualdqi emolionali.
Focalizate:pot fi satisftcutede unul saucdteva,,obiecte"scop
Difuze: pot fi satislbcutede mai multe obiecte.Se referb la numirul de obiectecare
potservisatisfaceriiunei trebuinfe.
Reactive: implicd reacfia la un stimul specific din mediu. Trebuin{a apare numai
atuncicAndaparegi obiectul (ex.: evitareadurerii aparedoar atunci cAndse iveqteun stimul
amenin{6tor).
Practice: sunt activate indiferent de factorii din mediu (ex.: o persoanbflSmdnda
cautd
de mdncare,nu aqteaptds6 apardin mod spontanceva de m6ncare).
Manifeste: sunt direct exprimate pentru cd societateaaprobd libera 1or manifestare
(ex,nevoiade realizare).
Latente: se exprimd camuflat gi simbolic in vise gi fantezli (ex.: agresivitatea).
Efective: conduc la un anumit efect direct.

114

procesuale: se caracterrzeazhprin aceeac[ satisfaclia rezultb din activitatea ins[qi

(v ezi trebuinfele funcJionale).
Modale: satisfac{ia rezultd din modul in care este indeplinitb activitatea
(performantd).
C aracteristicile trebuinf elor
Nevoile (trebuin{ele)pot s[ difere intre ele sub aspectulurgen{ei sau insistenfeicu
un comportament(nevoia cle aer, api) acestaspectconstituindpotenlialul
care decl angeazb
trebrdn{ei.
Unele trebuin{e,deqi nu sunt identice,pot fi complementare,putdnd fi satisfrcutede
unul sau mai multe tipuri de comportamente. Murray denumeqte acest fenomen fuziunea
trebuinlelor (ex.: cdqtigareagloriei qi bogdfiei prin munca proprie poate satisfacenevoia de
realtzare,dominanti gi autonomie).
Conceptul de trebuin{d in subsidiar se referd la situalia in care o trebuinfd este
activatd prin intermediul satisfacerii altei trebuin{e. Ex.: tendin{a de afiliere pentru a fi
satisfrcuia solicitd subiectul s6 se comporte cu deferenti ta\d de ceilalfi (nevoia de
deferentd).
in fetut acesta,trebuinfa de deferentdva fi in subsidiarfa\a de cea de afiliere.
Murray estede pdrerecd factorii de mediu qi evenimenteledin copillrie influen\eazd
puternic trebuinlele speiifice. El denumegteacest fenomenpresiune pentru c[ obiecteleqi
evenimenteleexercitdo anumitd presiuneasuprasubiectului.
Fresiunea alfa - se refer[ la la presiuneaexercitatdde evenimente gi perceputdin
mod obiectiv de subiect.
presiunea beta - presiuneperceputagi interpretatbsubiectiv.Presiuneaare in acela;i
timp rolul de a atrag. ru., respinge subiectul (este pozitivd sau negativd. Murray utilizeaza
termenul freudian de Cathexlspentru a descrisaceastdcaracteristicda presiunii. (Ex.: dacao
persoanbesteatrasi de bani, ea va aveaun cathexispozitiv in raport cu acei;tia).
Tema- un amalgamde elementece fin de presiuneqi de trebuin(6,combindndnatura
mediului cu caracteristicilepersoanei.
in *ure mdsurainconqtient[, tema conecteaz[trebuinfelegi presiunile intr-un singur
pattern a c6rui funclionale asigurl coeren{acomportamentuluiindividual" Patternul ,otemei"
ie formeaz6 in copil[ria timpurie, in urma experien]elordin respectivaperioadb 9i devine o
fo4i puternici ce domind personalitateaindividului. Acest pattern aduce ordine, unitate qi
unicitate comptrrtamentuluiindividual (Munay o denumeqteunitateatemei).
in lucr6rile sale rnai t$rzii" Murray introduce qi conceptul de vector valoric, concept
menit sd inlocuiasci conceptul inilial de nevoie (trebuinfa). Vectorul se referd la direcfia
comporramentuluigi la intensitateadorin{ei. Murray realizeazflqi o listd de vectori:
- achizilie;
- evitare;
- construclie;
- distrugere;
- expulzare
Valoarea se referl
subiectului.

la idealurile intelectuale, ideologice, estetice, etice ale

115

Dez,

Murray are o aborda

aten{ia asupraevenimcntelo
qi experienlelor din coPilSria
El imParte coPil[ria
care esteinevitabil stoPatlde
Fiecare stadiu iqi I
Acestea sunt structuri fon
direc{ioneaziain Plan inconE
Fiecareindivid dezv
stadii de dezvoltare.
Nimic nu este ano
subiectul rdmdnefixat la un
devine incapabil[ sd dezv
Superego-uluiesteinfluenla

Existentasigurddin Pintt

Satisfacliaoblinut[ in urr

Satisfac{ia ob{inutdin u

Satisfacliaob{inutbin urr
Satisfactii genitale

t. Complexttlde cla
Via{a intrauterin[ e
cctntpIexuIde t'lau'straresirt
intnnecoase.unde se sirntei
acoperit, dimineafa,in a av
barcd sau poate dori sh se
toartc dependenlide ceilall
Complexul se Poa
lips6 de suport din viala ir
deschisc,de foc, de cldere
aceastbstarec'omPlexulinse
A treia variant[ a c
de reg
rezultAndc'onrplexul
Subiectul Preferds
Se poate manifesta9i subfc

2. ContPlexuloral
$i acestaarc 3 vari

Dezvolt ar ea personalitifii:

complexele

Murray are o abordarelongitudinal6 a personalitdtii.Ca qi Freud el igi concentreaz[

asupraevenimentelorgi experienfelordin copilbria timpurie gi asupraevenimentelor
aten{ia
giexperienlelordin copil[ria timpurie.
printr-o trdire a pldcerii,
El imparte copildria in 5 stadii, fiecare fiind caracteriz.at
esteinevitabil stopatdde cerin{elesocietifii.
care
Fiecare stadiu iqi lasd amprenta asupra personalitSlii sub forma complexelor.
Acesteasunt structuri formate in ulrna impresiilor ldsate dc fiecare stadiu ti elc
z'ain plan inconqtientevolu{ia viitoare a individului.
direc{ionea
Fiecare individ dezvoltd toate cele 5 complexe , pentru cb fiecare trece prin cele 5
stadiide dezvoltare"
Nimic nu este anormal decit dacd se ajunge la comportamente extreme, cdnd
ramanefixat la un anumit nivel de dezvoltare.In aceastdsitualie, personalitateasa
subiectul
devineincapabild sb dezvolte spontaneitateaqi flexibilitatea, iar formarea Ego-ului 9i
esteinfluen{atdde aceastdfixare.
Superego-ului

Complexele
Existentasiguri din pdntecelemamet

complex de claustrare

Satisfacliaoblinuti in urma suptului

complexoral

Satisfac{iaob{inutdin urma defeclrrr

complex anal

Satisfacliaoblinuti in urma urinbnr

complcx uretral

Satisfac{iigenitale

complex de castrare

I. Complentl de claustrare
Viafa intrauterinb este sigur6, linigtitb, total dependent6,in formele sale de bazd
contplexttlde clausn"aresintphi se traducein dorin{a subiectuluide a sta in spa{ii mici, calde,
unde se simte in siguranfI. Se poate manifestaprin tendinla de a rdmdnein pat.
intunecoase,
acoperit,climinea{a,in a avea un loc unde poate r6mdne rzolat, sau poate agrea o maqina,o
barie sau poate dori sh se rzolezepe o insuib sau intr-o mdn6stire. Subiec{ii sunt pasivi
foartedependen{ide ceilal{i ;i se orienteazl spre activitali sigure si spre trecut.
Complexul se poate centra qi asupra sentimentului de insecuritate,neajutorate 9i
lipsade suporl din viaia intrauterin[, motiv pentru care persoanase poate teme de spafii
deschise,dL foc, de cdtlere, de inec, cle cutremure sau de situa{ii noi. Mur:ray denumeqte
starecomplexulinsecuritatii.
aceastd
A tr:eiavariantd a complexului de claustrarese ccntreazhin jurul fricii de a sufoca
rezult6ndcomplexulde regiesie.
Subiectulpreferd spafiile deschise,aerul proaspbt,miqcarea,schimbarea'noutatea.
Sepoatemanifestagi sub forma claustrofobiei'
2. Complexuloral
$i acestaare 3 variante:

116

a) Complexul oral pasiv este o combinafie de preferin{e pentru activitEli orale, cu

tendinlepasive gi nevoia de.a fi protejat qi susfinut.ln comportamentse manifestbprin: supt,
mAncat,bdut, sdrutat,nevoie de afecfiune,protec{ieqi dragoste.
b) Complex oral agresiv, combind activit6{i orale agresive (mugcat, scuipat, {ipat
saula vdrstdadultb ironia gi sarcasmul);
c) Complex oral de rejeclie.' vomitat, mdncat pufin, teamb de contaminare oral[
(ex.: team6de s6rut),evitareadependenfeifa{6 de allii.
3. Contplexulanal:
- de rejeclie (provine din preocupareapentru defecare); umor scatologic, interes
pentru murddrie sau materiale care seamdndcu fecalele (lut, plastelinb, noroi). Este asociat
cu comportamenteagresive:aruncat lucruri, preocupareapentru anne de foc gi explozibile,
Persoanaestemurdard;i dezorgantzat6.
- de reten{ie: acumulare, pistrare, colec{ionare. Persoana este curat[, ordonati,
exactS.
4. Complexuluretral:
Este asociatcu ambi{ie excesivd,o distorsionarea autostimei,o puternic6 iubire de
sine. Exista o istorie de enurezisin antecedente.Subiectul {integteprea sus qi idealurile sale
sunt distrusede realitate.Se mai numegtecomplexul lear.
5. Complexul de castrare
Murray nu a fost de acord cu afirma{ia c5 complexul de castrarereprezintd rbddcina
multor anxietd{idin via{a adult6 .
El interpreteazbacest complex intr-un sens mai restrins gi const[ in ,,fanteziaca
penisul ar putea fi tdiat" (ad-literarn). El considerd cd acest complex rezultd din fricile
rczultatedin comportamenfulde masturbareqi din pedepselepirinfilor pentru acesta.

in concluzie,H.Munay considerdc5:
1. Persoanaestepa(ial determinatddc nevoi biologice gi parfial de mediu, admipnd
astfelun anumegrad de libertate a voinfei.
2. Scopul existen{einu il reprezintbo starelipsitd de tensiune,ci satisfactiatzvotdtia
din reducereatensiunii, av6nd astfel o viziune optimist[ asupra personalitd{ii umane (el
spune cd pnn fo(a creativitblii, imagina{iei qi raliunii oamenii sunt capabili si rezolve
probiemelecale le apar in cale).
Complexclecopitrdrieiiqi pun amprentain mod inconqtientasupravie{ii indi-vidului,
dar personalitateaeste determinatSgi de prezent, precum gi de aspira{iile pentru viitor qi
astfel,omul are capacitateade a cvolua ;;i de a se dezvoltapermanent.

TT7

TE,ORIAPER

Domeniul studiul
gtiin{ifice odat[ cu aPari
psihologicd"(1937).
in teoria lui G. Alltr
Teoria sa are un
individul uttic caraclerizat1
G. Allport nu estet
- el considerdc6 ro
- el nu crede ca fo4ele de n
gi normal;
- afirm6 cd subiectii sbndt
majoritatea forfelor carele
- func{ionareainco
Allport nu conside
prizonierii conflictelor gi e
mai mare de situaliile Prez
G. A
De asemenea,
Spre deosebirede Freud,c
postulat o delimitare foal
tulburdri psihice func{ione
comparafi cu adulgii nonrl
generaliza. Poate cf,, cea
personalitS{iiconstdin acc
fiin{ei umane,unicitate def
G. Allpofl afirm[
universal,ci estePafiicuia
Natura Person

Allport a trecut in
elabora propria defini1ie,ci
rep
,.Personalitatea
car
mod
un
ce determind
cit.schultz, 1986,P.197).
Si analizdmconc
Organizare dinan
modificare qi dezvoltarece
se modificd odatdcu aspe
Tetmenul de Psih
care aclio neazdimPreund,
ConcePtu|determ
gi dirijeazd aspecteledifer
De asemenea,de
gdndegteindividul ii estec

TEORIA PERSOI{ALITATII LA GORDON ALLPORT

Domeniul studiului personalitdlii a devenit o parte important[ a psihologiei
giin{ifice odat5 cu aparilia lucrdrii lui Cordon Allport: ,,Personalitatea:O interpretare
psihologice"(1937).
In teoria lui G. Allport, conceptulde trls6turd joaci un rol foarte important.
Teoria sa are un caracter electic, autorul considerdnd personalitatea ca fiind
individul unic caracterizat printr-o Junclionalitate dinamicd.
G. Allport nu estede acord cu Freud in urmdtoareleprivinfe:
- el consider[ cd rolul inconptientuluia fbst mult exagerat;
- el nu crede ca forfele de naturd incongtientdjoacb un rol insemnatin via(a unui adult matur
ginormal;
- afirmd cd subieclii sindtoqi func{ioneazdmai ales la nivel congtient si rafional, controldnd
majoritateafo4elor care le motiveazdcomportamentul;
- funcfionareainconqtientuluiestesemnificativdmai ales la nevrotici.
Allport nu consider6cd trecutul este cel care stdpdnegteprezentul. Oamenii nu sunt
prizonierii conflictelor gi experien{elordin copil6rie, ei fiind influen{ali intr-o mdsuri mult
maimare de situaliile prezente.
De asemenea,G. Allport s-a opus studierii personalitdlii pe bazaunor cazuri clinicc.
Spredeosebirede Freud, care a conceputun contitumm intre normal gi patologic, Allport a
postulat o delimitare foafte clard ?ntre normal si patologic, considcrind cd subiccfii cu
tulburdripsihice func{ioneazdlaun nivel infantil. Nevroticii, copiii sau animalelenu pot fi
compara{icu adullii normali gi ca atare, studiile realizate pe astfel de subiecti nu se pot
generaliza.Poate cd, cea mai insenrnat[ contribufie pe care a adus-o Allport la teoria
personalitE{iiconstd in accentul deosebitpe care acestautor il pune pe ideea de unicitate a
fiin{ei umane,unicitate definita in termenii trisdturilor psihicc.
G. Allporl afirmd ideea cd personalitateanu este o nofiunc cu caractergencral sau
universal,ci esteparticuiard,specificdfiecdruiindivid.
It{atura personalit[{ii:
a
)l
P

caracterul conqtient, evolugia qi unicitatea

Allport a trecut in revistd 50 de defini{ii diferite ale pcrsonalitdlii, inainte de a-qi

elaborapropria defini1ie,care sundastfel:
,,Personalitateareprezintd organtzareadinamici a sistemelorpsihofizice, organizare
ce determind un mod caracteristicde gAndire qi de comportarnent" (Allport, 1961, p. 28;
cit,schultz,,1986,p. 197).
56 analizdm conceptelecaracteristiceacesteidefini1ii.
Organizare dinanticd: autorul este de pSrere c5 personalitatease afl6 in continud
modificaregi dezvoltarecare are insd un caracter organrzat(nu haotic). Forma de organizare
semodificd odatbcu aspectelespecificeale personalit6tii.
Termenul de psihofizic inseamnbcd personalitateeste compus[ din trup qi psihic
careac{ioneazdimpreun[, ca un tot unitar.
ConceptuIdetermind se referd la aspectulactiv al personalitafii care pune in acfiune
gidirijeazbaspectelediferite ale gdndirii qi comportamentului.
De asemenea,definilia lui Allport presupune pi faptul cb tot ceea ce face sau
gAndegte
individul ii estecaracterisllc acestuia,ca persoanbunic6, diferitd de ceilaltri.

118

Atlport argumenteazdexistenfa caracterului unic al personalitd{ii prin faptul c5 omul

este produsul atdt al ereditd{ii c6t si ai mediului. Ereditateaoferd materialul brut care este
apoi modelat de mediu. Materialul brut estereprezentatin concep{ialui Allport de aspectele
fizice, inteligenld qi temperament(care implic[ tonalitateaemolionaldgeneral6).
G. Anport este de pirere c[ in studiul personalitd{ii trebuie sb fie abordat cazul
individual. Aceast6 abordari poart[ numele de abordare idiograficd. Ea se deosebeqtede
abordareanomoteticd, care studiaz[ grupuri mari de subiec{i qi pe baza datelor obfinute
caut6 sd stabileascdlegi valabile pentru toli oamenii. Degi pune accentpe unicitate, Allport
este, in acelagi timp, de acord cd, in ciuda unicitilii, existd similitudini intre oamenii
aparlin6ndaceleiaqiculturi, aceleiaqigrupe de vdrst6' sex, ocupa{ieetc.
Un alt punct de vedere imbrdligat de Allport se referd la faptul cd, el vede
personalitatea.u nitta un proces discret ( discontinuu). El consider[ cd nu existd un
fontinuu intre personalitateaadultului qi cea a copilului. Personalitateacopilului are un
caracterpredominantbiologic, prirnar, in timp ce personalitateaadultului func{ioncazdmar
mult la nivel psihologic.
Trislturile

de Personalitate

Allport definegte trlsdturile de personalitate ca fiind nigte predispozilii de a

rdspundeintr-o manierdsimilard la anumite tipuri de stimuli.
Caracteristic.iletrdsdturilor sunt urmdtoarele:
- Tr6sbturi le de pcrsonalitateau o existentdrea16.Ele nu reprezinti doar constructe
teoreticemenite sd explice comportamentul,ci existd in interiorul fiec[rui individ.
- Tr6s6turile reprezintd cauzacomportamentului,ele dirijindu-i cursul. Ele nu sunt
puse in evi6en{6doar ca rhspunsla anumili stimuli ci, mai mult, ele direc{ianeazbchutarea
unui anumit tip de stimuli.
observarea
- Existen{a tr6s6turiior poate fi demonstratd in mod empiric, prin
Coeren{a
in
timp.
9i constanla
compofta-mentului subiectului,compofiament analizat
comporta-mentuiuipun in cviden{[ prezen{aunor trlsdturi.
- Trds6turile nu sunt separatein mod rigid intrc ele. Degi reprezintb caracte-ristici
diferite, ele sc pot interpdtrunde, unele corel6nd semnificativ cu altele (excmplu:
agresivitateacorcleazb cu ostilitatea):La inceputul carierei sale, Allport a f[cut distinc{ia
intre trds6turi indivicluale, specifice unei persoane gi trdsdturi comune unui numdr de
indivizi aparlinind unei cuttuii. Mai t6rziu, Allporl qi-a revizuit terminologia,denumind
trds6turilecomunc prin termenul simplu de trdsdturi, iar trdsdturileindividu-ale le-a denumit
dispozilii personale.
pentru a facilita denumireatrbsdturilor de personalitate,Ailport a oferit o listd de 18
000 de termeni in limba englezd (exemplu: dominanf6, supunerc,ncvrozism, conformism,
mascu-linitate,feminitate etc). Allport face distinc{ia intre trdsdturi,habitudini si atitudini.
Habitudinile au sferd mai restrdnsi decAt trdsSturile,sunt inflexibile qi implicd un
r6spuns specific la un anumit stimul. Un numdr de habitudini pot fuziona formAnd o
tr6sf,turdsau o dispozilie personala (exemplu: habitudinile de a se sp6lape mdini, pe dinli
etc. pot forma o trdsdturdcare estecurdyenia).
Allport subliniazd cd este, uneori, dificil de realizat diferenfa dintre trdsSturaqi
atitudine. Astfel, de pilda, patriotismul, autoritarismul sau extraversiapot fi considerateat6t
ca trdsdturi,cdt gi ca atitudini.
119

Totuqi, in majorit

e atitudinile au to
r atitudinile imbr
ceva)odeci impl

Allport distingetrr

a)Trdsdturi cardi
vie{ii individului. Ele dr
denumegteca fiind un fei r

b) Trdsdttn'i centr
(intre 5 qi l0). Ele cies
caracterizare).

c) Trasdturi secun
doar prietenii apropia{i).

Allport consideri
clarificarea conceptului (
motivafiei trebuie sdindep
a) Sd pund accen
c6nd se formau la copii de
b) SA fie pluralis
precum gi a complexitali
reducd motivalia umanflli
pldcerii sau nevoia de pu
foarte mare. unele motive
avAnd un caracter perma
complexitefiesteimposib
c) Estenecesa
ales cAndne referim la inte
Allport a fost deo
motivele ira{ionale, de n
comportamentuluiurn&rl,
termenii trecutului.
d) Recunoagte
trebuie definit tn mod co
concretgi motiv abstract:
Concret: Maria ar
Abstract: Ea isi su

Totugi, in majoritateasitua{iilor, putem realiza aceastddistinc{ie:

r atitudinile au totdeaunaun obiect de referin{d specific;
r atitudinile imbracl totdeaunaun aspect pozitiv sau negativ (sunt pro sau contra
ceva), deci implicb o evaluare.
Allport distinge trei categorii de trdsdturi:
a)Trdsdturi cardinale, au un caractergeneralgi influen\eazdputernic toate aspectele
vie{ii individului. Ele domind via\a acestuia (exemplu: govinism, sadism). Allport le
ca fiind un fel de pasiuni care guverneazbexisten{aindividului.
denumegte
b) Trdsdtrtri centrale: sunttr6sdturipe care le poseddfiecare individ in num6r redus
(intre 5 gi 10). Ele descriu comportamentul unui individ (sunt cele care se trec intr-o
caractertzare).
c) Trasdturi secundare;sunt mai pufin evidente (de regulS,spuneAllport, le cunosc
doarprietenii apropiati).
Personalitatea 9i motiv afia
Allport consideri cd problema centrali pentru orice teorie a personalitatii constd in
clarificarea conceptului de motiva{ie. in concepfia so, o teorie satisfrcbtoare asupra
motiva{ieitrebuie sd indeplineascburmitoarele criterii :
a) Sn pund accentulpe stareaprezentha individului gi nu pe ce s-a intdmplat atunci
cind se formau la copil deprinderileigienice.
b) SA fie pluralist[, adicd sb recunoascd existenla unei multitudini dc motive,
precumgi a complexitalii acestora.Ailporl consider[ cd este o simplificare grosierdsa se
ieducamotivalia umand la citeva motive de bazd cum ar fi reducereatensiunii, cbutarea
pl6cerii sau nevoia de putere sau securitate. Autorul aratd cd diversitatea motivelor estc
ioartemare, unele motivi fiind temporare,,altele manifestandu-sedin cdnd in cdnd, iar altele
av6ndun caracter permanent. Unele motive sunt congtiente, altele nu. Datorit[ acestei
complexit[fi esteimposibil sd includem motivalia umand intr-un model unic.
c) Este necesarca in teoria motiva{iei s5 fie implicate 9i proceselecognitive,mai
alescdnd ne refbrim la intenlionalitategi la planificarca conqtientSa unor ac{iuni.
Allport a fost deosebit de critic referitor la teoria tfeudiand, cate punea accent pe
motivcle ira{ionale, de naturd inconqtientd" Pundnd accent pe caracterul inten{ional al
comportamentuluiuman, Allport explica prezentul mai ales in termenii viitorului gi nu in
termeniitrecutului.
d) Recunoagtereacaracteruluiunic ai concret al fo(elor motivationale. [Jn motiv
trebuiedefinit ?n mod concret qi nu abstract. Allport oferd urmdtorul exemplu de motiv
concretgi motiv abstract:
Concret: Mario are a dorinld puternicd de a deteni asistentdntedicald.
Abstract: Ea isi sublimeazdo dorin(d sexuald reJulatd.

r20

Autonomia funcfionali

a motivelor

G. Allport a subliniat faptul cd principiul autonomiei func{ionale a motivelor nu

explicd integral motivafia uman6, totugi acest principiu surprinde ceva mai bine motiva(ia
adultului.
Principiul autonomieifunc{ionalepostuleazdcdla un adult normal, un anumit motiv
nu mai r6m6ne legat de experien{eletrecute, in cadrul cdrora s-a fcrrmat.Cu alte cuvinte,
motivul a devenit autonom,detagdndu-sede circumstan{elesale de origine, adic6, mijloacele
utilizate pentru atingereaunui anumit scop devin scop in sine.
Exemplu:

devinepasionatde sport;
atinsb situalia materiald respectivi, ornul continud s5 munceascSpentru cd ii
pasioneazS.
munca.
G. Allport face distincliaintre:
r autonomie funcfional6 de tip perseverativ, care explicb unele comportamente
elementare, cum ar fi: toxicomania sau modalitatea rutinierd de a indeplini
sarcinilezilnice;
o autonomiefunc{ionald a eului (sau a proprium-ului). Este direct legatd de nucleul
profund al personalitalii qi se referlla interese,atitudini, valoare,inten{ii, cdt qi la
imagineade sine qi la stilul de viald al subiectului.Motivele care contribuie ia
imbog5lirea imaginii de sine sunt men{inutc. Din acest motiv, existd o rela{ie
directd intre intereseleunei persoanegi abilitafile sale;mai prccis, oamenilor lc
placc sd fac5 ceeace fac bine.
Structuramotivelor proprium-ului (ego-ului unic) va determinamodul in care noi
percepemlumea din jurul nostru. Proceselepcrceptive qi cognitive sunt inalt selective,
subiectul selecfiondnddin multitudinea stimulilor ambianJeiacei stimuli care sunt relevan{i
pentru sistcrnulde interesegi valori al persoanei.
Autonomia func{ional5 a proprium-ului reprezintd un proces de organrz&reinterna
care contribuie la menlinereasentimentuluieu-lui unei persoane.
G.Allport aratdcd modul in care autonomia funclionalh a proprium-ului organizeazh
personalitatea
sepoateexplicaprin intermediula trci principii:
a) Principiul organizdrii nivelului de energic. Noile motive sau vechile motive
latentevin la suprafa{bpentru a consumaenergia psihic[ in exces,energie care altfel poate
sd se exprime intr-un mod distructiv.
Exemplu: o femeie ai cdrei copii au pdrdsit locuin{a constatd cd are prea multd
energiecare ar trebui canahzat6spre noi interesegi motive.
b) Principiul mdiestriei Si competenlei.'se referd la nivelul inalt la care persoana
preferi s6-gisatisfacdmotivele.

L2r

G. Allport afirmE
eficient pentru a-piimbun

c) Principiul str
ului) nu sunt independe
structurl in cadrul cbreia
contribuie la evolufia eg
structurarcintcrni ac(ion
G. Allpor1estede
prin intermediul principiu
El aratl c[ exist
func{ionale a motivelor.I
- Comportament
hran6.
- Ac{iunile reflex
- Elcrnentccc {in
sdnf,tate.
- Deprinderi, une
valoaremotivationala.
- Comportamen
intdririi (ex: un copil ca
prdjituri).
- Comportamen
acfiune comportamenteg
- Compofiament
anumitor incidentein co
respectiveleincidentesun
- Sublimarcaser
motiv.
altui
forma

Proprium-ul este
self.

Proprium-ul inc
pentru viafa cmo{ionalda
Aspectelecaract
ca persoanasd fie diferi
atitudinile si intenfiileun
G. Allpod desc
maturitateaindividului.

Eul corporal:Sta
devin congtien{ideci ingi
corp gi obiccteleambian

G. Allport afirm6 cd un adult normal este motivat s[ acfionezecat mai bine qi mai
eficientpentru a-gi imbunbtd{inivelul de mEiestrie9i competen{6.
c) principiul structurdrii motivelor propriwm-ului. Motivele proprium-ului (egoului) nu iunt independenteunele de altele, ci formeazd o structurb caracteristicdego-ului,
structur6in cadruf cdreia ele sunt cognitive in jurul ego-ului, pdstrAndacele elementecare
contribuiela evolufia ego-ului gi rejectdndu-lepe celelalte. Acest proces de organizare 9i
structurareinternd ac\ioneazain direc{ia consisten{eiqi integrdrii personalitafii.
G. Allport estede parerecd nu orice compofiament saumotiv uman poate fi explicat
prin intermediul principiului autonomieifuncfionale a motivelor.
El aratd cd existi unele comportamentecare nu se supun principiului autonomtet
func(ionalea motivelor. Acesteasunt:
- Comportamentelerezultate in rlrrna trebuin{elor biologice: nevoile de ap6, somn,
nrana.
- Ac{iunile reflexe (clipit, reflex rotulian,procesefizioiogice).
- Elementece {in de zestreaereditarS:particularitili frzice, inteligen![, temperament,
sdndtate.
- Deprinderi, unele avdnd caracter func{ional iar altele neav6nd nici un fel de
valoaremotiva{ional[.
- Comportamentece depind de o int[rire primarb qi care devin discontinui in absen]a
intdririi (ex: un copil care nu mai merge in vtzttd la vecini pentru cd nu mai primeqte
pr[jituri).
- Comportamenteinfantile 9i fixafii: se refcrd la adullii care continuS s[ punl in
acliunecomportamcntegi conflicte de tip infantil.
- Cornpoftamentenevrotice: se referd la acele comportamentelegate de exis-tenfa
anumitor incidente in copiiarie, comporlamente carc inceteazd sd se producl atunci cind
respectiveleincidentesunt conqtientizate.
- Sublimarease refer[ la situaliain care un anumit motiv real este sublimat, lu6nd
formaaltui motiv.
Proprium-ul sau ego-ul unic
proprium-ul este termenul propus de Allport pentru a inlocui termenii de ego sau
self.

proprium-ul include toate aspectele personalitdfii care sunt distinctivc 9i vitale

pentruviala emofionalda individului.
Aspectelecaracteristiceale proprium-ul ui sunt unice pentru o anumitl persoanL,fac
ca persoani sb fie diferit[ de orice altd persoandqi ele sunt celc care reunescpercepfiile,
atitudinilesi intenfiile unui individ intr-un tot unitar.
G. Allport descrie stadiile dezvolt6rii proprium-ului, stadii ce se dezvoltb pdnd la
maturitateaindividului.
Eul corporal: Stadiile l-3 se dezvoltd in primii ani de via{I. in acestestadii, copiii
devinconqtientia."i ingigi gi de existen{alor qi incep s6 realizezedistinc{ia intre propriul lor
corpgi obiccteleambian{ei.

t22

Copiii realizeazd faptul ci identitatea lor rdmdne aceeagi

Identitateaeului:
indiferent de schirnb[rile care au loc.
Auto-stima: Copiii inva!6 s5 se mdndreascdcu realizdrile lor.
eului: Este vorba de etapele care au loc intre 4 gi 6 ani. In aceastd
Extensiunea
etapdcopii ajung sd recunoascbobiectele pi persoanelecare fac parte din lumea lor.
Imaginea de sine: Copiii dezvolti imaginea de sine actuali gi idealizatd qi devin
conqtien{ide faptul c[ satisfacsau nu satisfacexpecta{iileparentale.
Eul ca o dinstantrirationalI: Aceast[ eiapese deivoltd intre 6 gi 12 ani. in aceastl
fazd copiii incep sd utilizeze logica in solu{ionareaproblemelor cotidiene.
: Aceastd etap[ se dezvoltl in adolescenp. in aceasti
Constttuirea prop
perioadi tinerii igi formuleazd scopuri gi planuri pe termen lung.
Etapa aduita: Adul{ii normali gi maturi funcfioneazd independentde motivafiile
copildriei. Ei func{i oneazdin mod ra{ional in prezent qi iqi elaboreazi in mod con;tient
propriul stil de viat6.
Personalitatea in copilirie
Allport consider[ cd intre personalitateaadultului qi a copilului existSo dihoto-mie
gi nu un continuum.
Personalitatea adultului matur reprezintd mai mult o funclie a prezentului $i a
viitorului decAta trecutului. G. Allport descriecopilul ca fiind o fiinld distructiv6,cdutdtoare
de pl[cere, nesocializatd,egoistS,neribd6toare gi dependenti. Materialul genetic brut care
fine de structura fizic6, temperament qi inteligen\6. reprezintd bazele personaHt[lii, dar in
copilSrie inc6 nu putem vorbi de personalitatein adevf,ratul sens al cuvdntului. Copilul
opereazdin raport cu trebuinfe gi reflexe menite sd conducdla reducereatensiunilor, durerii,
precumgi la maximizareapldcerilor.
in aceastdperioadd,de importanlb vitald este oblinerea afecfiunii ;i securitd{iimat
ales din parteamamei. Dacd copilul are acestetrebuin{e satisfrcute,atunci el va cunoagteo
evolu{iepozitivd, devenindun adult matur gi normal.
Personalitatea adultului
G. Allport aratd cd individul se modificd de ia un organism biologic care este
motivat de reducereatensiunilor citre un sistem psihologic cu alte tipuri de motivatii dec6t
cele din copilirie qi orientatin directiaviitorului.
Personalitateaadult[ normal[, spune Allport, nu mai este dominatd de motiva{iile
din copildrie. in cazul in care nevoile copil[riei sunt fiustrate, copilul devine nesigur,
agresiv, solicitant, gelos qi egocentric. Drept rezultat, evolu{ia este ciuntita gi individul
continub gi la vdrsta adultl sd func{ioneze la nivelul trebuinlelor gi conflictelor infantile,
Motivele nu ating autonomia funcfional5, ci continul sd fie conectatela condi{ia lor de
origine. Proprium-ul nu se dezvoltd, nu apar trdsiturile unice de personalitate, iar
personalitatear[m6ne nediferenfiat5,funcliondnd la un nivel infantil. Un astfel de adult este,
dupa Allport, un bolnav psihic.
Criteriile dezvoltdrii normale specifice unei persoanlitdli mature slndtoase (G.
Allport):

t23

a
a

o
a

a
o

Extindereasent
Legdturi psiho
compasiune,
tol
Securitateemoj
Percepfiereaiis
activitStri.
Auto-obiectiva
filosofie unitar6
unor scopuri \
independentide
sb elaborezepl
traumatizantedi

o Extindereasentimentuluieului la persoanegi obiectedin afara eului.

. Legdturi psihologice calde pe care le intrefine eul cu alte persoane(intimitate,
compasiune,toleranti).
e SecuritateemofionalS(auto-acceptare).
r Percepfie realistd, dezvoltarea unor abihtali gi angajarea in anumite tipuri de
activit6li.
I Auto-obiectivare(in{elegereaintuitiva a eu-lui gi sim{ul umorului).
r filosofie unitard de viaf6, care dirijeaziatoate aspectelevielii persoaneiin direclia
unor scopuri viitoare. Daci aceste criterii sunt atinse, persoana devine
independentbde propria sa copildrie qi devine capabilh sd faci fa[d prezentuluipi
s5 elaboreze planuri realiste pentru viitor, tarb sd fie victima unor experien{e
traumatizantedin mica copilSrie.

r24

TEORIA PERSONALITATII LA RAYMOND CATTELL

ce
Cattell definegtepersonalitateaca fiind aceastructurd care ne permite s[ preztcem
studiul
priveqte
ce
ceea
?n
anume va face un individ intr-o situafie datd. Scopul lui Cattell,
personalitatii,constain predic{ia comportamentului.
=f(PS)
El exprimd aceastaidee prin intermediul formulei: R
R: reacfiaindividului (ce anumeva face subiectulin situa{iadat6);
S: situa{ia;
P : personalitatea.
Autorul aratdcdvariabila P (personalitate)estecel mai greu de cunoscut'
era
Subiecfii pe care a lucrat Caitetl sunt subiecfi normali, nu bolnavi psihic. Cattell
de a cunoaqtece
de p6rerecb esteimposibil s6 modifici comportamentulunui individ inainte
un studiu valid
realizeze
se
sd
necesar
anumetrebuie schimbat.Din acestmotiv eite absolut
al personalititii.
Datele pe care $i-a intemeiat Cattell teoria sunt culese prin intermediul
in
chestionarelor, testelor obiective, observa{iilor qi prin evaluarea comportamentelor
(El
factoriale.
situaliile de viafd. Acest numdr impresionant de date a fost supus analizei
cd acestea
?nseamnd
corelafie,
de
ridicat
grad
.onrid.r" cd dac6intre doub variabile exist[ un
personalitate
de
factorii
m[soard aspecteasemanbtoareale personalitatii).Cattell denumeqte
prin termenul de trdsdturd, acestafiind conceptulcentral al teoriei sale.
El considerac6 trasaturilc sunt structuri mentale,p64i componenteale personalitalii.
putem prevedeace
Doar in cazul in care cunoaqtemce trdsituri vor caracrerizaun individ,
de rdspuns
anumeva face el intr-o anumitb situa{ie. Cattell defineqtetrdsdturileca tendin{e
ale unei persoane.
relativ pen?xanente
Abordarea personalitifii prin intermediul conceptului de tris[turfl
a
DeEi G. Allport a pus la punct conceptul de trlsbturd a personalitdtii, Cattell
realizato analizdin detaliu gi o clasificarea acestortrisdturi'
baza
Trbsbturile sunt factori ai personahtaflioblinufi in utma anahzei factoriale Pe
unor multiple m6sur6tori realizatepe subiecli normali.
Acesteareprezinti, aqa cum am mai subliniat, tendin{e relativ pennanenteale unei
persoanede a reaclionuintr-un anumit mod. Ele formeazdstructura debazd a personalitdtii
individului.
personalitateaunui subiectpoate fi privitd ca un pattern de trdsbturi.
reala, el
Cattell nu este de acord cu Allport care considerdcE tr[sdturile au existentd
studierii
fiind de p6rere cd acestea sunt constructe ipotetice, desprinse pe baza
comportamentuluideschis.
I. intr-o primd clasificare Cattell distinge:
(ex':
a) Trdsdturi conxltne, pe cate le au toli oamenii intr-o anumitd mdsurd
aceca
in
const[
comune
extraversle,spirit gregar).Motivul pentru care existd acestetrbsdturi
timp sunt
c[ to{i oamenii uu un poien{ial eredltar care inclucleelementesimilare, qi in acelagi
in cadrul aceleeaqiculturi.
supugiunor experien{i socialeasemdndtoare

r25

b) Trasdturi wnice
atitudinilor q
nivelul
la
ales

II. O alt6 clasifica

a) Abilitdlile, se re
scop; (ex. inteligen{a).
b) Trdsdturile
comportamentului (indrdzn
c) Trdsdturile c
comportamentului.

III. Cattell rnai rt

sursd.

Trisdtura de sup
coreleazh intre ele dar nu
surs6. Mai exact, difer
suprapunerii unor influen{t
Cattell vorbeqtela
sindroame. Ex:. anxietate
trlsdtur6 de suPrafaldcare
Datoritd faPtului c
un caracter mai Pu{in sta
personalitafli.
Trdsdturilesursdt
sursda unui anumitcolnp
Ei rePrezintbelem
Tr[sdturiie sursi s

t Trdsdtttrilecott
fiziologia orga
comportamcnt
o Trdsdturilegen
social.Ele rcPr
structurdcarca

T'r[sdturilesurs6
DuP[ o muncb c
factorialc 16 trbsituri sur
Accqtiasuntmds
1970).

b) Trdsdturi unice, specifice doar anumitor indivizi (acesteapot fi observatemai

alesla nivelul atitudinilor gi intereselor).
II. O altd clasificareimparte trdsdturilede personalitatein:
a) Abititdlile, se referd la c6t de eficient va ac{iona individul pentru atingereaunui
scop;(ex. inteligenfa).
general 9i
tempoul
b) Trdsdturile temperamentale, definesc stilul
comportamentului(indrbzneal6, labilitate, iritabilitate).
c) Trdsdtttrile dinamice, sc referl la motiva{ie, la for{ele motrice ale
comportamentului.
III. Cattell mai reahzeazdgi distinc{ia intre trdsdturile de suprafasd qi trisdturile
sursd.
Trds6tura de suprafald reprezintd un set de caracteristici de personalitate care
corelsazdintre ele dar nu formeazd un factor pentru cd nu sunt determinatede o singurd
sursd. Mai exact, diferitele trds6turi de personalitatc sunt complementare datoritd
suprapuneriiunor influen{e diferite.
Cattell vorbeqtela omul normal de trSsSturide suprafaf5,iar la bolnavii psihici de
sindroarne.Ex.: anxietatea,indecrzia qt fobiile pot sd coreleze intre ele 9i sd formeze o
trlsdturdde suprafatdcare estenevrozismul.
Datoritd faptului cb sunt compuse din elernentcdiverse, trlsEturile de suprafa{dau
un caracter mai pu{in stabil gi, drept urrnarc, sunt mai pufin importante in cunoaqterca
personalitdlii.
Trdsdturilesurs6reprezinti factori unici, ficcare dintre aceqtiaconstituindsingura
sursda unui anumit comPortament.
Ei reprezint[elementelesaufactorii de bazdai personalitSlii(vezi l6 P.F.).
Tr[siturile sursbse subimpart la rtndul 1or,in funclie de originea 1or,in:
t Trdsdturile constitulionale nu sunt neapdratde naturb ereditarb,dar ele depind de
fiziologia organismului (ex.: utilizarea abuzivb a alcoolului poate f-t sursa unor
comportamentecliferitecum ar fi: neglijenfh,tendin!6 spre vorb[rie, agresivitate).
o Trdsdtr,trilegenerate de mediu sunt rezultatul ac{iunii influen{elor mediului fizic qi
social. Ele reprezintdcaracteristici,modalita{i invSfatede a ac{iona 9i formeazi o
structurd care afost imprimatS individului de cdtre factorii ambian{ei'
Trds[turile sursd:Cei l6 factori ai personali6tii la Cattell
Dupd o muncd de 20 de ani de cercetare, Cattell a identificat in urma analizei
factorialc16 trSsdturisursdpe care i-a denumit factori ai personaHtalii.
Aceqtia sunt rndsura{icu ajutorul testului Cattell l6 P.F. (Cattell, Eber qi Tatsnoka,
1970).

126

Scoruri ridicate

Scorurisclzute
Factor A
Rezervat,detaqat,critic,
sineuratic.rieid.
Factor B
Gdndireconcret[, mai pulin
inteligent
Factor C
Afectat de emolii, instabil afectiv, schimbdtor
se supdri cu ugurin{6.
Factor E
Umil, moale,ugorde condus,docil.
se acomodeazdcu uqurinti
Factor F
Sobru.tuciturn. serios.
Factor G
Se lanseazl in acliuni nesigure,
regulilc.
nesocoteqte
Factor H
Retras,timid, sensibil la ameninlare.

Cald, participativ, deschis,,,selas6 dus"

Factor I
Dur, se bazeazdpe sine,realist

Sensibil,delic at, arenevoiede proteclie.

Factor L
increz[tor, acceptdcondiliile impuse.

Suspicios,greu de pdc[lit

Factor M
Practic.cu preocupdripirnAnteEti.

Imaginativ, boem, distrat.

Factor N
Lipsit de pretenfii, natural, dar stdngaciin
re l a {i i l e s oc iale.
Factor O
Sigurde sine,placid,linigtit, se complace
in situalie.
Factor Ql
Conservator,respecti idealurile
tradilionale.
Factor Q2
Dependentde grup, participativ, ii urmeazd
pe ceilalli.
Factor Q3
Indisciplinat,imaginede sineneclard,lax, igi
urmeazdpropriile nevoi neatentla regulile sociale.

Sofisticat,cizelat,conEtientde rela{iilc
sociale.

Factor Q4
Relaxat,calm. adunat,neftustrat.

Inteligen{I (mai) ridicatd, g6ndire abstractd,

str6lucit.
Stabil emolional, matur, priveqtereaiitatea
in fat[, calm.

Testul s-a doved

personalitatecum ar fi:
.
.
r
r
r

creativitatea,
nevrozismul;
tendintaspreafe
tendintaspreacc
performan{elegc
structurdbipolar

in urma unor calc

factori de ordinul ll: anxic

Or

Vesel. entuziast.
Conqtient,stabil, moral, ferm.

Aventuros, dezinhibat,indr6zne{.

ingrijorat, igi face permanentreproguri

nesigur,tulburat.

Trdsdturiledinami
Cattell aratia ca
motivationale aIe subiec
combustibil.
Sisternul lui Ca
sentimentele.Ambelc sem
ergon , care inseamndact
inst inct sautendinld, terme
Erg-ul reprezintAr
urrnarc are un caracterc
direc{ionatspreobiectives
C'attella identifica

cuflozltatc

Experimentator,liberal, liber cugetdtor.

Autosuficient, are resursepersonale,preferd

sb ia propriile saledecizii.
Controlat, cu voin!6 putemicd, exact sub
Aspectsocial,compulsiv.
Incordat.frustrat.agitat.tensionat.

r27

In timp ce erg-ulrc
caracterambiental,estetot
Scntimentulrepre
obiecte de importan{drnaio
Atdt ergii c6t rii se
ele existdinsa pi deosebir
sc poate intensificasaupo
dispar6.
Alitudincarcprcz
domeniu sau persoand,ir
Conceptulde atitudinela C
apare la alfi autori, ci are
persoanedirecJionatesprer

Testul s-a dovedit util pentru a prevedea unele comportamente sau stiluri de
personalitate
cum ar fi:
o creativitatea;
o nevrozismul;
o tendinta spre afecliuni psihosomatice;
o tendinta spre accidente;
r performan{eleqcolaresau performanfelein activitate.Fiecaretrdsdturdare o
structurdbipolara:
in ur*u unor calcule statisticegi mai complexe Cattell a eviden{iat qi prezen\aunor
factoride ordinul II: anxietategi introversie - extraversie.
Organizarea dinamici

a personalitlfii

Trdsiturile dinamice sunt direct legatede aspectelemotivalionale ale personalitdtii.

Cattell aratd cd o teorie a personalitIlii cure- nu ia in considerare for-fele
motiva{ionale ale subiectului este incompletS, el compardnd-cl cu o locomotivS frra
combustibil.
Sistemul lui Cattell cuprinde doud tipuri de trdsdturi dinamice: (ergii) 9i
sentimentele.Ambele se manifestdsub forma atitudinilor. Termenul erg vine de la grecescul
ergon, care inseamndactivitate sau energie gi este utilizat de autor in locul termenilor de
instinct sautendinld, termenipe care ii consideraprea vagi"
Erg-ul reprezintf, sursa energeticb a oricdrui comportament, este ?nndscutqi prin
urrnare are un caracter constitu{ional. Reprezintd unitatea de bazd a motiva}iei qi este
direc{ionatspreobiectivcspecifice.
Cattell a identificat , in urrna analizeifactoriale, 1I ergi sau unitd{i motivafionale:
foame

SEX

dezgust

gregaritate

cuflozltate

furic

supunere
proteclie

auto-afinnare

atracfie

secuntate

in timp ce erg-ul reprczintbo trdsdturl sursdde tip constitu{ional,sentimentulare un

caracterambiental,estc tot o trdsdturSsurs6,dar are originea in mediul fizic qi stlcial.
Sentimentulreprezintdun pattern dc atitudini invd{ategi estedirec{ionatasupraunor
obiectede importanfdmajordin via{d:!ard, so!, loc de tnunc[, hobby, religie.
At0t crgii c0t qi sentimenteleau menirea de a motiva comportamentulurnan. Intrs
ele existd insa gi deosebiri: in timp ce ergul reprezint[ o structur[ constitulionald,care degi
sc poateintensificasau poate s15bi,nu dispareniciodatd,sentimentele,fiind inv6(ate,,pot sd
dispar6.
Atitudinea reprezintd,in concep{ialui Cattell, interesul persoancipentru un obiect,
domeniu sau persoanS, interes ce se exprimd sub forma unui comportament deschis.
Conceptulde atitudine la Cattell nu se referd la opinia pentru sau impotrivi a ceva, agacum
apare la al{i autori, ci are un sens mai larg, irnplic6nd toate acfiunile sau emo{iile unei
spreun obiect saueveniment.
persoanedirecJionate

128

Ergii, sentimentelesi atitudinile sunt legate,in sistemul lui Cattell, de un alt concept
gi anume,de cel de subsumare,ceeace inseamndcd unele elementesunt subordonatealtora
in cadrul unui sistem. Astfel, atitudinile sunt subordonate sentimentelor, iar acestea,la
rdndul lor sunt subordonateergilor.
La un alt nivel, o atitudine poate fi subsumatdalteia, iar aceastadin urm5, unei a
treia atitudini. in acest sens,Cattelldd exemplul unui t6ndr care merge s5 studiezepentru a
obline un serviciu care sd-i pennitA sI cdqtige suficien{i bani pentru a putea intrefine o
familie.
Interrelaliile dintre ergi, sentimenteqi atitudini sunt exprimate schematicde Cattell
in ceeace el denumegterelele dinamice, Ex.: Sentimentulde afec{iunefa{d de so{ie exprimd
patru ergi: sex, gregaritate,protec{ie qi autoafirmare.
Cattell considerdcd patternul de sentimenteal unei persoaneeste structuratin jurul
unui sentiment dominant, pe care el il denumeqte,,sentimentfafd de sine" gi se referd la
conceplia subiectului despre ei insugi, concep{ie ce se reflectl in toate atitudinite sale.
Acesta conferd stabilitate in toate atitudinile sale. Acesta conferS stabilitate, coeren{d gi
organrzarctuturor trdsdturilor surs6 si este direct legat de exprimarea ergilor $i celorlalte
sentimente. Sentimentul fa{a de sine are rolul de a controla gi regla toate structurile
personalit[tii.
Anxietatea cronicl
Cattell acordd o importanld deosebit6 anxietd{ii ca dimensiune majord a
personaiitSlii, datorit6 consecinfelor negative pe care aceasta le poate avea asupra
func{ionirii fizice qi psihicea individului .
Cattell considerdc[ anxietateaesteatdt o starea subiectului,cit li o trisSturi.
Anxietatea-tr[sbturd se referb la acei subiecli care trdiesc o anxietate cronicd, in
acestcaz ea devenindfactor de personalitate.
in ur*u analizei factoriale a rezultat faptul cd anxietatease compune din t-actorii O -

O persoandcu anxietate cronicd va fi afectatdcu ugurin{dde propriile scntimente,

suspicioasdfald de ceilalfi, va trdi o pennanentbaprehensiunea unor pericole, va avea
tendinla de a se culpabrliza, va fi supraincordatb,iritabile qi va avea o imagine de sine
neadecvat6.
Reportul creditate - mediu in teoria personalitnfii la Cattell
Cattell a acordat o atenlie mai mare decdt alfi teoreticieni ereditdlii gi mediului in
fonnareapersonalitdtii.
El a realizat studii pe gemeni cresculiin aceeagifamilie, gemeni cresculiin familii
diferite 9i fra{i crescu(iin aceea;i familie gi in familii diferite.
Pe baza acestorstudii Cattell a demonstratrolul deosebit,de important al ereditbtii,
cel pu{in in cazul unor trdsdturi. Ex.: ereditateaare o contribulie de 80% in determinarea
inteligen{et,80oAin cazul trds[turii aventuros-timidetc.
Analizdnd toate cercetdrile realizatede Cattell asupraacestui subiect,se poate trage
concluzia cd el este de pdrere cd aproximativ o treime din personalitatesuni detetminate
ereditargi 213sunt generatede factori de mediu.

t29

Un alt concePtuti
trds[turile relevante 9i sPe
influen{at atdt de trEs[turile
Cattell descrie un
precum gi 8 factori care
m6rimea, hdrnicia,moralat
Stad

Cattell descrie6 st
Micu coPildrie (l personalitAtiiindividului, I
experienfelesalePersonal
Ca rezultat ai ace
fo(a si stabilitateacgo-u
atitudinea faliade autoritat
Cattell nu este un
legSturdcu faPtul cd mica '
iar nevoile (trebuintele)dt
formareapersonalitdlii.

Copildria ProPriu
pu{ine problemePsihoiog
dupb tumultoasaPcrioadd
pdrinli odatdcu o creqtereI

Adolescenla 114conflictualb.Acum creqtc

tip dclincvcnt.AParnum
problemeiesexuale.

Moturitatea (23-5
productivd,plini de even
consolidarea carierei qi
stabilitatea cmolional[ tir
privcgte structurade intere

Maturitates tfirr,i
psihologicc. Sdndtatca;;
pdrdsescfamilia 9i Pentru
t
de regul6,o reexaminarc
asemcnea,arc loc clcf,uta

Bdn'frnegec(senc
deccsul rudclor r;i Priete
singurdtbliigi insecuritd

Un alt concept utllizat de Cattell este cel de sintalitate, concept ce se referl la

tras6turilerelevante gi specifice unui anumit grup social. Autorul arata c[ individul este
influen{atat6t cletrds[turile de personalitateale persoanei;c6t gi de sintalitatea grupurilor.
Cattell descrie un numdr da factori care descriu sintalitatea unor grupuri mici,
precum gi tt factori care caracterizeazdsintalitatea nafiunilor, dinhe care men{iondm:
mirimea,hdrnicia, morala etc.
Stadiile dezvolt[rii

personalitifii

la Cattell

Cattelldescrie6 stadii de evolu{iea individului.

Micu copildrie (1 -6 ani); reprezintf,o etap6cu rol formativ major in dezvoltarea
personalitatiiinAividului. Acum subiectul esteputernic influenfat de pdrin{i, fra{i, cat qi de
salepersonale(inclusiv ceie legatede achizilionareadeprinderilorigienicc).
experienlele
Ca rezultat al acestor influenle se formeazd atitudinile sociale primare, odatd cu
forta si stabilitatea ego-ului gi supcrego-ului, sentimentele de securitate 9i insecuritate'
atitudineafaj6 de autoritate,precum qi tenciin{aspre nevrozism.
Cattell nu este un adept al teoriei freudiene, dar el acceptd opinia lui Freud in
legdturdcu faptul c6 mica copil[rie reprezintd.un moment crucial in formarea personalitdlii,
iai nevoile (tiebuinlele) de tip oral sau anal, cAt gi conflictele legate de acesteapot afecta
formareapersonalitdtii.
Copildriu propriu-zisd (6-14 ani); Cattell consider6cd itt aceastbetapb apar relativ
pu{ineprobl.*. prittotogice. Autorul consider[ c5 aceastareprezintdo etapbde consolidare
bup6tumultoasaperioada a micii copilhrii. Acum apare tendinfa de independenldfa!6 de
paiinli odat6cu o cre$terea tendin{ei de idcntificare cu indivizi de aceeaqiv6rstd.
Adolescenla (14-23 ani); reprezintdetapade dezvoltarecea mai stresant69i cea mai
de
conflictuala.Acum cregtcincidenfatulburirilor psihice,nevrozelorgi cornporta-mentelor
auto-afitmare
independenld,
de
9i
tip dclincvent.Apar nllmeroaseconflicte legatcde nevoia
problemeiesexuale.
Maturitates (2j-50 ani); Aceast6 etapd este, cel pu{in la inceputurile sale, o etapb
productivd,plind de evenimenteEi fericitd pentru subiect.Acum se pun bazele I,i se continud
iar
consolidareacarierci gi se intemeiazd familia. lndividul devinc mai pu{in fluid,
ce
in
ceea
modificEri
puline
stabilitateaerno{ionall tinde sd creascl. Se produc relativ
privcatestructuradc interescai aptinrdini.
qi
Meturiteteu tdrzie; Presupuneadaptareapersoaneila modific6rile fizice, sociale
Copiii
persoanci.
psihologice.Sdn6tatcagi vigoarea diminua, o dath cu atractivitatea
para*.r, farnilia qi pentru prima datd persoanaintrez6reqtesfdrqitul vielii. Acum se produce'
via{a. De
deregula,o reexaminarea sistemuluide valori in jurul cdrorasubiectul$i-a centrat
propriu.
are loc o cbutarea eului
asemenea,
Bdndnegea (senescen{a);Implicd adaptabilitatea la un numdr mare de pierderi:
tr[irea
decesulrudelor-gi prietenilor, pensionarca, pierdereastatutului social, precum 9i
qi insecuritilii.
singurdtdJii

r30

in concluzie,,Cattell considerdpersonalitateaumani ca fiind predictibil[, iar atunci

cdnd un comportamentse poate prevedea,el poate fi controlat.
Degi partizan al determinismului in teoria personalitetii, Cattell nu neagd total
existen{aliberului arbitru.
Cattell admite influenla marc pe care o au asupraformlrii personalitd{iiexperien{ele
din mica copildrie, dar nu considerEcd individul devine prizonierul acestorexperien(e.
De asemenea,el esteadeptul dublei determindria personalititii: ereditate-mediu.
Cattell considerd cb existd trdsdturi de personalitate comune, aplicabile tuturor
indivizilor din cadrul unei culturi gi trdsdturi unice, care caracterizeazdfiecare individ in
parte.

131

TEORIA PI

Termenulde ,,cri
Erikson, unul dintre cei n
sb identifice si sa define
personalitatii.
Erikson a fost fi
dincolo de Freud, o tcorie
oferit semnifica{ii noi co
puternice. Chiar Erikso
intotdeaunapunctul de Plt
Ceeace Eriksona
Mai tntdi el a el
Freud. in timp ce Freuds
de cinci ani, Eriksoncon
duratc a vielii, evoluAnd
acestestadii,de la copila
La flecare stadiuse afl5 r
conffuntarea cu problcm
stadiu,poateconducela s
A doua schimba
a ardta cd rolui Eului es
viziunea lui Erikson,cste
subordonatld-ului, incon
si ?n aceeagimbsurd,de I
mult gi rnai ales,dupl cc
A treia extinder
impactului culturii, socie
nu sunt stap6ni{i in int
copilSric, iar dac[ aces
explicarea dezvoltirii pe
Erikson s-a preo
identitatcaEului au cons
ne-a furnizat conceptcle
momente. Teoria sa refle
confruntat cu crize de ide
p6rin{i olandezi) qi a fos
adoptdnd in 1939 nume
gennan, in timpul cursu
sim{eain aceiaqitimP res
ActivitatcaProfe
ani. cdnd esteinvitatin'

TEORIA PERSONALITATII LA ERICK ERIKSON

Conceptul de ,,crizil a identitil+ii'

Termenul de ,,crizd a identitdlii" a devenit un concept cu o largb risp6ndire. Erick

Erikson,unul dintre cei mai influen(i personaligti in lumea psihanaliqtilorde azi, a incercai
s[ identificc si sa defineasc6aceastdnoliune, construind in jurul ei, o teorie complexS a
personalitSlii.
Erikson a fost format in spiritul tradiliei freudiene si a dezvoltat, considerabil
dincolode Freud, o teorie proprie, plstr6nd o mare parte din esen(agdndirii freudiene.El a
oferit semnifica{ii noi conceptelor psihanalizei, laglturile sale cu Freud rbm6ndnd foarte
psihanaliza cste
puternice,Chiar Erikson afirma: ,,,.. il iau pe Freud drept garant
punctul de plecare".
intotdeauna
Ceeace Erikson a dezvoltat in teoria freudianS,se structu-reazbpe trei nivele.
Mai tntdi el a elaborat o teorie a dezvoltdrii pornind de la stadiile identificate de
Freud.in timp ce Freud stabileqtepi decreteazdcd personalitatease contureazdcerl la v6rsta
continudsd se dezvoltede-a lungul intregii
decinci ani, Erikson consideri cd personalitatea
duratea vielii, evolu6nd prin celc opt serii importante de dezvoltarc stadiald. Fiecare din
acestestadii, de la copilfrie la v6rsta b6trdne{ii,con{ine in sine o criziacare se cere rezolvat5,
La flecare stadiu se afld un conflict, centrat in jurul sensului de adaptaresau inadapfare,in
conftuntareacu problemele clin fiecare perioadS.CSdereasau ratarea qi ncrczolvareaunui
stadiu,poateconducela stresqi anxietategi pcate int6rzia trecercacbtre celdlalt nivel.
A doua schimbare,interven{ic pe care Erikson o face in teoria freudist6esteaceeade
a ar6tac6 rolul Eului este mai imporlant decdt cel al incongtientului, al ld-ului. Eul in
viziunealui Eriksonoestc o parte independentda personalitdtii,nu estedependentde, qi nici
ld-ului, inconqticntului.Eul esteinfluen{ainu numai de unul din pirin{i, ci. la fel
subordonat
si in aceeaqimbsurd,de un mediu social pi istoric. Eul continub sd creasc6,sb se dczvolte
mult gi mai ales,dupd copil6ric.
A treia extindere a doctrinei frcudiene constb in recunoaqtereade cdtre Erikson a
impactuluiculturii, societ6{ii si istoriei asupraform6rii personalitdlii ca totalitate. Oarnenii
nu sunt st[pinili in intregime de forJele biologice instinctuale, care se desfbqoar[ in
copil[rie, iar dacd aceste for-fe sunt imporlante, ele sunt departe de a constitui intreaga
explicarca dezvoltdriipersonalitdlii.
Erikson s-a prcocupardc-a lungul vie{ii de teoria personalitbtii,iar studiilc privind
identitateaEului au constituit tema centrald.Nu trebuie s5 ne surprindb faptul c6, cel care
ne-afurnizat conceptelede ,.crrzd a identit6{ii" a parcurs in biografia personald astfel de
momente.Teoria sa reflecta, intre anumite limite, propriile experienfedc via{d. Erikson s-a
confruntatcu crize de itlentitate legatede faptul c6, s-a nSscutla Frankfurt in Germania(din
parin{iolandezi) gi a fost nevoit si-gi schimbe numele cdnd avea treizeci gi gapte dc ani,
adopt6ndin tgip numele de Erikson cAnd devine cetS{eanamerican. Deqi se considera
gerrnan,in timpul cursurilor gcolarea fost respinsdin cauzaoriginii sale evreier;ti,clar se
ii*1ru in aceiagitimp respins gi de coiegii lui evrei, pentru configuralia sa blond-arian6.
Activitateaprofesionalao incepeca atarein 1927,la vArstade dou6zeciqi cinci Ce
ani,cand este invitut in Viena la o micd qcoald realizatdde pacienlii gi prietenii lui Freud'

132

Cariera lui Erikson a debutat prin antrenamente de psihanalizd conduse de Ana Freud,
specializatbin psih anahzacopiilor, fapt care gi-apus amprentagi asupralui Erikson.
in 1933, cdnd iqi terminS inilierea in practica psihanalizei, el devine membru al
faimosului lnstitut Psihanalitic din Viena. Se remarci prin tratamentelespecializateaplicate
copiilor cu tulburdri emo{ionale gi delincvenJi gi are contacte cu antropologigti celebri ca
Ruth tsenedict, Margaret Mead gi psihologi gestaltiqti, precum Kurt Lewin sau Henri
Murray.
S-a preocupat de studiul copiilor normali qi a celor cu tulburIri si s-a interesatde
metodelede creqteresi dezvoltare a copiilor din triburile indiene Sioux din Dakota de Sud.
Aceste studii au marcat primele preocupdri asupra influenfei pe care o joacd cultura 9i
evenimentele asupra copildriei, ceea ce a ticut ca qi mai tdrziu, experien{ele sale
profesionale qi studiile sd nu se limitezela tulburbrile emofionale qi la modul de viald al
copiilor apar{in6ndanei singure culturi. De aceea,in 1943 face investigafii asupraunui alt
trib indian - Yurok - din nordul Californiei.
in contactul cu acestedoud triburi indiene americane,Erikson a inceput sd observe
simptome,care nu puteau fi explicate de teoria ortodoxd, clasicS,freudiand. Simptomele se
centrau in jurul ideii de ,,lipsd de rdddcini culturale" ;i tradifie gi erau rczultatul de fapt al
lipsei de ,,identitate"sau ,,self image" (imagine de sine clarb). Acest fenomen,Erikson l-a
numit inifial ,,identity confusion" si a fost observat de asemenea,de el in tulburdrile
emofionaieale veteranilordin cel de-al Il-lea Rdzboi Mondial. El a inceput sEfic convins cd
aceqti oameni se aflau ?n suferinfd nu doar ca uffnare a reprimdrii conflictelor, ci, mai
curf,nd, ca un rezultat al confuziei carc urrna experienlelor traumatice de rdzboi, care-i
rupeaude mediul lor cultural gi social.
Interesul s6u cel mai puternic a fost axat, asupra rolului pe care istoria il are in
modelareatAndrului - personalitatein formare - gi s-a concrettzatintr-un numdr de studii
psihoistoricerealizateunor figuri celebreca Adolf Hitler, Maxim Gorki 9i Martin Luther.
Studiul cel mai fairnos c,are-l vizeaziape Mahatma Gandhi, trateazit asupra ideii de
nonviolen{6,ca tehnicdde a aducemodific[ri in plan social qi examineazlla acestacriza de
identitatecare se parcurgein ultimul stadiude via{5.
Dezvoltarea psihosociali a personalitifii: Modul de a face fa{il conflictelor
in viziunea lui Erick Erikson procesul dezvoltdrii personalitatii se intinde pe intreg
parcursul vic{ii individului, iar cele opt etape, stadii de cregtereidentificate de el, sunt
impirlite in ani de vialh ai omului. Primele patru stadii sunt oareaum asemdn[toarecu
etapelede dezvoltarepsihosexualSelaboratede Freud: oral, anal, falic ai st5rile latente,dar
Erikson acord[ mai multb aten{ie corelaJiilor psihosociale ale acestor etape decdt celor
biologice. El vede dezvoltareapersonalitEliiin acesteetape,guvematdde ceeace el nume$tc
,,principiul epigeneticde maturalie", in{elegdndprin aceastac6, etapcle de dezvoltare sunl
determinate de factorii mogtenili sau genetici. Totuqi, acceptdnd rolul determinant al
factorilor genetici, Erikson eviden{iazbinfluen{ele rnediului inconjurdtor/social,considerAnd
cd, acesteasunt for{ele care influ en\eaz6,modurile in care etapelede determinarebiologicd
sunt realizate. Dezvoltarea personalitalii esteo astfel, evident, afectatd a$tt de factorii
inndscu{icdt qi de cei ce lin de invifare.
Conditriiledezvoltdrii umane, dupd Erikson, genereazdo serie de conflicte (,,crize")
cbrora personalitateatrebuie sd le fac[ fa(d la fiecarc etap6. Criza existb potenlial la naqtere

r33

ca o predispozi{ieinndsc
dezvoltare,cdnd condi{iiler
Fiecare stadiu,eta
comportamentin care,indi
de comportantent adaPtat
individul alege varianta a
dezvoltare nonnald, cu Pu
qwbe
Erikson considerdcYa,
".
tn ,,identrtateaEului Evid
afirmd c6, fiecarepersoan
Dezvoltdnd total increder
poate s6 ne inducdin croar
Eul trebuie sd con
pozitive sau adaPtative,cA
cu o etap[ rezolvatd.
O scur16vcdere a
stinga cele opt etaPede de
adaptarecontrastanta.Ultir

ot
1. Senzorialitate
2. Muscular-anal
3. Locornotor-gc
4. Laten\6
5. Adolescen{d
6. Tinere{eadult[
7. Perioadaadultd
8. Maturitate

l. incredere versu
Paralel ca desfdq
perioada cea tnai liPsitar
copilului estetotal dePen
Gura cste in aceastdPer
trdiegte qi iubegtePrin gu
biologica, ci o rela{iesoc
tirziu viziuneacopiluluia
de incredere sau ncincred
inalt necesitdlilorfizice al
ce va dezvolta la coPil in
aoum se cristalizeazd,rat'
al1ii. Copilul inva{6 sd se
lumii qi va rispundela fel
Eului. SarcinaprinciPalaa
increderii fundamentale,
fundamentale,va dezvolt
ct
fi mullurnit gi securrzat,

ca o predispozilie inndscutd qi capdti importan{6, doar la o anumitd etapd definita in

dezvoitare,Caodcondiliile de mediu solicitd anumite exigenle de la individ.
Fiecare stadiu, etapbde dezvoltare,implicl un punct de intoarcere,o schirnbarede
comportamentin care, individului i se impune o alegere pentru a face fa\6 crizet; o variantd
de comportament adaptativd pozitivd sau una neadaptativd Si negativd. In cazul in care
individul alege varianta adaptativ-pozitivd, atunci personalitateaacestuia va manifesta o
dezvoltarenormal6,,cu puterea de a confrunta urmdtoarea etapdcritic6 a dezvoltdrii sale.
j1,
Eriksonconsider6 ambele ntoduri de a fuce fatrafiecdrei etape, trebuie safie tncorporale
in ,,identitateaEulul ". Evident, incredereaestemult mai adaptativdgi dezirabilb,dar Erikson
protec{ie.
afirm6cd, fiecare persoandtrebuie sd dezvolte simluri de neincredereca form6 de
qi
Dezvoltandtotal incredere, devenim vulnerabili la incercdrile altora de a ne decep{iona
poatesd ne inducd in eroare.
Eul trebuie sd consiste,la fiecare etap6 de dezvoltare,atdt din atitudini preliminare
pozitivesau adaptative,cdt qi in parte, din atitudini criticeonumai atunci criza este asociatl
cuo etapi rezolvatd.
O scurt6 vcdere asupra intregului proces de evolulic a personalitd\ri prezint[ in
de
st6ngacele opt etapede dezvoltare,in mijloc anii cu aproximafie, iar in dreaptamodurile
individ.
la
individ
la
de
varreze
pot
sd
adaptarecontrastattta.Uttimele trei stadii
l. Senzorialitateorala - nagtere-I an incredereversusneincredere
- I -3 ani
Autonomie versusindoiald qi ruqine
2. Mr.rscular-anal
lnitiativa versusvinf,
3. Locomotor-genital - 3-5 ani
versusinferioritate
Activism
ani
6-Il
4. Laten\6
a Eului versusconfuzie
Identitate
ani
l2-I8
5. Adolescenfd
tzalarc
versus
Intimitate
t8-35 ani
6. Tinerele adulta
35 55 ani Dezvoltareversusstagnare
7. perioadaadultd
- pestc55 ani IntegritateaEului versusdepresic-disperare
g. Maturitate
l. incredere versas (contra) netncredere
paralel ca clesl1$urarccu stadiul oral stabilit de Frcud, primul stadiu are loc in
qi
perioadacea mai lipsitl de ajutor a individului. Supravie{uirea,securitatca afecliunea
marna.
regula
de
este
aceasta
qi
persoana
copilului este total dependcntdde cineva anume,
Erikson
, ,,copilul
Gura cste in aceastdperioadd de importanfb vita16, deoarece , spunc
mod exclusiv
in
este
nu
lumea
cu
copilului
rela{ia
Dar
sa".
gura
prin
gi
iubeqte
tr6ieqte
mai
biologic6, ci o relalie sociala, o interacliune intre tnamd qi copil, care va determina
atitudinii
tdrziuviziunea copilului asupraintregii lumi. De accast[ rela{ie depinde tbrmarea
la nivel
Rf,spunzAnd
lumea.
individul
vedea
va
de increderesau neincredereqi modul cum
ceea
qi
securitate,
ampl6
o
dragoste
inalt necesitalilor fizice ale copilului, mama va furniza
fundamentale
jurul
increderii
sdu. Sensul
ce va dezvolta la copil increderea in lumea din
atit fald de sine insuqi, cit 9i fa{d de
manifesta
va
se
sa
increderea
iar
acumse cristalizeazt,
din partea
al1ii.Copilul inva{b s6 se agteptela un anumit grad de consistenldgi continuitate
identitatea
lumii gi va rdspundela fel. Aceste agtept6ridau, cel pufin , inceputul unui sensde
pentru
solulia
permanentc
gabloanele
a
stabili
Eului. Sarcinaprincipal[ a Eului esteiceea de
increderii
al
qi
cAgtigat
simlul
increderii fundameniale, versus conflict de incredere. Eul
de a
fundamentale,va dezvolta rnai tdrziu un simf de ,,a fi totul tn reguld" (,,being.allright")
fi mullurnit gi securrzat,cvfaptul de a fi el insugi, cu increderein sine 9i in allii.

134

lnconsistenfa,lipsa de concentraresau neaten{ia mamei (respinsd) va dezvolta o

atitudine de neincredere,suspiciune,anxietate,fricd cu toatS lumea, inlocuirea mamei cu o
altd persoana,va accelerariscul apariliei sentimentuluide neincredere.
Problemaaceastapoate apdreadin nou la alt stadiu de viat6, dacdmama dispareprin
plecare,moarte sau divorf, chiar dacb atitudinea dezvoltatdanterior a fost cea de incredere.
Aielaqi sentiment de neincrederepoate veni gi mai fftrziu, cdnd una din persoanelefoarte
mult iubite dispare,Acest prim stadiu depinde mai mult de relalia social[, dec6t de relafia
biologicd sau instinctual6,de aceeaErikson il numeqtepsihosocial.
2. Autonomie versustndoiald gi rusine
in al doilea stadiu corespondentetapei anale la Freud, copii dezvolt[ rapid o
multitudine de abilitdfi ftzice gi psihice, fiind capabili ei ingigi sd faci multe lucruri gi si
comunice mult mai eficient cu ceilal1i. Se m6ndresc cu dezvoltarea acestor abilitSli gi-gi
manifestddorin{a de a face singuri c6t mai multe ac{iuni, in special,observbErikson, linerea
sau scdparea unui obiect, prototip de comportament pe care il vede la baza
comportamentuluigi atitudinilor conflictuale viitoare. Gestul poate fi fbcut in mod gentil qi
benign, sau ostil qi distructiv. Important este faptul c6, copilul poate sd aleagdpentru prima
oar6,sd exersezeanumite grade de alegere9i astfel, dorin(a lui de autonomie.
incd dependenfide pdrin{i, copiii incep s5 se vadd ca persoanesau ,,forfe" gi s6-qi
exersezedorin{ele.Apare chiar un conflict de dorin{e intre pdrinte gi copil, deoarececopilul
este nevoit de pe acum sd inveJe regulile sociale referitoare la controlul necesitdlilor
instinctuale (motivul educdrii la toaletd). Dacd pdrinfii devin juriogi sau uzurpatori ai
dorin(ei libere a copilului, prin forjarea educbrii ei, acestava dezvolta un sentimentde ruqine
in relafiile cu altrii qi un sentimentde indoiald fa{5 de sine. Structuraunui conflict poten{ial
nu esteastfelexclusivbiologicd ci mai curdndpsihologicb.
3. Iniliutivd versus vind
Stadiul trei de dezvoltare.desfbguratintre trei gi cinci ani gi analog ctapei falice in
teoria lui Freud, marcheazddezvoltarea din plin a unor abilita{i mentale qi motrice alc
copilului, care este capabil acum sd facd mult mai multe lucruri gi sa doreascdputernic
aceasta.Iniliativa lui in acest sens cre$teputernic qi la modui fantezist, copilul dorind qi
preferdndpdrintii de sex opus, iar pentru cei de acelagisex manifest6ndfrecvent rivalitate.
Dezvoltareacopilului depinde in continuarede modul cum vor reaclionapirin{ii la
noile iniliative qi fantezii. Pedepseleqi stilui represivvor inhiba copilului acesteinifiative,
dezvol-t6ndu-isentimentulde vinor,5lic,care va persistain activitalile proprii din via(a de
mai tArziu.
Referitor la rela{ia ,,oedipiand"copilul trebuie negregitsb equeze,iar dezvoltarea
sim{ului moral va depinde, de modul iubitor qi infelegbtor in care plrin{ii vor reuqi sd
ghidezeaceste$ec.Copilul invald s[ acceadila un sensmoral, si solicitemoral, sd aprecieze
singurceeace estepermis qi ce nu estepermis.
Personalitatease aflb deja pe drumul dezvoltlrii unui sim! adult al responsabilitS{iicu alte cuvinteun,,Superego".
4. Activisrn versus inferioritate
Stadiul patru de via\6, corespondent stadiului latenlelor la Freud (perioada
relativelor linigti) debuteazd cdnd copilul merge la qcoalS qi dureazd p6nd la 11 ani.

135

Completarea universului r
Influenfele paternenu dimir
brusc pe aceea cdpatat[ i
sdrguincios,obtin6ndastfe
$coalagi casavor (
abilitatea de a respectaregu
in constituirea lucrurilor,
concentrareaaten{iei,dilige
tehnologiei sunt dezvoltatc
instrumentclcgi,,atmele"fc
Atitudinile pi comp
percepecopilul pe sineqi la
acest
Respingerea
la abi
refbrire
cu
rioritate,
scnti
conducela cAgtigarea
Acesteprime patru
caracteristiccomun faptul c
decdt de el ?nsugi.Conteaz
insugi.Se poatespunecdpi
incd foarte mult dependen
cdroracopilul nu arenici o I
Abia in uitimelep
mediul, sa-gi aleagbin mo
alegeri deliberate sunt, d
dezvoltate de individ pe 1
acum, de autonomie,de in
neincrederegi culpabilitat
indcpendentdfa(ade mediu

5. Identitale versu
Perioada adolesc
cruciala.deoareccia aceas
se cere rezolvatd.Tot ceca
consoliddrii gi concentrlri
scns qi si ofere continuita
despre noi ingine, oferdur
,,identitateaEului" unei p
plini de anxietSli.iar adol
qi ideologii, pentrua oblin
intre copildrie pi perioadae
energii consumatein roluri
leqireadin adoles
face fald perioadei adulte
Equdrile exprimd o identit
in
indivizi vor experimenta
gi unde se indreaptd.Ei se

Completareauniversului real il expune influenfelor gi presiunilor exterioare familiei.

Influen{elepaternenu diminueazdbrusc, iar experien{acipdtatd acasd,o va colora gi marca
brusc pe acee;ac6pdtat6 in noul mediu. Copilul invafi sd munceascd, sE fie activ qi
qi pldcereaaarederivi din indeplinirea sarcinilor.
ob{indndastfel recunoagterea
sArguincios,
$coala gi casavor dezvoltanoile puteri ale copilului, de a judeca deductiv qi just gi
abilitateade a respectaregulile. Capdti astfel rafinamentul indemdnlrilor, care sunt dispuse
in constituirea lucrurilor, gi face eforluri serioase de a rezolva cu succes sarcini prin
concentrarea
atenliei, diligentd gi insistenlb.Erikson nota: ,,indemdnlrile fundamentaleale
tehnologieisunt dezvoltate,de vreme ce copilul devine gata s[ se descurcecu ustensilele,
instrumenteleqi ,,armele"folosite de oamenii mari".
Atitudinile gi comportamentulp6rinlilor gi al profesorilor vor determinafelul cum se
percepecopilul pe sine gi la ce nivel va dezvolta acesteindemdndri"
Respingereaacestoreforturi va dctermina tracopil sentimentulde inadecvareqi inferioritate,cu referire ia abilit5file lui gi la sine, iar laudele constructive gi instructive vor
conduceIa cAgtigareasentimentuluidc competenfdgi curajul unor dezvoltdri viitoare.
dar au
Acesteprime patru stadii sunt versiunipsihosocialeale stadiilorpsihosexuale,
de
ceilaltri
mult
mai
caracteristiccomun faptul cf,, rezolvareafiecdrei crize la copil, depinde
decAtde el ?nsugi.Conteazl mai mult ceeacc i se face sau dd c.opilului,decdtceeace face el
iar dezvoltarealui este
insugi.Se poatespunecd pAndla 1t ani ii esteridicatb independen{a,
inci foarte mult dependentS
de naturaphrin{ilor gi a profesorilor,acei semnificAndasupra
cdroracopilul nu are nici o puterede control saualegere.
Abia in ultimele patru stadii individul devine capabil sd se controlezepe sine gi
mediul, sa-gi aleagb in mod congtient prietcnii, cariera, mai tdrziu so{iaiso{ul etc..Aceste
alegeri delibcrate sunt, desigur, putcrnic direclionale de caracteristicilecare au fost
dezvoltatede individ pe parcursul ajungerii la adolescen{6.SentimentelecAgtigatep6na
acum,de autonomie,de incredere,iniliativh ;i activism sau dimpotrivd, cele de indoiald,
gi culpabilitate,vor influen{aviitorul curs al vie{ii sale,indiferent de gradui de
neincredere
fa{6de rnediupi al{i oarneni,la careva ajungemai t6rziu.
independentd
5. Identitate versus confuzie
Perioada adolescen(eicuprinsS intre 12 qi 18 ani este consideratdde Erikson
cruciala,deoareccla aceastivArstbse ridicd problemaftindamentalda identit5lii Eului, care
secererezolvatd.Tot ceeace simte si qtie individul despreel insugi estesupusintetpretbrii,
consoliddriiEi concentr[rii intr-un intreg integratimaginii de sine, care trebuie sd capeteun
sensgi si ofere continuitateacu trecutul pi viitorul dorit. Ceeace cred allii desprenoi gi noi
desprenoi ingine, oferd un tablou consistentgi congruent.Acest tablou-viziuneformeazd
,,identitateaEului" unei persoane.Acceptareapropriei identitS{i este o sarcinddificild qi
plinade anxietS{i,iar adolescentultrebuie sE o experimenteze,sd o ?ncercein diferite roluri
un hiatus
qiideologii,pentnra ob{inecea mai bund potrivire. Erikson considerdadolescen{a
intrecopilSrie gi perioadaadu1t6,un moratoriu psihologic absolut necesar,care cere timp qi
energiiconsumatein rolurile qi imaginile experimentate.
Iegireadin adolescenldcu un anumit ,,simf al identitdtii" d5 forfb qi capacitateade a
face fa{5 perioadei adulte, care vine cu un sens extins de siguranlI gi incredere in sine.
Eguarileexprim6 o identitate precard, trdrtd adeseapsihoemofional ca o ,,crizl", iar aceqti
indivizi vor experimentain continuareroluri confuze, ei negtiind bine cine sunt, de unde vin
qi r.rndese indreapta.Ei se abat de la formula normald a vielii : educafic, slujbd, cbsdtorie,

t36

:orelando identitate negativd, opusul a ceea ce este prescris de societate,alegind izolarea

,au formele nonconfor-ist. de viali. in ,,defini1ia" societdlii identificarea devine una
regativ6.Impactul pe care il au grupurile cu ceeace alegeadolescentulsd se identifce, poate
,f.ri o dezvoltare a iclentit6fi buiui a$a cum ar trebui qi atunci dezvoltareadepinde de
nfluenlelepozitive saunegativeale grupului.
6. Intimitate versus izolare
Stadiul tinere{ii aduite se desfrgoar[ incepdnd cu vArstade 18 ani gi dureazdp6nd in
urul varstei de 35 ani, fiind mult mai extins dec6t stadiile anterioare;esteperioadade via{h
rasional6 a individului, dupd care va atinge ,,maturitatea". in acest stadiu individul i$i
;6gtig[ independenlafald de p6rin{i sau protectori (chiar institu{ii cum sunt qcoala)si incepe
;[ func1ionir" cu maturitate,ca un adult responsabil.El incearcds5 executepennanentunele
rctivitali productive qi totodatd s[ stabileascdrelalii intime cu ceilal{i, relatii de prietenie
intimd sau clecomuniune sexual6.Intimitatea nu se rezumd ins[ doar la o rela]ie sexuald,ci
:apFfi1qisensulde proteclie al altuia, de angajarein mod deschis,sincer fali de un altul, ftrd
I folosi mecanismede autoprotec{ie,autosalvare.in comuniune cu ceilal{i se capdtd sensul
imaginii de sine, iar relalia cu ceilal{i nu qtirbegteaceast[ imagine. in perioada tinere{ii
adulte trebuie s[ fim capabili sd ne unim identitatea cu cei din jur frrd teama de a pierde
ccva din propria personalitate.Fuzionarea identit[{ii intr-o relalie de intimitate nu este
echivalenti cu a te subordonaacesteirela{ii, deci identitateanu estepierduti' Trebuie sd Etim
insdin mod ferm, cine qi ce suntemca individualitate.
Cei incapabili ctea stabili o astfel de relafie de intimitate func{ioneazhrzolat,evit6nd
contactel.upropi.te cu ceilalli, s-ar putea chiar s5-i respingdori s6-i agreseze,considerdnd
c6 le ameninl6identitatea.Ei preferd sf, fie singuri pentru cd le esteteama de intimitate sau
de propria vulnerabilitate.
7. CreStereversas stagnare
Stadiui maturitblii se extinde intre 35 qi 55 dc ani iar acum, precizeazdErihson,
garncnii au ncvoie pe tAngdintirnitate,mult mai mult de a se implica activ 9i direct, in a-i
orientape cei din noile generafii.
limitele cercului familial, care include desigurproprii
Accast6trebuinld depdqeqte
preocuparea
aceastaestemult mai larg6, se extinde la genera{iileviitoare 9i la felul dc
copii.
socictatein care aceqtiavor trdi. Nu este suficient sb fi pirinte, a avea copii nu garantcazd
acesteitrebuin{e.
cert satisfacerea
Erikson considerdcd toate instituqiileumaniste,cele privind afacedle,cele militare
sau academice,int6resc gi pistreazd trebuinp de dezvoltare, in care sunt incluse toate
cunogtin{elesi metodelepriniare sunt orientatenoile generaJii.Fiecareindivid la r6ndul lui
face parte in mod virtual dintr-o astfel de organiza\ie.
Dac6 acestcomportamentnu estemanifest la v6rsta adultS,individul estecuprins de
sentimentul cle stagnaregi impovbrare, iar persoana regreseazdpAnS la stadiul de falsa
aprecieresau identitate,invocdnd mecanismedin vremea copildriei imature. Persoanapoate
deveni invatid6 fizic sau psihologic din eavzatotalei absorlii (sau obsesii) a trebuinlelor
proprii de conforl.

r37

TEORIA PERSOI{ALITATII AL LUI CARL ROGERS

Carl Rogers este bine cunoscut ca ini{iator al extrem de popularei metode de
psihoterapiecunoscutdinilial ca terapie nondirectivi qi, mai recent, ca terapie centratdpe
client sau pe persoanS.Terapia rogersianapare a fi Ia fel de popularb ca psihanaliza lui
Freud, ca metod[ de tratament.
Cum a fost cazul cu alli teoreticieni, teoria personologicda lui Rogers s-a dezvoltat
lin gi a fost continuu reinnoit6 in urma experienfeisalede lucru cu pacien{ii sauclien{ii, cum
prefera s6-i numeascdel. Formularile lui in legdturd cu dinamica gi structurapersonalitdlii
sunt legate direct de metoda terapeuticd.De aceea,imaginea sa asuprasitua{iilor terapeutice
ne clarific[ imagineasa asupranaturii persona-liteili.Numele metodei saIe,Terapiecentratd
pe persoand sau client, intenlioneazd sd sugereze cd indiviziii au abilitatea,, cz gi
responsabilitateade a-qi schimbagi reconfec{ionapersonalitatea,terapeutul acfiondnd doar
spre a facilita pi nu spre a direcfiona aceastdschimbare.
Rogers a vdzut oamenii, mai int6i, ca fiin{e conqtiente qii ra{ionale, conduse de
percep{iaconEtientda propriei persoaneqi a lumii lor experen{iale.$;predeosebirede Freud,
Rogers nu atribuie o influen{d dominanti forfelor incongtientepe c{}reun individ nu le are
sub control.
Rogers respinge gi ideea cd evenimenteletrecute ar exercita o influenld insemnatd
asupra,comportamentuluiprezent. Degi recunoa$tecd experienfelefrecute,mai ales acelea
ale copilariei,pot influenla modul in care oamenii ipi perceplumea qi pe ei ingiqi,el insistd
cd sentimentelepi emo{iile prezenteau o mai mare importanfdin dinamicapersonalitetrii.
Datoritd impoftanlei conr;tientului qi prezentului, Rogers prede cd personalitatea
poate fi inleleasbnumai din punctul de vedere al subiectului - pe baza experienfelor sale
subiective.Rogersfolosegteo metodflfenomenologicdde studierea personalithlii,metoddce
trateazdrealitateaa$acum este perceput6de individ. Aceastdpercep{iesubiectiv[ poate sau
nu poatesd corespunddintotdeaunacu realitateaobiectivd.
Rogers crede cd oamenii au o motiva{ie rnajorb cu care sumtdota{i de la naqtere:o
tendin{i de actualizare,de dezvoltare a tuturor abilitalilor gi potenfinlurilor, de la cele strict
biologice pan6 la cele mai sofisticateaspectepsihologiceale fiinlei umane.Scopulultim al
dezvoltdrii personalitb{ii este actualizareaeu-lui * un concept de importanld centrald in
sistemullui Rogers.Amen{inegi dezvoltacui, a deveni o persoanbcompletfunc{ional[, este
scopul cdtrecarc sunt direc{ionaletoate fiin{ele umane.
Teoria gi psihoterapia lui Rogers, imaginea umanistb gi optimistS asupra fiin{elor
umanea fost intdmpinatdcu entuziasmgi a avut o relevan{dlarg6 pentru psihologie,educalie
qi cercetareavieJiide familie.
Actualizarea; tendin{5 uman[ de bazil
Rogers vede oamenii ca motivafi de o tendinld general6 de baz6: tendin{a sd
actualizeze,sh menlind gi sb-qi sporeascdexperienfele.Aceastd tendin!6 inndscutd este o
nevoie fundamentalda fiin{elor umane gi include toate trebuin{elepsihologice, deqi este, in
concep{ialui Rogers,mai mult orientatbsprebiologie decdt sprepsihologie.

t39

Ca nevoie funda
simple nevoi biologice,ca
Tendin{a de actua
creqtereagi dezvoltareaor1
sunt subsumatesub denun
p64ilor corpului gi a pr
caracterelorsexualesecun
Toate acesteschin
tendin{a de actualizare.C
dinainte), progresuiorga
Mai degrabd,Rogersdesc
ca atunci cAndcopilul fac
pentru ei s5 rdmAndin sta
continu6.El persistdin po
rnerge inainte, de a sedcz
a regresa, provocatdde dil
Accastd tendin{a
vie{uitoarele.ln descrierc
de impingere inainte a t
t
irezistibile care cauzeazd
d
de ostile, ci gi adaptarea,
Existh un funda
maturi, aceastl tendin{a
experienteimai mult decA
Rogers credc c6,
valorizdrii organismice.I
termenii a cat de bine scr
percep ca promovAndsa
cvaluate ca valoarepozit
considerateca nedorite.I
consideratede nedoritvo
pentru a se putearcpetacd

Rogers a fost pre

referinlb sau contextul inr
sunt cxpuqi la o mullime,
unele ameninlItoare.altel
fa{ete ale mediului?
RogersrbspundcI
reprezintd modul cum ea
realitateaobiectivd.Pute
care o face altcineva,(po
diferitb fa{6 de ceaa buni

Ca nevoie fundamentalb, tendin{a spre actualizare include totul, chiar cele mai
simplenevoi biologice, ca aceleade aer, ltran6, ap6"
Tendinla de actualizareface mai mult decbt sd men{inb organismul: ea faciliteazb
gi dezvoltareaorganismului.La esteresponsabildpentru toate aspectelecreqteriice
cregterea
suntsubsumatesub denumireade ,,maturizare",care estedeterminat[ genetic de dezvoltarea
p[rfilor coqpului qi a proceselor fiziologice de la creqterea frtului pdnd la apari{ia
sexualesecundarela pubertate.
caracterelor
Toate acesteschimbari,piogramatein schemageneticba persoanei,sunt produsede
tendinla de actualizarc. Chiar dacd aceste schirnbdri sunt detenninate genetic @rogramate
qi fbrd efort.
dinainte), progresul organismului spre maturizareacompletd nu este altomat
qi
a$a
Mai degrab[, Rog.r5,descrie acestproces evolutiv ca implicind constrdngere durere,
pulin dureros
caatunci c6nd cJpilul face primii pagi. Copilul cade gi se tdriqte gi ar fi mai
pldnge
din nou, dar
gi
Cade
persisti.
copilul
Dar
pentruei s6 ramdna in stadiut de iardre.
de a
de
aclualizare,
tendinfa
pentru
c5
continud.El persistain pofida durerii, spune Rogers,
dc
tendin{6
orice
puternicd
dec6t
mergeinainte, de a se dezvolta gi de a creqteestemult mai
aregresa, provocatdde dificultalile creqterii.
Accastb tendin{6 acfiialtzantdnu este vdzutd numai la oameni, dar 9i la toate
vie{ii" qi ,,tendin{a
In descrieieaviefii, Rogersfoloseqteexpresiica ,,tenacitatea
vieluitoarele.
unei fo4e
existenfa
la
privire
cu
convingerea
de impingere inainte a vie{ii", indicdnd
extrenr
condilii
in
uneori
organism,
irezistibile carecavzeaz1nu numai supravie{uireaunui
dcostile,ci gi adaptatea,dezvoltarea9i crepterea"
Exist6 ,n fundument puternic biologic al tendinlei de actualizare.La indivizii
inv[]drii ;i
maturi, aceastStendin{a devine mai psihologicd gi reflectb elemente ale
biologice.
mai mult dec6taspecte
experienfei
Rogers crede cd, in via{d, oamenii demonstreaziaceea cc se numeqteprocesttl
evaluate irl
valorizdrii organismice. Prin asta el in{elege c[ toate experien{elevie{ii sunt
oamenii le
pe
care
termeniia cit de bine servesctendin{ei de actualrzatc.Acele experien{e
pi
de dorit 9i sunt
percepca promovAnd sau facilitAnd actualizareasunt vdzute ca bune
sunt
evaluateca valoare pozitiva. Acele experien{eperceputeca impidicdnd actualizarea,
experien{elc
cE
pentru
percep{iiie
comportamentul
influen{a
vor
considerateca nedoiite.
vor fi cdutate
consideratcde nedorit vor fi evitate, in tirnp de acelea consideratcde dorit
pentrua se putearepetacit mai desposibil'

Lumea experenfialn
cdmpui de
Rogers a fost preocupat de mediul in care o pcrsoand ac{ioneazd de
Oamenii
persoan[acea
mult
<le
atdt
azd
referinf6sau contextul individului, care influenle
impofiantc,
altele
banale,
unele
suntexpuqi la o mullime de sursede stimulare din nrediu
la acestemultiple
uneleamenin{6toare,altele recompcnsatoare.Cum percepemqi reac{iondm
fafeteale mediului?
persoaneil
Rogersrf,spundela aceastaintrebare spun6ndcd realitateamediului unei
nu coincidd cu
reprezintdmodul cum ea percepe acel mediu. Pcrcep{ia cuiva poate sb
de modul in
diferit
foarte
putem
realitdlii
ale
percepeanumite aspecte
realitateaobiectivd.
total
intr-o.lumind
student
careo face altcineva, (poti obseruacomportamentulunui coleg
timpul
cu
pot
schimba
diferitd fa{b de cea a bunicilor sdi de 80 <ieani. Percep{iilenoastre se

140

gi in func{ie de diferite circumstanfe. Propria ta perceptie a colegului student se poate

schimbadrastic cdnd vei avea 80 de ani).
Opinia cb percep{iaare un caractersubiectiv esteveche,nefiind original[ la Rogers,
Contribu{ia importantdpe care o aduce el constdin ideea c5 realitateaunei persoaneesteo
problemd strict personaldgi poate fi cunoscutd,in sens complet, numai de c6tre subiectul
insupi.
Lumea experienfiald a unei persoane include nu numai experienfele prezentului
imediat de care persoanaeste congtientd, ci gi to{i stimul ii de care nu este conqtient[,
amintirile experi-enfelor trecute, care at6ta timp cdt sunt active, influenleazd percep{iile
actualeale persoanei.
Deoarecetendin{a de actualizare a copilului la nivelele mai inalte de dezvoltare,
lumea lui experenliali se extinde. Copilul este supus la din ce in ce mai multe surse de
stimulare qi comportamentul lui se refer[ la aceqti stimuli a$a cum sunt ei percepuli
subiectiv.
Experienfele se combind pentru a forma cAmpul experenlial, care constituie
imaginea personal5a subiectului despre lume. Experienfeleindividului capltd o importan{a
major6, pentru cd nu exist6, pAnS la urmd, alt criteriu pe baza c6ruia sb facem enunfuri,
judecali gi sa ne comportbm. Rogers scria: ,,Experienfaeste, pentru mine, cea mai mare
autoritate.Piatra de incercare a validitd{ii este propria mea experien!6".Nivelele inalte ale
dezvoltdrii accentueazdgi defincsc lumea experenfialda cuiva gi conduc la formarea euiui,
aspectcentral in teoria personalitSliila Rogers.

Dacb mama nu-i

dezvoltarea eului este i
comportament ca o dezaP
situalia apare foarte frecv
str5duiascd,in schimb,Pen
s6 simtd suficientd dra
comportamentesPecificeP
Aceast[ staresau,
faptul cf, dragosteamame
este indreptatd in mod grat
Un asPectimPorta
Datoritb imPortan
foarte sensibili la atitudin
primim de la alfii (aProba
propriu. Prin prisma ace
rezultat, imaginea pozitiv
decdt de la al1ii. Aceast[
nevoie la fel de puternicd
autoevaluareareprezintdat

Dezvoltarea Eului

Evolutia de la eve
evaluativ6.
Am spus cd cva
copilului fbrd condifii
condilion atbr eprezinta oPt
De obicci,Pbrin{
Anumite comportamcntei
nu primesc afecfiuneqi a
aprobarea parinlilor deP
recompensatiar alteorinu
Dacb mama.de c
obiect, copilul se va deza
judecati au devenit Perso
mama. Copilul se iubeqte
Altfel, eul incepesafuncl
Mai mult, coPilu
doar in anumite condilii.
vad6 ca meritdnd saunu c
Copiii carc nu B
atitudini, indifcrentcat dc
pentru c5 trebuiesa-;ijud
s5 se dezvolte total sausi
penlru cb trebuie sdtrdias

Atunci cdnd un copil iqi dezvolti un c6mp experien{ialmai complex, ca rezultat al

mai multor interacliuni cu alli oameni, o parte a experien{eisale devine dilbrentiatd de rest.
Accastdparte noud qi separatdeste definitd prin termeni ca ,,eu,pe mine" qi ,,euinsumi" 9i
reprezinti conceptulde eu, care implic6 distingereadintre ceeace estedirect gi nemijlocit o
partedin noi gi ceeace esteextern.
Conceptulde eu rcprezinth gi imagineaunei persoanedespreceeace este,ar putea fi
sauar dori sb fie .
Rogers spune cd eul este un pattern consistentde trbsdturi, un tot organizat.Toate
aspecteleposibile ale eului tind spre consisten{a.De exemplu,cineva care se considerda nu
aveanici un sentimentagresiv fala de altii, nu exprimd nici o nevoie de agrcsiune,cel pulin
nu ?ntr-o manieri evidentd gi directd. intregul comportament trebuie sd fie in acord cu
conceptuldc cu.
Evaluarea pozitivil
Pe misur6 ce se dezvoltd, copilul iqi formeazdo nevoie de ceeace Rogers numegte
evaluarepozitivd. Aceastbnevoie este,probabil, invS{atd,degi Rogers crede ci sursaei este
ncclar6. Inndscutdsau inv6{at6,nevoia de evaluarepozitiv6 estepermanentbqi persistentdgi
se gdseqtein toate fiin{ele umane. Cum spune gi numele, evaluareapozitivd include nevoia
de acceptare,dragoste;i aprobaredin partea altor oameni, mai ales din parteamamci. Este
,.satisfrcdtor" sd primegti o evaluare pozitiva gi o dezamdgire s5 nu o primegti.
Comportamentulcopilului e ghidat de cantitateade afec{iunepe care o primeqte.

r4l

Daci mama nu-i de o evaluare pozitivd, tendin{a copilului spre actualizare gi

dezvoltarea eului este ingreunatf,. Copiii percep dezaprobarea mamei fa[6 de un
comportamentca o dezaprobarea tuturor comportamentelor gi aspectelor legate de ei. DacE
situalia apare foarte frecvent, copilul tinde s5 se impotriveascd actualizdrii eului si s[ se
str[duiascd,in schimb,pentru a-gi asigura o evaluarepozitivS. In mod ideal, copilul ar trebui
sd simtd suficientb dragoste, acceptare gi aprobare in general, chiar dacd unele
comportamentespecificepot fi dezaprobate.
Aceast[ stare sau condilie este numitE evaluare pozitivd necondilionatd gi, implicI
faptul cb dragosteamamei pentru copil nu depinde de modul cum se comportd aceasta,ci
esteindreptatdin mod gratuit gi in intregime asupracopilului ca persoanb.
Un aspectimportant al nevoii de evaluarepozitivE estenatura ei reciprocd.
Datoritd importanfei satisfacerii acesteinevoi, mai ales in copildrie, oamenii devin
foarte sensibili la atitudinile gi comportamentul altora. in lumina feedback-ului pe care il
primim de la alfii (aprobareasau dezaprobarealor), ne dezvoltbm conceptul cu privire la eul
propriu. Prin prisma acestui concept de eu, incepem sd analizSm atitudinile altora. Ca
rezultat,imaginea pozitivd incepe sd ac{ioneze gradat, mai mult din interiorul persoanei
decdtde la allii. Aceastd condilie este numitd de Rogers auto-evaluare.Aceasta devine o
nevoiela fel de puternici ca qi nevoia de evaluare pozitivd de la al1ii, gi ceea ce satisface
reprezintdaceleaqicondifii care produc evaluareapozitiv[ generatl de ceilaltri.
autoevaluarea
Condifiile evaluirii

Evolu{ia de la evaluare la autoevaluarepozitivb formeazb super-ego-ulca instanfd

evaluativ6.
Am spus cd evaluarea pozitivS necondilionatd implicd dragoste gi acceptare a
copilului ftrd condilii - independente de comportamentul lui. Evaluarea pozitivd
condifi on atbr eprezint[ opusul.
De obicei, pirinlii nu reac{ioneazdla tot ceeace face copilul cu o atitudine pozitivd.
Anumite comportamenteii enerveazdsauii plictisesc qi pentru acele comportamentecopiii
nu primesc afecliune gi aprobare, ci exact opusul. $i aga, copilul inva{E c5 afec{iuneagi
aprobareapdrinlilor depind de modul cum se comporti. Copilul vede Q6, uneori, este
iar alteori nu.
recompensat
Dac6 mama, de exemplu, exprimd dezaprobareori de cdte ori un copil ddrdmd un
obiect,copilul se va dezaprobape sine pentru acest comportament.Standardeleexterne de
judecatdau devenit personaleqi copilul, intr-un fbl, se pedepseqtesingur, &$ocum ii fEcea
mama.Copilul se iubegtenumai cdnd se comport6intr-un mod apreciatca aprobatde mamd.
Altfel, eul incepe sa frrnc{ionezeca inlocuitor al mamei.
Mai mult, copilui dezvoltb gi criterii interne de evaluare,consider6ndu-seca valoros
doarin anumite condifii. Av6nd deja interiorizate normale phrin{ilor, copilul incepe sd se
vaddca rneritAndsaunu ceva,in acord cu criteriile definite de p[rin{i.
Copiii care nu ajung la acest punct incep sd evite anumite comportamente 9i
atitudini,indiferent cdt de satisfbcdtoarepot fi ele. Ei nu mai pot funcliona in libertatetotal5
pentrucd trebuie sd-gijudece gi si-qi cdntlreascdcomportamentulgi sunt, astfel, impiedicati
ia r. dezvolte total sau sd se autoactualizeze.Asemeneacopii igi inhib[ propria dezvoltare,,
oentrucd trebuie si trdiasc[ in limitele autoevalu6riiinteriorizate.

t42

Anxietatea
Mai mult, nu numai cd un copil trebuie s6-qi inhibe anumite comportamente,dar
trebuie sd reprime conqtientizareaanumitor percep{ii din cdmpul experen{ial sau si le
distorsioneze.Aici se dezvoltd ceeace Rogersnumegteincongruenfdintre conceptulde eu gi
anumite aspecteale experien{ei individuale. Acele experien{ece sunt incongruentecu eul
servescca o sursi de ameninlareqi, de obicei, sunt trdite ca o formd de anxietatc.
Ca rezultat al inclinaliei c6tre anumite experienfe,cineva nu mai este sincer - gi
poate chiar deveniinstrdinat de sine insugi.
Experienlele sunt evaluate gi acceptate sau refuzate nu in mdsura in care pot
contribui la actualizareacompletd a eului, ci, mai degrabd,in termenii evalu[rii pozitive pe
careo vor aduce.
in acord cu Rogers, nivelul reglbrii psihologice a unei persoane, gradul de
normalitate,esteo funcfie a gradului de congruen{dsaucompatibilitatea eului cu experien}a.
psihic sunt capabilesd se perceapdgi sb-giperceapdmediul incluzdnd
Persoanelesdnbtoase
ceilalli oameni, a$acum sunt ei. Ei sunt dcschiqituturor experienfelor,pentru cd nici una nu
le amenin{6conceptul de cu. Nici o parte a experien{eilor nu trebuie apbratdimpotriva a
ceva prin negaresau distorsionare,pentru ci ei nu au invdiat nici o conditriede evaluarein
copilSrie.Ei au o evaluarepozitivd, inconptientbqi sunt liberi sd incerce toatc experienfele,
sa-gi dezvolte toate fo4ele eului, sd foloseascdtoate poten{ialele lor. Cu alte cuvinte, sunt
liberi sd devini auto-actuahza\i - sd evolueze pentru a deveni o persoand complet
func{ionald.
Caracteristicile persoanei autoactualizate
Persoanaactualizatl este produsul final gi dezirabil al dezvoltdrii psihologice gi al
evolu{ieisociale,dup[ Rogers.
a) Prima caracteristicb a persoanei auto-actualizateeste constierrtizareatuturor
experienle lor. Nici o expericnfd nu este indepdrtatb,distorsionat6sau negatbin vreun fel;
toatc trec prin eu. Nu este implicatd ap6rarea'pentru cd nu este nimic impotriva cdruia sd te
aperi; nu exist[ arneninldripentru conceptulde eu al individului. Persoanaestedeschisdla
orice sentimentepozitive, cum ar fi curajui sau tandrelea,sau negative,ca teama qi durerea,
O asemencapersoandeste mult mai emolionald in sensul cd nu experimenteazildoar o arie
larghde emo{ii pozitive gi negative,dar le gi trdiegtemai intensdcc6to persoandpasivd.
b) O a doua caracteristicb a pcrsoanei complet funcfionale este tendinlei saLt
abilitatea ele a trdi completSiplenar in orice moment.Fiecaremoment esteprivit ca nou 9i
proasplt, sau,cel pufin, are poten{ialul necesarpentru a fi privit astfel.Nu poate fi prezis sau
anticipat fiecaremoment, ci estetrdit din plin, participdnd,mai deE'abb,dec6tobservAnd.
Nu exist[ rigiditate, organizare., constr6ngere sau structur[ impus[ asupra
experien{ci. La omul bolnav, toatb experien{aeste otganrzatdgi distorsionat6pentru a se
potrivi eu prejudecdfilestructurateale cuiva.
c) A treia caracteristicda personalitd{iipersoaneiautoactualizateeste tncredereain
propriul organisnt, sau in trdirea proprie 6i nu fn judecdlile altora sau in codul social.
Rogers scrie: ,.Corrportareadupd cum te sim{i este un ghid demn de incredere pentnr un

r43

comportament satisfrcdtor"
complet datele din intele
congruente eu conceptulde
Decizia finald cu
dintr-o evaluare a tuturor
evaludri (datorit[ congruen
mai mult emofionalddecAt

d) A Patra carac
simt libere sE se miqte in c
rez;trltat,trdiesc un sentime
depinde de ac{iunile lor I
oameni.Ei nu se simt cons
Nu merg pe un singurdrun

Rogers crede cd P
adapta{iv, chiar dac[ cond
sentimentul spontaneitdlii
noi incerc[ri. Ea nu arenev
Rogers subliniazd
potrivitc pentru a descric
sentimente doar in anuff
,,stimulat'o,,,itnbogAtit"
Este dificil sd fii o
incordare gi folosirea tutu
dea trii.
Rogers nu folos
personalitaterigidd gi sta
aut
aspectfinit". Persoana
s6-qi actuahzezetoate Pote
caracteristicile spontancit
lmal

Metoda umanist[,
naturii umane diferit[ fafa
determinism.pozilialui Rc
Fiinlele umane destin. Nici un aspectal Pe
Asupra probleme
tendinla de a deveniauto
mult de social gi mai Pu{
anume importan{[ in dezv
qi mai importante.Sentim
decdt ceeace ni s-aintAm
ScoPul ultim qi nt
autoactualizatd.

comportamentsatisftcdtor". Prin aceastanu se sugereazdcb persoanaauto-actualizatdignor[

complet datele din intelectul sdu sau al altora, ci doar cd experien{ele de via{6 sunt
congruenteeu conceptulde eu.
Decizia finalE cu privire la cum sd te compor{i intr-o situa{ie particulard rezultd
a tuturor datelor experien{iale. Persoananu este conqtient6 de astfel de
evaluare
dintr-o
(datoritl
congruenfei dintre eu gi experien{6) qi decizia pare a fi intuitivd. Ea pare
evalu6ri
maimult emofionalddec6t intelectuald.
d) A patra caracteristicdeste sentimentul libertdlii. Persoaneleautoactualizatese
simtlibere si se migte in orice direc{ie doritS, s5 aleagdfrrd constrdngeresau inhibi{ie. Ca
rezultat,trbiesc un sentimentde putere persoanldasupravielii lor, pentru cd gtiu ca viitorul
depindede acfiunile lor gi nu este determinat de circumstanle, evenimente trecute, altri
oameni.Ei nu se simt constrdngi de al{ii, sau de ei ingiqi, sI se comporte intr-un fel sau altul.
Nu merg pe un singur drum.
Rogers crede c[ personalitatea actualizatd este foarte creativ[, trdind constructiv
adapta{iv,chiar dacb condiliile de mediu se pot schimba: Legat de aceastbcreativitate este
seniimentulspontaneitafii.Persoanase poate adaptaflexibil gi poate cduta experien{enoi gi
noiincercdri.Eanu are nevoie de posibilitateade a prognozasau de securitateinterioar[.
Rogers subliniaz6 cd adjectivele ca ,,fericit", ,,bucuros" sau ,,mul1umit" nu sunt
potrivite pentru a descrie persoana aiitoactiializatd, pentru cf, o persoandar avea aceste
ientimente doar in anumite momente. Termenii mult mai potrivitri ar fi: ,,implinit",
,,imbog6tit"',,.plin de sens".
,,stimulat",
Este dificil sd fii o persoandauto-actulizatia,pentru c5 asta implicd testare,creqtere,
incordarer;i folosirea tuturor potcnfialitalilor. Mai precis, aiitoactualizareaimplicd curajul
deatrdi.
Rogers nu folosegte cuvdntul ,oactualizat" ca atare, pentru cd ar implica o
rigidd gi static6.Rogers descrie actualizareaca pe ,,o direcfie, nu ca pe un
personalitate
aspectfinit". Persoanaauto-actualizathse schimbd continuu gi crcqtemereu, dupd cum tinde
s6-giactuayzezetoatepoten{ialurile.Dacd o asemeneacregteree$ueaz5,persoanai$i pierde
spontancitd$i,flexibilitdfii gi deschidereacdtrenoi experien{e.
caracteristicile
lmaginea lui Rogers asupra naturii umane
Metoda umanist[, in general,qi teoria lui Rogersin particular descrieo imagine a
naturii umane diferitd fa{i de multe ale altor teoreticieni. Asupra problemei vointd liberbdeterminism,pozilia lui Rogersesteclar6'
Fiinlele umane - cel pulin cele autoac.tualizatesunt libere sd-qi c,reezepropriul
destin.Nici un aspectal personalitdtiilor nu estedeterminatpentru ei.
Asupra problemci naturd-educalie,Rogers acordb importanlI rolului mediului. Deqi
tendinlade a dweni auto-actualizateste innSscutd,procesul actualizhni este influenfat mai
mult de social gi mai pulin de biologic. Rogers vede influen{ele din copildrie ca avind o
anumeimportan![ in dezvoltareapersonalitilii dar spune c6 experienlelede mai tdrziu sunt
qi mai importante. Sentimentelenoastre prezente sunt vitale pentru personalitate,mai mult
decAtceeace ni s-a intdmplat in copilirie.
Scopul ultim gi necesarin via{6, in teoria lui Rogers, este de a deveni o persoand
autoactualtzatd.

144

O teorie a personahtdtiice dd oamenilor abilitatea,motiva{ia gi responsabilitateade a

in{elegeqi de a evalua,vede oamenii intr-o lumind optimistd gi pozitiv6.
Fiinlele umane nu sunt, in imaginea lui Rogers,dominate de conflicte cu ele insele
sau cu societatealor qi nu sunt condusede forte instinctiv biologice, de evenimentecare au
ap6rutin primii 5 ani de viajb. Evolufia oamenilor estc intotdeaunaprogresivd,mai degrab6,
decdtregresivd,qi orientatdcdtre creqterenu cdtre stagnare.
Perturbdrile emo{ionale ed, de pildd, stagnareagi regresia exist6, dar ele sunt
excepfii nu reguli. Oamenii sunt capabili sd treacl peste acesteregresii gi perturbdri prin
terapiacentratdpe persoan6,folosindu-gi resurseleinterioare.
De vreme ce indivizii sunt vdzufi in asemeneatermeni pozitivi, urmeazd cd
societateaeste consideratbin aceeaqilumind. Ceea ce este compatibil cu dezvoltarea qi
actualizareaunui individ, este egal compatibilI cu dezvoltarea acelora cu care individul
interactioneazl. De tendinla inndscutd de a-si dezvolta complet poten{ialul, de a deveni o
persoanScomplet func{ionald,benefi ciazdnu numai individul, dar gi societalea.Dezvoltarea
socialb trmeazd aclualizbrii membrilor individuali ai unei culturi.
in concluzie, este nonnal qi inevitabil pentru o fiinfa umand sE creasc6,sd se migte
inainte, s5 fie congtientdde sine, sd faciliteze gi s5 contribuie la propria creqtere.

TBORIA PER

A. Maslow este
behaviorismul,cAt gi psih
mai rdu in om (nevrozele
stdrile afectivebeneficecu
Maslow spunea:
conduce doar la o psiho
umanSneludndin conside
Studiul celor mai r
distinctivil ceamai pregna
repede aleargdun om tret
pentru a determinanivelul
Teoria personalit
biografi ile unor personali
lor niqte tendinle instinct
valorifi careapropriilor dis
Motiva

Maslow afirm[ c[
direcfioneazd comportar
Comportamentelepusein
dobindit gi variazd de la
ierarhic. O trebuin{d dc
trebuin{ele dc nivel inferi
tldrndndd sau amenin{atan
apartenen{dsauceade dra
iar dacdqi accstcasuntsat

Trebuin{ade ac
Trebuinti de stimd
Trebuinle dc apar
Trebuintede secu
Trebuinfefiziolog

Oamenii nu suntt
trebuin![ fiind dominant[,
fiziologicc, ci va cbutastin
Cu toatc acestcai
recesiuneeconomicaqi pe
fiziologice revin pe prin
puternice.

r45

TEORIA PERSONALITATII LA ABRAHAM MASLOW

A. Maslow este tot un reprezentant al psihologiei umaniste. A criticat atlfi
behaviorismul,cat gi psihanaliza,mai ales concep{ialui Freud. Studiind numai ceea ce era
mai rdu in om (nevrozele qi psihozele) psihologia apar(in6ndacestor qcoli a ignorat toate
$drileafectivebeneficecum ar fi: fericirea, mul{umirea, satisfacfiasau paccaspiritului.
Maslow spunea: ,,studiul unor specimene handicapate, imature, bolnave poate
conducedoar la o psihologie handicapatS".Ea aratd cb psihologii au subestimatnatura
uman6neludndin considerareexemplarelecele mai creative,mai mature gi mai sdnStoase.
Studiul celor mai reprezentativepersonalit[li ale speciei umane reprezintdtrSsdtura
distinctivacea mai pregnantda teoriei personalitbtii la Maslow. Dacd vrei sd studiezi cdt de
repedealeargdun om trebuie sb-i studiezi pe cei mai buni alergdtori, nu pe cei mediocri,
pentrua determinanivelul cel mai inalt al poten{ialului uman.
Teoria personalitdlii la Maslow este de fapt o teorie a motivafiei. El a studiat
biografiileunor personalita{imarcante;i a ajuns la concluzia cd oamenii poseddin interiorul
lor nigte tenilin{e instinctive spre creqtere,dezvoltarc qi autoactualizare,mai precis spre
propriilor disponibilitdfi.
valorificarea
Motivafie Ei personalitate: Ierarhia trebuinfelor
Maslow afirmb cd omul poseda un numdr de trebuinfe inniscute care activeazd qi
direc{ioneazd comportarnentul subiectului. Trebuin{ele au un caracter instinctiv.
Comportamentelepuse in acliune pentru a satisfacerespectiveletrebuin{e au un caracter
dobanOitgi variazl de la un individ la altul. Aceste trebuin{e universale sunt organizate
ierarhic.O trebuinld de nivel superior nu este activatb panf, cind nu sunt satisftcute
trebuin{elede nivel inferior (sa fie satisfrcute mdcar parlial). Astfel, de pildd, o persoand
fllm6ndd sau amenin{at[ nu va simli nevoia de apartenen]dsau de dragoste.Cdnd ncvoia de
apartenen{[sau cea de dragostesunt satisl]cute, omul poate simli ncvoia de stiml 9i respcct,
iardacdqi acesteasunt satisfrcute,va fi pusd in funcfiune nevoia de autoactualizare.
Trcbuin@de actualizare
Trebuin{dde stim6: dqla sine insusi $i de la altii
Trebuinle dc apartenen{dqi dragoste
ordine. stabilitate.
Trebuin{ede securitatesigurantS._
Trebuinfefiziologice:hran6.ap6, sex.
Oamenii nu sunt motiva{i de toate acestetrebuin{e in acelaqi timp, doar o singurf,
trebuinli fiind dominanti. De pildd, o femeie de afaceri nu va mai fi dominatd de trebuin{e
fiziologice,ci va cdutastima qi auto-actualizarea.
Cu toate acesteaierarhia trebuinfelor poate fi r[sturnat6: astfel, dacd se produce o
economicd;i persoanaigi pierde serviciul gi isi cheltuieqteeconomiile, trebuin{elc
recesiune
frziologice revin pe primul loc. Trebuin{ele cu pozilie inferioard in ierarhie sunt mai
putemice.

r46

C aracteristicile trebuinf elor

Trebuin{elesuperioareapar mai tdrziu in cursul evolufiei speciei;toate fiin{ele vii au
nevoie de hrand gi ap6, dar, numai omul are nevoie de autoactualizare,de a qti, de a intelege.
Cu cdt o trebuinfd este mai inalta, cu atdtea este mai umanb.
Trebuin{ele superioareapar mai t?trziuin evolufia individului: trebuinlele biologice
apar in copildrie, cele de apartenen{dqi stiml, in adolescenfd,iar cele de autoactualizare,la
mijlocul viefii.
Cu cdt trebuinfele sunt mai sus in ierarhie, cu atdt mai pufin importante sunt pentru
supraviefuire, satisfacerea lor putdnd sI fie amAnat[. Nesatisfacerea unor trebuinle
superioarenu produce o crrzd atit de puternic6 a$acum se intdmplb in cantl nesatisfacerii
trebuinfele inferioare sunt numite de Maslow
trebuin{elor inferioare. Din acest motiv
de
deficit".
trebuinle
,,
Deqi sunt mai pu{in necesarepentru supravie(uire,trebuin{elesuperioarecontribuie
la r6ndul lor la supravie{uire gi dezvoltare. Astfel, satisfacereaunor trebuinfe de nivel
superior conduce la o viafl mai 1ung6,la o mai bun6 stare de s[n6tate gi, in general la
creqtereaeficienlei biologice a persoanei. Din acest motiv trebuinfele superioare sunt
denumite,,trebuinle de creqtere"sau ,,irebuinle ale eu-lui".
Satisfacereatrebuin{elor superioareestebeneficdnu numai sub aspectbioiogic, ci gi
psihologic, pentru cd produceo pace mai profundd gi dd un sentimentde implinire a vie{ii.
Satisfacerea trebuin{elor superioare are nevoie de indeplinirea mai multor
precondilii complexe, comparativ cu trebuin{ele inferioare. Astfel, de pildd, trebuinfa de
autoactualizarepune condilia ca toate celelaltetrebuin{e sd fie satisfbcute gi implic[ nigtc
comportamentemai sofisticatcdecdtcele orientatein direc{iaprocurbrii hranei.
Satisfacereatrebuin{elor superioare implic6, de asemenea,condilii exteme mai
este
bune: sociale,economice,politice. Astfel, de pild6, pentru trebuin{ade autoactualizare
neccsar[o mai mare libertatede expresie.
O trebuinfd nu trebuie sa fie total $i pe deplin satisfbcutI, inainte ca o alt5 trebuin{d
din ierarhie sd-qi fac6 simfitd prezen{6. Maslorv vorbegte despre aqa-numita satisfacere
parjiald.Astfel, de pi1d5,el d[ exemplul ipotetic al unui individ care qi-a satisfrcutnevoile
fiziologice in proportie de 85oA,cele de securitate,in proporfie de 70o/o,cele de dragostepi
cele de stimd 4A% qi cele de autoactualizarein proporfie de l0%.
apaftenen\A5Ao/o,
I. Trebuinlele fiziologice
Sunt irebuinfelede hran5, ap6, somn gi sex.
Sunt cele mai puternice trebuin{e Ei sunt capabile sb blocheze total manifestarea
celorlaltetrebuinle.
O trebuinld care este satisfdcutd nu ntai reprezintd a trebuintd Si .ioacd mt rol
minirualfu via{a omului.
II. Trebuinlele de securitate
Maslow este de pdrere cb trebuinlele de securitateau o importan{d deosebitdpentru
copii qi pentruadullii nevrotici.
Subiecfii normali si-au satisfrcut bine acestetrebuinfe.
Ele implic6: nevoia de siguran!6,stabilitate"protec{ie,structurare,ordine qi absenla
fricii gi anxietbfii.

t47

Maslow subliniaz
copii. Copilului trebuiesd
acestale poateface fa{a.
La fel, un adult ne
la el nevoia de securitatee
noul gi igi organizeazdex
rutine rigide).
Maslow subliniaz
au totuqi nevoie de un anu
necunoscutului"ordineaha
la normali, spredeosebire

III. Trebainle de t
Acesteapot fi sati
?n general,prin intermedi
unei anumitepozilii intr-u
Maslow nu confu
poate fi un mod de exprim
Egeculsatisfacer
fundamentaleale dezadap

IV. Trebainlele de
Implicd nevoia dr
personal6),cat gi din parl
social,faima etc.
r Nevoiade - auto
r Stirndqi respec,
Satisfacerea
trebu
adecvat. Drept rezultat e
existenlei.
Atunci c6nd autos
Maslow subliniazi cd aut
realistd a propriilor posib
sa fie acordatepe merit.

V. Trebuinlu de at
Se referd la reali
umane. Omul trebuiesa d
trebuin{e sunt satisfbcu
nemullumit6.
Autoactualtzarea
gtiinlificd sau politic[. Ast
lucru esteautoactualizatd
Autoactuabzarea1
rcstric{iile impuse de cult

Maslow subliniazd cd lipsa structurdrii mediului inconjur[tor produce anxietate la

copii. Copilului trebuie sb i se "acorde libertate, dar numai in limitele unor situa{ii cdrora
acestale poate face fa{l.
La fel, un adult nevrotic are o mare nevoie de structurdgi ordine in mediu pentru cd
la el nevoia de securitateesteincfl dominantd.Nevroticul are tendinfa compulsivd de a evita
noul gi igi organrzeazbexistenfaastfel incdt ea s[ fie cAt mai predictibild (se conducedup[
rutinerigide).
Maslow subliniazd cd deqi oamenii normali gi-au satisfrcut acestetrebuin{e,ei mai
autotuqi nevoie de un anumit grad de securitate.Majoritatea oamenilor prefer5 prediciibitul
necunoscutului,ordineahaosului, un loc de muncd sigur unuia care presupuneaventura.Dar,
la normali, spre deosebirede nevrotici, nevoia de securitatenu are un caractercompulsiv.
III. Trebuinle de upartenenld Si drugoste
Acesteapot fi satisfrcutein mai multe moduri: prin rela{ii afectuoasecu al{i oameni
in general,prin intermediul relafiei cu o anumitb persoan6(iubit, prieten) sau prin ocuparea
uneianumitepozilii intr-un gnip sau in societate.
Maslow nu confunda iubirea cu sexul, dar recunoagtefaptul cd activitatea sexualb
poatefi un mod de exprimareanevoii de dragoste.
Eqecul satisfaceriitrebuinlei de dragostereprezintS,dupd Maslow una din cauzele
fundamentaleale dezadaptdriiin societateaoccidentald.
IV. Trebuinlele de stimd
Implicl nevoia de respect din partea propriei persoane (sentimente de valoare
personald),cat gi din partea celorial{i, sub forma trebuin{ei de statut, recunoaqtere,succes
social,faima etc.
r Nevoia de - autostimb;
o Stirndgi respectdin parteacelorlalli.
trebuin{eide autos';im6il face pe individ sd se simtd puternic,valorosqi
Satisfacerea
adecvat.Drept rezultat el devine mai competent gi rnai productiv in toate domcniile
existentei.
Atunci cfind autostima lipsegte,subiectul se simte inferior, neajutorat qi descurajat.
Maslow subliniazd c,a autostima pcntru a fi eficientS, trebuie sb se bazeze pe aprecierea
realistda propriilor posibihtati. in acelaqitirnp, prestigiul, statutul gi buna reputalietrebuie
s[ fie acordatepe merit.
V, Trebuinlu de autoactualizure
Se referd la reahzareadeplind a tuturor posibilitalilor qi disponibilitdtilor fiin{ei
umane.Omul trebuie sa devinb ceea ce poate deveni in plan poten{ial; chiar dacd celelalte
trebuinle sunt satisfbcute, persoana care nu este autoactualizatd,va fi nelinigtitd qi
nemullumitS.
Autoactu alizarea poate imbrdca multiple forme, nu doar realizarea artistic6,
gtiinlific6sau politica. Astfel, o femeie care igi creptebine copiii qi estemultrumitdde acest
lucruesteautoactualizatd.
Autoactua\zarea presupune indeplinirea mai multor condilii: libertatea fa16 de
restric{iileimpuse de culturd sau de sine insugi, faptul ca persoana sd nu fie distrasd de

14tt

satisfacereatrebuin{elorde nivel inferior, persoanatrebuie s5 se autocunoascdbine, sI aib6 o

apreciererealist[ a puterilor gi slbbiciunilor sale,a aptitudinilor gi abilitd{ilor sale.
Trebuin(ele de canoaqtere gi inlelegere: O ierarhie secundard
Maslow se referi gi la un alt set de trebuinfe umane, trebuin{ele de cunoaqtereqi
inlelegere, pe care nu le plaseazdin cadrul piramidei sale. E[ considerd cd nevoia de
in{elegeregi curiozitateaau, la rdndul lor un caracterinniscut.
Argumente in favoarea existen{ei acestortrebuinte:
1) Studiile de laborator au ardtat cb animalele iqi exploreazdmediul frrd alt motiv
decdtcuriozitatea;
2) Istoria,,a ardtatcd unii oameni ;i-au riscat via{a in interesulcunoaqterii;
3) Studiile au ardtatcd mul{i adul{i s[nltoqi gi maturi sunt puternic atragi de nou qi
necunoscut;
4) Maslow a intdlnit in practica sa clinic[ mul{i adulli sdnbtoqicare sufereaude
plictiseal5 datoritd existen{eilor monotone. Aceqtia s-au simfit mult mai bine cdnd
au fost implicafi in activitdli intelectualecu caracterprovocativ.
Maslow sublinia faptul cd interesele de cunoaqtereincep sd se manifeste spre
sfdrgitulvdrstei sugaruluigi la inceputul copildriei timpurii.
Maslow este de pdrere cb acestetrebuin{e fotmeazd o ierarhie separatE:nevoia de
cunoagtereestemai puternic6dec6tnevoia de a in{elege.
intre cele doud ierarhii de trebuin{e existb o interac{iune reciproc[. Astfel, cste
imposibil m un subiect sd devind autoactualizat dacd trebuinfele sale de cunoaqtcresau
inlelegerenu sunt satisfEcute.
Maslow arctdcd existd gi excep{ii de la ierarhia trebuinlelor: astfel, oamenii care sau dedicat unei catJzecu preful vie{ii qi-au negat trebuin{ele fiziologice sau pe cele dc
securitate.
Metamotiva{iile
in urma stucliului asuprapersoaneiautoactualizate,Maslow ajungc la concluzia cd
acestea sunt conduse de ceea ce el numea metamotivatii. El afirma cd persoana
autoactualtzatdnuse strdduiegtesb obtin[ ceva ci evolueazd.
Persoanelela care func{ioneazdmetamotivalii le nu lupt6 pentru reducereaunor
deficien{eqi nu cauthsd rcducd nigtetensiuni,scopullor fiind sd-qitmbogdleascdexisten{a,
sd creascdtensiuneapsihici cdutdndnoul qi experien{elecu caracterprovocativ.
Maslow arath cd persoana autoactualizatdnu este motivatb in sens obignuit (s5
reducdo tensiune)ci in direc{iamaximizdrii propriului poten{ial.
Metamotivaliile reprezint6 mai curAnd moduri de a fi, decdt cdutarea9i atingerea
unor obiective.
Frustrarea atingerii metamotiva{ii lor produce. ceea ce Maslow numea
metapatologia.(Maslow, L967). in astfel de cazuri sursaimboln6virii psihice estemai pulin

Metamotiva{ii
Nevoia de
BunState

vdr

Frumuse{e

Unitate. in
tate
Dihotomie Transcen
Vivacitate

Unicitate

Perfectiune
Necesitate
nalit
Completitudine-fi

Justifie
Ordine
Simplitate

Bog[lie interioar5,tott
comprehensivitate

Ugurin{a(lipsade efor
Tendinlaludicb

Auto-sufici
Semnificatia

explicitdpentruindivid.

MetapatologiaI
fiintei umane.

149

Metamotivafii
Nevoia de adev[r
Bun[tate
Frumuse{e

Metapatologie
Neincredere.cinism scepticism
Ur5, repulsie,dezgust,tendin{ade a sebaza doar
pe sineinsugi.
Vulgaritate, nelinigte,lips[ de gust.

Unitate, integritate
Dihotomie - Transcendenp

Dezintegrare
Tendin{ade a gdndi in extreme(alb-negru).
O viziune simplist6asupraviefii.

Vivacitate

Robotizare. Sentimentul de determinare

totalS;lipsa emofiilor gi entuziasmului;
senza{iade gol interior.

Unicitate

individualitatrii;
sentimentului
Pierderea
euluipropriu.
pierdereasentimentului

Perfectiune
Necesitate
Completitudine-finalitate

Lips6 de speranti.
Haos.lips[ de predictibilitate.
lncompletitudine,incetareademersului de
orientaresprescop;lips5 de speran{a.

Justi{ie

Supdrare,cinism, neincredere,absenfalegii,
esoism
Insecuritate,pierdereasiguranfeigi
predictibilitltii, nevoiade a fi in gardl.

Ordine

Complexitateinutil6. Confuzie.
Pierdereaorientdrii.
Boglfie interioarl, totalitate, D epresie, st0njeneal6,pi erderea interesului
pentrulume.
comprehensivitate
Oboseald,incordare,ri gi d rtate,atitudine
Uqurin{a(lips[ de efot)
nefireasc6.
Depresie,lipsl de umor,lipsii de entuziasm,lipsa
Tendint6ludicd
de bucuriein via{d.
pe seamaaltor4.
A puneresponsabilitatea
Auto-suficientd
disperare.
de
sens,
Lipsa
Semnifica{ia
Simplitate

Metapatologiareprezintddiminuarea dezvoltdriiplenare a poten{ialitdlilor

fiinlei umane.

Caracteristicile persoanei autoactualizate

Maslow este de pdrere cd personalitalile autoactuahzatenu reprezint[ mai mult de
l% din populafie.Caracteristicileacestorasunt:
1.O percepere e/icientd ssapra reulitdEii.
Personalitateaautoaclualizataeste capabil[ sd perceapd lumea, inclusiv pe
ceilalf i oameniin mod clar pi obiectiv.Percep{iilelor nu suni distorsionatede teambsaude
anumitenevoi nesatisfacute.Nu au prejudecd{i9i idei preconcepute.
2.Se acceptdpe sine, pe ceilaltri gi tzuturu tn generul.
Personalitd{ile autoactualizateiqi admit punctele tari gi sldbiciunile 1dr6 a avea
tendinla de a distorsiona imaginea de sine ;i iard tendin{a de a sim{i o ruqine 9i o
culpabilitateexcesivereferitoarela egecurilegi imperfecfiunilesale.
3.Personalitatea autosctualizatd se csracterizeazdprin spontuneitate, sintplitute Si
nuluralele.
Comportamentulpersonalitdfii autoactuahzateeste deschis,direct, natural 9i nu este
bazat pe jocul de rol social.Personalitatea acttahzatd nu are nevoie s6-si ascundd
a
sentimenteiegi sd pretindd cI estealtcevadec6teste.Astfel de persoanesunt ele insele fl,ard
fi agresivesaurebele.
4.Concentrarepe probleme mai curfrnd decdtpe propriu persound,
PersonalitS{ileautoactualizateconsiderdcd au un sensin via{6, o anumiti datorie dc
indeplinit.Ele se dedicaunui scop.
PersonalitAtileautoactualizatenu se angajeazdin activitate pentru bani, glorie sau
putere, ci pcntru satisfacereametatrebuin{elor,pentru dezvoltareapropriilor posibilit[ti,
pentru actualizareadi sponibi I i tdfil or eului .
S.Nevoiu de intimitute Ei independenld,
Personalitetile autoactualizatenu numai cb sunt sdnitoase psihic qi pot supofta
izolareade ceilal1i,tbrd efectcpsihopatologice,ci chiar mai mult, ele au o anumitdnevoiede
izolareqi solitudinedec6tal{i oameni.
mai mult pe ei ingigi in satisfacereatrebuin{elor qi nu au o dependenf[
Ei se bazeaz,a
'1e
Datoriti independen{ei,acestepersoanepot pbrea la prima vedere
ceilal(i.
excesivd fald
mai reci si mai neprietenoasedegi nu aceastaeste inten{ia lor. Ei sunt pur 9i simplu mai
autonomi decat ceilalli oameni gi nu cautb cu orice pre{ sd oblin[ cdldurd gi sus{inerede la
ceilalli.
6.Pro spelinteapermanentd u evaludrilor.
Personalitd{iautoactualizateau capacitateade a percepe lumea inconjurdtoare cu
prospe{ime,mirare gi entuziasm. Ele vor fi capabile sd se entuziasmezede un risbrit de
soare,de o floare saude o simfonie.

15r

T,Trdireu aflor x
Personalit[{i auto
extremb - experiente asen
ego-ul estedepiqit in cadn
In timpul experi
hotdrdtd.

S.Interesesociale
La fel ca pi Adle
sunt capabili s[ trliascd se
atitudinea fratelui mai ma
aceqtiaii dezam6gesc).

9.Relalii interpers
Deqi cercul dc pri
sunt mult mai intenseqi m
admiratori.

10.Subiec{iiautoa
totdeaunaproducdtoride ,
originalitatea in toateasp
faptul cd ar puteafacegre

I l.Structura de ct
Ei acceptipe ceil
Ei sunt dispugisI asculte
persoanelecu o educa{ien

12. Rezistenlalu e
Personalita{ifoart
Ei independente.Drcpt re:
anumite linii de gandireq
ordinii socialeqi normelo
au
Personalitb{ile
pot
a
rcci, duri, ascungi.
conflicte sau incordari.D
firesc (sunt mai putin frec
l)acd trebuin{a de
toli oamenii autoactualiza
Un motiv ar fi c6
atdt ea este mai putin pu
inhibatdde condiliileosti
Astfel, de pi1d6
occidentah inhib6 tandre
in caztl in carecc
comportament,ceeace il ,

T.Trdirea unor experienle de vhd(ropeak experiences").

Personalitafi autoactualizate au momente de extaz intens, de fericire, de bucurie
extremd- experien{easemandtoarecu cele religioase. in cadrul unor astfel de experien{e
ego-ulestedepdgitin cadrul unei trdiri de tip transcendent.
in timpul experien{elor dc vdrf, persoana se considerd puternici, inctezdtoare,
hotirit6.
S.Interese sociale
La fel ca gi Adler, Maslovv consideri ci oamenii autoactualiza[i, s6ndtoqipsihic
suntcapabili sI trbiascbsentimentede simpatie gi empatie pentru omenire in general.Ei au
atitudin;a fratelui mai mare fa15 de ceilal{i oameni (continud s5-i simpatizeze chiar dacd
ii dezambgesc).
acegtia
9.Relulii interp ersonale mai intense.
Deqi cercul de prieteni ai oamenilor autoactualiza{inu este prea larg, prieteniile lor
suntmult mai intenseqi mai proftlnde decfit ale celorlal{i oameni. Frccvent ei au discipoli 9i
admiratori.
/0.Subieclii autoactualiza{isant muicrestivi decfrt restal populaliei, deqi ei nu sunt
totdeaunaproducdtori de opere artistice sau qtiin{ifice. Ei pun in evidenld inventivitatea 9i
originalitateain toate aspectelevielii lor. Sunt spontani, flexibili, deschiqi r;i nu se tem de
faptulcd ar putea face greqelisau cd ar putea face un lucru stupid.
I I.Stractura de caracter de tip democrutic.
Ei accept6pe ceilalfi gi nu claudovadade prejudecdlirasiale,religioasesau sociale.
Ei sunt dispugi s[ isculte qi sd inve{e de la oricine gi nu se poartd cu superioritatcfa{a de
persoanelecu o educa{iemai pu{in elevatS.
12. Rezistenla Ia enculturalie
personalita{ifoarte shndtoasesub aspectpsihic, sunt autonome,suficiente lor insele
gi sociale care le impun
;i independente.Drept rezultat ele pot rezista presiunilor culturale
mod deschis impotriva
in
nu
se
rdzvr.atesc
Ele
gi
anumitelinii de gan<lire comportament.
interioare.
lor
regulile
dupd
ordinii socialegi normelorculturale,dar se conduc
personalit6lile autoactualizateau qi ele imperfec{iunile 1or. Subieclii pot fi adesea
reci, rJuri, ascunqi,pot avea momente de indoiali sau teamd, ruqine sau culpa-bilitate,
conflicte sau incord[ri. Dar, astfel de trdiri, reprezintd excep{ii dc la conrportamentullor
firesc(sunt mai pu{in frecventegi au duratdmai scurtd decAtla personalit6lileobiqnuite).
Dac6 trebuinla de autoactualizareeste inniscut[, se pune problema de ce nu devin
toli oamenii autoactualizali.
Un motiv ar fi c6, cu cdt o trebuin{a se situeaz6mai sus in ierarhia trebuin{elor,cu
atdtea este mai pulin puternicd. Trebuinla de autoactualizarenefiind puternicd este uqor
inhibatade conditiile ostile de mediu.
Astfel, de pild6, Maslow d6 exemplul modului in care sex-rolurile din cultura
occidentabinhibf tandrelea9i sentimentalismulla baieli.
in caml in care copilul estehiperprotejat,el nu va putea pune in ac{iunenoi tipuri de
ceeace il va impiedicasd-qidezvoltenoi deprinderiEi abilititi.
comporramenr,

152

Un alt motiv pentru care autoactualizareapoate fi blocatd este ceea ce numeqte

Maslow ,,complexul lui lona". AceastainseamnbcE noi ne temem qi ne indoim de propriile
posibilit6{i gi capacitlfi. Ne temem, dar in acelagi timp ne sim{im provocafi de propriile
noastrecapacit6li.
AI treilea rnotiv pentru care sunt atdt de pufine persoane autoactualizateconstd in
faptul cd, drumul spre autoactualizarepresupunemult curaj. Chiar atunci cdnd trebuinlele
inlerioare au fost satisftcute, autoactualizarcapresupune efort, disciplind, autocontrol 9i
muncd intens6.
Din acest motiv pare mai comod sE ne men{inem acolo unde ne afl[m, decdt sb
cbutim mereu noi situalii cu caracterprovocativ.
A renunla la rutini, la siguranfd gi la ,,cf,ile bdtdtorite presupuneun mare act de
curaj.
Se pare cX experienfelecopilEriei sunt cruciale in inhibareasau stimulareatrebuinfer
de autoactualizare.Controlul excesiv 9i rutina impuse copilului, dar qi permisivitatea
excesiv[ pot reprezentafactori nocivi.
Maslow atrage aten{ia cb o libertate excesivd poate conduce la anxietate 9i
insecuritatela copil, ceeace va frdna dezvoltareaviitoare.
Linia coiecta const6,dupd Maslow, a acordacopilului libertate in anumite limite. in
acelagi timp el subliniazd rolul dragostci acordate copilului cAt gi satisfacerii nevoilor de
bazdin primii doi ani de viaf6 pentru a asigurapremiseletendin{ei spre autoactualizare.

153

TEORIA P

Teorialui Kelly r
timp foarte original[. Ac
utilizeazd conceptecum a
Kelly spunec6 tc
realitatea inconjur[toare
interne (un fel de grile)
subiectul reahzeaziapred
utllize azd aceste predic{ii
Teoria lui Kelly
nevrotici.
Kelly considera
c
teorii gi ipotezeqi apoi le
va rezista,dac[ nu teoria
Deci, oamenii,ca
prin intermediul cdrora
evenimentelor externe.
emofionaiitatesaupe car
Kelly arat[ cd oa
Aceast6 interpretarcsau
vedca lucrurile,,o structu
Aceste struchrri
colorate prin care o pen
lenti le lor fiecaresubie
Kellv defineqtec
incon-jurdtoare,
dc a cxp
Fiecareom emitc
datelorrcalitefiicu carec
Exemplu:S[ prc
baza observ arii condui
autoritar, ingdmfat,cu o
obsen'afii studentulelab
atentieprofesorului,proft
bibliotecd, citeqteartico
importan{a studiilor sale
Constructuls-a doveditr
respectivul profesorsauc
trebui s6 elaborezeo nou
Oamenii elabore
situalii, evenimentesaup
Repertoriulde cc
situatriisau persoanc.Ma
reelaboratepentrucI oan

TEORIA PERSONALITATII LA GEORGE KELLY

Teoria lui Kelly cu privire la constructelepersonaleesteo teorie recentd;i in aceiagi
timp foarte originald. Aceast[ teorie nu are nimic comun cu teoriile anterioaregi autorul nu
ttllizeazdconceptecum ar fi: ego, nevoie, tendin{5,stimul, reaclie, motivafie sauemofie.
Kelly spunecd to{i oamenii sunt capabili sd creezeconstructecognitive cu privire la
realitateainconjurltoare. Datele experien{ei sunt interpretate prin intermediul stnictiirilor
interne (un fel de grile) ale subiectului. Pe baza acestor structuri sau patternuri interne,
subiectul realizeazapredic{ii cu privire la obiecte, persoaneqi cu privire la sine-insugi qi
ulllizeazd acestepredic{ii pentru a se orienta in mediu.
Teoria lui Kelly iqi are originea in activitatea sa de psihoterapie cu subiecli
nevrotici.
Kelly considerac5, de fapt, fiecare individ esteun ,,om de gtiin{d", care construieqte
teorii gi ipoteze qi apoi le verificd in practicd. Dacd teoria estc confirmati de experienle,ea
va rezista,dacdnu teoria estemodificatb sau se renun{bla ea.
Deci, oamenii,ca qi savanfiiigi construiescpropriile lor teorii-constructepersonaieprin intermediul cdrora ei pot facc previziuni gi exercitd un anumit control asupra
evenimentelor externe. Aceastd teorie pune accent pe ralionalitatea umanb qi nu pe
emo{ionalitatesaupe carac-teruluniversal al tendin{elorinstinctive.
Kelly arutdci oamenii obsen'bevenimenteleiurnii inconjurdtoareqi le interpreteazd.
Aceasti interpretare sau construire a cxperienlei reprezintd modul unic al persoanei de a
vedealucrurile, o stmctur6in care acestaplaseazSevenimentcle.
Aceste structuri mentale s-ar putea compara cu niqte ochelari cu lentile diferit
colorate prin care o persoan[ sau alta priveqte realitatea externS. in func;ie de cutoarea
lentilelor fiecaresubiect.privind aceeaqiscendo poateinterpretain moduri diferite.
Kellv definegteconstructul ca un mod al persoaneide a privi evenimentelelumii
de a explica r;i interpretaacesteevcnitnente.
incon-jurdtoare,
Fiecare om emite o ipotczd ret'eritoarela faptul cd un anumit construct se potrivegte
datelorrcalitdlii cu careesteconfruntatEi vcriticd in practic6aceastbipotezi.
Exemplu: Sd prcsupunemc[ un studentse afl6 in pericol sd nu treacdun cxamen.Pe
baza observ arii conduitei profesorului in tirnpul anului accsta a constatat cE estc foarte
autoritar,ingdmfat, cu o imagine exageratbasupra propriei importan{e.Pe baza respectivei
observa(ii studentul elaboreazbipoteza (construr:t) c5 dacb el se va compotta acorddnd
atenlieprofesorului,profesorul va rdspundefavorabil Si ii va da notd de trecere.El se duce la
bibliotecd, citeqte articolele scrisc de rcspectivul profesor,,ii pune intrcbdri, comenteaz6
importanla studiilor sale etc. Dacd profesorul ii de not[ dc trecere ipoteza este confirmatd.
Constructuls-a dovedit util gi va fi pus din nou in acfiune daci el va mai avea un curs cu
respectilul profesor sau cu unul asemdndtor.Dacd stuclentulnu promoveazdexamenul,el va
trebui sI elaborezeo nou[ tpatez6.
Oamenii elaboreazbmulte constructe in cursul viefii pentru a face fap diverselor
situa{ii,evenimentesaupentru a interac{ionaadecvatcu alte persoane.
Repertoriul de constructese imbogdleqtepe mbsurdce subiectul se confruntb cu noi
situa{ii sau persoane.Mai mult constmcteleexistentetrebuie sd fie rafinate, modificate sau
reelaboratepentru cd oamenii gi evenimentelese schimbdde-a lungul timpului.

ts4

Nu numai cE oamenii igi forrneazdde-a lungul viefii un num6r mare de constructe,

dar existd qi posibilitateapunerii in acliune a unor constructealternative.Un construct,odatd
elaboratnu rdm6nefixat odatl pentru totdeauna, pentru cd realitateaesteschimbdtoare.
Constructelealternativese referi la faptul cd omul esteliber s6-girevizuiasci sau s[gi rnodifice constructele.
Constructeleneadecvatepot face mai mult r[u decdtbine (vezi psihopatologia).
Teoria lui Kelly desprepersonalitateeste organizatdsub forma a l1 postulate.
Postulat ul fundamental :
,,Modul de procesare al anei persoane esteghidat sub aspectpsihologic de nivelul tn csre
aceasta anticipeozd evenimentele",
Deqi subiectul se poate modifica, existb un anumit grad de stabilitate in modul in
persoana
se compofld, pentru cd ea opereazdprin intermediul unor canalede procesare
care
a infor-ma{iei. Aceste canale pot fi modificate, dar ele fac parte dintr-o structurd dat6, iar
schimbareaare loc in cadrul unor limite impuse de structurd.
Caracteristicaprincipald a constructelor o reprezintd anticiparea, pentru cd omul
utrlizeazdconstructelepentru a prevedeaviitorul (trebuie sd avem idee de ce se int6mpl[
dacbne comportdmintr-un fel saualtul).
I. Coro Ior uI con str ucliei
Se referb la faptul cb ,,o persoand anticipeazii evenimentelecon,struindmerttal
replicile qce.slore".
Kelly era de pdrereci nici un eveniment sau experien{din viafa omului nu se repetd
identic. Cu toate acestea,degi evenimentelecare se repetd nu sunt identice, ele au unele
tr[sbturi comune, pebaza cdrora subiectulpoate rcahzapredicfiile sale.
Constructele personale se formeazd pe baza respectivelor tr[sf,turi comunc alc
experien{elorde via{d.
2.Coro lor ul individ u ali tdtrii
,,Persoanetedifbra unele de altele in modul in care eluboreazdconsh'ttctelelegate
de d iferite evenimente".
Prin intermediul acestui coroiar, Kelly introduce in teoria sa notiunea de diferen{e
individuale. El subliniazi ca oamenii diferd unii de al{ii in modul in care percep sau
interpreteazdrrn anumit evenimcnt, ceea ce conduce la elaborareaunor constructediferite.
Constructelenu reflectd atdt realitateaobiectivd, c6t mai ales interpretareape care persoana
o dd evenimentelor.
Cu toate diferenfele individuale, Kelly este de pdrere cd existb constructecomune
prin intermediul cbrora oamenii igi pot impdrtSgi experienfele. Putem
oamenilor
tuturor
intdlni constructecomunela oamenii care au noffne si valori culturale comune.
3. Corolar ul organizdrii
,,Persoana tinde sa-qi organizeze constructele individuale intr-un sistem satt
pattem de constrwctefu caryformitatecu ntodul sdu propriu de a sesiza relaliile dintre
acestea(asemdnari\deosehiri)".

Din cauza sistetn

aceleagi constructe indiv
constructelor se realtzeazd
Astfel, de pild[,
inteligent, moral,,eficicnt.
Nici acesteierarhi
Astfel, de pildd, d
mai inteligente decdt ea,
subordonatBUN" in cadru

4,Corolurul dihott
,,Sisternulde cor
constructe dihotamice".
Kelly considcrdcb
Aqa cum este ne
necesarsd notdmgi deosc
Astf'el, dc pildd, u
apreciafica necinstili,in fc

S.Corolnrul ulege
Se referd la, fap
constructe dihotrnniceacet
in acela;itimp, su
Astfel, de pild6,u
de un profesor caredd no
Alegereacelui de-aldoile
in cazulreuqitei.
Kelly subliniaca
ceeace plesupuneintdrire
anumit risc gi carc imp
conducla ldrg
avcnturoasc
cxperienfe.
Kelly arati c6 ten
de ce unii oamenipcrsis
continud sd se compoftea5
Alegereaarein ve
mai bine pentruindivid.

6.Corolarul serie
,, tln c'onstruct (
evenintente".
Foarte pu{inesau
Constructul inalt-scunde
vremeade afar6.
Unele constructe
1
ce altele au un caractcrin
evenimente la care se aP

Din cauza sistetmului diferit de organrzare al constructelor doi indivizi care au

aceleagi constructe individuale pot sd se deosebeascdunul de celdlalt. Organrzarea
constructelorse reabzeazaintr-o manierd ierarhic6.
Astfel, de pild6, constructul BtlN poate include constructe subordonate ca:
inteligent,moral, eficient.
Nici acesteierarhii nu sunt rigide, deqi au un caracterstabil.
Astfel, de pild6, dac6 o persoanda intrat in conflict de mai multe ori cu persoane
mai inteligente deiat ea, ea poate muta constructul inteligent din cadrul constructului
subordonatBUN, in cadrul constructuluiRAU"
4.Coro lar ul dihotomi ei
de
,,sisternul cle constructe al unei persoctne este compus dintr-un numdr finit
constructe di hotamice".
Kelly consider6cd toate constructeiepersonaleau un caracterbipolar sau dihotornic.
Aga cum este necesar si sesizdm asem6ndriiedintre obiecte gi fenomene,,este
necesarsd notim gi deosebirile.
Astf'el, de pilda, un individ poate fi apreciat ca cinstit doar in contrast cu oamenl
apreciafica necinstili,in felul acestaformAndu*seconstructulcinstit-necinstit.
S.Corolurul ulegerii
Se refer6 la. faptul cd ,,subiectul are posibilitatea sd aleagd din cadrul Ltnor
tlihotomiceacel constntct core tl va ctjt'ttamai bine sd prevadd evenintentele"constrr,tcte
in acelaqitimp, subiectulare qi posibilitatca de a alege intre siguran{dqi aventurd'
Astfel, de pilcla, un stuclentpoatc opta intre doub cursuri, unul estc ugor 9i este{inut
de un profesor care db note mari, iar altul este interesant, greu gi {inut de un profesor nou.
Alegereacelui de-al doilea curs presupuneasumareaunui risc, dar qi o satisfac{iemai mare
in cazulreugitei.
Kelly sublinia cd de-a lungul vie{ii noi facem mereu alegeri intrc variante sigure,
un
ceeace presupuneintarirea sistemului de constructepersonaleqi variante care presupun
Alegerilc
personale.
anumit iisc li care implici extensiuneasistcmuiui de constructe
noi
aventuroascconduc la l6igirea sistemului de constructcpersonalcprin incotporareaunor
experien{e.
'
Kelly arat6c6 tendinlaoamenilor de a acfionaintr-o manierblipsita de risc explic5
pcrsoand
de ce unii oameni persistain men{inercaunui comportamentgregit.Ex.: dc ce o
aceasta'
pentru
sanc{ionatd
continudsAse compofteagresivcu ceilalli deqi estcmereu
Alegerea aie in vederecit de binc putem anticipa viitorul gi nu neap[rat cecace cste
maibine pentruindivid.
6.Corolarul seriei
de
,, (j,t constp,tct este potrivif pentnt pentru anticiparea omei serii .finite
evenimente".
Foarte pu{ine sau chiar nici un construct nu este potrivit pentru toate situaliile. Ex.
qi pentru
Constructulinalt-scund este potrivit pentru cl6diri, oameni sau copaci. dar nu
vremeade afar6.
Unele constructepot fi aplicatela un numbr mare de persoanesau situa{ii, in timp
de
ce altele au un caracteringust" i."u ce este relevant pentru un construct,respectiv $irul
Constructul
Ex':
personald.
evenimentela care se aplica rcprezintd o chestiunede alegere

156

incredere-suspiciune,este aplicat de unii subiec(i tuturor oamenilor, iar de al{ii doar unor
indivizi, iar altriiil aplicd 9i la animale.
in inlelegereaunui individ este important sd qtim gi ce anume exclude acestadin
seriade evenimentela care se aplicd un construct,qi nu numai ce include in acestconstruct.
7.Corolar ul exPerienlei
,,sistemul de constructepersonale ale unui individ variazd pe mdsurd ce acesta
constraiestetreptat noi replici ale evenimentelor.
Fiecareconstruct-ipotezdestetestatdin realitatein funcJiede c6t de bine poate servi
la prevedereaviitorului.
Majoritatea oamenilor sunt expugi perrnanentla noi experienleastfel incAt procesul
de testarea constructelorse desfbqoariin mod permanent.
Dac6 constructulnu s-a doveclitvalid ca predictor el trebuie reformulat sau inlocuit
in lumina noilor experienfe.
Astfel, constructelecare au fost valabile pentru vdrsta de 16 ani pot fi nocive la 40
de ani. in aceastdperioadb individul trebuie sb reinterpretezenatura noilor sale experien{e.
urma procesuluide inv61are.
Mai precis sistemulde constructepersonalese restructuteaz,Sin
S,Corolsrul moduldrii
,,Varialia sisternului de canstructe personale este limitatd de gradul de
permeabilitate al constructelor "
Un construct permeabil r,a permite ca o noub serie de elemente sd poati fi
incorporati in el cu alte cuvinte, estedeschisla noi experien{e9i evenimente.
Deci, gradul pfind la care un sistem de constructe personalepoate fi ajustat sau
modelat in func{ie dc noile experien{e de invdlare depinde de cAt de permeabile sunt
constructele. Constructele rigide nu pot fi modificate. Ex.: dacb cineva are construcfii]
impermeabil, conform caruia negrii au o inteligen{b mai redusd decdt albii, el nu-$i va
modifica acest construct indiferent de cAfi negrii inteligen{i intilneqte in via{a (vezi
prejudecdlile).
Astfel, persoanase blocheaz6lanoile experienlede invflfare.
9.Cor olar ul fi'agmentdrii
,,O persoontdp,oate sd utilizeze in mod succesiv o varietate de suhsistemede
constructe
care sunt inccmpatibile suh aspectlogic unele cn altele",
Sistemul de constructepersonalese afl6 in continu6 schimbare,astfel inc6t uneori
noul construct nu derivd din ceie vechi gi poate s6 nu fic compatibil cu acestea.Ex.:
intdlnegti o persoanb care i{i place pentru cd are aceleaqi preocupdri cu ale tale este
incorporat6i; construc{ii de prieten : cineva care trebuie iubit gi respectat.Pesteun timp
constali cd pcrsoanaare alte opinii politice decAt ale tale qi se plaseaz[ in construclii de
dugman.
Cu toate acesteainconsisten{arEm6nela un nivel subordonat.
:
Constructelesupraordonate:Liberalul : prieten qi Conservatorul duqman,rdm6n
nemodificate.
Un om poate tolera un numdr de inconsecvenfela nivel particular,fatd a modifica
con-structelesupraordonate(comunit6li).

t57

IQ.Corolarul ele
,,in mdsttra in <
alteia, proceselesalepsil
Kelly extindepr
relafiilor interpersonale.
Oameniicarepos
anticipa anumite evenim
dacd sunt expugila cxper

l l.Corolurul soc
,,in ntdsurain c
juca un rol social care o (
Cu alte cuvinte,t
ce simte acea pcrsoand
compofia.
Numai atuncicdr
profesorii noptri,ne vom l
Noj jucam dive
compoftament de rol im
evenimentele,
$i situaliile.

lmag

E,steo imaginco
Omul este considcratca
poseddvoin{a liberbdc a
alte structur:ide construc
Mai exact.perso
adolescen{l.Nici un stad
d
rnodific6m constructele
Dircc{ia evolu{ie
caracterpredictiv.
Kelly sus{inccd
nefiind victima biograf
s
igienice.a expcricnfelor
In acelagi timp
inconqtient6.
Kelly cstcautoru
La inceput sc ce
important in viala sa.
Ex.: esteintreba
de acelaEisex,persoane
Clientului i se ct
persoanc care sunt asc
persoand.

I A.Corolar ul elementelor comune

,,in rndsnra fn care o persaand utilizeazd un sistem.de constructe similar cu al
alteia,proceselesalepsihice sunt similare cu ale celeilaltepersoane".
Kelly extinde prin intermediul acestui corolar (qi a urmdtorului) teoria sa la aria
relaliilor interpersonale.
Oamenii care poseddnorme culturale comunevor aveamodalit[{i asembnltoarede a
anticipa anumite evenimentegi iqi vor construi experien{eleintr-un mod asembndtor,chiar
dac6sunt expugila experienlediferite.
11.Corolar ul sociulitdlii
,,in rndsura in care o persocrndelahoreazd constructele altei persoone, ea poale
jnc:attn rol social care o angajeazdpe cea de-a doua persoand".
Cu alte cuvinte, omul trebuie sb construiascdconstructeleceluilalt pentru a in{clege
ce simte acea persoanb qi pentru a anticipa modul in care respectiva pcrsoan6 se va
comporta.
Numai atunci cdnd putem anticipa relativ corect ce vor face prietenii, so{ii, gefii sau
profesoriinoptri, ne vom putea adaptamai bine la aceqtia.
Noj jucdm diverse roluri in raport cu situa{iile in care ne aflam gi fiecare
comportamentde rol implicd inlelegerea modului in care cealaltdpersoandconstruic;tc
qi situaliile.
evenimentele
Imaginea lui Kelly cu privire la natura umani
Este o imagine optimistd pentru cd acest autor trateazdoamcnii ca fiinfe ralionale.
Omul este considciat ca liincl autorul propriului destin gi nu ca o victirni a acestuia-El
posedivoinla liberd de a-gi alegepropria cale qi are posibilitatcas6 o modifice formdndu-qi
altestructuri de constructe.
Mai exact,persoananu estecondamnati s5 mcargape caleatrasatddin copilSriesatl
Nici un stadiual vie{ii nu estemai imporlant dec6taltul. Noi ne revizuinr gi ne
adolescen{a.
modificdmconstructelede-a lungul intregii existen{e.
Direclia evolutiei este orientat[ sprc viitor pentru cd constructelepersonaleau un
caracterpredictiv.
kelly sus{inc c6 evenimenteletrccute nu determindtotal pe cele prezente,omttl
nefiind victima biografici sale (nu suntem prizonierii formarii brutale a deprinderilor
a expcrienfelorsexualetimpurii saua rejcctdriidin pafieapbrin{ilor).
igienice.
in acelaqi timp, omul nu este prizonierul unor for{e instinctive de naftlrd
incongtient6.
Kelly esteautorul testului Role ConstructRepertoryTesl (REP)'
jucat un rol
La inceput se cere clientului s6 noteze numele persoanelor care au
imporlantin via{asa.
Ex.: esteintrebatcine a jucat rolul mamei,tat6lui, sofului, prietenuluicelui mai bun
deacelagisex,persoanelede care i-a fost cel mai mi16saucare l-au atrascel mai mult"
Clientului i se cere sE realizezeo selecfie a persoanclor de pe list[, aleg6nd doud
persoanecare sunt asemlnf,toare pi aritind prin ce se deosebescacestea de o a treia
persoani.

158

Ex.: s5 noteze persoaneleamenin{itoareoatrdgitoare gi de care ii este mi16 qi sa

gbseascdasemdnareadintre doud grupe si deosebireafa15de a treia grup6.
Informa{iile de acest gen sunt centralizatein aga numitele grile REP de unde poate
rezulta ce fel de constructepersonaleutilizeazd subiectul.
Supozilia care st6 la baza utilizdrii acestui test constf, in aceea cd oamenii
construiesc lumea in mod dihotomic. Prin fo4area subiectului de a evolua in acest fel
(p16cut-nepl6cut;asemdnitor-diferit) Kelly a putut descoperi ce dihotomii sunt importante
pentru un subiect.

TEORIA

Poate sd pard ciu

cadrul unui curs care g
potriveascdin acestconte
l. El cstede pdr
concepfieteoreti
2. Nu crcdein cc
un pattern de con
Din acestmotiv,
cuv6ntului. Skinners-ao(
in termeni cAtmai obiect
,,Sd ne aplecdnt
fiind de pdrerec[ psiho
modificat qi mf,suratin co
pe rdspunsuriledeschis
reprezintdgtiin{acompor
Majoritateateori
ceea ce se vcdc, mai pre
care direc\io-neazdfiin[a r
Indiferent la ce s
perso-nalitAtiiserefcri la
Abordarea lui Sk
esteobservabilin compo
Fo(ele de naturd
personalitatenu pot fi obs
Deci, singurclc
comportamentulobserva
constdin a conectarespc
Skinnersc sprijin
il considerbdrept cauzd.
a
niciodatdcd proceselcpsi
psihologia poate sa cxp
observabilein mod obiec
Skinnerconside
predic{ia gi controlul cor
aspect nociv, pentrLrci i
explica mai bine compor
'
O alta diferen{d
modul in care acestaabor
Indiferent de spc
altul dc diferenlelcindiv
fiecdrui individ.
dc
Spredeosebire
diferen{eindividualedato
eviden{ieriiunor legi gen

TEORIA PERSOI\ALITATII LA B.F. SKINNER

Poate sd parb ciudat c5 Skinner, reprezentantal behaviorismului s[ fie discutat in
cadrul unui curs care se ocupd de teoriile personalitfiii. Concepfia sa pare sb nu se
potriveascdin acestcontext cel pu{in din doud motive:
L El este de pdrere cd psihologia nu dispune de suficiente date pentru a formula o
concep{ieteoretici;
2. Nu crede in conceptul de personalitatepe care o considerbnimic mai rmrlt dec6t
un pattern de comPoftamente.
Din acest motiv, el nici nu a elaborat o teorie a personalitdtii in adevbratulsensal
cuvdntului.Skinner s-a ocupat de studiereacomportamentuluipe care a incercat s5-1 descrie
in termeni cdt mai obiectivi, ftrd a-gi propune sb realizezeteoretrzdri.
,,Sd ne aplecdm asupra faptelor" a reprezentatidealul qtiin{ific al lui Skinner, el
fiind cle pdrere cd psihologia trebuie sd se rezume la ceea ce se vede, la ceeace poate fi
modificai gi mbsuratin condilii de laborator aceastainsemn6nd,de fapt, cb ci punca accentul
pe rbspunsuriledeschiseale subiec{ilor.Mai exact, Skinner este de pdrere c[ psihologia
reprezintdgtiinla compoftamentului.
M;joritatea teoriilor cu privire la personalitateincercau sd priveascdin spatelca
ceeace se vede, mai precis sd analizezecauzelc,motivcle, tendinfele sau alte fo4e inteme
caredirec{io-neazbfiinla umand.
Indiferent la ce se rcferd: instincte.trebuin{c sau chiar trdsdturi,celclalteteorii ale
se referb la ceeace Skinner numea.for{e interne, $i pe care el lc ignora total.
perso-nalitatrii
Abordarealui Skinner ignorb total acesteaspccte,pundnd accent doar pe ceea ce
esteobservabilin comportamentulsubiectului'
Forlele de naturd inconqticntd,mecanismciede apdrareale ego-ului, tr[sdturile de
personalitatenu pot fi observateqi ca atarenu au ce cdutain domeniul psihologici qtiintifice.
Deci, singurele aspecte relevante pentru psihologie sunt cele care tin de
comportamentulobservabil gi singura rnodalitate de a prezice q;icontrola comporla-mcntul
const6in a conectarcspectir,ulcomportamcntcu evenimentcletrecute din mediu'
Skinner sc sprijinf,permanentpe un elementexterior organismului,elemcntpe carc
il considerddrept cauzdacomportamentului.Trebuie subliniat faptul c5 Skinnerxu a afitmat
niciodatdcd proceselepsihiceinternesauproceselefiziologice nu ar exista.El afirmd insSc[
psihologiapoate sa explice aspectelevie{ii interioare nurnai atunci c6nd acesteadevin
observabilein mod obiectiv.
Skinnerconsideracb variabileleinternealc psihisrnuluiuman nu sunt importantein
preclic{iagi controlul comportamentului,ba mai mult, abordarea lor poate avea chiar un
aspectnociv, pentru cd abate aten{ia dc la diversele aspecteale mediului carc ar putea
explicamai bine comportamcnteleumane.
O alta diferen{6 intre teoria lui Skinner gi alte teorii ale personalitdtii, constd in
modul in care acestaabordeaz[ diferen{eleindividuale.
Indiferent de specificul ior celelalte teorii ale pcrsonalithlii, se ocup[ intr-un fel sau
altul de diferenfeleindividuale intre subiec{i,,accentuflnd,intr-un fel sau altul, unicitatea
fiechruiindivid.
Spre deosebirede acestea,Skinner a manifestatun interes scbzutcu privire la aceste
diferen{eindividuale datoritd faptului cd cercetdrilesale au fost centratemai ales pe direc{ia
eviden{ieriiunor legi generaleale comportamentuluiuman.

r60

Autorii subliniazdfaptul cE dac6 existd diferen{eleintre oameni acestease datoreazl

diferen{elor dintre evenimenteleexterne care ac\ioneazi asuprapersoanei,legile referitoare
la relafia stimul-rispuns, av6nd un caracteruniversal.
Un alt aspect prin care studiile lui Skinner difer5 de cele ale altor teoreticieniin
sfera personalitdlii constd in aceea cd el qi-a bazat studiile mai ales pe cercetdri de
psihologie animald, extrapoldndconcluziile la comportamentuluman. Skinner este de acord
cu faptul cd oamenii au o structuri mult mai complexd decit animalele,dar el consideri ci
diferen{eledintre om qi animal sunt de naturdcantitativd qi nu calitativd.
l. Principial tntdririi - baza comportamentalui
Skinner este de pdrere cf, ori ce comportamentpoate fi controlat prin intermediul
conse-cinlelorsale. El estede pdrerecd un animal dar gi un om pot fi condilionafi sd punbin
ac{iuneorice tip de comportamentprin intermediul unor intf,riri adecvate.
De aici reniltd consecin{acI acela (aceia) care controleazdmecanismul intdririlor
unei persoanesau grup, poate controla gi modifica comportamentulpersoaneisau grupului
in acelagi mod in care experimentatorul poate controla comportamentul animalelor de
laborator.
Skinner face distinc{ia intre comportamentulde rbspunsqi comportamentuloperant,
t) Contportamenhilde rdspuns(respondent)
Acest tip de comportamentimplicd o reac{ie l^aun stimul specific din mediu, Cel
mai sirnplu exemplu il reprezintd reflexul rotulian, In cazurile simple, compoflamentul
condilionat nu esteinvS{at,ci el se declangeazbinmod automat gi involuntar.
La nivele mai complexe, comportamentul de rbspunsarc un caracterinv6{at (vezi
reflexele condilionate).Acest tip de inv6fare, denumitd condi{ionareimplica substitufiaunui
stimul cu altul. Acest conceptiEi are origineain studiilefiziologului rus Pavlov.
Realiz6ndexperimentepe c6ini, Pavlov a observatfrptul cb ace;tia saliveazdla
stimuli neutri (ex.: pagii celui care administreaz5hrana) degi in mod normal,,reac{ia de
salivare esle declangatddoar la stimuli specifici, cum ar fi administrareahranei. Intrigat de
acesteobserv'a{ii,Pavlov a inceput sa studiezein mod sistematicacestfenomen.Astfel, el a
asociat sunetul unui clopo{el cu administrareahranei qi a constatatcd dupd un numdr dc
asocieri,cdineleajunge sd salivezedoar la sunetulclopo{elului.Cu alte cuvinte,animalula
fost condilionat sb rdspunddla un stimul neutru" doar pentru cd acestaa fbst asociatcu un
stimul specific.
Din anahza acestor experimente rezultd importan{a intbririi in fixarea anumitor
moCelede comportament.
Pavlov a formulat prima lege a inv[{5rii: ,, Un rdspunsde t i p conditrionatnu poate,fi
elaborat tn absen{alntdririi".
in cazul in care cdinele aude sunetul clopo(elului dar nu se petreceninric (lipsd de
intarire) de mai multe ori reac{ia de salivareva avea tendinfa sd descreascain intensitategi
frecven{dp6n[ la stingere.
b) Condilionarea operantd
Comportamentul de rdspuns depinde numai de intdrire qi este direct legat de
prezenlaunor stimuli fizict din ambian{d.
Skinner este de pdrere cI acest gen de condilionare are o important[ mai redusd
decAt ceea ce el denumegtecondilionarc operantb, care presupune o acliune, cel pu{in

161

aparent voluntard. Astfi

administtareahranei,ac
constatarese bazeazdpe
Astfel, dacdgoa
special amenajata), cl
comportament spontan,i
drept consecin{dadmin
(intdrire) pentru cornpo
peda16,comportamentu
tendin{ade a ap[satot m
Skinner consid
achizilionate in acest l
comportamenteintAm-p
mdsur[ ce copilul cregte
cc acelecomportament
Bazbndu-sepe ,
mod norm.alprin ternten
fixate prin condifionaret
Ceeace alfi auto
general nu reprezintddr
?ntdritedintr-unmotiv sa
Este evident faP
fiecare datd cdndseman
Jinand seantadc
de programede intdrire.
Astfel,de pild6
intcrvale precise,indifer
In viala real6ful
an, salariulseplitegtein
Rezultatelestud
mai scutle, cu atdtcre;te
intdrirea la un n
dupd ce organismula en
rispuns).
Deoareceintdrir
anirnalul,acastava clab
se face nu in funclie de c
intirirea la un
administreazdia un nuff
de cai. Skinner a ard
comportamentului.
Diverselctipuri
animalelor,copiilor,vAn
Astfe de tehn
decondilionarcasubiect

aparent voluntar6. Astfel, de pildd, dacd fipetele "unui sugar sunt recompensateprln
abministrareahranei, acestava fi tentat sd perpetuezeacest gen de comportament.Aceasta
constatarese bazeazdpe experimentelere al i zate de Skinner in laborator.
Astfel, dac6 goareceleesteprivat mai mult timp de hrani (el fiind plasat intr-o cutie
special amenajata), el va declanqa un comportament spontan. in cadrul acestui
comportamentspontan,qoareceleva apisa in mod accidental pe o pedal6, apdsarecare are
drepi consecinli administrarea hranei. Primirea hranei va functiona drept recompensl
(int6rire) pentru compot tamentiil de apdsareapedalei. $oarecele va apdsaincd o datd pe
pedald,comportamentulva fi intirit gi drept consecinldse va constatafaptul cd animalul are
tendinlade a apdsatot mai frecvent pedalarespectiv[.
Skinner considerd cd majoritatea comportamentelor animale si umane sunt
achizi{ionate in acest mod. Astfel, cle pildd, un copil sugar declanqeazdo serie de
comportamenreintdm-plitoare, dintre care doar unele vor fi intdrite de pbrinlii s6i. Pe
masur[ ce copilul cregte,compofiamenteleinthrite pozitiv de pSrin{i se perpctueazl,in timp
ce acelecomportamentecarc nu sunt intbrite, au tendin{asd dispar6.
Baz6ndu-sepe aceste experimcnte, Skinner afirmi cd: ,,ceea ce noi irc{elegemtn
mod norntal prin terinenul de personalitate nu reprezintd decdt o coleclie de comportarnente
mult"
fixate prin condilionore operantd Si nimic:mai
Ceeace alli altoii infeleg prin comportamentnevrotic sau comportamentanormalin
general nu reprezint6 decdt variante ale unor compoftamente dezadaptativecare au fost
intirite dintr-un motiv sau altul.
Este evident faptul cb in viafa cotidiand comportarnentelenu sunt intdrite chiar de
fiecaredatacdnd *. -unif.std. Ex.: copilul nu esteluat in brale ori de c6teori pl6nge'
studiezc diverse modalitati
Tindnctseamade aceasti motivafie, Skinner a ?nceputsd
de programede intdrire.
Astfel, de pilda, intdririle la intervale de timp fixe presupun administrareahranei la
intervalcprecise,indiferent cdte rdspunsuria pus in funcliune animalul (ex.: I la 5 minute)'
in viata real[ funclioneazdfrecventastfel de intdriri: cxamenelcse dau de 2 ori pe
an, salariul se pldteqtein generalde 2 ori pe lund etc'
Rezultatele studiilor pe animale au arbtat c6, cu cit intervalele dintrc intdriri sunt
mai scutle, cu atAtcregtefrecvenfardspunsurileorganismului.
iniarir.u la un num6r fix de rarprrnr,rri presupunecd aceastase administreazddoar
al 20-lea
dup6ce organismula emis un anumit numir de r[spunsuri (cx.: int[rire la fiecare
r[spuns).
Deoareceintbrirea depinde dc nurnbrul dc rdspunsuri pe care la punc in acfiune
plata
anirnalul,acestava elaboraun numhr mai marc de rispunsuri. Ex.: un serviciu in care
seface nu in funcfie de orele lucrate ci de numdrul de obiecte (piese)produse"
int6rirea la un num[r variabil dc rdspunsuri se referd Ia aceea cd aceasta se
sau curselor
administreazdia un numlr mediu de rdspunsuri,ca in cazul jocurilor de noroc
in
controlarea,'
eficient
de cai. Skinner a aratat c6 acest gen de intdrire cste foarte
comportamentului.
Diversele tipuri de intarire sunt utile in controlareaqi modificarea comportamentului
animalelor,copiilor, vAnzdtorilorsaumuncitorilor dintr-o fabric6.
Astfe de tehnici au fost utilizate gi in psihologia clinic6, pentru a teahza
decondilionareasubiectuluide comportamentencdorite.

t62

Aproximlri

succesive - Modelarea comportamentului

Se pune problema cum pot fi invdfate de cXtre animale pi oameni (copii),

comportamentemai complexe a cdror probabilitate de a se produce in mod spontan este
redus6. Skinner a rSspunsla aceastdintrebare prin introducereano{iunii de modelare prin
aproximdri succesive.El a demonstratacestmodel de inv[{are, condi{iondndun porumbeis[
ciuguleascbintr-un punct anume al cugtii. La inceput, int6rirea a fost administratd c6nd
porumbelul se intorceain direclia respectivl, apoi cdnd acestafbceamiqcSri(indiferent de ce
tip) in direc{ia punctului respectiv. Treptat a fost intirit p^rinadrninistrarede hrand doar
comportamentulcare avea loc in zonapunctului respectiv. ln cele din urmd s-a administrat
hrand doar c6nd porumbelul ciugulea exact in punctul stabilit. Deci, comportamentelesunt
intdrite in misura in care aproximeazi succesivcompofiamentul dorit.
Acest procedeu se utilizeazd in dresajul animalelor gi pentru a invS{a copii s[
vorbeascS.
Comp ortam ent ul sup erstilio s
Evenimentelecare au loc in via\d nu pot fi la fel de bine controlate ca qi ccle din
laborator gi uneori se int6mpla ca un comportament sd fie intdrit in mod accidental.Ca
rezaltataparetendin{aca acel comportamentsd se repete deqi el nu a avut nici o legdturdcu
intdrirea respectivd.
Astfel, de pild5, un sportiv a cAgtigat o cursi fiind imbrdcat intr-un anutnit
echipament.Acesta poate face legdtura dintre echipamentqi succes,ceeace il va determina
sd se imbrace mereu in acelagi fel la concursuri. Skinner a denumit acest tip de
comportament.comportamentsuperstifios.
A uto- contr oI ul conaport umentul ui
Skinner este de pdrere cd comportamentul nostru este produs qi modificat sub
influenta unor stimuli extcrni. El suslinecd nu existd n i m i c in interiorul acestoracare sdne
determine comportamentul. Doar stimulii exteriori qi intbririle sunt cele care produc
modificiri ale comportamentului.Prin auto-control Skinner nu inlelege existcn[aunor forte
misterioasedin interiorul psihismului uman, ci controlul variabilelor care detennind
comportamentul.Astfel, de pildd, prin evitarea anumitor persoanesau situafii care ne sunt
dezagreabile,noi reduccm frecvenfa controlului pe care il exercitd stimulii exteriori asupra
noastrd.(Alt exemplu,bcfivii nu ar trebui s6 !in[ alcool in cas6).
Alte modalitatride auto-controldupb Skinner:
a) Salietatea stirntililor" presupunercalizarea comportamentuluinedorit in exces;
Un fumator poate sd se lase de fumat fumAndin continuarepdnd cAndi se face r6u gi cap[tl
dezgustpentru acestcomportament.
b) Conditrionareaaversivd constd in asocierea compoftamentului nedorit cu un
stimul dezagreabil(ex.: asociereafumatului cu qocuri electrice sau situalia in care, de pildb,
o persoanbanun{[ cd va face cur6 de sldbire gi care, dacb nu se fine de cuv6nt va fi expusi
criticilor celor din jur).
c) Autointdrirea constd in faptul c6 subiectul se recompenseazd pentni
comportamenteledezirabile(ex.:iqi cumpdrbceva ftumos dacd arealizatun anumit lucru),

163

Principiile con
inchisori, in clinic6, in
deprinderi gregite,cu pa
Astfel, de pild[,
dezirabile(se spald,sc i
schimbape dulciuri, obi
ficativb a respectivilorpi
ce inceteazd intdririle po
Principiile intir
comportamentuluisalar
cregterearandamentulu
garantareasiguran{eiloc
Trebuie sublini
pozitive gi nu pedcps
transformareaunui com
unui normal.
intdrireanegativ
sau disparilia unui sti
comportament(ex.: un z
animalul de laboratorser
in viatracotidoa
studenliivin la cursuri;
examenului.
lmi

Degi recunoaqt
in influenlareacomporta
modela{i de variabilele
produsul experien{elori
oameni. Este el'identfa
fiin{ei umane,in concep
in acord cu anumitereuu

Principiile condiliondrii descrise de Skinner au numeroase aplicatrii: i'n gcoli,

inchisori, in clinic6, in psihoterapia comportamentaldpentru decondilionarea de unele
deprinderigregite,cu pacienlii psihotici, cu copii intitrzia\i mental.
Astfel, de pild5, pacienfilor psihotici li se ofereaujetoane pentru comportamentele
dezirabile(se spa15,se ageazdmasa)jetoane care funclionau ca un fel de bani, (se puteau
schimbape dulciuri, obiecte,bilele la film etc). Ca rezultat s-a constatato amelioraresemnificativb a respectivilor pacien{i.Problemacare se pune este cd amelioririle ?nceteazdrmedrat
ce inceteazd?ntdririle pozitive.
Principiile intiririi se aplici gi in psihologia muncii pentru optimizarea
comportamentuluisalaria{ilor: reducereaabsenteismuluigi a concediilor medicale qi pentru
cregterearandamentului in activitate. intaririle utilizate aici sunt recompenseleb[neqti,
garantareasiguran{eilocului de munc6, recunoagterea
din partea superiorilor,avansareaetc,
Trebuie subliniat faptul cb principiile condi{ionbrii operante presupun intdriri
pozitive qi nu pedepse. Skinner era de pSrere cd pedepsele nu sunt prea eficiente in
transformareaunui comporlamentindezirabil intr-unui dezirabil sau a unui a anorrnal intrunui nonnal.
intdrirea negativdnu reprezintdacelapilucru ca qi pedeapsa,ea const6ndin anularea
sau dispari{ia unui stirnul dezagreabil sau nociv ca urunare a unui anumit tip de
comportament(ex.: un zgomot puternic sau administrareade qocuri electrice dispare daci
animalulde laborator se comporti intr-un anumit mod, dorit de experimentator)"
in viala cotidoand exista nenumbrateexemple <le intdrire negativ6. Astfel, de ex.
studenfii vin la cursuri gi invaJd pentru a evita stirnulul aversiv care inseamnd pierderea
examenului.
Imaginea lui Skinner asupra naturii umane
Deqi recunoa$teinfluen{a factorilor ereditari, Skinner pune accentpe rolul mediului
in influcn\areacomportamentuluisubiectului.Oamenii reprezintdprodusul inv6{6rii, ei fiind
modelati de variabilele externe gi nu de factori genetici. Deoarece oamenii reprezintl
produsul experien{elor,iar acesteexperien{esunt diferite, apar diferen{e individuale intre
oameni. Este evident faptul cd Skinner este parlizanul unei concepfii deterministe asupra
fiin(ei umane' in concep{ialui oamenii func{ion0ndca gi maginile , adicd ordonat,previzibil,
in acordcu anumiteresuli.

't

164

TEORIA PERSONATITATII LA ALBERT BANDURA

Ca teoretician al invS{lrii, Bandura este de acord cu Skinner c[ atdt comportamentul
normal cat qi cel patologic reprezintdun rezultat al inv6(6rii,
Bandura l-a criticat pe Skinner pentru cd a studiat doar subiec[i individuali, mai ales
animale, gi nu subiecfi umani, in interac{iuneunii cu altii. Abordarea lui Bandura este una
psihoso-cial6, care investigheazd comportamentele ca fiind formate 9i modificate de
contextul social.
Degi Bandura recunoagtefaptul c5 invdlarea se datoreazdin mare parte intiririi, el
subliniazd pi existenfa altor forme de invd{are care au loc in absentaunei int6riri directe.
Teoria sa este dent'mitb adesea inv6{are observa{ionala pentru c5 pune accent pe
rolul observdrii comportamentuluicelorlal{i gi a consecinfeloracestuiain inv[{are. Accentul
pus pe invl{area prin observatie sau exemplu, reprezint[ poate aspectul cel mai important al
teoriei lui Bandura.
in acelagi timp, Bandura nu elimind total existen{a variabilelor interne, aga cum
lacea Skinner. El este de plrere ci proceselede gindire influen{eazbprocesul de invd}are,
ObservAndcomportamentul celorlal{i, oamenii realizeazd o dectzie congtienti dacd sI se
comporte saunu in acelaqimod.
Cu alte cuvinte, Bandura interpuneun mecanismde medieretntre stimul qi reac{ie9i
acest mecanism este reprezentat de procesele cognitive ale subiectului care reahzeazh
controlul intern al comportamentului. Astfel, de pildd, nu programul de intirire contribuie la
modificarea comportamentului,ci ceeace crede subiectul sau ceeace percepeel in legdturd
cu programul respectiv.
Teoria lui Bandurareprezintl o form[ mai pufin extremi de behaviorism.
Modelarea - bazainvlflrii

observafionale

Elementul din teoria lui Skinner, cu care Bandura nu este de acord constSin aceea
c[ invd{area s-ar produce numai prin int6rire direct6. Mai mult, el aratd ca intdrirea
reprezintdun mod ineficient de inv6{are care consumi timp, ba mai mult, este gi periculos,
Ef spuneacI lumea ar fi foarte nesigurb dac6, de pild5, oamenii ar avea nevoie de intirire
direct[ pentru a invl{a sd nu traversezepe culoarea roqie a semaforului. Condilionarea
operantb prin intermediul cdreia incercdrile qi erorile vor continua pAn6 c6nd va fi gbsit
re*p.rnr,rl corect, este ineficienti in invd{area conducerii auto pentru cd subiectul va muri
intr-un accidentinainte de a gdsi secvenlapozitivb de comportament.
Bandura arctd cd majoritatea comportamentelor umane sunt achizilionate prin
intermediul exemplului, care poate avea un caracterintenlional sau accidental.Noi inv6{am
observdndu-ipe ceilal{i gi modeldndu-necomportamentulin funcfie de al acestora.
Cum ar putea un copil si invefe dacd el nu ar auzi cuvinte propozilii sau fraze ?
Prin intermediul modelbrii este posibilb achizi{ionareaunor comportamentenoi, cdt
qi intirirea sau,dimpotrivd, sldbireavechilor repertorii de comportamente.
Astfel, de exemplu, preqcolarii care au v[zut cum un adult lovea un manechinde
plastic, au pus in evidenld un comportament de doud ori mai agresiv decit cel al lotului
martor.

Bandura in{elege
reactualiza sub influenJa
care un subiect realizeaz
singur; subiectul este ma
incllcdndu-le.
Pe bazaunor cerc
a compoftamentuluiuman
inter-mediul imitatriei.
Autorul este de
comportamentul lor la f-e
deviante au urmat un alt r
societ6{ii.
Bandura a discu
oferite copiilor prin intern
Bandura afinnd
comportamentulsubieclil
Particularitdtrile t
vom fi mai tenta{i sI ne li
care este total dilbrit. De
unei persoanede acelagise
De asemcnea,vhr
un pre$colarva i mit a ma
pentru independenfd.
Bandurasubliniaz
sursemodel careau aceea
O altb caracteris
intr-unui din expe
sd traversezepc cuioare
acelagilucru qi sd nu o fac
(in ambelecazuriestevort
Acesteobsenralir
din lumeaartisticdsauspo
Tipul de compor
comportamentelecomplex
Curacteristicile ol
in sineqi imaginede sines
Dc asemenea,s
comportamentuluicelorla
Recontpensareuc
de imitalie esteintdrit, for{
Banduraestede p
men{iona{i mai sus.Astfe
subiect sd o imite, dar ,
subiectul va aveatcndinta

ul
9S

1a
le

el

pe
.ul
al
rm
:e.
SC

qi
.z'/a
la
tra

)ca
rea
os.
'irc
rea
isit
ruri
rrin
.6m

cit
de
nlui

Bandura in{elegeprin dezinhibitie faptul c5 anumite comportamenteinhibate se pot

reacfiializasub influen{a unui model. Un exemplu de dezinhibi{ie il reprezintb situafia in
care un subiect realizeazd,aflAndu-seintr-o gloat6, acliuni pe care nu le-ar rcaliza de unul
singur; subiectul este mai inclinat si incalce unele reguli atunci c6nd ii vede pe ceilalfi
incalcdndu-le.
Pe bazaunor cercetiri extensive,Bandura a ajuns la concluzia cd cea mai mare parte
a comportamentuluiuman, pozitivd sau negativa,normalf, sau patologicd, esteinv6lat5 prin
inter-mediulimitaliei.
Autorul este de pdrere cd nevroticii, criminalii sau psihopa{ii au invd}at
comportamentullor la fel ca ceilalli oameni. Diferen{a constd in aceea cd personalitdlile
devianteau urmat un alt model, care nu este consideratdezirabil de majoritateamembrilor
societ6{ii.
Bandura a discutat mult despre modelele gregite de comportament care le sunt
oferite copiilor prin intermediul programelorde televiziune.
Bandura afirm[ cI persoana care controleaz6 modelele, controleazd qi
comportamentulsubiec{ilor.
Purticuluritdlile modelului vor influen{a procesul imitaliei. Astfel, in viala reald
vom fi mai tentafi sd ne l6sbm influen{a{i de cdtre cineva eare ne seamdnd,decdt de cineva
care este total diferit. De asemenea,noi suntem mai inclinafi sd imitdm compoftamentul
uneipersoanede acelagisex.
De asemcnea,vdrsts subiectului are un rol important in modelare. Astfel, de pildd,
un pre$colarva i m i t a mai curdnd comportamentulunui adult decAtun adolescentcare luptd
pentruindependen{6.
Bandurasubliniazd,c6,in general,subiec{iisunt mai dispugisb sc lase influen(a1ide
sursemodel careau aceeagivArstd.
O altd caracteristic6importantba modetruluio rcprezintd stutatul sociul Eiprestigiul.
intr-unui din experimentelesale, Bandura a demonstratcd pictonii sunt mai inclinali
sd traversezcpe culoarea roqie a semaforului dacd o persoan6 foartc bine imbrdcatd face
acelagilucru gi sd nu o fac6, dacd o persoandprost imbrdcatd sc comporlb in rnod respectiv
(in ambclecazuri estevorba de aceeagipersoand).
Acesteobserva{iise utilizeazdcu suecesin psihologiareclameicAndo personalitatc
din lumca artistic[ sau sportivd este prezentatiin calitate de consumatoral unui produs.
Tipal de comportament esteode asemenea,important in cadrul imita{iei. Astfel,
compoftamentelecomplexe nu sunt imitate tot at6t de rapid ca cele simple.
Carncteristicile observatoralui; Persoanelecaracterizateprin insuficientd incredere
gi
in sine imaginede sine scdzutdsunt mai inclinate sEimite comportamcntelealtora.
De asemenea, subieclii care au primit intdriri in trecut pentru imitarea
comportamentuluicelorlalli sunt mai inclina{i spre imitalia unei sursemodel.
Recontpensarea consecinlelor comportumentulai; In cazul in care comportamentul
deimitalie esteintirit, for-{ade imitare a modelului se amplifici.
Bandura estede pdrerc c[ intdrirea pozitivd poate ac{ionamai puternic dec6t factorii
men{iona{imai sus. Astfel, de pild6, o sursbmodel cu statut social ridicat il poate face pe
subiect sd o imite, dar dacd consecin{elerespectivei imitdri nu sunt intbrite suficient,
subiectulva aveatendinta de a fi mai pu{in dominat in viitor de respectivulmodel.

r66

Procesele invifflrii

observafionale

a) Procesele atenlionale
inv6larea observa{ionald nu poate ayea loc dacd subiectul nu acordd aten{ie
modelului, pentru a obfine informafii relevantepebaza c6rora s[ poati imita sursamodel.
Toate caracteristicilemodelului care il fac mai atrdgdtor(experfi, persoanecelebre
etc.) solicitb intr-o mai mare m[sur[ aten{iasubiectului.
b) Proceselememoriei
Pcntru a inv6{a un comportament prin intermediul imitaliei, subiectul trebuie sI
refin6 aspectele semnificative ale respectiwlui comportament. Aceste aspecte trebuiesc
intipbrite sub forma unei reprezentdri simbolice in plan subiectiv intern. Deci, Bandura
admite (spre deosebirede Skinner) existenta unor procese cognitive interne (formare de
imagini, rezolvarede probleme).
Autorul propuo. doul sistemereprezentalionaleinterne: sistemul imaginativ 9i cel
verbal. Subiectul elaboreazS,prin intermediul procesului condiliondrii, imaginea sursei
model gi apoi utllizeazdimaginea cabazh pentru imitarea comportamentuluimodelului. In
acelaqitimp, subiectulva descriein limbaj interior ceeace face modelul. Descriptorii verbali
(coduri) pot fi repetali in plan intern,
c) Procesele reproducliei motorii
Se refera la traducerea reprezent[rilor simbolice in comportament manifcst
(deschis).
d) Proceselemotivulionul.e
Indiferent cflt de atent urmdregte cineva un model, cAt de bine reline
comportamentul acestuia gi ce abiliti(i are persoana,acesta nu va fi pus in func{iune in
absenlaunei motivalii suficiente.
Observareafaptului cd comportamentulmodelului atragedupd sine anumite int[riri
pozitive poate reprezentao surs6 motivalional6 importantl pentru observarea,re{inerca9i
puneieain ac{iunea respectivuluicomportament.
Bandura cste de pdrere cd intdrirca faciiiteazd invdfareamodelatd,dar nu este vitall
pentru ea.
Conceptul de eu (self)
Bandura definegte ,.eul in termenii structurilor cognitive care func{ioneazl ca
sistemede referinld intern6,cdt gi a set-ului de subfunc{ii care implica percep{ia,evaluareaEi
reglarcacom-portamentului"(Bandura,1978.cit. Schultz, 1986,p. 387).
Deci, eul nu reprezintd o entitate, ci un set de structuri gi procese cognitive care
regleazd,percep{iaqi cognitia.
Banduraconsiderdcd doud aspecteale eului au o importanli major6:
a) intdrirea eului (autointdrirea);
b) Eficienta eulwi (autointdrirea).

167

a) intdrireu e
Autointdrirea r
extern6.O recompens
sau satis-fac{ie,in tin
sentimentului de ru$i
comportatintr-un anun
Bandura cons
intermediul autointiriri
Standardeleint
invlfare de la sursefi
subiectului.

b) Autoejicienl
Autoe{icienla
standarde interne. Be
sentimentelor de auto
realitSlii. Autoeficien
evenimentele vie{ii.
autopedepsesc
severat
depresie,descurajarea
Bandura subli
rcfugieze in alcool.sd
persoanese simt nea
eforturile lor sunt inut
renun{6la tentativeled<
Persoanclc
cu s
r suntcapabil
r pentru cd ele
lor;
obstacole
. au o mareinc
. au perfonna
Banduracons
dcpindede:
. nivelul pcrfo
r observarca
su
r intire$tesen
o persuasiun
con{inutulac
. nivelul de ac
nu manifest

Dupa Bandura
modelarease limiteaz[
cognitive qi sistcmele

a) intdrirea eului (autotntdrireu)

Autoint[rirea este, in concep{ia lui Bandura, tot atdt de importantd ca 9i int6rirea
extern6.O recompensdautoadministrat[poate fi, de pild[, tr5irea sentimentuluide mdndrie
sau satis-fac(ie,in timp ce o sanc{iune autoadministratdpoate fr reprezentatdde trdirea
sentimentului de rugine, culpabilitate sau depresie in legSturi cu faptul cd nu ne-am
comportatintr-un anumit fel.
Bandura considerd cd majoritatea comportamentelor umane sunt reglate prin
intermediul autointdririlor.
Standardeleinterne in raport cu care se evalueazdcomportamentulsunt preluateprin
invbfare de la surse model cum sunt p6rin{ii gi alte persoane semnificative din copildria
subiectului.
b) Autoeficienlo
Autoeficienla se referd la cdt de bine reugegte subiectul sd-gi ating6 propriile
standarde interne. Bandura considerd cb autoeficien{a se exprimd prin intermediul
sentimentelor de autostimd, de valoare personald, de adecvare gi eficientd in abordarea
realit6lii. Autoeficienfa este perceperea propriei capacitbli de a produce 9i regla
evenimentele vie{ii. Persoanele care au standarde interne exagerat de ridicate se
sever atunci c6nd nu reu$escsd le atingb gi de aici pot rezulta sentimentede
autopedepsesc
depresie,descurajare, autodevalorizare.
Bandura subliniaza cd persoanelecu sentimentul autoeficien{ei scdzut pot sf, se
refugieze in alcool, sf, se resemnezesau si se refugieze intr-o lume de fantasme"Aceste
persoanese simt neajutorate,incapabile sd influen{eze evenimentele,consider5cd toate
eforturile lor sunt inutile. Subiecfii sunt dependen{igi anxioqi. CAnd intdlnescun obstacol
renun{6latentativelede a-1 depdgisaunici mdcarnu incearcds[-l depdqeascd.
Persoanelecu sentimentulautoeficienfeiridicat au urmdtoarelecaracteristici:
r sunt capabilesd facd fa6 in mod adecvatincercdrilorvielii;
r pentflr cd ele se aqtcaptdla succes,ele vor perseverain tentativc cle depbqirea
obstacolelor;
. au o mare incredercin for(ele proprii gi nu sunt blocate de dubitatii;
o au perfotma[eridicatein activitatc.
Bandura considcr:dcd modul in care omul iqi apreciazdnlelul de autoeficien{d
depindede:
. nivelul performan{eloranterioare;
cu noi);
. observarcasuccesuluialtor persoane(mai ales dacd sunt asem6nf,toare
o intSre$tesentimentulautoeficien{ei;
o persuasiuneaverbalSpoate creqtenivelul autoeficien{ei(9i invers, in fruncfiede
conlinutulacestcia);
o nivelul de activareintcrn5. Oamenii sunt mai inclina{i sd sc agteptela succescdnd
nu manifestdreac{ii dezadaptative,de supraactivarein condiJii de stres.
Stadiile inviflrii

modelate

Dupa Bandura. modelarease dezvolti odatd cu vdrsta gi maturi zarea.in copilSrie,

modelarease limit eazdla imitafia directd pentru ci la copii nu s-au dezvoltat incd abiliteflle
cogpitive qi sistemeleimaginative (reprezenta[ional)qi verbal, care stau la baza inv[{6rii
168

modelate.In cazul copiilor, este necesarun numdr mai mare de repetdripentru ca aceqtias[
reproducd un anumit comportament observat (cam in jurul vdrstei de 2 ani apar primele
comportamenteimitate).
Mai mult, la copiii mai mici func{ioneazd intdririle primare (hran[, pedeapsl
afec{iune), in timp ce la copiii mai mari gi la adulli, int[ririle se bazeaz\ mai mult pe
aprobare sau dezaprobare.La nivelul cel mai inalt de dezvoltare a copilului se produce
internalizareacomportamentuluiideal preluat de la pbrin{i, iar recompenseleqi sanc{iunile
incep s5 fie autoadministrate.
Modificarea comportamentului

invifat

Prin intermediul teoriei sale asupra invlfdrii sociale, Bandura urmdregteun scop
practic imediat, gi anume gdsirea celor mai eficiente modalitdli de modificare a
comportamentuluiindezirabil sau anormal.
DacS modelareareprezintd modalitatea de bazd in invd{areaunor comportamente,
tot prin intermediul modelSrii se poate modifica un comportamentnedorit. Astfel, de pild[,
Bandura a uttltzat metoda modelirii pentru inldturarea unor frici sau fobii (exemplu: un
copil cu fobie de cdini a fost pus sd urmbreascd,de la o distan{b sigur[, cum alt copil de
aceeaqiv6rsti sejoacd cu un c6ine). Degi abordarealui Bandura se referb la compoftamentul
manifest, odatd cu trecerea timpului, autorul a inceput sd fie tot mai mult preocupatde
variabilele cognitive, mai precis de auto-eficien{d. Un subiect care $i-a rezolvat prin
intermediul modelarii fobia de $erpi, de pilda, igi modificd nu numai comporlamentul
manifest ci gi atitudinile, manifest6ndmai mult autoeficien{din situa{iile care ii produceau
inainte anxietate.
in incheiere, trebuie sd subliniem faptul ci Bandura era de p6rere ca un
comportamentuman este controlat atdt de subiectul insuq;i,prin intermediul opera{iilor r;i
proceselorcognitive cdt gi de mediu, prin intermediul stimul6rilor de naturd social6.El iqi
denumegtepozi{ia ,,deterrninismreciproc" gi aratdc6 ,,oamenii nu simt nici obicctc pasivc.
controlatcde forfe exteme,nici subiectiabsolutliberi carepot face r;i deveniceeace vor".

r69

TEORIA,

BAZE

Pentru a in{ele
apelat la studiereadez
este total dependentde
dintre factorii geneticir
Specialiqtiiin 1
In copildrie ar
patrinto niuIui inndsutt
acliune inversd, subie
gdseasc:d.
Copilul la na;
copilu
comportamente,
care sd ii aline suferinl
Ca urmare a ri
lui, bebelugultrecede
deveni obiectivulsiste
sale interactive,astfel
multe figuri de ataqam
In funclie dc r
primite de la mediu.cc
vild qi pdn6pe la 3 ani
cu el (de exemplu- ce
valoare fatd de caresel
Baz6ndu-scpe
pomegte in explorarca
explorare. Baza securi
a trece cu upurin{i de
astfel, in rapofl cu auto
Pentru a dez
mediultrcb
atagament,
Bowiby, unul t
de afec{iuneinnbscute
o surAsul,
r contactulviz
r pl6nsul,
r strAnsulin bt
o suptul.
Prima figurd d
tive inndscute, se co
legdtura afectivd stab
copilului cu persoanc
protec{ie,ingrijirc qi s

TEORIA ATA$AMEI\TULUI A LUI JOHN BOWLBY

BAZF,LE DEZVOLTARII RELATIEI DE AJUTOR
Pentru a in{elege mai bine cum se comporta gi ac\ioneazi un adult, cercetitorii au
apelat la studierea dezvoltAriicapacitSlilor relalionale ale copilului. Dupa nagtereacopilul
estetotal dependentde adul{ii care il inconjoarS.El se va dezvolta ca unnare a interacfiu-nii
dintre factorii genetici qi cei de mediu.
Specialigtiiin psihologiadezvoltdriiconsiderdc5:
in copildrie orice acliune a mediului are o influenld puternicd asupra exprimdrii
patrimoniulni tnndscut.La vdrsta adultd acest lucru nw mai esteposibil, deoareceare loc o
aclittne inversd, subiectul adult va modela mediul in .funclie de ceea ce el aqteaptd sa
gdseascd.
Copilul la nagteredispune de un repeftoriu compor-tamentalinn[scut. Prin aceste
comportamente,copilul igi exprimd neputinfa,disperareaqi cautdproximitatea unei persoane
care sd ii aline suferin{agi sd ii ofere siguran{d9i confort.
Ca urmare a rbspunsurilorpe care le primeqte de la persoanaaflatd ?n proximitatea
lui, bebeluqultrece de la disperarela un sentimentde bine gi securitate.Aceastdpersondva
deveni obiectivul sistemului sdu de atagament.Bgbelugui va generahzarepedeexpcri-en{ele
sale interactive,,astfel cd pe la 10-12 luni va avea o ligurb de ataqamentprincipald qi mai
multe figuri de atagamentsecundare,la care va cduta consolaregi confort.
in func1ie de nevoia de securitateresimfitb qi mai ales in flinc{ie de rdspunsurile
primite de la mcdiu, copiiul incepe si iqi construiascddin a douajumdtate a primului an de
vi![ gi pdndpe la 3 ani, modele de interacliuni gi reprezentdriale persoanelordin jur in rapoft
cu el (rle exemplu - ceilal{i pot fi demni de incredere gi disponibili, iar el este un obiect de
valoare fat[ de care se manifestdinteres,aten{ie9i ingljire).
BazAndu-scpe figura sa de ataqament,care se afli in proxirnitatca lui, copilul
pomeqte in explorarea mediului. CAnd figura de ataq;amentdispare, copilul se opreqtedin
explorarc, Baza securitd{iicopilului va constain mdsuradezvoltdrii flexibilitl1ii acestuiade
a trece cu ugurin{arle la figura de ataqamentla explorarealumii. Atagarncntul,se dezvoltd
astfel.in raport cu autonomiagi explorarea.
Pentru a dezvolta la copil o manierb satisfbcdtoareexprimarea nevoilor de
atagament,mediul trebuie sb ii asigurein mod constantproteclia de care acestaare ncvoie.
Bowlby, unul din autorii teoriei atapamentului,considerdcd cxistd 5 comportamente
de afecliuneinnbscute:
o surAsul.
r contactul vizual,
. plAnsul,
o strAnsul?nbrale qi
o suptul.
Prima figurd de ataqamentpentru copil este mama gi cu ajutorul conduitelor afective inniscute, ie construieqte prima rela(ie afectivb stabil5 a copilului. Ataqamentul,
legdtura afectiv6 stabil6 dintre copil qi familie, va construi un model de rela{ionare al
.opitut,rl cu persoaneledin afara familiei. Bowlby considerl cd figura de ataqamentoferl
proteclie,ingii;irc gi suslineregi in situaliile stresantc,copilul cautd proximitateaacestuia.

r70

Reac{ia plrintelui la acest comportament al copilului va influen{a profund implicatiile

cognitive gi emolionaleale copilului in cadrul rela{iilor lui sociale.
Baz6ndu-sepe un experiment clasic privind situa{iile neobignuite, Ainsworth a
identificat trei modelede atagamentla copil, gi anume:
. Copiii autonomi sunt copiii care manifestl bucurie la revenireamamei, o primesc
cu cSldurd gi ii caut[ prezen{a. in absen{a mamei, acegti copii au fost ugor
consolafi gi antrena{iin diversejocuri. Se considerdcd parin{ii copiilor autonomi
sunt sensibili la nevoile copiilor lor mai ales in situafii stresante.Copiii gtiu cd vor
primi ajutor din parteapbrinlilor qi de aceease bucurd de revenireaacestora.
. Copii eviton(i sunt copiii care manifest[ supdrare la intoarcerea mamei gi refuz[
orice comunicare cu ea, ocolindu-i chiar privirea. in absenlamamei, acegti copii
au pre-ferat tzolareagi au refuzat orice consolare.Copiii evitanfi, din experienla
pe care o au cu pdrin{ii, qtiu cd acegtiasunt indiferenli gi insensibili Ia angoasele
lor gi se agteapt[in continuarela o nepdsarefatd de dificultdlile lor. In consecin{a,
ini[iazd ei refuzul la care se aqteaptddin partea plrinfilor.
o Copiii umbivalenli sunt copiii care cautd prezen\amamei dupd revenirea acesteia,
darau fost foarte supdprafiqi dificil ds consolatin absenfamamei. Pirin{ii acestor
copii nu sunt adeseori suficient de disponibili gi din cauza ambivalenlei
comportamentuluilor, copiii trbiesc o strae de incertitudine, neqtiind la ce sf, se
aqtepte.Ei vor recurge la un compoftament prin care incearci sd atragd aten{ia
pirintelui.
Experimentul consta in plasareamamelor ;i a copiilor lntr-o sal[ de joacb. Dupl
cdtevaminute mama pdrdseasala gi experimentatorulobservareac{iacopilului la revenirea
acesteia.
La copii, se formeazd 3 pattern-uri de cote interactive. Primul reprezintd strategia
primar6, liber6; celelatedoui pattern-uri sunt strategii condilionate,in sensulc6. pentru a se
adaptala rdspunsurilemediului, copilul igi inhib5 exprimareanevoilor sale qi nu se mal
exprimdliber.
l. Pattern-ul dq atasumentsecfrizut : copilul exploreazdcu curaj gi interesmediul
inconjur5tor, cerAnd ajutor in situa{iile pe care le percepe periculoase. Iqi exprimd cu
uqurin{5 teama apelAnd la persoanele din jur. Dupd revenirea siguranfei gi oblinerea
confortului dorit, copilul se reintoarece u$urin{dla explorareamediului.
2. Pattern-ul de ataqsment evitant : copilul nu cere ajutor de la figura sa de
incerc6ndsi
ataEament,el incerc0nd sd se descurcesingur. Se inchide in el gi se rzo|eaz6,,
aratein exterior c6t rnai pu(in din teamapi disperareape care o resimte.
3. Pattern-ul de atasament amhivavdglnt: nefiind siguri de disponibilitateafigurii
lor de ataqament,copiii cu acestpattern iqi maximizeazl singuri disperarea.Ei devin furiogi
din cauza rlspunsurilor imprevizibile ale parin{ilor gi nu gtiu la ce sd se agteptedin partea
acestora.Rezultatulestec6 aceqticopii se descurcbrareori singuri.

171

PR
ALE ]

PARTEA III

PROFILE ATIPICE
ALE, PERSO|{ALITATII

TEORIA INTELIGEI{TELOR MULTIPLE

Ce este teoria inteligentelor multiple?
"Inteligenla este abilitatea de a rezolva problenre sou de a crea produse,
valorizate de cdtre unu sau mai multe culturi"
Howard Gardner
Howard Gardnersusfinecd toate fiin[ele umaneau inteligen{dmultiplS. Aceste
diverse tipuri de inteligen{[ pot fi alimentate si intlrite sau dimpotrivb ignorate gi
slSbite.El credecb fiecareindivid posedd9 tipuri de inteligen{d:
l) inteligenfaverbal-lingvistic[ :abilitdli vcrbale bine dezvoltategi sensibilitatc
la sunete,ritmul qi scnsulcuvintelor.
2) inteligenlalogico-matematicE:
abilitateade a gAndiconceptualgi abstract,ca
gi capacitateade a discernemodele logice sau numerice.
3) inteligenfamuzicalS:abilitatea de a produce qi apreciaritm ;i timbru.
4) inteligenfa spa{io-vizual5:capacitateade a gAndi in imagini qi reprezentdri,
de a vizualiza cu acurate{egi abstract
5) inteligenla kinestezicd:abilitatea de a-gi controla migcirile corpului qi de
indemanarein manipulareaobiectelor.
6) inteligenla interpersonald: capacitatea de a detecta qi rbspunde in mod
adecvatla st[rile, motivafiile gi dorintelecelorlalfi.
7) inteligen{a intrapersonalb: capacitatea de a fi congtient qi conectat la
sentimenteleinterioare,valori, convingeri gi procesede g6ndire.
8) inteligenfa naturalistd: abilitatea de a recunoaqte qi de a categoriza plante,
animalegi alte obiectedin natur6.
9) inteligenla cxisten{ial6: sensibilitate gi capacitate de a aborda intrebdri
profunde despre existenla uman6, cum ar fi :sensulvie{ii, de ce murim? q;i
cum am ajunspe planctaasta?
Howard Gardner a definit primele 7 tipuri de inteligenld in "Framcs of Mind"
1983.Pe ultimele2le-a adlugatin 1999in "Inteligencereframed"
Howard Gardnere psiholog qi profesor ia GraduateSchool of Education,de la
UniversitateaHanzardg;ico-directorla Harvard ProjectZero.
Bazdndu-sepe studiul a numerogi subiec{i din diferite categorii sociale,
Gardner a dezvoltatteoria inteligcnlelor multiple. El a efectuatinterviuri gi cercetIri pe
sute de persoane,incluzAnd supravie{uitori ai atacurilor cerebrale, copii superdota{i,
individizi autigtiqi agaziqii "savan{iidio{i".
Potrivit lui Gardner:
- toate fiinlele umane posedb toate cele 9 tipuri de inteligen{d in cantitdti
variatc;
- fiecare persoandare o alcbtuire intelectual5diferitd.

173

- Putem imbundt5{i sistemul de educa(ieadresdndu-neinteligentelor multiple

ale elevilor nogtri;
- Aceste inteligenle au sediul in arii diferite ale creierului gi pot func{iona fie
independent,fie impreund.
- Aceste inteligenfedefinesc speciauman[.
in re fel diferd aceastdteorie de defini{iile tradifionaleale inteligen}ei?
Teoria inteligen{elor multiple a lui Gardner a constituit o provocare la adresa
opiniilor tradi{ionalein domeniul educaliei gi al qtiintelor cognitive. Potrivit defini{iei
tradilionale,inteligen{aeste o capacitatecognitivd unifbrmd, sau nediferenfiatdcu care
oamenii se nasc.Aceastapoate fi ugor mSsuratdcu ajutorul testelor.
Potrivit lui Howard Gardenr inteligenla este:
- abilitatea de a crea un produs eficient sau de a oferi un serviciu care este
valorizat intr-o cultura.
, Un set de aptitudini prin care o persoanaigi poate rezolva problemele din
existenta.
- Poten{ialul de a gdsi qi crea solufii pentru probleme, aceasta implicAnd
adunareade noi cunoqtinfe.
Un sistem educa{ional bazat pe standarde na{ionale $i pe testf,ri eficiente.
relativ ieftine gi universale, testul cu alegere multipl6 std in centrul concep{iei
tradi{ionaledespreinteligenf5.
ln practicd scorul unui studentla un test de inteligen{d sau WISC, rercrhtzeazb,
plusurile qi minusurile sale. Aceste teste il fac eligibil pentru servicii speciale(cum ar
fi: programe pentru cei superdota(i sau pentru cei cu dificultifi in inv6{are.
Deazavantajulfolosirii testelor de inteligen{i in qcoli este cd are de cele mai multe ori
ca rezultatatcategonzareaclcvilor.
Mulli educatori, cercet5tori studcn{i gi pdrinfi au respins mult tirnp testele cu
alegeremultipl5 considerdndca nu sunt capabiles5 testezenivelul de inteligenfd.
Teoria inteligen(elor multiple a selit ca un punct de cotitura pentnl reconsiderareapracticii educalionaledin secolultrecut.

Viziunea tradilionalar
intelisent5
Inteligen{apoatefi ma
testelecu rbspunsscu

Oamenii se nasccu o (
inteligen{5

Nivelul inteligenleinu
a lungul intregii vie{i

Inteligen{aconst[ in pr
domeniullogicii gi al I

In abordareatradi{iona
predauacelagimateria

Profesorii predauo anu

un anumit subiect.

Viziunea tradilionala despre

inteligen{5
Inteligen{apoate fi mdsuratdaplic6nd
testelecu rdspunsscurt

Oamenii se nasccu o cantitatefixd de

inteligen{d

Nivclul inteligenleinu se schimbddea lungul intregii vie{i

Inteligen{aconstdin performan{ain
domeniullogicii gi al limbajului

In abordareatradifionala,profesorii
predauacelaqimaterialla tofi elevii

Profesorii predauo anumitatema sau

un anumit subiect.

Teoria inteligenfelormultiple
Testelecu rdspunsscurt nu sunt
folosite deoareceele nu
ev alueaz6st[pAnirea materiei
sau infelegereaprofundd. Le
mdsoar[ doar capacitateade a
memora pe dinafar6 (memoria
mecanicd)qi abilitatea
individului de a rhspundecorect
la testelecu rdspunsuriscurte.
Fiin(ele umane au toate tipurile
dc inteligenfd,dar fiecare
persoanaare o combinatie sauun
profil unic.
Tofi putem sd ne dezvoltdm
fiecare dintre inteligenfe,degi
unii oameni vor dezvolta un
anumit tip de inteligen{Emai
mult decAtaltele.
ExistSmult mai multe tipuri de
inteligenfi care reflect6
modalit[file difcrite de
interac{iunecu lumea.
Pedagogiainteligen{elormultiple
presupuneca profesorii sd
predeaqi sd evalvezediferit
baz6ndu-sepe plusurile pi
minusurileintelectualeale
fiecbrui individ.
Profesoriifolosescactivitd{ide
invdlare in jurul unei idei sau
intrebiri gi fbcdnd legdturacu
alte subiecte.Profesoriidezvoltd
strategiicarele permit
studen{ilors[ demonstrezein
mai multe cdi de ?nfelegere,qi de
a-qi valoriza propria unicitate.

MECANISMELE DE APARARE ALE EULUI

Conflictul produceanx
Se qi Eu. Un simpton
dorin{ei ce se ridicd din

Psihologia Eului
Perioada timpurie a lui Freud ca investigator psihanalitic a fost putemic
influenfatd de modelul sdu topografic. Simptomele isteriei erau consideraterezultatul
amintirilor refulate referitoare la evenimente sau idei. Freud a emis rpoteza cd
interven(ia psihoterapeuticd ar putea ridica refularea, ducdnd la rememorarea
amintirilor. La rdndul ei, descrierea verbald detaliat6 a ideii sau evenimentului
patogenicrememorat,inso{itb de emofii intense,ar duce a disparilia simptomului.
De exemplu, bra{ul paralizat al unui t6n5r ar putea fr rezultatul unei
dorinle refulate de a-gi lovi tatdl. Conform acestui model, tdndrul ar
putea s6-gi foloseascl din nou bra{ul prin recuperareadorinlei din
inconqtient,verbalizareaei qi exprimareafuriei faf6 de tat6l sdu.
Aceastd metodd catharticd, cunoscutl pi ca ahreuclie, face ca amintirea
patogen[ incongtient[ s6 devind congtienti.
Totupi modelul topografic a devenit curdnd insuficient pentru Freud. El
intAlnea in mod repetat rezistenfe ale pacien{ilor s[i la manevrele lui terapeutice.
Anumite amintiri nu puteau fi aduse inapoi in c6mpul congtiin{ei. Mecanismele de
apdrare responsabile pentru aceast6 rezisten{b erau ele insele inconqtiente qi deci
inaccesibile.Aceste observalii l-au dus pe Freud la concluzia cd Eul are componente
at0t conqtiente"cdt gi incongtiente.
Odatd cu publicarea lucrdrii Eul qi $inele, Freud a indus teoriu structuruld
ffipurtild a Eului, Se-ului qi Supraeului.in modelul structural,care inlocuieqtemodelul
topografic, Eul era considerat ca fiind distinct de pulsiuni. Partea congtientl a Eului
este organul executiv al psihicului, responsabil de luarea deciziilor qi integrarea
informa{iilor datorate percep{iei. Partea inconstientd u Eului conline mecanisnte de
apdrare, ca de exemplu refularea, care sunt necesare pentru u contrubulansa
palsiunile paternice addpostite tn Sine - in mod specific sexualitatea(libidoul) 9i
agresivitatea.
Sinelc (Se-ul) este o instan{6 intrapsihici inconqtient5in totalitate, care este
interesatf, doar de descircarea tensiunii. Se-ul este controlat atdt de aspectcle
incon;tiente ale Eului, c6t gi de a treia instan!5a modelului structural- Supraeul.
Supraeul este inconqtient in cea mai mare pafte, dar anumite aspectesunt cu
siguranlbcongtiente.Aceastainstan{6include congtiinla morald Si idealul Eului.
Prima proscrie (dicleazd ceea ce cineva nu ar trebui si facd, bazat pe
internalizareavalorilor parentale;i sociale),iarcea de a douaprescrie (dicteazl ceeace
cineva ar trebui sd facb sau sd fie). Supraeultinde sd fie mai sensibil la strbduinieleSeului r;i de aceeaestemai cufundat in inconqtientdecdtesteEul.
Psihologia Eului conceptualizeazdlumea intrapsihicI ca o lume a conflictelor
intre instanle. Supraeul, Eul qi Se-ul se bat intre ele, pe mbsurd ce sexualitateaqi
agresivitatease lupt6 pentru exprimare gi desc[rcare.Conflictul dintre instanleproduce
anxietate. Anxietatea semnal alerteazbEd cI este necesarun mecanism de ap[rare.
Mecanismul de formare a simptomului nevrotic poate fi inteles in aceastdmanier6.
t7 6

De exemplu,
compulsivdera
el. El il detes
furia gefului er
gefului gi a-i sp
el era servil qi
putea fi acuz
comportament
tensiune intre c
apdra impotriv
atenuatba dorin
in geful sdu.

Astfel deforma
nevrotice reprezintado
de compromis qi pot
intrapsihic.

Freud a recuno
aten(ia, in cea mai mi
mecanismelede apdrar
detaliu nou6 mecanism
anularearetroactivS.int
transformarea in contr
implica{iile asupratrat
Psihanalistulnu mai put
O aten{ie egalatrebuiai
de cdtre Eu, care se vo
accentului pus de psih
anticipat indepdrtareapl
nevrotic c6tre patologia
tulburdrilor de persona
terapeutul de orientarer
mecanismede ap6rare,(
cdt gi a tulburdrilordepe
Toate apdrdrile
(Freud
din Se
1926119
iar apdrdrile pe care le
conform unei ierarhii d

Conflictul produce anxietate,care duce la ap[rare, care conduce la un compromis intre

Se gi Eu. Un simptom este deci o forma(iune de compromis care ap6rh impotriva
dorin{ei ce se ridicd din Se qi totodatdgratific[ dorin{a intr-o formd deghizatb.
De exemplu, un contabil cu tulburare de personalitate obsesivcompulsivd era intotdeaunaingrijorat cd geful s6u ar putea fi furios pe
el. El il detestain secret pe qeful sdu, iar anxietateasa referitoare la
furia gefului era o proieclie a propriei dorin{e de a izbucni in fa{a
qefului gi a-i spune ceeace crede despreel. Ca o apbrureincongtientE,
el era servil qi indatoritor fafl de geful s5u, pentru a fi sigur c[ nu va
putea fi acuzat cd este furios pe acesta. $eful considera acest
comportament iritant gi drept consecin{b exista in permanen{5 o
tensiune intre cei doi. Cu alte cuvinte, stilul servil al contabilului il
apdra impotriva rdbufnirii propriei furii, dar con{inea o expresie
atenuatda dorin{elor saleagresivedin cauzareac{iei pe care o producea
in qeful sdu.
Astfel deformaliuni de compromr'ssunt procesepsihice normale. Simptomele
nevrotice reprezintd doar varianta patologicb. Traslturile de caracterpot fi formaliuni
de compromis pi pot reprezenta solu{ii adaptative pi creative pentru conflictul
intrapsihic.
Mecanismel de aplrare
Freud a recunoscutexisten{aacestormecanismede apdrareodar el r;i-aindreptat
aten{ia, in cea mai mare parte, asupra refulirii. in lucrarea ei de cdpdtdi Eul gi
mecanismelede apdrare,fiica lui Freud, Anna, a extins contribulia lui gi a descris in
detaliu noub mecanismede apdrarcde sine stdtbtoare:regresia,fbrma{iuneareac{ionat6,
anularearetroactivd, introiecfia, identificarea, proiecfia, intoarcereaimpotriva Sinelui"
transformarea in contrariu gi sublimarea. Chiar mai important, ea a recunoscut
implicaliile asupra tratamentului ale acestei aten{ii crescute privind apdrareaEului.
Psihanalistulnu mai putea doar sd agteptedescoperireadorinlelor inacceptabilcdin Se.
O aten{ieegala trebuia indreptatdcdtre vicisitudinile eforlurilor de apbraremanifestate
tle cdtre Eu, care se vor eviden{ia ca rezisten{ein timpul tratamentului. Prin mutarea
accentului pus de psihanalizd de la pulsiuni cdtre apbrdrile Eului, Anna Freud a
anticipat indepdrtareapsihanalizei gi psihiatriei dinamice de la formarea simptomului
nevrotic citre patologia de caracter.Actualmente, definim par{ial multe dintre formele
tutburdrilor de personalitatein conformitate cu mecanismeletipice de apbrare.Astfel,
terapeutul de orientare dinamicd trebuie s5 fie pe deplin familiar cu o gamd larg5 de
mecanismede apdrare,datoritd utilit[]ii lor in inlelegereaatdt a problemelor ncvrotice,
cdt qi a tulburdrilor de personalitate.
Toate apdrdrile uu tn coman proteclia Eului impotrivu cerinlelor instirtctuale
din Se (Freud 192611959).Nici unul dintre noi nu este lipsit de mecanismede apdrare,
iar apirdrile pe care le folosim spun multe despre noi. Ele sunt deseori clasificate
conform unei ierarhii de la cea mai imaturi sau patologicd la cea mai maturd sau

177

(Vaillant, 1917), iar un profil al mecanismelorde ap[rare ale unel persoane

sindtoas'd
esteun bunbarometrual s6ndtS{iipsihice.

Adapt[ri primitive
Clivajul - compartimentareatrdirilor referitoare la Sine gi altul, astfel incAt integrarea
nu esteposibild. Atunci cAnd individul se conftuntb cu contradic{ii in comportament,
g6ndiresau afect, el trateazd.dezacordurile cu negare blfrndd sau indiferenld. Aceastd
ipFrareprevine apari{ia conflictului rezultat din incompatibilitatea celor dou[ aspecte
polarizateale Sinelui sau ale celuilalt.
Idenfficarea proiectivd - acest fenomen este at6t un mecanism de apdrare intrapsihic,
cdt gi un tip de comunicare interpersonald qi implicb urmitorul comportament: o
presiune interpersonal[, subtilS este pusd asupra altei persoane pentru a prelua
iaracteristici ale unui aspectal Sinelui sau ale unui obiect intern, care va fi proiectat in
acea persoand. Persoana care este {inta proiec{iei va incepe s5 se comporte, sd
g0ndeasc6gi sa simtl in concordan{dcu ceeace a fost proiectatin ea.
Proieclia - a percepe $i a reac{ionala impulsuri interne gi la derivatele acestoraca gi
cdnd ar fi in alaraSinelui. Diferd de identitateaproiectivb prin faptul cd (inta proiecliei
nu se schimbd.
Negarea - evitarea congtientizdrri unor aspecte ale realitbfii externe greu de infruntat
prin ignorareainforma{iilor senzoriale.
Disocierea - destr[marea sentimentului de continuitate al unei persoane in ariile
i{dentit6tii,memoriei, conqtiinlei sau percepfiei ca o modalitate de a men{ine o iluzie a
controlului psihic in fa{a neajutordrii gi a pierderii controlului. Degi sirnilari clivajului,
disocierea poate in cazuri cxtreme si implice afectarea memoriei referitoare la
evenimentedin aauzadeconectdriiSinelui de eveniment.

Fantusmu schizoidd - re
de situa(iile interperson
A

Introiecliu - internalizar
accepta pierdereaacelei
ostil sau rdu ca mod de r
forme care nu au ca scop

Identi/icsrea - internaliz
persoane.In timp ce intr
identificareaestetrbit[ ct
cea de apbrare,in cadrul

Deplasarea - mutarease
sau altui obiect care se
acelagigrad ridicat de pe

Intelectuuliz.area - utiliz
nepl[cute.

Izolareu aJbctului - sep

asociat6acesteia.

Ratrionalizoreil- justificr
spre a le face tolerabilep

Sexaulizsrea - atribuirc
pentnr a transformao exl
inldturaanxictd{ilcasoci

Idealizarea - atribuirea unor calit6{i perfecte sau aproape perfectc altor persoane,ca o
modalitate de a evita anxietateasau sentimentclenegative, cum ar fi dispre{ul,invidia,
furia.

Formaliuneu reuclionut
in opusul sdu.

Actirtg out - punereain act a unei dorinle sau fantasmeinconqtiente,in mod impulsiv,
ca o modalitatede a evita afectedureroase.

Retularea - excludereai
trecc in plan congtient.R
estc asociatdcu datesen

Somatizureo- conversiadurerii emo{ionalesau a altor stSri afective in simptomc ftztce

qi concentrareaatenliei persoanei asupra problemelor somatice (mai degraba dec6t
asupracelor intrapsihice).
Regresia - intoarcereala ofazd anterioardde dezvoltaresau funclionare pentru a evita
.otrfli"t.1* qi tensiunile asociate cu nivelul prezent dc dezvoltare al persoanei
respective.

178

Analurea retrouctivd
ruginoase.ale unui com
sau o ac{iuneopus6.

Fantasma schizoidd - retragereain propria lume intemd pentru a evita anxietatealegatd

de situaliile interpersonale.
Apfirflri nevrotice de nivel mai inalt
Introieclia - internalizarea aspectelorunei persoanesemnificative ca o modalitate de a
acceptapierderea acelei persoane.Este, de asemenea,posibil6 introiec{ia unui obiect
ostil sau rdu ca mod de a-gi oferi rluzia de control asupra obiectului. lntroiec{ia are gi
forme care nu au ca scop apdrareaqi care fac parte din dezvoltareanormal6.
Identiftcarea - internalizareacahtalilor unei alte persoane,devenind asemeneaacelei
persoane.In timp ce introiec{ia duce la o reprezentareinternalizatdtr[i6 ca un ,,altul",
identificareaestetriitI ca o parte a Sinelui. $i identificareapoate avea alte func{ii decdt
cea de apdrare,in cadrul dezvoltdrii normale.
Deplasares - mutarea sentimentelorasociateunei idei sau unui obiect asupraaltei idei
sau altui obiect care seambni intr-o oarecare mdsurb cu originalul dar nu conferd
acelaqigrad ridicat de periculazitate.
Intelectualiz,urea - utilizarea gAndirii excesive gi abstractepentru a evita sentimente
nepldcute.
Izolarea afectalui
asociatSacesteia.

separareaunei idei de starea afectivd a pentru a evita tensiunea

Raqionalizarea- justificarea unor atitudini, credinle sau comporamcnteinacceptabile,

sprea le face tolerabile pentru propria persoand.
Sexaulizure& - atribuirea unei semnifica{ii sexuale unui obiect sau comportament,
pentnr a transforrnao experienli negativdintr-una cxcitantd gi stimulatoaresaupentru a
inlitura anxictSlileasociatecu obiectul respcctiv.
Formuliunea reuclionati - transformareaunei dorin{e sau a unui impuls inacceptabil
in opusul sdu.
Refularea - excludereaideilor sau impulsurilor inacceptabilesau impiedicarealor de a
trece in plan congtient.Refulareaestediferitd de negareprin faptul cd aceastadin urm[
esteasociatdcu date senzorialeexterne,pe cind refulareaesteasociathcu stdri intenre.
Anularea retroactivd - incercarea de a nega implica{iile sexuale, agresive sau
ruqinoase.ale unui comentariu sau comportament anterior, prin elaborare,clasificare
sau o ac{iuneopus6.

179

PERS

Apiriri mature
Umorul - g[sirea unor elemente comice gi/sau ironice in situa{ii dificile, pentru a
reduce afectele nepl6cute gi disconfortul personal. Acest mecanism permite, de
asemenca,luarea unei distante gi un grad de obiectivitate fafi de evenimente,astfel
inc0t persoanapoatereflecta asupracelor ce se intdmpld.

Aceastdsec{iu
accentuatecareseaplic

O personalitstt
de a se tmprd
durubil de ex
consideruhil (l

Represia - decizia inconqtientb de a nu da curs unui eveniment, unei stdri sau unui
impuls. Aceastdapdrarediferd de refulare qi negareintruc6t estemai degrabdconqtient[
dec6tincongtientd.
Ascetismul - incercarea de a elimina aspectc pl6cute ale vie{ii datoritd conflictelor
interne produsede aceaplScere.Acest mecanismpoate sluji scopurilor transcendentale
sau spirituale,precum in celibat.
Altraismul - dedicareapersoaneinevoilor altora peste pi dincolo de propriile nevoi.
Comporlamentul altruist poate fi pus in serviciul problemelor narcisice, dar poate, de
asemenea,sI fie sursaunor mari reahzhrtqi contribu{ii constructivepentru societate.
Anticipureu - int6rzierea gratificbrii imediate prin planificare gi reflectare asupra
viitoarelor realizdrigi succesc.

Personalitatea
1
altora fiind inte

Personalitatear
gam5restr6ns

Personalitatea
s
de distorsiunic

Personalitatear
drepturiloralto

Sublimarea - transformareascopurilor condamnabile din punct de vedere social sau

inacceptabiledin punct de vedereintern ?ntr-uneleacceptabilesocial.

Personalitatea
I
imagineade sin

Personalitatear
ciutare a aten{

Personalitatea
n
gi lipsade emp

Personalitateae
inadccvareqi de

Personalitatear
aderen[din legi

Personalitatear
perfcclionismq

180

Personalitatea<
implicareain ac

Personalitatea
1
celorlal{i.,inefic

Personalitatcat
frecvente.tensi

Personalitatea
a
anhedonicsi au

PERSONALITATILEACCENTUATE
Aceastl sec{iuneincepe cu o defini{ie generalSa celor 13 tipuri de personahtali
accentuatecare se aplicd in parte fiecf,rui tip de personalitateaccentuat6.
O personulitate accentuatd este un pattern (model) pervaziv (tendinla
de a se tmprdgtia, de a patrunde peste tot, penetrunt, pdtrunzdtor)
durabil de experienld internd gi de comportument care deviazd
considerabil de Iu cererile culturii inclividului, este conslant qi
inflexibil, are debutul tn adolescenld sau precoce tn perioado adultd,
este stabil tn cursul timpalui ,si duce Ia detresd (distres) siltt
deteriorare.

Personalitateaparanoidd este un pattern de neincrederegi suspiciune,inten(iile

altora fiind interpretateca rduvoitoare.

Personalitateaschizoitld este un pattern de detaqarede rela{iile sociale qi o

gamd restr6nsdde expresieemofionalS.

Personalitateascltizotipald esteun pattern de disconfort acut in rela{iile intime,

de distorsiuni cognitive sauperceptualegi excentricitd{ide comportament.

Personalitateaantisocisld este un pattern de desconsideraregi de violare a

drepturilor altora.

Personalitateaborderline este un pattern de instabilitate in relafiile personale.

imagineade sine gi afecte,qi de irnpulsivitatc marcat6.

Personalitateahistrionicd este un pattern de emo{ionalitate excesivb pi de

clutarc a aten{iei.

Personalitateanarcisisticd esteun pattcrn de grandoare,necesitatede admira{ie

qi lipsa de empatie.

Personalitateaevitantd este un pattern de inhibifie social6, de sentimentede

inadecvarcqi de hipersensibilitatela evaluareanegativb.
Personalitateadependentd este un pattem de comportament submisiv gi de
aderen!6in leg[turd cu necesitateaexcesivbde a fi protejat de cincva.

O Personalitateaobsesivo-compulsitd este un pattern de preocupare de ordine,

perfec{ionismqi control.
Personalitateade Tip A este un model centrat pe lupta impotriva timpului,
implicarea in ac{iunegi sim{ul competifiei.

Personalitateapasiv-agresivd este un modcl centrat pe rezistenlb impotriva

celorlalli, ineficientd in mod intenfionat gi imbufnare.

Personalitateaanxiousd este un model centrat pe griji mult prea intense qi

frecvente,tensiunefixica gi permanentdaten{iela riscuri.

Personalitateadepresivd este un model centrat pe pesimism, dispozilie trist6,

anhedoniegi autodepreciere.
t8l

Criterii pentru recunoagterea unei personalit[fi

accentuate

A.Un pattern durabil de experien{5 internd gi de comportament care deviazd

considerubil de la cerintrele culturii individului. Acest pattern se manifestb in doud
(sau mai multe) din urmdtoareledomenii:
t cunoagtere (adicd modurile de a se percepe gi interpreta pe sine, alte
persoanegi evenimentele);
o afectivitate (adicd, gama, intensitatea, labilitatea gi adecvarea rdspunsului
emofional);
o funclionure interpersonuld;
o controlul impulsalai.
B. Patternul durabil este infiexibil qi pervasiv in raport cu o gam6 larg6 de situafii
personalegi sociale.
C. Patternul durabil duce la o detresd suu deteriorure semnijicativd clinic in domeniul
social, profesional ori tn alte domenii importunte defunclionare.
D. Patternul este stabil Si de langd durutd, iar debutul siu poate fi trasat retrospectiv
cel pu{in p0nd in adolescenfisau la inceputul perioadeiadulte.
E. Patternul durabil nu se datoreazd efectelor fiziologice directe ule unei substan(e (de
ex., un drog de abuz, un medicament)sau ale unei condilii medicale generule (de ex.,
traumatismcranian).

PER.SOI{ALITATEA PARANOTDA
Elementul esenfial al personalitdlii paranoide il constituie un pattern
de neincredere gi suspiciune pentasivd fo;d de allit, astfel cd intenliile
scestoru swnt interpretate ca rduvoitoare. Acest pattern tncepe
'nt intr-o varietate de contexte,
in nerioadu odultd si este

C aracteristiciprincipale
Indivizii cu aceastbpersonalitatepresupun cd alli oameni ii vor exploata,leza
sau inqela, chiar dacl nu existd nici o probb care s[ susfin[ aceasti presupunere.Ei
suspccteazd,pe baza a foafte pu{ine date ori ftrd mei o probb, ca allii comploteazh
contra lor r;i-i pot atacabrusc, oricdnd gi ftri motiv. Simt adeseacd au fost profrrnd qi
irevocabil prejudicia{i de o alt[ persoandsaupersoane,chiar c8nd nu exist[ nici o probb
obiectivd pentru aceasta. Ei sunt preocupa{i de dubii nejustificate referitoare la
loialitatea gi corectitudineaamicilor pi asocia[ilor 1or, ale cbror acliuni sunt sctutate
continuu pentru demonstrarea inten{iilor ostile. Orice abatere perceputd de La
corectitudine qi loialitate servegtela sus{inereasupozifiilor lor fundamentale.Ei sunt
at6t de surpringi cAnd un amic sau asociat le aratd loialitate, cb nu le vine s5 cread5
aceasta.Cdnd se afl6 in dificultate, se apteaptdca amicii sau asociafii lor s6-i atacesau
s[-i ignore.

t82

Indivizii cu a
apropia{i de allii pent
utilizate contra lor. Ei
spundndcb informa{ia
sau ameninfdtoarein cr
cu aceastdtulburarep
magazin drept o tentat
comicd ocazionalEa u
adeseainterpretatcero
in mod eronat ca o cri
interpretatin mod eron
Pot vedeao ofertdde a
ce trebuie sd fac6.
Indivizii cu ac
injuriile ori ofenselepe
major6, sentimenteled
aten{i la inten{iilc pre
reputa{ialor a fost atac
a contraatacasau in a
personalitatepot fi gc
sexual([) de infidelit
circumstan{ialepentrue
un control completasu
frdm6ntd tot timpul in
infidelitateaso{iei(so{u

Indivizii cu per
al{ii gi au aclesca
proble
se pot exprima prin ce
evident ostilS.Deoarec
mod prudent, secretsau
par a fi obiectivi, ra{ion
care predomind exprc
suspicioas[poatc prov
suspiciunilorlor primar
Deoareceindivi
au o necesitatecrescu
Necesitda avea,de ase
sunt adesearigizi, critic
mari dificultali in a acc
Din cauza promptitudin
percepin jur,ei pot fi lir
aceastbtulburarecautds
situaliile cu care se c(

Indivizii cu aceasti personalitate refuzd s5 aibd incredere sau sd fie mai

apropia{i de altrii pentru c5 se tem cI informa{iile pe care le impbrtSgescaltora vor fi
utilizate contra lor. Ei pot refuza sh rdspundl la intrebirile referitoare 1apersoana1or,
spundndcE informa{ia cerutEeste,,o chestiunepersonald".Vdd semnificafii degradante
sau ameninfdtoarein cele mai benigneremarci sau evenimente.De exemplu,un individ
cu aceastdtulburare poate interpreta fals o eroare inocent5 a unui vdnzdtor dintr-un
magazin drept o tentativd deliberatdde a nu-i da restul ori poate vedea intr-o remarcd
comicd ocazionalb a unui colaborator, un atac cu caracter grav. Complimentele sunt
adeseainterpretateeronat (de ex., un compliment ref'eritorla o achizifie este interpretat
in mod eronat ca o criticd pentru egoism; un compliment referitor la o realizare este
interpretatin mod eronat drept o incercarede a-l obliga la o funclionare gi mai buna).
Pot vedeao ofertb de ajutor, drept o criticd a faptului ci ei nu fac suficient dc bine ceea
ce trebuie sd fac6.
Indivizii cu aceastdpersonalitatepoart6 tot timpul pici qi nu uit[ insultele,
injuriile ori ofenselepe care cred cd le-au primit. Ofenseminore dau nagterela ostilitate
major6, sentimentelede ostilitate persist6nd rnult timp. Pentru cd ei sunt tot timpul
atenfi la inten{iile prejudiciante ale altora, foarte adesea ei simt ci persoana sau
reputa{ialor a fost atacatdori cd au fost ofensa{iintr-un mod oarecare.Sunt promp{i in
a contraatacasau in a reacliona coleros ia insultele percepute.Persoanelecu aceastd
personalitatepot fi geloasepatologic, suspectdndadeseaso{ia(ul) ori partenera(ul)
sexual(i) de infidelitate, Idrd nici un motir'. Pot strdnge ,,probe" banale pi
circumstan{ialepentru a-qi susfineconvingerilede gclozie. Subieclii dorescsb menlin5
un control complet asuprarela{iilor intime spre a evita sE fie ingelali qi se intreabi gi se
frdmdntS tot timpul in leg[turd cu locurile unde se afl6, cu acfiunile, inten{iile Si
infidelitatea so{iei (so{ului) sau partencrei(partenerului).
C aracteristici secundare
Indivizii cu personalitateparanoid[ sunt in general dificili in a se infclege cu
altii gi au adeseaproblemein rela{iile intime. Suspiciozitatea;i ostilitatcalor excesivd
se pot exprima prin certuri in public, proteste repetate ori printr-o detagarecalmf,,
evident ostil6. Deoarecesunt foartc atcnfi la evcntualelc amenin{iri, ei pot ac{iona in
mod prudent, secret sau indirect, gi par a fi ,,reci" qi lipsi{i de scntimentetandre. Deqi
par a fi obiectivi, ra{ionali qi insensibili, ei prezintd adeseao gam[ de afecte labilc in
care predomind expresiile ostile, obstinate gi sarcastice.Natura lor combativd gi
suspicioas[poate provoca un rdspunsostil la al1ii, ceea ce serve$tela confirmarea
suspiciunilorlor primare.
Deoareceindivizii cu personalitateparaniodi sunt lipsi{i de increderein al1ii, ei
au o necesitate crescuth de independenli qi un sentiment puternic de autonomie.
Necesitda avea,de asemenea,un grad crescut de control asupracelor din jurul lor. Ei
sunt adesearigrzi, critici fald de al1ii, incapabili si colaboreze,cu toate cd ei ingigi au
mari dificu1t6{i in a acceptacritica. Pot blama pe al{ii pentru propriile lor deficienfe.
Din cauza promptitudinii lor de a contraataca,drept rdspunsla amenin{drilepe care le
percepin jur,ei pot fi litigiopi pi sunt implicafi frecvent ?n disputc legale. lndivizii cu
aceastdtulburare cautd sd-gi confirme ideile negative preconceputedespreoamcnii sau
situaliile cu care se confruntd, atribuind inten{ii rduvoitoare altora, acestea fiind
183

proiectareapropriilor lor frici. Ei prezintb adeseafantezii de grandoarenerealiste,u$or

ascunse,se pun adeseade acord cu problemele de putere gi rang, pi tind si dezvolte
stereotipurinegativefa16de al1ii, in special, fa{E de acele grupuri de popula{ii distincte
de cele ale lor. Atraqi de formulbri simpliste ale lumii, ei se tem adeseade situa{iile
ambigui. Pot fi percepufi ca ,,fanatici" qi formeazi ,,culte" sau grupuri strdnsunite cu
alfii careimpirtbgesc sistemelelor de convingeri paranoide.
In special ca r6spunsla stres,indivizii cu aceastdpersonalitatepot experimenta
scufte episoade psihotice (durind minute sau ore). in unele cantri,, tulburarea de
personalitateparanoidb poate apare ca antecedentpremorbid al tulburf,rii delirante sau
al schizofreniei. Indivizii cu aceastd personalitate pot prezenta tulburare depresivd
major6, precum gi un risc crescutpentru agorafobie gi tulburareaobsesivo-compulsiv[.
Survin frecvent abuzul sau dependenla de alcool sau de alt6 substan{6.Cele mai
frecvente tulburiri de personalitateconcomitentepar a fi cele schizotipalS,schizoidd,
narcisistd,evitanti gi borderline.
REZUMAT
O neincrederegi suspiciozitatepervasivd fat6 de al1ii, astfel c[ inten{iile acestorasunt
interpretate ca riuvoitoare, incepflnd precoce in perioada adulti pi prezente intr-o
varietate de contexte, dupd cum este indicat de patru (sau mai multe) dintre
urmdtoarele:
1) suspecteazL,fbr[ o bazd suficient[, cd al{ii il (o) exploateazl, prejudiciazi sau
ingealS;
2) este preocupat([) de dubii nejustificate referitoare la loialitatea sau
corectitudineaamicilor sauasociatilor;
3) refuz6 sa aibd incredere in alJii din cauza fricii nejustificate cd informafiiie vor fi
utilizatemali{ioscontrasa;
4) citegteinten{ii degradantesau amenin{dtoarein remarci sauevenimentebenigne;
5) poartdpicd tot timpul, adicd este implacabil(b) fal6 de insulte, injurii sauofense;
6) pcrcepe atacuri la persoandsau la reputa(ia sa, care nu sunt evidente altora qi este
prompt (A) in a ac{ionacoleros sauitr a contraataca;
7) are suspiciuni recurente, frrd nici o justificare, referitoare la fidelitatea so(iei
(so{ului) ori partenerei(partenerului)sexual (e).

PER.SONALTTATEASCHIZOIDA
Elementul esenliul al personalitdtriischizoideiI constituie un pottern
pervasiv de detagure de relaliile sociale Si o gamd restrdnsd de
exprimare a emaliilor in situulii interpersonale.Acestpattern incepe
precoce tn perioada adulta gi este

tntr-o varietate de conterte.

C aracteristici princip ale

lndivizii cu personalitateschizoidSpar a fi lipsi{i de dorinfa de intimitate, par
indiferen{i la oportunitd{ile de a dezvolta relafii strdnse gi nu par a procura multd
184

satisfacfiedinafime
petreacdtimpul de uni
izolali social sau,,sing
care nu comportdinter
jocurile de computers
sexuale cu alte persoa
activitbli. Existb de rc
senzoriale,colporalesa
avea un raport sexual.,
posibilS a unei rudede i
Indivizii cu pe
critici din parteaaltora
sd nu realizeze subtiliti
mod adecvatsemnalel
superficiali gi cufund
exterioarl fbr[ reactiv
rdspuns, cum ar fi zim
emo{ii puternice,cum a
reci gi distanli.insd, in
pufin temporar,pldcu{i
dor, legatein specialde

Indivizii cu per
supdrbrii,chiarca rbspu
lipsili de emo{ii.Vie{il
,,duqi de curent" in sc
circumstan(eadverseg
importante. Din cauzaI
scxuale,indiviziicu ac
cdsdtoresc.Func{ionar
implicarea interperson
Iucreazdin condilii de i:
personalitatepot expcr
minutc la cAtevaore)"ir
ca aniecedentulpremo
aceastl tulburare pot
personalitateschizoid[e
schizotipalS,paranoidb;

satisfac{iedin a fi membru al unei familii ori al unui alt grup social. Ei preferd sd-gi
petreacdtimpul de unii singuri, mai cur6nd decAt impreunb cu altrii. Adesea par a fi
izolafi social sau,,singuratici" gi aproapetotdeaunaaleg activitdli sau hobbiuri solitare
care nu comportl interac{iunecu altii. Preferi sarcini mecanicesau abstracte,cum ar fi
jocurile de computer sau matematice.Pot manifesta pufin interes pentru a avea rela{ii
sexuale cu alte persoane,qi nu le fac plbcere decdt foarte pu{ine sau nici un fel de
activit6{i. Existd de rcguld o capacitate redusb de a gusta pldcere din experien{e
senzoriale,corporale sau interpersonale,cum ar fi o plimbare pe plajb in asfinlit ori a
avea un raport sexual.Acegti indivizi nu au amici sau confidcnfi apropia{i, cu excep{ia
posibili a unei rude de gradul I.
Indivizii cu personalitateschizoid[ par adeseaindiferen{i la aprobare sau la
criticd din parteaaltora gi nu par a fi deranja(ide ceeace pot gdndi allii despreei. Ei pot
si nu realizezesubtilitSlile normale ale interac{iunilor sociale gi adeseanu r[spund in
mod adecvatsemnalelorsociale,astfel cd par a fi inapli din punct de vedere social ori
superficiali qi cufunda{i in propriile gdnduri. Prezint6 de regulS o ,.arnabilitate"
exterioard frrb reactivitate emo{ionald vizibili gi, rar, exprcsii faciale sau gesturi de
r6spuns,cum ar fi zdmbetul sau inclinarea capului. Ei afirmd cd experimenteazdrar
emo{ii puternice,cum ar fi furia r;i bucuria. Adesea prezint[ un afect coarctatqi par a fi
reci gi distanli. insd, in acele circumstan{einsolite, in care ace$ti indivizi devin, cel
pulin temporar, pl5culi in a se revela lor ingiqi, ei pot recunoagtccd au sentimentccare
dor, legatein specialde interac{iunilesociale.
C aracteristici secundare
Indivizii cu personalitateschizoidd pot avea anumite dificultd{i in exprimarea
sup[rdrii,chiar ca rdspunsla o provocare direct[, ceeace contribuie la impresia c[ sunt
lipsi{i de cmoJii. Vie(ile lor par adeseaca lipsite de directie, iar ei pot apareca fiind
,,duqi de cttrent" in scopurile lor. Astfel de indivizi reac{ioneazi adesea pasiv la
circumstan{e adverse gi au dificultdfi ?n a r{spundc adecvat evenimentelor de via{6
importante. Din cavzalipsei lor de aptitudini sociale gi lipsei dorin{ei de a avea relatii
scxuale, indivizii cu aceasti tulburare au pufini amici, int6lniri rare gi adeseaml se
cdsdtoresc.Func{ionareaprofesionalbpoate fi deterioratS,in special dacd estenecesard
implicarea interpersonalS,dar indivizii cu aceastbpersonalitatepot s-o fac6 bine cdnd
lucreazdin condilii de izolare social[. in special ca rf,spunsla stres,indivizii cu accast6
personalitatepot experimenta episoade psihotice foarte scurte (durdnd de la c6teva
minute la c6tevaore)" in unele cazuri,tulburareade personalitateschizoid6poate apare
ca antecedentulpremorbid al tulburf,rii delirante sau al schizofreniei. Indivizii cu
aceastb tulburare pot dezvolta uneori tulburare depresivb major6. Tulburarea de
personalitateschizoiddaparecel mai adeseaconcomitent cu tulburlrile de personalitate
schizotipal6, paranoid[ qi evitantE.

r85

REZUMAT

Un pattern pervasiv de detaqarede rela{iile sociale gi o gamd restrdnsbde exprimare a

emo{iilor in situa{ii interpersonale,incep6ndprecocein perioadaadultd qi prezenteintro varietatede contexte,dup6 cum esteindicat de patru (sau mai multe) din urmitoarele:
l) nici nu doreqte qi nici nu se bucuri de rela{ii strdnse, inclusiv de faptul
de a fi membru al unei familii;
2) alegeaproapeintotdeaunaactivitdfile solitare;
3) are pu{in sau nu are nici un interes in a avea experien{e sexuale cu altd
persoan6;
4) ii plac pu{ine ori nu-i plac nici un fel de activit6{i;
5) lipsa amicilor sauconfidentilor apropiali, allii decit rude de gradul I;
6) pare a fi indiferent la criticile sau la laudele altora;
7) prezinti rdcealdemofionald,detagaresau afectivitateplati.

PERSONALITATEA SCHIZOTIPALA
Elementul esenlial al tulburdrii de personolitute scltizotipale il
constituie un pattern parvssiv de d,eticite sociale Si interpersonale,
manifestot printr-un disconfort acat tn rela(ii qi reducereo cnpfrcitdtrii
de u sveil relagii sftAnse, precum gi prin distorsiuni cognitive gi de
perceplie, Si excentricitdli de comportantent, Acest pattern incepe
precoce tn perioads udultd gi esteprezent intr-o varietute de cofierte.
Caracteristi principale
Indivizii cu personalitateschizotipalS au adesea idei de referint6 (adic6,
interpretSri incorecte ale incidentelot, cauzelor qi evenimentelor externe, ca avAnd o
semnifica{ieparticulard gi insoliti anume pentru persoanarespectiva).Acesteatrebuie
si fie distinse de ideile delirante de referin{[, in care credinfele sunt sus{imtte cu
convingere delirantd. Aceqti indivizi pot fi suspicioqi sau preocupali de fenomene
paranorrnale,care sunt dincolo de normele subculturii lor. Ei pot crede cd au puteri
speciale de a intui evenimenteleinainte ca acesteasb survind ori de a citi g6ndurile
altora. De asemenea,ei pot crede c[ au un control magic asupraaltora, care poate fi
implementat direct (de x., convingerea cE solia a scos c6inele la plimbare este
rezultatul direct al g6ndului cb aga trebuia fEcut cu o ord inainte) ori indirect, prin
complianla la ritualuri magice (de ex., merge pe l6ng[ un anumit obiect de trei ori
pentru a evita un deznodSmdntprejudiciant). Pot fi prezentetulburiri de percep{ie(de
ex.. a simfi cd este prezentd o altd persoanSori auzirea unei voci care-i murmur[
numele). Limbajul lor poate include expresii qi construclii inuzuale sau idiosincratice.
Limbajul este adeseadezl6nat,digresiv sau vag, dar frri deraieresau incoeren{dreal[.
Rbspunsurilepot fi, fie extrem de concrete, fic extrem de abstracte,iar cuvintele sau
conceptelesunt utilizate uneori de o manierd insolitb (de ex., persoanapoate afirma cd
nLlera prea ,.comunicativ6"la serviciu).
186

Indivizii cu a(
paranoidi (de ex., cred
fa{a gefului). De regul
semnalizare interpers
interactionacu al{ii in
considera{i adeseaa I
modului neglijent de i
inatenfiei fa{d de conv
poartb o imbrlcdminte
persiflarereciprocdcu r
Indivizii cu
interpersonalbca probk
exprima tristefea in le1
dorin{d redusd de cont
confiden{i ori au foafie
sociale,in specialin ce
oameni cdnd nu au incc
r;i cd nu se pot ,,acomo
chiar cdnd pctrcc mai
deoareceanxietatcalor
De exemplu, cAndparti
deveni mai relaxatpe m
gi mai suspicios.

Indivizii cu p
simptome asociatedc i
pentru elementeletulbu
aceastdtulburare pot er
minute, la cdtevaorc),ir
diagnostic aditrionaldc r
unele cazuri pot aparer
pentru tulburareapsihot
schizofrenie.Pestejuma
intre 30%-50% dintre r
concomitent de tulbura
Existi o aparifie conco
paranoid[, evitantapi bo
REZUMAT

Un patternpervasivde d
in rela{ii qi reducereaca
cognitive qi de percep

Indivizii cu aceastdpersonalitate sunt adesea suspiciogi gi pot avea idea{ie

paranoidd(de ex.' cred cd colegii de serviciu intenfioneaz[ s5 le subminezereputa{iain
fa{a gefului). De regul6, ei nu sunt capabili s5 parcurgd intreaga gamd de afecte qi de
semnalizare interpersonal5necesar[ relaliilor de succes gi de aceea adesea par a
interactionacu alfii in mod necorespunz6tor,rigid sau cu refinere. Aceqti indivizi sunt
considera{i adesea a fs bizari sau excentrici din cauza manierismelor insolite qi a
modului neglijent de a se imbrdca cu articole care nu se prea ,,asorteazd",ca gi a
inatenfiei fa{[ de conven{iile sociale uzuale (de ex., persoanaevitd contactul vizual,
poartl o imbr[cdminte pdtatd de cernealdqi rdu asortatdqi este incapabild s5 intre in
persiflarereciprocdcu colaboratorii.
Indivizii
cu personalitate schizotipal5 experimenteazd relafionarea
interpersonalSca problematici qi sunt incomoda{i de prezenfaaltor oameni. Degi i;i por
exprima tristefea in leg5turd cu lipsa lor de rela{ii, comportamentul lor sugereazdo
dorin{d redusd de contacte intime. Drept rezultat, ei nu au nici un fel de amici sau
confiden{i ori au foarte pu{ini, allii decAt o rud5 de gradul I. Sunt anxioqi in situa{ii
sociale,in specialin cele care implici persoanenonfamiliarc. Ei interac{ioneazicu alli
oameni cAndnu au incotro, dar preferi si find in ei ingiqi pentru cd simt ci sunt diferili
qi cd nu se pot ,,acomoda"cu acegtia.Anxietatea lor socialb nu este uqor de inldturat,
chiar cdnd petrec mai mult timp impreunb sau devin mai familiari cu altri oameni,
deoareceanxietatealor tinde a fi asociatdcu suspiciunireferitoarela inten{iileacestora.
De exemplu, c6nd participd la un banchet,individul cu personalitateschizotipaldnu va
deveni mai relaxat pe mdsurbce trece timpul, ci, din contr[, poate deveni mai tensionat
gi mai suspicios.
Caracteristici secundare
Indivizii cu personalitate schizotipalS solicitd adesea tratament pentru
simptome asociate de anxietate, depresie ori alte afecte disforice mai curdnd decAt
pentru elementeletulburdrii de personalitate.in special, ca rdspunsla stres,indivizii cu
aceastdtulburare pot experimentaepisoadepsihotice tranzitorii (dur6nd de la c6teva
minute, la c6tevaore), insd ele sunt de reguli insuficientcca duratI pentrua justifica un
diagnostic adilional de tulburare psihoticd scurtd ori de tulburare schizofreniformi. in
unele cazvrr pot apare simptome psihotice semnificative clinic care satisfac criteriile
pentru tulburareapsihoticd scurt6,tulburareaschizofieniformd, tulburareadelirantd sau
schizofrenie.Pestejumdtate pot avea un istoric de cel pu(in un episod depresiv major.
intre 30%-50% dintre indivizii diagnostica{i cu aceast6 tulburare au un diagnostic
concomitent de tulburare depresivd major[ c6nd sunt interna(i intr-o unitate clinic5.
Existi o aparifie concomitenti considerabil[ cu tulbur[rile de personalitateschizoidd,
paranoidd,evitantdqi borderline.
REZUMAT
Un patternpcrvasiv de deficite socialegi interpersonalemanifestatprin disconfort acum
in relalii qi reducereacapacititii de a stabili relalii intime, precum gi prin distorsiuni
cognitive gi de perceplie, gi excentricitSli de comportament, incepdnd precoce in

187

perioadaadulte gi prezent intr-o varietate de contexte, dupi cum este indicat de cinci
(saumai multe) dintre urmdtoarele:
I) idei de referin{a(excluzdndideile delirante de referinf[);
2) gdndire magicd sau credinfe stranii care influenfeazd comportamentul gi
cu normele subculturale (de ex., superstiliozitate,
sunt incompatibile
credin{l in clarviziune, telepatie ori in cel de-al ,,gaselea simf"; la copii gi
adolescen{i,fantezii gi preocupdri brzare);
3) experien(eperceptiveinsolite, incluz6nd iluzii corporale;
4) gdndire gi limbaj bizar (de oX., limbaj vag, circumstanfial, metaforic,
supraelaboratsau stereotip);
5) suspiciozitatesau idealie paranoidb;
6) afect inadecvatsau coarctat;
7) comportamentsau aspectbizar,excentric sauparticular;
8) lipsa de amici sau confiden{i apropiafi, allii decit rude de gradul I;
9) anxietate sociald care nu diminua odatb cu familiarizarea gi tinde a fi
asociatd mai curdnd cu temeri paranoide decdt cu judec6{i negative despre
sine.

PERSONALITATEA ANTISOCIALA
Elementul esenliol al personalitdlii antisociale il constituie un
pattern pervasiv de desconsiderare Si violare a drepturilor altora,
care tncepe tn copildrie saa precoce tn adolescenld qi se continud in
riooda adultd-

Caracteristiciprincipale
Acest pattern a fost denumit, de asemenea,psihopatie,sociopatiesau tulburare
de personalitatedissociald.Deoareceimpostura gi manipulareasunt elementecentrale
ale tulburdrii de personalitate antisociale, poate fi extrem de util sI se integreze
informa{ia obiinut[ din evaluareaclinicd sistematic5cu informa{ia colectatbdin surse
colaterale.
Pentru a fi pus accst diagnostic,individul trebuie sd aib5 cel pu{in etateade l8
ani, precum pi un istoric de c6teva simptome de tulburare de conduitd,inainte de etatea
de 15 ani. Tulburarea de conduit[ implicd un pattern persistent qi repetitiv de
comportamentin care drepturile fundamentale ale altora ori, gi notmele sau regulile
sociale corespunzdtoareetitii sunt violate. Comportamentelespecifice caracteristice
tulburbrii de conduiti se incadreazdintr-una din urmitoarele patru categorii: agresarea
oamenilor sau animalelor, distrugerea propriet6lii, impostura sau furtul, ori violarea
gravd a regulilor.
Patternul de comportamentantisocial se continud in perioada adult6. tndivizii
cu personalitateantisocialdnu reu$escsd se conformezenorrnelor socialereferitoarela
comportamentullegal. Ei pot comite in mod repetatacte care sunt motiv de arest(fie cb
sunt aresta{i sau nu), cum ar fi distrugerea proprietifii, vexarea altora, furtul ori
practicareaunor profesii ilegale. Persoanelecu aceasti tulburare desconsiderddorin{ele,
188

drepturile sau sentim

oblinerii unui profit p
Mint in mod repetat,f
impulsivitate poatefi
sunt luate sub imperi
eventualeleconsecinf
de serviciu, de dom
antisocialStindafii
corp ori comit acte d
Actele agresive,care
suntconsiderateafi
o desconsiderarenecu
prin comportamentull
in timp ce sunt intoxic
Ei se pot anga
un risc crescutde cons
copil, ori pun copilulir
Indivizii cu p(
mod constant gi extre
perioadelesemnificat
disponibile ori prin ab
obline un alt serviciu.
lucru care nu sunt e>
Iresponsabilitatea fine
incapacitateade a oferi
mod regulat. Indivizi
remu$carepentru cons
superficialb pentru fap
vifii",',pe
,,ncdreptatca
Acegti indivizi pot blan
soarta;ei pot minimaliz
sirnplu o indiferen{dto
daune pentru compoft
subsemna{ii"gi ci cine
in pace.
Clomportamen
sau al unui episodmani

Indivizii cu per
cruzi, cinici gi disprelu
avea o stimd de sine er
mai prejos de ei ori lipr
ori la viitorul lor) gi pot
un farmec aparent,supe

drepturile sau sentimentelealtora. Ei ingeald gi manipuleazi frecvent pe al{ii in scopul

oblinerii unui profit personal sau al pl6cerii (de ex., spre a obline bani, sex, putere).
Mint in mod repetat,fac uz de alibiuri, escrocheazdpeal{ii ori simuleazd.Un pattern de
impulsivitate poate fi manifestatprin incapacitateade a face planuri dinainte. Deciziile
sunt luate sub imperiul momentului, frri un plan anume gf frrb a lua in considerafie
eventualeleconsecinfepentru sine gi pentru al{ii; aceastapoate duce la schimbdribrugte
de serviciu, de domiciliu sau de relalii. Indivizii cu tulburare de personalitate
antisocialdtind a fi iritabili gi agresivi gi se pot angaja in mod repetat in lupte corp la
corp ori comit acte de agresivitate corporalS (inclusiv baterea sofiei sau copilului).
Actele agresive,care sunt necesarepentru a se apbra pe sine sau pe oricare altul, nu
sunt consideratea fi o probd pentru acestitem. Aceqti indivizi manifesti, de asemenea,
o desconsiderarenecugetatefa{d de siguranfa lor sau a altora. Aceasta se eviden\iazd
prin comportamentullor la conducereaunui vehicul (depagiride vitezdrepetate,condus
in timp ce sunt intoxica{i, accidentemultiple).
Ei se pot angaja in comportamentesexualesau in uzul unei substan{ecare are
un risc crescutde consecin{edlundtoare. Pot neglija sau nu reu$escsi aibS gr{A de un
copil, ori pun copilul in pericol.
Indivizii cu personalitateantisocial5 tind, de asemenea,a fi iresponsabili in
mod constant gi extrem. Compofiamentul iresponsabil in muncd poate fi indicat prin
perioadelesemnificative de stat fbrd serviciu in dispreful unor oportunitafi de serviciu
disponibile ori prin abandonareamai multor servicii fbrd a avea un plan realist de a
obline un alt serviciu. De asemenea,poate exista un pattern de absen{erepetatede la
lucru care nu sunt explicate printr-o maladie, fie a lor ingigi, fie in familia lor.
Iresponsabilitatea financiar[ este indicati prin acte ca ncachitarea datoriilor,
incapacitateade a oferi copilului suport ori incapacitateade a sus{inealli dependenfiin
mod reguiat. Indivizii cu tulburare de personalitate antisocialS au foarte pu{in6
remu$carepentru consecin{eleactelor lor. Ei pot fi indiferenli ori ofer6 o justificare
superficialS pentru faptul de a fi vStdmat, maltratat ori furat de la cineva (de ex.,
,,nedreptateavi1ii", ,,perdanfiimerit6 s[ piard6", ori ,,el ar fi avut parte de asta oricum").
Aceqti indivizi pot blama victimele pentru cd ar fi nebune,neajutoratcori cd igi meritd
soarta;ei pot minimaliza consecin(elevbt5m6toareale ac{iunilor lor ori manifesti pur si
simplu o indiferenf[ totala. in general, sunt incapabili sd compensczeori sd plbteascd
daune pentru comportamentul lor. Ei pot crcdc cI toatb lumea refuzd,sI ,,ajute pe
subsemnaJii"qi cd cineva trebuie s5 se opreascSla nimicuri spre a evita sd nu fie l6sat
in pace.
Comportamentulantisocial nu trebuie s5 apar6exclusiv in cursul schizofreniei
saual unui episodmaniacal.
Caracteristici secundare
Indivizii cu personalitateantisocial5sunt lipsili frecvent de empatie gi tind a fi
crvzi, cinici gi dispretuitori fa{d de sentimentele,drepturile i;i suferinfelealtora. Ei pot
avea o stimd de sine exageratdqi arogantd(de ex., consideri cd munca ordinarb este
mai prejos de ei ori lipsa unei preocupbrirealiste referitoare la problemele lor curente
ori la viitorul lor) qi pot fi excesiv de obstina{i,siguri de sine sau infatuafi. Pot prezenta
un farmec aparent,superficial, gi pot fi foarte volubili qi facili verbal(de ex., uzeazdde

r89

termeni tehnici sau jargon care impresioneazdpe oricine care nu este familiarizat cu
subiectul). Lipsa de empatie, stima de sine exageratd qi farmecul superficial sunt
elementecare au fost incluse frecvent in concepteletradi{ionale de psihopatie gi pot fi
extrem de distinctive pentru personalitatea antisociald in inchisoare sau in cadrul
medico-legal,unde actele criminale,,delicvente sau agresive este foarte posibil sd fie
iresponsabilili exploatatoriin relafiile
nespecifice.Acegti indivizi pot fi, de asemenea,,
lor sexuale.Ei pot avea un istoric de multe parteneresexuale gi pot s[ nu fi sus{inut
niciodatd o relalie monogamd.Pot fi iresponsabili ca p[rinfi, dupd cum este evidentiat
de malnutri{ia unui copil, de o maladie a copilului rezultdnd din lipsa unui minimum de
igien6, de dependen{acopilului de vecini sau de rude care locuiescin alti parte, pentru
mdncare sau addpost,de incapacitateade a angaja o bond pentru un copil mic, c6nd
individul este departede casd ori de cheltuirea repetatd a banilor necesariintre{inerii
fumiliei. Aceqti indivizi pot fi elibera{i in mod dezonorantdin armat6,pot fi incapabili
sd se intre{in6, se pot pauperizagi pot rbmine chiar fbrS locuin{6 ori iqi petrecmulli ani
in institufii penale.Mai mult dec6t oamenii din populalia generali, este foarte probabil
ca indivizli cu tulburare de personalitateantisociald sd moarl prematur prin mijloace
violente(de ex., suicid,accidentegi omucideri).
Indivizii cu aceastd personalitate pot, de asemenea,experimenta disforic,
incluz6nd acuze de tensiune,incapacitatede a tolera plictiseala gi dispozilie depresivb.
Ei pot avea asociatetulburdri anxioase,tulburdri depresive,tulburdri in leg6turd cu o
substan{d, tulburare de somatizare, jo. de r;ansd patologic qi alte tulburdri ale
controlului impulsului. Indlrzri cu tulburare de personalitateantisociald,au adesea;i
elementede personalitatecare satisfaccriteriile pentru alte tulburbri de personalitate,in
special pentru tulburbrile de personalitate borderline, histrionicd gi narcisisticd.
Probabilitateade a dezvolta tulburarea de pcrsonalitateantisocial5in via{a adultb este
crescuti, dacd individul a experimentat un dcbut precoce al tulburdrii de conduitd
(inainte de etateade l0 ani), acompaniindtulburare hiperactivitate/deficitde atcnJie.
Maitratareasau neglijareacopilului, educaliaparentaldinconstantl sau capricioasi ori
disciplina parcntald inadecvatdpot creqte probabilitatca ca tulburarea de conduiti sb
evoluczein tulburarede personalitateantisocialS.
REZUMAT
A.Existd un patternpan'asiv de desconsideraregi vioiare a drepturilor altora apdrdndde
la ctateade l5 ani, ca indicat de trei (saumai multe) dintre urmdtoarele:
1) incapacitateade a se conforma normelor sociale in legiturd cu comportamentele
legale,indicati de comiterearepetat6de acte care constituiemotive de arest;
2) incorectitudine.indicatd de min{itul repetat, uzul de alibiuri, manipulareaaltora
pentru profit saupldcerepersonalS;
3) impulsivitate sauincapacitatede a plhnui dinainte;
4) iritabilitate qi agresivitatc.indicate de luptele sau atacurilecorporalerepetate;
5) neglijen{Enesdbuitdpentru sigurantasa saua altora;
6) iresponsabilitateconsiderabild,indicatd prin incapacitatearepetatbde a avea un
comportamentconsecventin muncd ori de a-gi onora obligaliile financiare;
7) lipsa de remugcare,indicatd prin a ti indiferent ori a justifica de ce a ficut sd
sufereori maltratat sau a furat de la altul.
190

B.Individulestein eta
C.Existiprobauneitu
D.ComportarnentulE
ori al unui episodman

PEI

@,
pervasivde ins

I
I $ o afeetelo
I perioadaadul

Indivizii cu p
abandonul real sau ima
structurii externepot dr
qi comportament,Aceq
experimenteazt frici ir
confrunta{i cu o separa
in plan (de ex., dispe
terminirii orei; panic[ I
sau trebuie sEanulezec
c[ ei sunt ,Jdi". Aceste
singuri gi necesitatea
d
abandonarea pot inc
compoftamentelesr"lic
Indivizii cu per
Ei pot rdealizapoten{ia
petreacd mult timp im1
inceputul rela{iei.Ei po
lor, av6nd impresia ci
suficient, nu se afl6 ,
schimblri dramaticein 1
benefice ori ca o pedea
un tutore ale c[rui ca
abandonesteapteptat[.
Poateexistao p
conptiinli de sine marc
imaginea de sine, cara
profesionale.Pot exista
IdentitateasexualS,valr
rolul unui sirac care r
tratament eronat aplica
de a fi r[i sauimorali. i;

B.Individul esteln etatede cel pu{in 18 ani.

C.Exist[ proba unei tulburiri de conduiti cu debut inainte de 15 ani.
D.Comportamentul antisocial nu survine exclusiv in cursul
ori al unui episod maniacal.

schizofreniei

PERSONALITATEA BORDARLINE
Elementul esengialal personalildlii horderline il constituie un pattern
pervasivde instabilitate a relaliilor interpersonale,u imaginii de sine
gi & afectelor gf impulsivitate marcatd, eare tncepe precoce in
perioada adultd Si esteprezent tntr-o vorietste de conterte.
C aracteristici principale
Indivizii cu personalitate borderline fac eforturi disperate pentru a evita
abandonul real sau imaginar. Percepereasepardrii sau rejec{iei iminente sau pierderea
structurii externe pot duce la modificiri profunde in imaginea de sine, afect, cunoaqtere
gi comportament.Acegti indivizi sunt foarte sensibili la circumstanfeleambientale.Ei
experimenteazl frici intense de abandon pi de o mdnie inadecvatb, chiar cdnd sunt
rotrfruntali cu o separarereal6 pe un timp limitat ori c6nd exist[ modific[ri inevitabile
in plan (de ex., disperare bruscE drept rdspuns la anun{area de cltre clinician a
terminirii orei; panici sau furie cind cineva important pentru ei intdrzie cdteva minute
sau trebuie s5 anuleze o intdlnire). Ei pot crede cd aceast6,,abandonare"implic[ faptul
cb ei sunt ,,rdi". Aceste frici de abandonaresunt in leg6tur6 cu intoleranla fat6 de a fi
singuri gi necesitateade a avea alli oameni cu ei. Eforturile lor disperate de a evita
abandonarea pot include actiuni impulsive, cum &r fi automutilarea sau
comportamentelesuicidare.
Indivizii cu personalitateborderline au un pattern de rela{ii instabile 9i intense'
Ei pot idealiza potenfialii tutori sau iubifi de la prima sau de traa doua intilnire, cer sb
petreacd mult iimp impreuni qi divulgi chiar qi cele rnai intime detalii incl de la
inceputul relafiei. Ei pot trece,ins6, rapid de la idealizareaaltor oameni la devalorrzarea
loro av6nd impresia c[ cealaltd persoanb nu se ocupd suficient de oi, nule ofer[
suficient, nu se aflfi ,,acolo", l6ngb ei, destul. Aceqti indivizi sunt inclina{i spre
schimbari dramatice in p6rerealor despreallii, care pot fi v6zufi, alternativ, ca suporturi
benefice ori ca o pedeapsdcrud6. Astfel de schimbflri reflect[ adesea deziluzia fati de
un tutore ale c6rui calit[{i educa{ionale au fost idealizate ori a c6rui rejec{ie sau
abandoneste aPtePtatb.
Poate exista o perturbarede identitate caracterizat6printr-o imagine de sine sau
congtiin{i de sine marcat gi persistentinstabilS. Existd schimb6ri brugte gi dramatice in
imaginea de sine, caracterizateprin schimbarea obiectivelor, valorilor gi aspira(iilor
profesionale. Pot exista schimblri brugte in opiniile qi planurile in legltur6 cu cariera.
Identitateasexuald,valorile gi tipurile de amici. Acegti indivizi pot trece brusc de la
rolul unui sf,rac care solicit6 ajutor, la cel al unui r[zbunitor indrept{it al unui
tratament eronat aplicat anterior. Depi au de reguli o imagine de sine bazatdpe faptul
de a fi rbi sau imoiali, indivizii cu aceast[ personalitate pot avea uneori sentimentul ctr
191

ei nu exist6 deloc. Astfel de experien{e apar de regull in situafiile in care individul

simte lipsa unei relafii semnificative, a tutel[rii pi suportului. Acegti indivizi pot
prezentao performan{d scbzutJiintr-o activitate nestrucfurat[ ori in situa{ii gcolare.
Indivizii cu aceasti personalitate manifest6 impulsivitate in cel pu(in doul
domenii, care sunt potenfial autoprejudiciante. Ei pot juca jocuri de gans6,cheltui banii
in mod iresponsabil, manca compulsiv, abuza de o substanfi, se pot angaja in relafii
sexuale periculoase ori pot conduce imprudent. Indivizii cu personalitate borderline
manifest[ un comportament suicidar recurent, gesturi, amenin{dri ori comportament
automutilant. Suicid.rl complet survine la 8%-10Yo din astfel de indivizi, rat actele
automutilante (de ex., t6iatul sau arsul)pi amenin{[rile pi tentativele de suicid sunt foarte
frecvente. Suicidalitatea recurentI este adesea motivul pentru care ace$ti indivizi se
prezint[ pentru ajutor. Aceste acte autodestructive sunt precipitate de regulE de
imenint6ri de separare sau de rejecfie ori de eventualitatea ca ei s6-pi asume
responsabititate crescut[" Automutilarea poate surveni in cursul experien{elor
disociative qi adeseaaduce u$urare prin reafinnarea capacit4{ii de a suferi ori prin
expiereasentimentuluiindividului c5 estep6c6tos.
Indivizii cu personalitateborderline pot manifesta instabilitate afectivE, carCIse
datoreazdunei reactivititi marcate a dispozifiei (de ex., disforie episodic6 intens6,
iritabilitate sau anxietate durfind cdteva ore gi nurnai rar, rnai rnult de cdteva zile).
Dispozi{ia disforici de bazd a celor cu tulburarea de personalitate borderline este
intrerupt6 adeseade perioade de mdnie, panicd sau disperare qi este rar upurati de
perioadele de bunistare sau de satisfac{ie. Aceste episoade pot reflecta reactivitatea
lxtremd a individului la stresuri interpersonale. lndivizii cu tulburare de personalitate
borderline pot fi deranjafi de sentimentecronice de vid. Uqor de plictisit, ei sunt in mod
constant in cbutareaa ceva de ftcut. Indivizii cu tulburare de personalitateborderline
prezint[ frecvent o m6nie intens[ qi inadecvat[ ori au dificultatri in a-{i controla mdnia.
-Ei
pot fi extrern de sarcastici ;i pot manifesta o stare de animozitate durabild ori accese
verbale.Mania esteprovocatdadeseacAndun tutore ori iubitul estev6eut ca neglijent,
refinut, indiferent ori degajat. Astfel de manifest[ri coleroasesunt urmate adeseade
ru;ine gi culp6, pi contribuie la sentimentulc[ ei sunt rii. In timpul perioadelorde stres
exffem, poare apare o ideaXieparanoidd tranzitorie sau simptome disociative (de ex.,
depersonalizare),dar acesteasunt in general de severitatesau durati insuficient5 pentru
a justifica un diaguosticadi{ional.Aceste episoadesurvin cel mai frecventca rdspunsla
un aban,Jeinreal sau imaginar" Simptomele tind a fi tranzitorii, durind minute sau ore'
a aten{ieitutorelui poate duce la remisiuneasimptomelor.
Rcvenirearealapercegrutd

Caracteristicisecundare
Indivizii cu personalitate borderline pot avea un pattern de subminare a lor
ingiqi in momentul in-care un {el estepe punctul de a fi reahzat(de ex., se lasSde qcoatrX
inainte de absolvire; regreseazdconsiderabil dupi o discu{ie despre cdt de bine se
desfdgoar6terapia; distruge o rela{ie bund chiar c6nd este clar cb rela{ia poate dura).
Unii indivizi pre zintb simptome asem[ndtoare celor psihotice (de ex., halucinafii.
distorsiuni ale imaginii corporale, idei de referinf[ gi fenomene hipnagogice) in timpul
perioadelor de strei. Indivizii cu aceast[ tulburare se simt mai in siguran{Ecu obiecte de
iranzilie (de ex., cu un animal de casd ori cu un lucru inanimat) decdt in rela{iile
t92

interpersonale.Moa
tulburare,ln specia
legItura cu o subs
vEtdmareautoprovo
serviciului,intrerup
ftzicd qi abuzulsexu
precocesunt mai fre
borderline.Tulburiri
afective,tulburlrilei
(in specialbulimia),s
Personalitatea
borde
REZUMAT

A. {.ln patternperva
afectelor,qi impulsiv
varietatede contexre
I ) eforturi disperat
comportamentul
suic
2) un patternderela[
extremelede idealiza
3) perturbarede iden
instabiia;
4) impulsivitatein ce
cheltuieli,sex"abuz,
includecomportame
5) comportament,g(
automutilant;
6) instabilitateafecri
episodiciintensb.irita
mai mult de cdtevazilt
7) sentimentul
cronicc
8) mdnic intensl,ina
frecventede fiuie, star
9) idealieparanoidd
sa

interpersonale"Moartea prematuri prin suicid poate surveni la indivizii cu aceasti

tulburare,in special la cei care au concomitentgi tulburiri afective ori tulburfri in
legltura cu o substanfd.Poate rez:sltaun handicap fizic din comportamentelede
vdtdmareautoprovocateori din tentativele de suicid eguate.Pierderile repetateale
serviciului, intrerupereastudiilor gi desfacereactrsitoriei sunt frecvente.Maltratarea
frzicd gi abuzul sexual,neglijen{a,conflictele ostile, pierdereasau separareaparentall
precocesunt mai frecventein istoricul copil[riei celor cu tulburare de personalitate
borderline.Tulburlrile de pe axa I cu careaparfrecventconcomitentinclud tulburarile
afective,tulburirile in leg6turdcu o substan{b,tulburdrile de comportamentalimentar
(in specialbulimia), stresulposttraumaticAi tulburareahiperactivitate/deficitde aten{ie.
Personalitatea
borderlineaparefrecventconcomitentcu alte tipuri de personalitate.
REZUMAT
A. tln pattern pervasiv de instabilitatea relatiilor interpersonale,imaginii de sine gi
afectelor,qi impulsivitatemarcat6,incepdndprecocein perioadaadultdgi prezentintr-o
varietatede contexte.sa indicatde cinci (saumai multe)din urmdtoarele:
I ) eforturi disperatede a evita abarrdonulreal sau imaginar. Notd: Nu include
comportamentul
suicidarsauautomutilant,carefigureazdla criteriul 5;
2) un patternde rela{ii interpersonaleintensegi instabilecaracterizatprin alternareintre
extremelede idealizaregi devalorizare;
3) perturbarede identitate:irnaginede sine sau congtiin[ade sine marcatgi persistent
instabii6;
4) impulsivitatein cel pu{in doul domeniicarcsuntpotenfialautoprejudiciante
(de ex.,
cheltuieli,sex, abuz de substanfi,condusimprudent,mdncatcompulsiv).No6: Nu
includecomportamentul
suicidarsauautornutilant,care
figureaz6la criteriu!5;
5) comportament,gestut'i sau amenin{Erirecurentede suicid ori comportament
automutilant:
fr) instabilitateafectiv6datorati unei reactiviteliinarcatea dispoziliei(de ex., disforie
episodicdintensS,iritabilitate sauanxietatedurdndde reguldcdtevaor.egi numai rareori
mai mult de cdtevazile);
7) sentimentulcronicde vid;
8) mdnie intensS,inadecvatbori dificultatein a controlarndnia(de ex., manifestiri
frecventede fiuie, starecoleroasipennanentd,b6t6irepetate);
9) idealieparanoiddsausimptamedisociativesevere,tranzitorii,in leg[turflcu stresu].

193

,,scumpulmeu, scum
dou6 ori in circumst
fantezieromanticl su

PERSONALITATEA HISTRIONICA
Elemental esenlial al personalitdgii histionics tl constitctie
Ei comportuntentul de cdutare u
erno{ionalitateapemasiva gi etccesivd
precoce tn perioade adultd gi
tncepe
atenliel Acesteomportanient
cantexte,
de
varietate
tntr-o
estenretent
Caracteristici

PrinciPale

lndivizii cu personalitatehistrionic6 sunt iritali sau nu se simt aprecia(ic0nd nu

sc aflI in cenhul atenliei. Adesea, in mod activ pi dramatic, ei tind sd atragd atentia
asupralor qi, ini1ia1,pot inc6.ntacunoqtinlele noi prin entuziasmul.deschidereaevideni[
sau tendinla spre flirt. aceste calit[1i devin neconvingitoare ?ns6,pe rnbsur'5ce indivizii
al
continua sd ceari s[ se afle in centrul atentiei" Ei acapareazdrolul de ,,suflet
oferir:ea
flatare,
(de
ex',
efect
fac
ceva
de
ei
aten{iei,
centrul
reuniunii,'. Dac6 nu suntin
de cadoriri, jescrieri dramatice ale simpfomclor somatice 9i psihologice. car sunt
iniocuite de simptome noi la fiecare viztth).
Aspectul gi ccmportarnentui indivizilor cu aceasta tulburare este ades*a
inadecvat i. prouorator sau seducdtor sexual. Acest conepofiarnenteste indreptat ltu
ci
nurnai spre persoanele fap de care inclividul arc un interes sexual sau romentic,
ceca
ctr*pigin'C
survine fntr-ct garnl larg6 de rela{ii sociale, ocupa{ir:nalegi profesionale,
9i rapiii
ce este adecvat corrtexiului social. Expresia enro{ionaldpoate fi supcrf,rcialE
lor t-izic
aspectul
schimbdtoare.Inciivizii cu aceast*.tuiburare uzeazi,in rnod regulat de
pe
csrc i}
inipreste
psnrru a auage atenlia a5upra 1or. L.i $rlnt extrsm de preocupa{i de
pe
qi
bani
energie
iar* asupra otrtotu aspechrl lcr" 1i cheituie foarte mult timp'
ct:i;rpiimente"
Por
,,pescui
trtrbrdc5rninte *qi pentr-u a st: face cdt mai atr[g6tori.
ref'eriroare!a asgr,:clulicr gi pr:1fi uEorgi cxcesiv ctrcderal!ali dc un coaiel?laril*critic in
leg6turdcu aspectullor ori de o fotografie pe care si o consider6ciefavorabild'
Acegti inclvizi ilu uu stii de a vorbi care cste ex1rem.de vag *i cie lipsit de
sunt de
detalii. Opiniile ferme sunt exprirnate cu flcr dramatic, ins6 motirrele srrbiacctlte
,.;uo
incliviti
ttti
IJe
exemptru,
ie
srisqinf,.
sE
qi
care
regulDvagi gi clit'uze.fhrE fapte deiaiii
{iill{ii
persoanh
o
este
anurnit[
o
poate
cd.
spune
tuiburare 6e personalitatehistrionic6
bufic
urnanx rninunata. insi nu estc capabi! sh ofere nici un fel de exemple de calit6ii
prin
se
caracterizrazli
tulburare
aceastd
cu
In<li'.,izii
pentrg a strs{ine ac*asti opinie.
pune
in
pot
iryi
Ei
a
enlo[iilor.
c:;agerat5
qi
exprinrarea
autodramatizare, teatralism
(de
erno{iilor
a
puhlicd
exccsiv*
manifestare
printr-o
gi
cunoEtinlele
difieultate amicii
in
ex., imbri{igarea cunogtingelorcasualecu o ardoare excesivS,pldng6nd necontrolat
a
par
adesea
lor
emo{iile
ins6,
furie).
de
accese
avdnd
ort
minore
acazri sentimentaie
pe
ceilaltri
apare gi dispare prea repede pentru a fli resirn{ite profirnd. ceea ce poate face
emotii'
acestor
falsificarea
de
individul
sEacuze
Indivizii cu personalitatehistrionicb au un mars grad de sugestibiiitate.Opiniile
pot fi
gi sentimentele lor sunt ugor influen{ate de allii gi de capriciile de moment. Ei
ca
v6d
le
pe
ei
care
foarte increz6tori, in special in persoanele extrem de autoritare
qi
a
se
pe
supozi{ii
de
rezolvare magic6 a problemelor lor. Au tendin{a de a acliona bazi
adesea
considerl
adopta .oouiirg.ri in mod precipitat. Indivizii cu aceastStulburare
ca
relaiiiie lor mai intirne decdt sunt in realitate, prezentflnd aproape fiecare cunoqtin{5
194

Indivizii cu p(
emo(ionalein rela{iile
adeseaun rol (de ex.,
incerca sd-gicontrole
in timp ce manifestar
personalitateau ades
interpersonalprovoca
lor. De asemenea,a(
constant6.Ei devin ad
de noutate, stimulare
rutinele lor uzuale.Ac
implicd intdrzierea g
imediataa satisfac{ie
interesullor poatedim
loc febrei unor noi rcla
Riscul real de
indivizii cu aceastd
tul
pentru a atrage aten{
personalitatehistrionic
tulburare de conversi
borderline,narcisisticd
de personalitate
histrio
REZUMAT

Un pattem pervasiv r
precocein perioadaad
de cinci (saumai multe
l) esteincomodatin si
2) interac{iunea
cu allii
provocatorsexualinad
3) prezintd o schimbar
4) uzeazdin mod cons
5) are un stil de a vorbi
6) manifesti autodram
7) estesugestionabil,
ar
8) considerdrelafiilede

,,scumpul meu, scump amic" ori se adreseazdmedicilor intdlni{i doar o dati sau de
doud ori in circumstanle profesionale spundndu-lepe numele de botez. Fugile intr-o
fantezie romanticl sunt frecvente.
C aracteristici asociate
Indivizii cu personalitatehistrionicb pot avea dificultdli in oblinerea intimitatrii
emo(ionalein relaliile romantice sau sexuale.FErb a fi congtien(i de aceasta,ei joacd
adeseaun rol (de ex., pe cel al unei ,,victime" sau ,,prin!ese")in relaliile lor cu altii. Pot
incerca sd-qicontrolezepartenerii prin manipulare emolionald sau seduc{iela un nivel,
in timp ce manifestd o dependen{i marcatd de acegtiala alt nivel. Indivizii cu aceastd
personalitateau adesearelalii deterioratecu amicii de acelaqisex din cauza stilului lor
interpersonalprovocator sexual care poate pare o amenin{arepentru rela{iile amicilor
lor. De asemenea,acegti indivizi irti pot instrdina amicii prin pretenlii la atentie
constantb.Ei devin adeseadepresivi gi iritafi cAndnu sunt centrul aten{iei.Pot fi dornici
de noutate, stimulare gi senzafii tari, qi au adeseatendin{a de a deveni penibili prin
rutinele lor uzuale. Aceqti indivizi sunt adeseaintoleran{i ori frustrati in situaliile care
implicd intdrzierea gratificbrii,, ac{iunile lor fiind indreptat adesea sper oblinerea
imediatd a satisfac{iei.Deqi adesea,incep o activitate sau un proiect cu mare entuziasm,
interesul lor poate diminua rapid. Rela{iilc pe termen lung pot fi neglijate pentru a face
loc febrei unor noi relafii.
Riscul real de suicid nu este cunoscut, dar experien{a clinici sugereazdcd
indivizii cu aceasti tulburare prezintb un risc crescutde gesturi gi ameninlbri de suicid
pentru a atrage aten{ia gi a impune o asisten!5 medical6 mai bun6. Tulburarea de
personalitatehistrionicb a fost asociatbcu rate mai mari de tulburare de somatizare,de
tulburare de conversie gi de tulburare depresivd major6. Tulburdrile de personalitate
borderline,narcisisticd,antisocialdqi dcpendentdapar adeseaconcomitentcu tulburarea
de personalitatehistrionicd.
REZUMAT
Un pattern pervasiv de emo{ionalitate excesiv[ qi de cf,utare a atenfiei, incep6nd
precocein perioadaadultd pi prezentintr-o varietate de contexte,dupb cum este indicat
de cinci (sau mai multe) din unndtoarele:
I ) esteincomodatin situa{iilein carenu se afld in centrul aten{iei;
2) interac{iuneacu allii este caracterizatdadeseaprintr-un compoftamentseducdtorsau
provocatorsexualinadecvat;
3) prezintdo schimbarerapida gi o expresiesuperficial[ a emo{iilor;
4) uzeazdin mod constantde aspectulfizic pentru a atrageaten{iaasuprasa;
5) are un stil de a vorbi extrem de impresionistic gi de lipsit de detalii;
6) manifest[ autodramatizarc,teatralism,$i o expresieexageratda emotiilor;
7) estesugestionabil,adici ugor de influenfat de allii sau de circumstan{e:
8) consideri relaliile de a fi mai intime dec6t sunt in realitate.

195

PERSONALITATEA NARCISISTICA
Elementul esenlial al personulitdlii narcisisticd il constituie un
psttern pervusiv de grandoare, necesitate de admiralie Si de lipsd de
empatie, care tncepe precoce tn perioada adultd Si este prezent intr-o
varietate de conturte.
C aracteristici generale
Indivizii cu aceastdpersonalitateau un sentiment grandios de autoimportan{5.
in cazul uzual ei igi supraestimeazf,capacit[1ile gi igi exagercazd rcahzdrrle, aplrdnd
adeseaca ldud[ropi gi exagera{i.Ei pot afirma cu jovialitate cd allii atribuie aceeagi
valoare eforturilor lor, qi pot fi surprinqicdnd lauda pe care o aqteaptdgi pe care cred cI
o meritd nu vine. Adesea, in aprecierile exagerate ale propriilor lor realiz[ri este
impliciti o subestimarea contribu{iei altora. Sunt preocupa{i adeseade fantezii de
succesnelimitat, de putere, strblucire,frumuse{eori amor ideal. Pot medita la admirafia
qi la privilegiile ,,mult agteptate"qi se comparbpe ei ingigi in mod favorabil cu persoane
marcantesauprivilegiate.
Indivizii cu personalitatenarcisisticbcred cd ei sunt superiori,apartesau unici,
gi agteapt6ca qi al{ii s6-i recunoascbca atare.Ei pot crede ci pot fi in{eleqigi trebuie si
se asociezenumai cu oameni extraordinari sau cu statusinalt gi pot atribui calitateade
.,unici", ,,perfec{i"sau ,.dotafi" celor cu care sunt asociafi.Indivizii cu aceastdtulburare
cred cd necesitSlilelor sunt specialeqi dincolo de orizontul oamenilor comuni. Propria
lor stimb de sine este mdritd (adic6, ,,reflectat5")prinvaloarea idealizatdpe care ei o
atribuie celor cu care se asociazl. Ei insist5 probabil sd aib5 de a face numai cu
persoanedin ,,top" (doctori, avocafi, coafori, instructori) ori sd fie afilia{i la cele mai
bune institulii, insi devalorizeazddiplomele celor care*i dezam[gesc.
lndivizii cu aceastdpersonalitatesolicitd in generalo admira{ieexcesivd.Stima
lor de sine este aproapepermanentfoarte fiagil5. Pot fi preocupa{ide cdt de bine sunt
ldcu{i Ei de c6t de favorabil sunt vdzufi de al1ii. Aceastaia adeseaforma unei necesitdli
constantede aten{iegi admira{ie.Ei pot aEteptaca sosirealor s[ fie salutatdcu o fanfard
mare qi se mirb dac5 allii nu-i invidiazd pentru averealor. Pot pescui in mod constant
complimente, adeseacu mare incdntare. Un sentiment de indreptb{ire este evident in
espectativanemotivatd de tratament favorabil special a acestorindivizi. Se aqteaptl sd
se ocupe cineva de ei gi sunt deconcerta(isau furioqi cAnda$aceva nu se int6mplS.De
exemplu, ei pot consideracb nu trebuic sb stea la r6nd gi ci priorit[{ile lor sunt atdt de
importante,ca ceilalli trebuie sI cedeze,gi apoi se iritl cdnd allii nu reu$escs6-i ajute in
,,activitatea lor foarte important6". Acest sentiment de indrept5(ire, cu lipsa de
sensibilitatela dorin{ele gi necesit[{ile altora. Poate duce la exploatareacon$tienti sau
ftr6 inten{ie a altora. Ei se agteaptdsd li se dea tot ce doresc sau cred ei c5 le este
necesar,indiferent de ce poate insemna aceastapentru al1ii. De exemplu, acegtiindivizi
se pot agteptala o mare diruire din partea altora, gi ii pot suprasolicita frrb vreo
considera{iepentru impactul asupra vie{ii acestora.Tind s[-qi facb amicilii sau relalii
romantice numai dacd cealalti persoan6pare dispusi sd promoveze scopurile lor ori
orice mdrire a stimei de sine a 1or. Adesea ci uzurpb privilegii speciale qi resurse
suplimentarecare cred ci li se cuvin pentru cE ei sunt at6t de distinqi.
196

Indivizii cu pr
dificultili ?na recunoa
presupuneci al{ii sun
interesein detalii inad
gi alfii au, de asemen
al1ii, care vorbescdes
preocupali de of'ensa1
fostei iubite/fostuluiiu
cuiva care este suferi
este posibil ca aceste
vulnerabilitate.Cei ca
descoperdo rdcealdem
Aceqtiindivizi
Invidiazb pe al{ii pen
realizdrile, admirafias
altora, in special c6n
Comportamentearoga
adeseasnobism,dispr
tulburare se poatepl6n
incheie o evaiuaremed

Vulnerabilitat
narcisisticdfoafie sens
aceastain afard,critica
degrada{i, lipsili de v
contraatacasfiditor. As
umil care poate masc
deteriorate din ca$zap)
gi desconsidcrarea
rela
pot duce Ia realiziri r
criticb sau la egec.Une
dorin{a de a-Eiasumarl
d
eqecul"Sentimentele
asociatecu retrageres
depresivd majora. Din
di spozilie hipomaniac
anorexia nervoasdgi cr
Personalitatea hi strion
narcisisticS.
REZUMAT

Un pattern pervasiv r
admira{ie qi lipsa de e

lndivizii cu personalitatenarcisisticI sunt in general lipsili de empatie gi au

dificultifi in a recunoa$tedorin{ele,experienfelesubiective gi sentimentelealtora, ei pot
presupuneci allii sunt total interesali de prosperitatealor. Tind sd discute propriile lor
interesein detalii inadecvategi interminabile,in timp ce nu sunt capabili sI teahzezecd
qi altii au, de asemenea,sentimentegi necesitdli.Adesea sunt dispre{uitori 9i brutali cu
al{ii, care vorbesc desprepropriile lor probleme sau provociri. Aceqti indivizi nu sunt
preocupali de ofensa pe care o pot provoca remarcile lor (de ex., vorbesc exuberant
fostei iubite/fostului iubiV ci o,amacum o rela{ie pe viali"; se laudd cu sdndtateain fa{a
cuiva care este suferind). CAnd recunosc necesitdlile, dorinlele ori suferinlele altora,
este posibil ca acesteasd fie vdzute, in mod insultitor, ca selnn de debilitate sau de
vulnerabilitate. Cei care vorbesc indivizilor cu tulburare de personalitatenarcisisticd
descoper[o rdcealdemo(ional5qi o lipsb de interesreciproc.
Aceqti indivizi sunt adeseainvidio$i pe al{ii ori cred cE al{ii sunt invidiopi pe ei.
Invidiazb pe alfii pentru succesele sau averea lor, cred cf, ei ar merita mai bine
realizdrile, admiralia sau privilegiile acelea. Pot devaloriza in mod sever contribufia
altora, in special cdnd acegtia au primit mul{umiri sau laude pentru realizdrile 1or.
Comportamente arogante, dispreluitoare caracterizeazdacegti indivizi. Ei manifestd
adeseasnobism, dispreJsau atitudini de patronare.De exemplu, un individ cu aceastl
tulburare se poate pldnge de ,,impertine!6" sau ,,stupiditatea"unui chelner stdngaciori
incheie o evaiuaremedicalbcu o aprecierecondescendentda medicului.
Caracteristici secundare
Vulnerabilitatea in stima de sine face indivizii cu tulburare de personalitate
narcisisticdfoarte sensibili la ,,Iezatea"prin criticd sau frustrare. Degi pot s[ nu arate
aceastain afard, critica poate obsedaaceqti indivizi pi-i poate face s[ se simt[ umilili,
degrada(i, lipsili de valoare gi insignifianli. Pot rcahza cu dispre!, frrrie sau pot
contraatacasfid6tor.Astfel de experien{educ adeseala retrageresociali ori la un aspect
umil care poate masca qi proteja grandoarea.Rela{iile interpersonalesunt de reguld
deterioratedin eavzaproblemelor care derivb din indrept6{ire,necesitateade admira{ic
relativS a sensibilitatii altora. Degi ambilia, arogan{aq;iincrederea
gi desconsiclerarea
mari, performan{a poate fi intrerupt6 din canza intoleranlei la
la
rea\rzdri
pot duce
tritic6 sau la e$ec.Uneori activitatea profesionali poate fi scdzut[, reflectind lipsa de
dorinld de a-qi asumariscul in situa{ii competitive ori in alte situafii in care esteposibil
egecul. Sentimentelede ruqine gi de umilire sus{inute'si autocritica insofitoare pot fi
asociatecu retrageresocial6, dispozilie depresivd gi tulburare distimic6 sau tulburare
depresivd majori. Din contrS, perioadele de grandoare sus{inutd pot fi asociate cu
diipozilie hipomaniacal5.Personalitateanarcisistici poate fi, de asemenea,asociatdcu
anorexia nervoasdgi cu tulburbrile in legdtur6 cu o substan{I (in special cu cocaina).
personalitatea histrionic6, antisocialb qi paranoidd pot fi asociate cu personalitate
narcisistic6.
REZUMAT
Un pattern pervasiv de grandoare (io fantezie gi comportament), necesitatea de
admirafie qi iipsa de empatie, incepind precoce in perioada adultd gi prezent intr-o
197

varietate de contexte, dup6 cum este indicat de cinci (sau mai multe) dintre
urmdtoarele:
l) are un sentiment grandios de autoimportan{5(de ex., igi exagereazdrealizdrile qi
talentele,agteaptls[ fie recunoscutca superiorfbr6 realizdri corespunzdtoare);
2) este preocupat de fantezii de succesnelimitat, de putere, strf,lucire, frumuse{esau
amor ideal;
3) crede cd este ,,aparte"gi unic gi poate fi infeles numai de, ori trebuie sd se asocieze
numai cu, alli oameni (sau institu{ii) speciali ori cu statusinalt;
4) necesitdadmira{ieexcesivd;
5) are un sentiment de indrept5{ire, adic6 preten{ii exagerate de tratament favorabil
specialori de supunereautomatl la dorinfele sale;
6) este exploatator interpersonal, adicd profitl de al1ii spre a-Fi atinge propriile
scopuri;
7) este lipsit de empatie: este incapabil sd recunoascd sau s[ se identifice cu
sentimenteleqi necesitilile altora;
8) esteadeseainvidios pe al{ii saucredecb allii sunt invidioqi pe el;
9) prezintd comportamentesau atitudini arogante, sfiddtoare.

PERSONALITATEA EVITANTA
Elemental esenlial al tulburdrii de personalitate evitante tl constituie
un pattern peruasiv de inhibitrie sociuld. Sentimente de inudecvare gi
hipersensibilitate la evaluarea negativd, care. tncepe precoce in
perioadu adultd Si esteprezent intr-o varietate de contexte.
Caracteristici principale
Indivizii cu personalitate evitanti evitb munca sau activitetile pcolare care
implicd un contact interpersonal semnificativ din cavza fricii de criticd, dezaprobare
sau rejec{ie. Ofertele de promovare in serviciu pot fi declinate, deoarece noile
responsabiHtefpot duce la critici din partea colaboratorilor. Acegti indivizi evit[ s6-qi
facd noi amici, in afarb de cazul cdnd sunt siguri cd vor fi simpatiza{i gi accepta{ifbrd
criticd. P6nbce trec o serie de testeprobAndconvingbtor contrariul, ceilalti oameni sunt
considerafi a fi critici qi dezaprobatori. Indivizii cu aceastdpersonalitatc nu se vor
albtura activit[1ilor de grup atdt timp cdt nu existd oferte generoasegi repetatede suport
gi protecfie.Intimitatea interpersonalSeste adeseadificil[ pentru ace$tiindivizi, degi ei
sunt capabili sd stabileascd relalii intime, c6nd existd asigurarea unei acceptdri
necritice. Ei pot ac{iona cu re{inere, au dificultlfi in a vorbi despreei ingipi qi iqi refin
sentimenteleintime,,de frica de a nu fi expugi,ridiculizali sau ftcufi de r6s.
Deoareceindivizii cu aceastbpersonalitatesunt preocupa{ide faptul de a nu fi
critica(i saurejecta{iin situa{ii sociale,ei pot ayeaun prag considerabilde scdzutpentru
a detestaastfel de reaclii. Daci cineva este ugor dezaprobatorsau critic, ei se pot simti
extrem de lezafi. Tind a fi timizi, tdculi, inhibafi gi,,invizibili! Din cavzafricii ca vreo
observafie sd nu fie degradant[ sau rejectantS.Se agteaptdIa faptul ca, indiferent ce
spui ei, ceilalli sb considere aceastaca ,,eronat", a$a cb pot s5 nu spun6 nimic.
198

Reac{ioneazdputerni
dispre{ul dorinfei lor c
avutul in m0inile altor
situalii interpersonale
Dubiile in legiturd c
manifestein situa{iica
inep{i, inatractivica pe
riscuri personaleori la
fi incomodante. Sunt
rutiere, iar din necesi
stilului de via{d.Cinev
fiica de a nu fi pus
Simptomele somatice
activitili noi.

Indivizii cu p(
expresiile celor cu ca
provoca ridiculizareqi
1or.Sunt foartetemdto
sau {ipete. Ei sunt de
,"rzola\I". Problemcle n
pi profesionald.Stima
restrdngereacontactel
nu au o refea largi de
afecfiune gi accepta
Cornportamentelede
deoarece aceqti indiv
importante pentru sa
avansare.
REZUMAT

Un pattern pervasivde
la evaluarenegativd,ir
contexte,dupdcum es
1) eviti activiti{ile pro
cauzafiicii de critic6.<
2) nu doregtes[ se aso
3) manifestl refinereir
fi ridiculizat;
4) estepreocupatde fu
5) esteinhibat in situa
6) se vedepe sineca in

Reac{ioneazdputernic la indicii subtile sugestive de batjocur6 sau deriziune. In

dispre{ul dorinfei lor de a fi participan{i activi la via{a sociald, ei se tem s6-qi plaseze
avutul in m6inile altora. Indivizii cu tulburare de personalitate evitantd sunt inhibafi in
situalii interpersonalenoi, deoareceei se simt inadecvati gi au o stimd de sine sc[zut5.
Dubiile in leg[tur6 cu competenfa sociald gi atrac{ia personald devin extrem de
manifestein situalii care implicl interacfiuni cu strdinii. Acepti indivizi se cred ei ingigi
inepli, inatractivi ca persoani ori inferiori altora. Sunt extrem de refractari la a-gi asuma
riscuri personaleori la a se angajain activitdtrinoi, deoareceacestease pot demonstraa
fi incomodante. Sunt inclina{i sper exagerareaeventualelor pericole ale situafiilor
rutiere, iar din necesitatealor de certitudine gi siguranfdpoate rezulta o restrdngerea
stilului de via{d. Cineva cu aceastdtulburare poate anula un interviu perrtruangajare,de
frica de a nu fi pus in dificultate de faptul cd nu este imbrdcat corespunzdtor.
Simptomele somatice marginale ori alte probleme pot deveni motiv pentru a evita
activitd{i noi.
Caracteristici secundare
Indivizii cu personalitateevitanti apreciazdadeseacu precau{ie migcdrile pi
expresiile celor cu care vin in contact. Frica qi comportamentul lor tensionat pot
provoca ridiculizare gi deriziune din partea altora, ceeace, in schimb, confirmb dubiile
lor. Sunt foarte tem[tori in legdtur[ cu situa{iaca ei s5 reac{ionezela critici prin rogeald
sau {ipete. Ei sunt descriqi de ceilal{i ca fiind ,,ruginoqi",,,timizi", ,,singuratici" qi
,.izola{i". Problemelemajore in legdturScu aceasti tulburare apar in activitatea social5
pi profesionald.Stima de sine scbzut6gi hipersensibilitateala rejec{ie sunt asociatecu
restrdngereacontactelorpersonale.Aceqti indivizi pot deveni relativ izola\i pi de reguld
nu au o refea largd de suport social care s6-i poat6 ajuta in timpul crizelor. Ei doresc
afec{iune gi acceptare, gi pot avea fantezii despre relafii ideahzate cu al{ii.
Cornportamentele de evitare pot afecta, de asemenea, func{ionarea profesionald,
deoarcce aceqti indivizi incearcf, sE evite tipurile de situalii sociale care pot fi
importante pentru satisfacerea cerin{elor fundamentale ale serviciului ori pentnl
avansare.
REZUMAT
Un pattern pervasiv de inhibilie socialb, sentimentede insuficien{5 qi hipersensibilitate
la evaluarenegativd,incepdndprecoce in perioada adulti qi prezent intr-o varietate de
contexte,dupa cum esteindicat de patru (sau mai multe) din urmitoarele:
I ) eviti activiti(ile profesionalecare implicb un contact interpersonalsernnificativ,din
aarza fricii de criticd, dezaprobaresau rejecfie;
2) nu doregtes[ se asociezecu alti oameni decdtdacdeste sigur c[ esteapreciat;
3) manifestbrelinere in rela{iile intime din cauzafricii de a nu se fase de ris ori de a nu
fi ridiculizat;
4) estepreocupatde faptul de a nu fi criticat saurejectatin situalii sociale;
5) esteinhibat in situalii interpersonalenoi din cauzasentimentelorde inadecvare;
6) se vede pe sine ca inapt social, inatractiv personalori inferior altora;

199

7) refuzd sd-qi asume riscuri personale sau sE se angajezein orice activitEli noi din
aauzafaptului ci acesteal-arputea pune in dificultate.

PERSOI{ALITATEA DEPENDENTA
Elementul esenlial al personalitdgii dependente tl constituie
necesitateaexcesivd Si continud de ati tutelat de cineva, ceeu ce duce
lu an comportament submitiv gi aderent gi Iu fricd de separare. Acest
pattern tncepe precoce tn perioada adultd $i este prezent tntr-o
varietate de contexte. Comportamentele submisive si de dependenld
sunt destinute sd oblind tutelare gi provin din autoperceperea
fuptului de ufi incapubil sdfunclionez,e adecvat,fdrd ujatorul ultora.

Caracteristici principale
Indivizii cu personalitate dependenti au mari dificultbli in luarea deciziilor
cotidiene (de ex., ce cuioare sEaibd cdmaqade purtat la lucru ori dacd sd-giia umbrela)
fbrd o cantitate excesiv6 de consilii pi de reasigur6ri din partca altora. Acegti indivizi
tind a fi pasivi gi ermit altor persoane(adeseauneia singure) sd ia ini{iativa qi sd-pi
asume responsabilitateacelor mai multe domenii majore ale vie{ii lor. Adullii cu
aceastf,tulburare depind de reguld de un p6rinte ori so{(ie) pentru a decide unde sd
locuiasc5, ce fel de serviciu sd aibd qi cu care vecin sh fie amic(6). Adolescenfii cu
aceastdpersonalitatepot permite pirin{ilor lor si decidd cum sd se imbrace ei, cu cine
sd se asocieze,cum sd-gipetreacbtimpul liber gi ce fel de ;;coaldsau colegiu si urrneze.
Aceastdnecesitate,ca allii s6-giasumeresponsabilitatea,
dep[qegtecererilede asisten{b
din parteaaltora, corcspunzitoaresitua{iei ;i corespunzdtoareetdfii (de ex., necesititrilc
specificeale copiilor, persoanelorin etate gi persoanelorhandicapate).Tulburareade
personalitate dependentl poate surveni la un individ care are o condilie medicalb
generalSori o invaliditate severb, dar in astfel de cazuri dificultatea dc a lua decizii
trebuie sa meargi dincolo de cea care ar fi in mod normal asociatdcu aceacondifie sau
infirmitate.
Deoarecese tem sd nu piardd supoftul gi aprobarea,indivizii cu tulburare de
personalitaf* dependentdau adeseadificulti{i in a-pi exprima dezacordul fa{E de alfi
oameni, in special fa$ de cei de care sunt dependen{i.Acegti indivizi se simt atdt de
incapabili sE func{ioneze singuri ch vor fi de acord cu lucruri pe care le considcrd
eronate,mai curdnd decdt s[ rigte pierderea ajutorului din partea celor la care cautd
indrumare.Nu se supdrdcorespunzdtorpe cei de al clror suport gi aten{ieau nevoie de
frica instrdindrii acestora.Dacd preocupdrile individului in leg[turd cu consecin{ele
exprimdrii dezacorduluisunt realc (de ex., frica real6 de pedeapsi din partea unui so!
abuziv), comportamentul nu trebuie s6 fie considerat drept indiciu de tulburare de
personalitatedependent[.
lndivizii cu aceastbpersonalitateau dificultbti in a initriaproiecte ori in a face
anumite lucruri in mod independent.Ei sunt lipsi{i de incrcdere in sinegi considcrdcd
necesitd ajutor pentru a incepe gi realiza sarcinile. Pot ar;teptaca alfii si inceapd
200

lucrurile, deoarecesu
indivizi sunt convinq
ingigi ca fiind incomp
func{ionezcadccvat.c
Poate exista pi frica di
crede c[ aceastaduce
problemele, adeseat
perpetueazddependen
Indivizii cu p(
tutelare gi suport de lr
sarcini neplbcute,dac
necesiti. Sunt dispug
Necesitatea lor de a
dezechilibratesaudist
verbald. fizicit sausex
wr indiciu de tulbura
individului ii sunt dis
incomodali saulipsili c
incapabili sa aiba grij
numai pentru a evita s
ceeace sc petrece.
C0nd o rclalie
unui tutore), indivizii c
le oferi tutelareagi sup
in absen{aunei rela(
indiscriminativ atagal
prer:cupa{ide frica de i
dependen{ide consiliil
faptul de a nu fi aban
justifica astfbl de tem
trebuie sd fic exccsive
locuiasc[in casafiului
care esteadecvat.datel

Indivizii cu pe
neincrederein sinegi ti
,,stupizi".Ei consider
pierd increderea in (
Funcfionarea profesio
independentb.Ei pot
confrunta{icu luarcaur
de care individul este
anxioase gi adaptare
personalitdti,in specia

lucrurile, deoarecesunt convingi cd de regulS al{ii pot face aceastamai bine. Acegti
indivizi sunt convinqi c5 ei sunt incapabili sd funcfioneze independentgi se prezintd ei
inqigi ca fiind incompetenfi qi necesitind asistenfdconstantS.Ei sunt dispugi ins[ sd
funclioneze adccvat,dacd li se dd asigurareac5 altcineva ii supervizeazdqi-i aprob6.
Poate exista gi frica de a nu deveni sau de a nu pdrea mai competen{i,deoareceei pot
crede cd aceastaduce la abandonare.Pentru cb ei se bazeazdpe al1ii ca sb rezolve
problemele, adesea nu inva{5 tehnicile existen{ei independente, qi ca atare iqi
perpetueazd
dependen{a.
Indivizii cu personalitate dependentd pot merge foarte departe spre a obline
tutelare gi suport de la al1ii, chiar p6nd la punctul de a se oferi ca voluntari pentru
sarcini neplicute, dacd un astfel de comportament le aduce supervizareape care o
necesita.Sunt dispugi sd se supund dorin{elor altora, chiar dacb cererile sunt absurde.
Necesitatea lor de a men{ine o leg6turi importantd va duce adesea la rela{ii
dezechilibratesau distorsionate.Pot face sacrificii extraordinareori tolera maltratarea
verbal6, fizicd sau sexual[. (De refinut cd acestcomportamenttrebuie sI fie considerat
un indiciu de tulburare de personalitate dependentdnumai cdnd poate fi stabilit cd
individului ii suut disponibile qi alte op{iuni). Indivizii cu aceastbtulburare se simt
incomodafi sau lipsili de ajutor cdnd sunt singuri, din cauzafricilor exageratede a nu fi
incapabili sb aibd gnj6 de ei iryigi. Ei se vor ,,dine" dupd alte persoaneimporlante
numai pentru a evita si rdm6nd singuri, chiar dacl nu sunt interesafi sau implicali in
ceeace sepetrece.
Cind o relafie str6nsdse terminn (de ex., o rupturd de un(o) iubit(6); moartea
unui tutore), indivizii cu personalitatedcpendenti pot cduta urgent altd relalie pentru a
lc oferi tutelareagi suportul pe care-1necesitd.Ei cred c[ sunt incapabili sd func{ioneze
in absenla unei rela{ii strdnse, ceea ce face ca acegti indivizi sd devind rapid ;i
indiscriminativ atagali de altl persoanl. Indivizii cu aceasti personalitatesunt adesea
preocupafide frica de a nu fi 16sa!isd-qipoarte singuri de grij[. Se vbd ei inqigi atdt de
dependen{ide consiliile qi ajutorul unei alte persoaneimportante, c5 sunt preocupafide
faptul de a nu fi abandonaqide acea persoanh,chiar cdnd nu existd motive pentru a
juitifica astf'el de temeri. Pentru a fi considerate ca probi a acestui criteriu, fricile
irebuie sd fie excesive ;;i nejustificate"De exemplu, un batr0n cu cancer care vine sb
locuiascb[n casafiului sdupentru a fi ingrijit prezintf, un comportamentde dependen{b
care esteadecvat,date fiind circumstan{elede viat[ ale persoanei.
Caracteristici secundare
adeseaprin pesimism qi
Indivizii cu personalitatedependent[ se caracterizeazd
qi
neincrederein sine qi tind sd-gidiminue capacitdfile calitdlile, gi se pot autodescrieca
i$i
,,stupizi". Ei consideri critica qi dezaprobareca probe ale lipsei lor de valoare 9i
pierd increderea in ei. Pot c6uta superprotec{ie gi dominare din pafte altora.
Funclionarea profesional6 poate n deterioratd, dacd este necesari o ini(iativd
independentd.Ei pot evita posturi de rdspundere gi pot deveni anxiogi cdnd sunt
confrunta{i cu luareaunor decizii. Rela{iile sociale tind a fi redusela cei c01ivaoarneni
de care individul este dependent.Poate exista un risc crescut de tulburiri afective,
anxioase qi adaptare. Personalitateadependentd apare adesea concomitent cu alte
personalit6li, in ipecial cu personalitateaborderline, evitanta gi histrionicb. Maladiile
2Al

somaticecronice ori anxietateade separarein copildrie sau adolescenfi pot predispune

individul la dezvoltareaacesteitulburdri.
REZUMAT
O necesitateexcesivi qi persistentd de a fi tutelato care duce la un comportament
submisiv gi adeziv gi la frica de separare,gi care incepe precoce in perioada adult6 gi
esteprezentintr-o varietatede contexte,dupi cum esteindicat de urmdtoarele:
t) are dificulti{i in a lua decizii comune fhrS o cantitate excesivd de consilii gi
reasigur[ri din parteaaltora;
2) necesitdca altriis5-qiasumeresponsabilitateapentru cele mai importantedomenii ale
vietii lui;
3) are dificultS{i in a-qi exprima dezacordulfa{6 de allii dtn cauzafricii de a nu pierde
suportul sauaprobarea.Not6: Nu implicl frica real6 de retributie;
4) aredificultatriin a inilia proiecte ori a face ceva singur (din cauza lipsei de incredere
in judecata sau capacitdlile sale, mai curAnddecdt din cauza lipsei de motiva{ie sau de
energie);
5) merge foarte departespre a oblin solicitudine qi suport de la al1ii, pAndla punctul de
a se oferi voluntar si faci lucnrri care sunt nepl6cute;
6) se simte incomodat sau lipsit de ajutor c6nd rbmAnesingur din cauzafricii exagerate
de a nu fi in staresa aibd gnj6 de sine;
7) cautburgent altS relalie drept surs6de solicitudine qi suport cdnd o rela{ie strdnsdse
terminS;
8) esteexageratde preocupatde frica de a nu fi l[sat sb aibS gnj6 de sine.

PERSONALITATEA OBSESIVO-COMPULSryA
Elementul esen(ial ul personalitdtrii obsesivo-compalsive il constituie
preocaparea pentru ordine, perfeclionism, control mintal gf
interpersonal, tn detrimentul Jlexibilitdtrii deschiderii qi e.ficienlei.
Acest pottern incepe precoce tn periouda sdultd Si esteprezent intr-o
varietate de contexte.
Caracteristici principale
Indivizii cupersonalitateobsesivo-compulsivdincearc[ sd menfind un sentiment
de control printr-o aten{ie perseverent[ pentru reguli, detalii banale, procedee, liste,
planuri ori form6, mergdnd p6na acolo incit obiectivul major al activitE{ii estepierdut.
Ei sunt excesiv de atengi qi inclina{i spre repetitrie,acordS o atenfie extraordinarS
detaliului qi verificirii repetatein cbutareaunor posibile erori. Uiti de faptul cd alli
oameni tind a se enerva pentru intfirzierile qi inconvenientele care rezulte din acest
compoftament.De exemplu, cdnd astfel de indivizi ritScesc o listi cu lucrurile pe care
le au de frcut, cheltuie o cantitateextrem de mare de timp ciut6nd lista, mai cur6nd s6
piardb cdteva minute pentru a o recrea din memorie gi sd treacb apoi la indeplinirea
sarcinilor.Timpul esterbu alocat, cele mai importantesarcini fiind lSsatepentru ultimul
202

rnoment. Perfec{ion
disfuncfie gi o detres
executareaabsolut p
terminat niciodatd.
numeroaselerescrier
,,perfec{iunii".Terme
afl5 in centruiactualr
Indivizii cu
excesiv fa[6 de mur
recreative gi a ami
economice,ei simt ar
plimbare ori numaip,
concediu,in agafel c
recreativesauconced
pi ,,piard5timpul". Pc
curdfenierepetatbexc
timp cu amicii,aceas
(de ex.,,sportul).Hob
necesitdndo organiza
pus pe execu{iaperfe
ex., corecteazla
un cop
unui copil cu merstitu
baschetintr-o,,lecfie
Indivizii cu p
scrupulogi ;i inflexib
ingiqi $i pe al{ii s[ unn
Pot fi implacabil de z
personalitatesunt rigir
supunerirelativ ad lit
cxemplu.individulnu
,,nici nu ia gi nici nu
caracterulpersoanei.I
culturalasaureligioas
Indivizii cu a(
uzatesau lipsite de va
acegti indivizi admit
obiectelorca risip6,de
dac[ cineva incearcbs
cu care dorm in came
reviste,ustensilerupte
Indivizii cu pe
ori in a lucra cu al{ii. I
in maniera lor qi ca cr
dau instrucfiuni foarte
mod ;i numai unul de
caine) gi sunt surprin

moment. Perfec{ionismul qi standardele inalte de eficienld autoimpuse cauzeazd

disfuncfie qi o detresi semnificativd la acegtiindivizi. Ei pot deveni atdt de implica{i in
executareaabsolut perfectd a fiecirui detaliu al unui proiect, cd proiectul nu este
terminat niciodatd. De exemplu, finalizarea unui raport scris este intilrziatd, de
numeroaselerescrieri consumatoarede timp care, toate, atrag aten{iaasupradeficienfei
,,perfecfiunii". Termenelenu sunt respectate,iar aspectelevie{ii individului care nu se
afli in centrul actual al activit[lii pot cldea in dezordine.
Indivizii cu personalitate obsesivo-compulsiv6 manifesti un devotament
excesiv fa{b de munc5 gi productivitate mergdnd p6nd la excluderea activitdlilor
recreative gi a amicitriilor. Acest comportament nu este justificat de necesitdli
economice,ei simt adeseacI nu au timp sd-qi ia o seara sau o zi liberd spre a face o
plimbare ori numai pentru a se relaxa. Pot amdna o activitate distractivi, cum ar fi un
concediu, in agafel cd aceastanu survine niciodatd. Cdnd igi fac timp pentru activitS{i
recreativesau concedii, se simt incomodali dacd nu-gi iau cu ei ceva de lucru ca sd nugi ,,piarddtimput". Poate exista o mare preocuparepentru activitdli domestice(de ex.,
curd{enierepetatdexcesivI, in aga fel cd ,,sepoate mdnca pe jos"). Dac[ igi petrec un
timp cu amicii, aceastaare loc probabil in cursul unei activitdfi organizateconvenlional
(de ex., sportul). Hobbiurile sau activitblile recreativesunt abordateca sarcini serioase
necesitdndo organrzareatentdr;i multl muncd pentru a le putea controla. Accentul este
pus pe execu{iaperfectd.Aceqti indivizi transformdun joc intr-o sarcindstructurala(de
ex., corecteazdun copil mic pentru cd nu a pus inelele pe bard in ordinea corect6;spune
unui copil cu mers titubant s5-qiconducdtricicleta in linie dreapt6;transformdun joc de
baschetintr-o,,lec{ie"dura).
Indivizii cu personalitateobsesivo-compulsivd
pot fi excesiv de conqtiincioqi,
scrupulogi qi inflexibili in materie de moralitate, etic[ sau valori. Se pot for{a pe ei
inqiqi li pe allii s5 urrnezeprincipii morale rigide gi standardede conduitd foarte stricte.
Pot fi implacabil de autocritici in legbturd cu propriile lor erori. Indivizii cu aceastd
personalitatesunt rigid de respectuoqifafd de autoritSli pi reguli, gi insistd asupraunei
supuneri relativ ad literam, cu nici o regul6 incdlcatd de circumstan{eatenuante.De
exemplu, individul nu va imprumuta o fisd unui amic pentru a da un telefon, deoarece
,,nici nu ia gi nici nu dd cu imprumut" ori pentru cd aceastaar fi ceva o,rdu"pentru
caracterulpersoanei.Aceste particularitb{i nu trebuie sa fie explicate prin identificarea
culturaldsaureligioasda individului.
Indivizii cu aceastapersonalitatepot fi incapabili sI se debarasezede obiectc
uzate sau lipsite de valoare,chiardac6 acestenu au nici o valoare sentimentali. Adesea,
acegti indivizi admit cd sunt ,,uil container de qobolani". Ei considerd aruncare
obiectelor ca risipd, deoarece,,nu qtii niciodatd cdnd i{i poate trebui ceva" qi se supirl
dacl cineva incearci s[ le arunce lucrurile pe care ei le-au salvat. Sofiile (so{ii) sau cei
cu care dorm in camerI se pot plAngede cantitateade spa{iu ocupat5de obiecte vechi,
rcviste, ustensilerupte, gi agamai departe.
Indivizii cu personalitateobsesivo-compulsivbsunt reticen{i in a delega sarcini
ori in a lucra cu allii. Insisti cu obstinafie gi in mod exagerat,ca orice lucru sd fie fbcut
in maniera lor qi ca ceilalli s[ se conformeze rnodului lor de a face lucrurile. Adesea
dau instruc{iuni foarte detaliate despre cum trebuie fbcute lucrurile (de ex., existl un
mod qi numai unul de a tunde gazonul, de a spbla vescla, de a construi un cote{ pentru
c6irre) qi sunt surpringi qi irita{i dac5 al{ii sugereazdalternative creatoare.Alteori, pot
203

refuza ofertele de ajutor chiar cdnd sunt in intdrziere cu planul, deoareceei cred cd
nimeni altcinevanu-l poate face corect.
Indivizii cu aceastdpersonalitatepot fi avari pi meschini, gi menfin un standard
de via{6 cu mult sub ceea ce iqi pot permite, consider6nd c5 cheltuielile trebuie
controlate strict spre a face fa{6 eventualelor catastrofe. Indivizii cu personalitate
obsesivo-compulsivdse caracterizeazdprin rigiditate qi obstina{ie. Ei sunt atdt de
preocupa{ica lucrurile sd fie fEcutein singurul mod ,,corect",c[ sunt deranja{ide faptul
cd trebuie sd fie de acord cu ideile altcuiva. Acegti indivizi igi fac planul dinainte, in
cele mai mici detalii, gi refuz6 sI ia in considerafieorice fel de modific[ri. Preocupa{i
total de propriul lor mod de a vedea lucrurile, ei au dificulta{i in a lua in considera{ie
punctele de vedere ale altora. Amicii pi colegii pot fi frustrali de aceast[ rigiditate
constantd.Chiar c6nd indivizii cu personalitateobsesivo-compulsiv[recunosccd poate
fi in interesul lor sd facb un compromis, ei pot rcfuza cu obstinalie s-o facd,
cd acestaeste,.principiullucrului".
argumentAnd
Caracteristici secundare
Cdnd regulile qi procedeele stabilite nu dicteazb rSspunsul corect, luarea
deciziei poare deveni un proces consumatorde timp, adeseapenibil. Indivizii cu
personalitateobsesivo-compulsivbpot avca o asemeneadificultate in a decide care
sarcini au prioritate sau care este cel mai bun mod de a efectua o anumiti sarcin6,c5
poate niciodatdnu intreprind nimic. Au tendin{ade a se supdrasauminia in situaliile in
care nu sunt capabili sd men{ind controlul asupramediului lor fizic sau interpersonal,
insd mdnia nu este exprimatd de reguli direct. De exemplu, o persoanSse poare suphra
cdnd serviciul intr-un restaurantnu cste corespunzdtor,dar in loc sb se pldngd direc{iei,
individul se gdndeqtec6t sElase bacqig.in alte ocazir,minia poate fi cxprimatd printr-o
indignare justificata pentru o chestiune aparent minor6. Oamenii cu aceastd
personalitatepot fi extrem de aten{i la statutul lor relativ in relafiile de donrinarcsupunercqi pot manifestaun respectexcesiv fafd de o autoritatepe care o respectdqi o
rezistcnldexcesivbfa[[ de o autoritatepe care nu o respecti.
Indivizii cu aceastdpersonalitateiqi exprimd de reguld afecfiune intr-un mod
extrem de controlat sau de stilat gi pot fi deranja{iin prezen{aaltora caresunt expresivi
ernofional. Rela{iile lor cotidiene au un caracterformal qi serios, iar ei pot fi rigizi ?n
situalii ?n care allii ar zdmbi ;i ar fi ferici{i (de ex., int6mpinarea iubitei/iubitului/ la
aeroport). Se ablin cu grijb sd spun[ ceva p6nd ce nu sunt siguri cd ceea ce spun va fi
perfect. Pot fi preocupa{idc logic6 qi intelect, gi pot fi intoleranli la compoftamentul
afectiv al altora. Adesea au dificultali in exprimarea sentimentelortandre qi fac rar
complimente. Indivizii cu aceastdtulburare pot experimentadificult6{i profesionale ;;i
detres6, in special c0nd sunt confrunta{i cu situa{ii noi care cer flexibilitate 9i
compromis.
Indivizii cu tulburiri anxioase, incluzdnd anxietatea generalizat1,tulburarea
obsesivo-compulsivd,fobia sociald gi fobiile specifice au o probabilitate crescutdde a
prezenta o tulburare de personalitate care satisface criteriile pentru tulburarea de
personalitate obsesivo-compulsivi. Chiar dacl este B$&, se pare cd majoritatea
indivizilor cu tulburare obsesivo-compulsivl nu au un pattern de comportamentcare sd
satisfacdcriteriile pentru aceasti tulburare de personalitate.Multe dintre elementele

tulburlrii de perso
personalitb{iide ,,tip I
de timp), iar acestee
Poate exista o asoc
tulburdrile de cornpor
REZAMAT

Un model persistentr
interpersonalin detrin
perioada adulti qi pre
pu{in patru (saurnai m
1) este preocupatde d
cd obiectivulmajoral
2) prezintd perfecfio
incapabil sd reahzeze
de stricte);
3) estc excesivde d
activit6{ilor recreative
4) este hipercongtiin
valori (fapt nejustifica
5) este incapabilsI se
nici o valoaresentimc
6) refuzdsd delegesar
exact modului lui de a
7) adoptdun stil avar(
ca ceva ce trebuiestr6
8) prezintdrigiditategi

. Lupta impotriva tim

mai multe intr-untin
. Simtul competiliei:1
conversa{iede pild6,
r Implicareain acliun
timpul liber devinto

tulburdrii de personalitate obsesivo-compulsive se suprapun peste trisdturile

personatritlliide ,,tip A" (de ex ., preocupdripentru muncdocompetitivitate qi a fi presat
de timp), iar acesteelementepot fi prezente la oamenii cu risc de infarct miocardic.
poate exista o asociere intre tulburarea de personalitate obsesivo-compulsivd 9i
tulburdrile de comportamentalimentar.
REZUMAT
Un model persistentde preocuparepentru ordine, perfeclionism gi control mintal 9i
interpersonulin detrimentul flexibilitafii, deschiderii gi eficienfei, incepdnd precocein
perioada adutt[ qi prezent intr-o varietate de contexte, dupd cum este indicat de cel
pu{in patru (saumai multe) din urmbtoarele:
1) este preocupatde detalii, reguli, liste, ordine, otgarlrzatesau planuri, in aqambsurd
cd obiectivul major al activitdlii estepierdut;
Z) prezintd perfecfionism care interfereazb cu indeplinirea sarcinilor (de ox.,, este
incapabil s6 iealizeze un proiect, deoarecenu sunt satisfbcutestandardelesale extrem
de stricte);
3) este excesiv de devotat muncii qi productivitdfii, merg6nd pdnd la excluderea
activit6lilor recreativegi amiciliilor (nejustificat6de o necesitateeconomic[ evident[);
4) este hiperconqtiincios,scrupulos qi inflexibil in probleme de moralitate, etic6 sau
valori (fapt nejustificatprin identificare culturald saureligioasd);
ze de obiecte vzate sau inutile, chiar c6nd acesteanu au
5) este incapaUilsd se debarase
nici o valoare sentimentald;
6) refuzb sd delegesarcini sau sb lucreze cu al{ii in afarb de cazul cAnd acegtiase supun
exact modului lui de a face lucrurile;
7) adopt6un stil avar de a cheltui, atdt fa!6 de sine, cdt qi fa{[ de al1ii. banii fiind vdzuli
ca ceva ce trebuie stranspentru eventualecatastrofe;
8) prezinti rigiditate qi obstina{ie'

PERSONALITATEADE TIP A
Caracteristici:
Lupta impotriva timpului : febril, preocupat sd meargi totul mai repede' sd facd cat
mai multe intr-un timp limitat,,preocupatde exactitate,fa\6 de incetinealaaltora;
in
Simful competi{iei: igi doregtesd ,, cdgtige " pdn[ qi in situa{ii de via{d anodine,
conversa{iede pild6, ori in sporturile practicatein timpul liber;
din
Implicarea in acliune : muncegteenorrn, pune suflet in tot ce face, iar activit6{ile
timpul liber devin tot atdtcasarcini cu un scop bine determinat'

20s

PERSONALITATEA PASIV - AGRBSIVA

Caracteristici:
r atit in domeniul profesional, c6t gi in viata personald, manifest[ rezistentd la
exigen{elecelorlalli;
o discuti excesivde mult ordinele, ii criticb pe reprezentanfiiautoritdlilii;
o intdrzie realizareaunor obiective sau desft$urareaunor activitdli, intr-o manierS
indirectI;
o esteineficientdin mod intenfionat;
e st6 imbufnatd qi se prefacecb uita anumite lucruri;
. se pldnge cI esteneinfeleasdori desconsideratS,
sau ca esterbu tratat6.

PERSONALITATEA ANXIOASA
Caracteristici:
r pcntru sine sau pentru cei apropia{i, griji mult prea intense qi frecvente, raportat la
riscurile vie{ii cotidiene ; o tensiune ftzicL adeseaexcesivb;
o pennanentdatenlie la riscuri: vigilentd fa{6 de tot ce ar putea lua o turnurd neplScuti,
pentru a controla chiar situalii cu un risc redus.

ABORDAR

O personalit
mult prea accentuate
r
persoane sau celuila
diagnosticareaperson

Incercafi sI le faceti

ncercafi s5 aflafi ce
comportamentele
difi
Acceptafi o schimba

Trasafi o irnaginecla
voastretrebuin{egi lir
Accepta{io schimba

cedaJi in privin

Cu

PERSONALITATEADEPRESIVA
Recoma.$-dflbil:
Caracteristici:
r pesimism:in orice situafie s-ar afla, vede doar latura sumbri a acesteia,posibilele
riscuri, supraevalueazdaspcctulnegativ,minimaliz6ndu-l pe cel pozitiv;
r dispozitie trist6: este de obicei tristd pi posac6, chiar qi atunci cAnd lipscsc
evcnimenteleneplicute care sajustifice aceastddispozi(ie ;
r anhedonie: nu prea resimte plScerea, nici in cazul unor activitd{i ori situa{ii
consideratein mod obignuit ca fiind agreabile;
r autodepreciere:nu se simte niciodatSsatisfbcuthde ceeace estesau cum este,
nutreqtesentimentede inaptitudine ori de culpabilitate ( chiar qi atunci cdnd este
apreciat[de ceilal{i).

Si le inspirafi incredc

Pentrupcrsonalitatca
a
piesa te poate 'oldsa"(
dumneavoastrdvefi pri
sa, ceeace va fbceca r
ii ve{i da aceastdimpr
lui, ardtafi,vdprevdzd
sdcditori qi ne trezescd
metodi preabundin ca

Si le ajutafi sI relativi

Analizdnd "consecinfel
cd nu sunt at0t de cata
incetul va relativizagi n

246

ABORDAREA PERSONALITATILOR DIFICILE

O personalitatedevine "dificild" c6nd unele trdsSturiale caracterului sdu sunt
mult prea accentuatesau rigide, inadaptatesituatriilor,cauzdndastfel suferinld propriei
persoane sau celuilalt (sau amdndurora). Aceastb suferin(d constituie un criteriu in
diagnosticareapersonalitd{iidifi cile.

RECOMANDABIL
lncercafi sb le facefi s5-qi schimbe
comportamentul.
Incercali sI afla{i ce temeri ascund
comportamenteledifi cile.
Accepta{io schimbareprogresivi.
Trasafi o imagine clard a propriileir
voastretrebuin{eSi limite.
Accepta{i o schimbareincompletd.
Nu cedali ?n privinfa aspectelor
esentiale.

Cum si ne purtim

NERECOMANDAtsIL
Sd vre{i sb le schimbafi viziunea
asupralumii.
Sd crede{i cb e vorba de o
chestiunede rea voint6.
SA le pretindefi o schimbarc
rapidS.
Sa le facefi moral6.
Sd le pretinde{i perfecliunea in tot
ce fac pi apoi si ldsa{itotul balta.
Sd le compitimifi ori si le face{i
iocul.
cu personalitfifite anxioase?

Recom?pd+bilj
Str le inspirafi incredere.
Pentru personalitateaanxioasb lumea este cam ca o maqin[rie uriaqd ?n care fiecare
pies5 te poate 'ol6sa"oricdnd, producdnd astfel o pan6. Daci ii dafi impresia cd nu
dumneavoastrdvefi pricinui aceastbpand, anxiosul v[ va vorbi mai pulin de neliniqtea
sa, ceeace va fbce ca relaliile cu el s5 fie mai bune. $i, adeseaingrijindu-v6 de detalii,
ii ve{i da aceasti impresie: venili la ora stabilitd, rbspunde}iftrd int6rziere mesajelor
lui, arbtafi-vdprevdzdtor.Ceea ce nu este simplu, cdci anxiopii sunt uneori extrem de
sdcditori gi ne trezescdorin{a de a face exact pe dos decdt se agteapti ei. Dar nu este o
metoddprea bundincaz;r;tlin care trebuie sI plstrali o relalie cu ei.
S[ le ajutafi sI relativizeze
Analizdnd "consecintele" temerilor, ale g6ndurilor negative, persoanava o'descoperii"
cd nu sunt atdt de catastroficeqi va ?ncepesd se obignuiascdcu gdndurile. incetul cu
incetul va relativiza Si nu va mai lua in tragic consecinfele.

207

S[ practicafi un umor binevoitor

Anxioqii sunt enervan{i, este drept. Mai cu seamd c6nd este vorba de pbrin{i, bine
intenlionali desigur,dar care iqi exaspereazdcopii, tot cerdndu-lesb fie atenfi. $i atunci
esteteribil de tentant sd-i ironizezi.
Si le determinafi si se trateze
Nerecomandabil:
Si vi llsafi subjugafi
Persoaneleanxioaseau supbritoareatendinfd de a vd implica in necontenitalor politicb
de prevenire a riscurilor. $i cum inten{ia pare a fi bun6, te poli 16saugor influen{at de
punctul ior de vedere.

Recomandabil:

Str v[ exprimafi limp

Paranoiculva aveam(
nu trebuie sI-i dafi "ir
a comunicacu acestai
trebuie sb lasenici ce
ferm, clar.

Si respectaficonven

Personalitdtileanxioaseau o reaclie puternicb la surprizi, chiar gi cAnd este vorba de

surprize plicute (reaclie de tresirire). Cdnd intervine imprevizibilul, sistemul lor de
o vizitb
alarmd se declanqeazdd6nd nagtereunei emo{ii puternice.0 veste neagteptatS,
neanun{at6,o glumd sunt tot atitea c6i pentru a-i vedeape anxiogi tresirind, pentru a-i
vedea panica{i in doar o frac{iune de secund6.Intotdeaunarigti s5-1vezi pe anxios
tensionatatunci cdnd il iei prin surprindere,chiar ftrd sd vrei. incerca{i sd v[ gdndifi la
toate acesteain specialin cadrul rela{iilor profesionale.

Orice eroare de etich

disprefului saudreptb
o politetre"reglement
cu b[gare de seam[ I
ferili-vb sd-l intrerupe
Aten{ie! Nw este vor
hipersensibilealepara
suspecta{icd incerca{
rele.

Si le impirtiqi{i propriile dumneavoastri nelinigti

Si menfinefi un conta

Unui anxios propriile griji ii dau destul de furc6. Evitali si-I mlrturisifi ceea ce v5
preocupE?cu excep[ia cazului in care el vi poate realmenteajuta. Cdci pentru el nimic
nu este mai angoasantdecdt sd realizeze cd lumea este un loc mai primejdios qi mai
incert decdt credeael. La lucru, in special,^nuvf, rcvbrsa(i neliniqtile asupracolegului
vostru, gefului sau colaboratorului anxios. Il vefi tulbura qi de indatd ve{i fi considerat
un alt subiectde nelinigte,ceeace nu va face ca rela{iilevoastrecu ei sI fie mai bune.

Fiind binecunoscute
te
adeseaeste teribil de r
vede{i dcloc. gi dacae
riu, nu ezita[i s-o face
cu un paranoics[ dev
care-l evitali ar puteac
tocmai pentruc[ vI est
gi pe care el incd nu
dumneavoastrbil evita
vorbit de rdu ;efului. I
rbuvoitoarein ceeacedumneavoastrlrespec
c0nd in cind s5-girep
elanurileimagina{ieisa

Si le luafi prin surprindere

SI aborda{i subiectede conversafiepenibile

Anxioqii se gdndescla primejdiilc ce ne pindesc mult mai des decdt noi. Pentru ei. a
evoca un pericol insernni a-i trdi deja qi a suferi. Evitali sd-i povestifi cb "unul din
colegi suferi de SIDA'', cb vecinul vostru care s-a dus la medic din pricina a ceeace cl
credeaa fi o migrenb a fost internat pentru tumoarecerebralSsau c5, ?nchiar diminea{a
aceastaa{i fost martorul unui ingrozitor accidentde circula(ie...
Dacd esteqeful dvs.: fi{i pentru el un fel de semnalliniqtitor.
Dacd e,steo persoand apropiatd' nu-l spune{ic5 v-a{i inscris la un curs de paragutism.

Si facefi referiri la leg

Dacd estecoleg sau colaborator: folosi{i-vd de calitetile lui de anxios pentru a preveni

Majoritatea paranoicil
scrisorile lor au deseo
pe puncte. Daci faptul
schimb el se va inclina
in care considcrdcd al s

gi a prevedeatotul.

Cum si ne purtlm

cu paranoicii?

Recomandabil:
S[ vi exprima{i limpede motivele 9i inten(iile.
Paranoiculva avea mereu tendin{a de a-gi imagina cb vrefi s6-i face{i r[u. Prin urmare,
nu trebuie sb-i da{i "indicii" care i-ar confirma suspiciunile.Cel mai bun mijloc estede
a comunica cu acestaintr-un mod cdt mai pu{in echivoc cu putin{6. Mesajele voastrenu
trebuie s5 lase nici cel mai mic loc interpretdrii.Dac[ trebuie si-l criticati, fiti limpede,
ferm, clar.
Si respectafi convenienfelecu scrupulozitate.
Orice eroare de etichetd pe care o comiteli riscl sd fie considerat[ drept semn al
disprefului sau drept batjocurd.Prin urrnare,dacd aveli de-a face cu un paranoic,fi1i de
o politetre"reglementard";nu-l ldsafi sd aptepte,rbspunde{ide indatd mesajelorlui, fi1i
cu bbgare de seam6 la formulele de curtoazie,,fili atent c6nd il prezenta{i altcuiva,
ferili-v[ s6-l intrerupe{i c6nd vorbeqte(doar dac6 esteabsolut necesar).
Atenlie! Nu este t,orba sd deveni1i servili selt excesiv de binevoitori: antenele
hipersensibileale paranoiculuivor detectalipsa voastrdde sinceritateqi de indatd ve{i fi
suipectali c5 incercafi sdi adormili neincredereapentru a vd deda cine gtie cirei fapte
rele.
Si menfinefi un contact regulat cu (el) ea.
Fiind binecunoscutetensiunile extremepe care le prilcjuieqte frecventareaparanoicilor,
adeseaeste teribil de ispititor sd-I evitati pe cdt posibil, sau s5 incerca{i sd nu-I mai
vedeli deloc. $i daca este vorba d o persoandde care v6 pute[i distanla frr[ plrere de
rdu, nu ezita\i s-o face{i. Dar se poate int6mpla ca, prin fo4a imprejur6rilor, contactul
cu un paranoic sI dcvind inevitabil, fie acestaqef, vecin, coleg, rud6. Un paranoicpe
care-l evitali ar putea chiar creclecd unelti{i impotriva lui sau cd vb indepdrtali repede
tocmai pentru cb vd esteteambde represaliiledin partealui,,dupd r6ul pe care l-a!i fbcut
gi pe care el incd nu l-a descoperit.De pilda, tocmai l-a dojenit qeful lui; insf,
dumneavoastrbil evitali de cdteva sbptbmdni;deci dumneavoastri sunte{i cel care l-a
vorbit de r6u qefului. Absenfa clvs. ii dd libcrtatea de a g6ndi in voie la inten{iile dvs.
r6uvoitoare in ceea ce-l priveq;te.in timp ce un contact firesc. regulat, in cadrul cdruia
dumneavoastrdrespectaliuzanfele qi nu vb ardta{i ostil sau nelinigtit, il va face ca, din
cf,nd in c6nd s6-gi repunb la punct plrerea despre dumneavoastrdqi va mai tempera
elanurile imaginafiei sale.
S[ facefi referiri la legi qi la regulamente.
Majoritatea paranoicilor resimt o anume fascina{ie pentru legi gi regulamente, iar
scrisorile lor au deseoriun aspectjuridic:, argumenta\iapropriei lor pozilii fiind just5 9i
pe puncte. Dac6 faptul de a se sim{i invins de un alt ins il face pe paranoic furibund, in
ichimb el se va inilina in fafa unei institutii, legi sau regulamcnt (cu exceplia situaliei
in care considcrdcd al sdu caz nu estesimilar celui din rcgulament).
209

Dar, atenfie,paranoicul,fascinatde tot ce {ine de juridic, adeseacunoaqtemull mai bine

decdtvoi legile qi regulamentelegi va gtii sd le foloseasc[ in propriul avantaj.Inainte de
a vE aventurape acesttdrdm, lua{i-v6 precau{ii,nu vd angaja{iin ceva de care nu sunte{i
siguri, gi, mai ul.r, inainte de toate, consultatriun specialistin respectivuldomeniu'

expresiasincerda un(
sI congtientizezesinc
Nu-i spuneli: "Egti ur
tratezi!", cdci in ace
considerainadmisibi

si le lisa{i unele mici victorii, dar gflndifi-vn bine care.

Ca noi to{i, paranoiculare nevoie de succesemai mari ori mai mici, pentru a-gi menfine
echilibrul. Dac6 dumneavoastr[ il priva{i eu totul de aceste succese, risca{i s6-i
amplificafi furia. Este important sd qti{i sd-i ceda{i in ceea ce vi se pare neesenfial,dar
stabilinctiotuqi o limitd, pentru a nu ceda in ceea cc este esen{ial.La lucru, l6sa{i-vd
colegul paranoic sd-qi atribuie prerogativele care consider[ el cd-i revin de drept, iar
voi,-gandili-vb c[ aceasta nu v5 prejudiciazd cu nimic. in schimb, de indatb ce
paranoicultrece dincolo de granila pe care a{i trasat-o,arita{i-vd col{ii.

Si comitefi gregeli.

La lucru, odatdce par

ocazie pentru a ince
gregeald,stdngbcie,nr
sau va porni o proce
esteimpecabil.CAndr
cu un paranoicconsti
mai bine vorbcle $i,m

Si v[ ciutafi aliafi in altl Parte.

A te confrunta cu un paranoic la lucru sau in via{a personald,este adeseao situafie
frustrantd, istovitoare, chiar primejdioasd uneori. La cei din jur po{i afla sprijin,
incurajare,sfaturi, mai ales dac[ 9i ei se confruntd cu acelagiparanoic.
Nerecomandabil:

Si-i bflrfifi, cici vor i

56 bdrfeqti un paran
adversari ipotetici qi
paranoiculva pti intotc
cei ce vd suntpotrivni
voastrS,povestindu-in

Si renunfa{i la a llmuri neinfelegerile

Cum personalit6tileparanoicesunt obositoaregi deseorifrustrante,dupd o neinlelegere
te pofi sim(i tentat sd renun{i sd te explici in fala lor, consider6nd c6,la urrna urmei,
estl vina lor gi ele trebuie sd clarifice lucrurile. Dar aceastSpozi{ie este discutabilddin
doud motive:
- in propriul vostru interes.dach existd o qans6de a clarifica nein{elegerea,de ce n-a{i
incerca?
- dintr-un punct de vedereetic, si il lagi pe celdlalt si persistein gregealdinseamnds6-I
rcfuzi oriie qansf,de a se schimba, de a-qi reconsidera viziunea pesimistb asupra
realitdlilor umane.

Si discutafi politicl.

Disculiile pc temc po
conversafiase poates
nu-gi aplra propriile o
nu estedec6to luptas
tentativede conciliere
Cum personalitd{ilep
extreme (caracterizat
toate relele societ[fii 1
poate aprindeiute,

S[ le ataea{i imaginea pe care o au despre sine.

prin inddrjire, aparentalor rea-credinfi (de fapt ei se consideri cle o desdvdrqit5bun6credin!6, nu uitali!), prin manierele lor supdrdtoare,unii paranoici ne trezesc dorin{a
teribila de a exploda qi de a-i copleqi cu insulte. Dar esteo tentalie cireia ar fi mai bine
sd-i rezistafi. Aruncdnclu-lecuvinte care-i r6nesc,jignindu-i face{i un serviciu nenzilor
dvs. dar le ve{i spori violenla, dorinla de a v6 invinge, de a vi domina, intf,rindu-i de
altminteri in suspiciunile lor: da, I-afi ur6t gi l-afi disprefuit de la inceput, aveau deci
o'comportamental"
dreptatesi nu uib6 in.redere. Chiar dacbexploda{i, rdm6ne{i foarte
in reproqurilevoastre.
Cmn sd ntanifestaliftu'iu in fala unui paranoic?
Spuneli-i.."M-am saturatde preten{iile tale", sau"Md faci mereu sb spun acelaqilucru".
in ambele cazuri. dumneavoastrba{i criticat comprtrtamentul,nu persoana.De altfel,

2r0

Si devenifi Eivoi parz

Relafiacu un paranoi
protagonigti, din gre$
brutalitate; primul, sr
puternic6, care il face
Spectatoruluisositintrt
Ferili-vd s[ ajunge{iin
sb iei pu{ind distan{d,s
o nein{elegerepentrua
nu reacfiona{igi voi as
din nimic. trec6nd la
paranoicul este cavz,

expresiasincerda unei emo{ii puternice,uneori l-ar putea miqca pe paranoic,ftcdndu-l

sI congtientizezesinceritateavoastr6.
Nu-i spmteli: "Eqti un idiot!" sau "Ar trebui sd fi inchis!" sau "Ar cam fi canil s5 te
tratezil", cici in aceste cazuti aduce{i o ofensd persoanei, ceea ce paranoicul va
considerainadmisibil gi va trece de indalb la represalii disproporfionate.
Sii comitefi gregeli.
La lucru, odatd ce paranoiculva fi incredin{atcd ii sunteli adversar,nu va pierde nici o
ocazie pentru a incerca sd vb secbtuiascbde vlagi. El va jubila la cea mai micd
gregealE,stAngdcie,neaten{iedin partea voastrS,c[ci in virtutea acestoravi va aauza
sau va porni o procedurdjuridic5 impotriva voastr6.Ar[ta{i vederii sale doar ccea ce
este impecabil. CAndapareparanoicul,fiti asemeneaunei magin6rii bine unse.Rela{iile
cu un paranoicconstituieun exerci(iu care se dovedegtebun, cdci te ajutd si cumpdnegti
mai bine vorbele qi, mai ales,sd nu spui prea multe.
SI-i bflrfifi, clci vor afla.
Si bArfeqti un paranoic este ceva mai riscant. Cu hipersensibilitateain a detecta
adversari ipotetici gi cu dorintra de care este stdpdnit de a-$i confirma bdnuielile,
paranoicul va qti intotdeauna,intr-un fel sau altul, cd l-ati berfit. Cu atdt mai mult cu cdt
cei ce vE sunt potrivnici, cunoscdndu-iputin{a de a face rdu, l-ar putea monta impotriva
voastr6,povestindu-imai mult saumai pu{in denaturatceeace gtiu dcspreel.
SI discutafi politictr.
Discu{iile pe teme politice ii fac lesne pe oameni p6timaqi gi, cflnd pdrerile difer[,
conversalia se poate schimba ugor in controvers6.Pentru o personalitateparanoicd,a
nu-gi apira propriile opinii pdn6 la cap6t, echivaleazdcu o infrdngere. lar conversa{ia
nu este decdt o lupt6 str6ns6:de la o personalitateparanoic6nu trebuie sd te agtep{ila
tentative de conciliere, ci, dimpotrivd la cele mai categoriceargumente.
Cum personalitetile paranoice manifestd adesea o atrac{ie pentru pozi{iile politice
extreme (caracterizateprin desernnareaunui dugmanrdu inten{ionat qi rdspunzitor de
toate relele societ[fii gi care trebuie pedepsitfrrd mil6), disculia pe teme politicc se
poate aprinde iute.
SI deveniti 9i voi paranoici
Rela{ia cu un paranoic se aseamdnSuneori cu un scandalcare de-abia incepe: unul din
protagonigti, din gregeald, il trdntegtc pe celilalt; acesta, ofensat, il impinge cu
brutalitate; primut, surprins qi revoltat, riposteaz6 printr-o lovitur6 inci gi mai
puternicE, care il face pe celdlalt s[-I dea un prirn pumn gi meciul de box incepe.
"cine a inceput " acestt6rdboi.
Spectatoruluisosit intre timp ii estegreu sEdeslugeascd
Feri{i-vd sd ajunge{i in aceeagisitua{ie,in prezen\aunui paranoic: uneori este de-ajuns
sb iei pu{ind distanfd,sa-i lagi ceva mai mult spa{iu,chiar sb incerci sincer s[ ldmureqti
o nein{elegerepentru a dezamorsaun conflict care plutcqte in aer. Bdgali de seamdsd
nu reacfionali gi voi asemeneaparanoicilor, indign6ndu-v5 la culme, continudndcearta
din nimic, trecdnd la represalii disproporfionate. Dar aceasta nu este simplu, c[ci
paranoicul este cauza atdtor nepldceri ;;i frustrdri, iar minia pe care ajungem sI o
21"1

sim{im ne face din ce in ce mai inflexibili, pe bunl dreptate,bbnuitori fa{i {e cele mai
insemnate acte ale sale, gata sd explodim la cea mai micd neinJelegere.Intr-un fel,
paranoiculne face $i pe noi s[ fim paranoici.
Cu pufin tact qi pruden{ds-ar putea evita o seam6de conflicte cu persoanelece prezintd
trls[turi paranoice,dar care sunt, de altminteri, persoanec6t se poate de agreabile.
Dacd esteSefuldvs.: schimba{ilocul de munc5 ori simulafi c5 sunte{iangajatloial.

Si Ie arltafi cI sunte

Si le facefi sI descop

SI le incredinfa{i sar

Dacd estecineva apropiat: apela(iIa un psiholog pentru a vd sfrtui, a v[ ajuta.

l\erecomandabil:

Dacd vd este coleg sau colaborator: inainte de a merge mai departe, consultafi un

Si le ironizafi pe tem

avocatbun.

S[ vi llsafi antrenat

Si le copleqificu prea
Cum s[ ne purt[m

cu personalitilfile histrionice?

Dacd vd esteSeJ:cdnd

Dacd vd estesol (solie

Recomandabil:
S[ v[ aqteptafi la tot felul de exageriri qi dramatiztrri.
Si le lflsa{i din cAnd in cflnd si se manifesteodar stabilind unele limite.
Si le arltafi interes ori de cAte ori au un comportament "normal".
SI vi pregltifi si trece{i de la statutul de erou la cel de infam, qi invers!

Nerecomandabil:
Si vi amuzagipe seama lor.
Si v[ lisafi impresionafi de tentativele de seducfie.
SI v[ lisafi prea tare induiopafi.
Dacd vri este so[ sau solie: nu ave]i decdt sd savurafi spectacolul gi diversitatea.La
urrna urmei, pentru astav-afi cdsdtoritcu el (ea).
Dacd vd esteSef:incerca{isi rdm6.ne1i
voi ingiv6, chiar daci vi se cere contrariul!
Dacd vd e,ctecoleg sau colaborator: pdstra{io anume distan{d,care ii va ingddui sd vb
tdealizeze.

Cum sI ne purtim cu personalitf,fiteobsesionale?

Recomandabil:
S[ le aritafi ci Ie apreciafi simful ordinii qi al rigorii.
S[ le respectanevoia de a prevedea qi de a organiza totul.
Cf,nd merg prea departe, aducefi-le critici precise qi motivate.

2r2

si vd l5sa{iinc6l{drileI

Dacd vd sunt colegist

duratadiscufieiinainte

Si le arltafi cI suntefi previzibili gi ctr se pot bizui pe voi.

Si le facefi s[ descoperebucuriile destinderii.
S[ le incredinfafi sarcini pe mtrsura lor, in care "defectele" sI fie tot atf,teacalitifi.

Nerecomandabil:
S[ Ie ironizafi pe tema maniilor lor.
Si vi llsa{i antrenat prea departe in sistemul lor.
S[ le copleqifi cu prea multfl afecfiune,recuno$tinfI sau daruri,
Dacd vd esteSef: cdndvd scrie{i rapoartele,fi1i aten{i sd nu face{i greqeli de ortografie.
Dacd vd estesol (so(ie): ldsafi pe seamalui (ei) contabilitateamenajului Ei ... nu uitali
sd vi lisafi incll{[rile la intrare.
Dacd vd sunt colegi sau colaboratori; incredinla{i-le controlul qi finisajul. Anun{afi-le
duratadiscufiei inainte sd ?nceap6sd vorbeasci.

2r3

AI{EXE

l. Tehnicaefectbriiexamenuluipsihic
2. Foaiede observafieclinicl
3. Figaclinicb de evaluarepsihologicd

TEHI\I9A
EFECTUARII EXAMENULU PSIHIC
Examenul psihic ofer6 informalii care se referS la stareamintal6 a bolnavului
in momentul examindrii. Constituie o parte insemnatda foii de observa{iepsihiatrice gi
o caracteristicba ei.
Se efectueazdprintr-o conversa{iecu bolnavul, prin intrebdri puse in cadrul
unei discutii cu el in aga fefel incdt acestas5 nu-gi dea seamade scopul convorbirii
pentru a nu modifica in mod voit simptomatologiagi pentru a fi cit mai degajat.
Iiste importantd prima legaturd cu bolnavul, cdqtigareaincrederii lui gi crearea
unei atmosferepldcute,propice unei cunoaqteriaminunfite gi reale a bolnavului.
Calitatea gi importan{a acestei legbturi a fost recunoscutdincd din antichitate.
Astfel, SORANUS din EFES, care a triit in timpul lui Traian, spunea:"Cu {6ranul sd
vorbegti despre agriculturi, cu marinarul despre mare". Prin abordarea temelor
familiare bolnavului posibilitateta investiga{iei mintale esteugurata,permilind o rapidi
apropiere a medicului de bolnav gi deci o c6stigarea acestuia,mai ales cb in unele
cazuri emolia, autismul, ostilitatea, bbnuiala ingreuneazdin mare mdsura examinarea
psihica. O atitudine de compdtimire pe care o arbtam depresivului ii permite acestuia
destdinuirea.O interesarein delirul paranoicului, un optimism concordant cu cel ai
maniacalului gi o incurajare a psihastenicului servesc intotdeauna unei bune
aprofunddri psihiatrice. De-a lungul examindrii conduita psihiatrului trebuie sE fie
concordantdcu necesitateaimpusa de specificul bolnavului, Iird insa s[ depf,qeascd
limita unei linute demne gi sigure. O prea mare familiaritate cu bolnavul sau,
dimpotrivd, traumatizarea lui printr-o atitudine distantd gi rezervatd, indepbrteazh
bolnavul qi stAnjeneqteexaminarea.
Bechterevsubliniaza importanta finutei medicului fald de bolnav, spttndnd:
"Daca un bolnav nu se simte usuratdupa ce a stat de vorba cu un mcdic, inseamnaca
nu astatde vorba cu un medic".
Trebuie sa subliniem si faptul ea primul contact cu bolnavul hotaraste
eficacitateapsihoterapieiulterioare,aceastafiind o metodaterapeuticagcneralvalabila
in toatamedicina.
Conducereaexaminarii este important sa fie ordonata si multilaterala pentru a
putea pune in evidcnta sistematic si precis eventualele tulburari, iar intrebarile
trebuiesc puse cu indeminare sprc a nu da impresia unei anchete si a nu determina
astfel bolnavul sa ascundaanumite gdnduri saupreocupari.
Examenul psihic este de fapt o sinteza rentltata din investigareaglobala a
bolnavului.
in afara de conversatiene folosim de o serie dc informatii obtinute de la bolnav
(anamneza),apartinatori (heteroanamncza)precum si de date rezultate din ancheta
sociala,investigatii clinice si de laborator.
Este util ca acolo unde se poate, sa obtinem o prezentarein scris a simptomatologiei, efectuatade insusi bolnavul, prin aceastapermitindu-i pe de o parte sa isi
relatezein liniste propriile ginduri si preocupari,pe de alta parte sa avem o dovada a
felului in carese considerael insusi.

Atitudineapsi
la psihotic. La prim
nevrozante,lacelalaltr
Pentru usurar
mentiunea
cu
adaptar
Consideram t
incepatori, in vederea
aspect, stiut fiind tc
realitateexistao inlant

a) Imbracamln
b) Expresiafet
banuitoare,anxioasa,tt
c) Atitudinea
stuporoasa,preocupat
d) Miscarea:ir
ticuri, miscari stereoti
e) Comportare

CC

a)Atitudinestc
b)Vorbirea: r
gramaticale,raspunde
I
dramatica,declamatorie
plingareata.

A) CONSTTT
ani ail Cand ai venit a
cladire?ln ce orasesti/
- Orientarea:t
bolnavului dc capacita
aprecicresubiectivaa ti
si reproducerea interva
- Constiintabol

B) PERCEPTU
a) halucinatiiau
Te auzi vreoda
tine? Cdnd,cine,cu ce
mult dintr-o parte sau(
Le cunosti?Ce spun?S
b)halucinatiivi:

Atitudinea psihiatrului in examinareastarii mintale se deosebestede la nevrotic

la psihotic. La primul se va urmari in special elucidarea cunflictelor, traumelor
nevrozante,lacelalalt depistareatulburarilor psihice mari, psihotice.
Pentru usurareaexaminarii bolnavului psihic dam mai jos urmatoareaschema,
cu mentiuneaadaptariiei la fiecare caz rn parte.
Consideram necesara investigarea pe functii psihice, mai ales pentru
incepatori, in vederea unei coordonari logice a examinariii, pentru a nu omite nici un
aspect, stiut fiind totodata ca acasta este doar rrn procedeu didactic deoarece in
realitateexista o inlantuire dinamica, unitara si continua a proceselorpsihice.
DESCRIEREA GENERALA
a) Imbracamintea:ingrijita, neingrijita, rupta, sfisiata etc.
b) Expresia fetei: fixa, mobila, aspectde masca, indiferenta, extatica, distrata,
banuitoare,anxioasa,trista, discordanta,multumita, oscilantaetc.
c) Atitudinea: prietenoasa, cooperanta, indiferenta, ostila, negativista,
stuporoasa,preocupata,schimbatoareetc.
d) Miscarea: inhibata, exagetata,incetinita, rapida, manierisma, gesticulitate,
ticuri, miscari stereotipe,preocuparispecialcetc.
e) Comportarea:inadaptabilitate,tzolare,relatia cu medicul etc.
CONVERSATIA SI LEGATURA CU BOLNAVUL
a)Atitudinea: cooperatoare,de opozitie, ostilitate, banuiala.
b)Vorbirea: spontancitate, viteza raspunsului,vocabularul, alteratiuni
gramaticale,raspundeLa obiect sau ilu, egalitatea sau inegalitatea raspunsurilor,
protestativa,sarcastica,amara, ironica, telegramatica,soptita,
dramatica,declamatorie,
plingareata.
EXAMENUL FLJNC]TIILORPSIHICE
A) CONSTIINTA: Cine esti? Unde locuiesti?Cand te-ai nascut?Unde? Cati
ani ail Cand ai venit aici/ Sti unde te afli? Ce fel de loc este acesta?Ce este aceasta
cladire?ln ce oras esti/ Stii cine sint eu? Care e slujba mea?Ce fac eu?
- Orientarea: A se nota chiar si alterari usoare. A se deosebi orientarea
bolnavului de capacitateasa de a se incadra in mediul nou. Cand sunt tulburari de
aprecieresubiectivaa timpului sc indica o examinarespecialaa capacitatiide apreciere
si reproducerea intervalelor de timp.
- Constiintabolii psihice:Te consideribolnav?Cum: mintal, nervos,somatic?
B) PERCEPTIA:
a) halucinatii auditive:
Te auzi vreodata chemat pe nume cind esti singur'i Vorbeste lumea despre
tine? Cdnd, cine, cu ce ocazie?Sunetelepar sa vina din interior sau din afara?Vin mai
mult dintr-o parte sau dintr-alta? Sunt clar pronuntate?Voci de barbati sau de femei?
Le cunosti?Ce spun?Sunt placute sau neplacute?Cum te afecteazalComaxplici/
b)halucinatii vizuale:

Ai weo tulburare in vedereata? Ai avut vreodataviziuni? Iti imaginezi ca vezt

lucruri ca intr-un vis? Cu ochii daschisi sau inchisi? Ziua sau noaptea?Unde, cind, ce?
Ce lagaturaau lucrurile pe care le vezi cu tine? Cum te afecteaza?Ce inseamna?
c)Halucinatii gustative:
Cum e gustul dumitale? E Ia fel ca inainte? Simti gusturi deosebite,bizare?
Cum le exp;ici? M6ncarea, apa,medicamenteleau alt gust, ca si cum ar fi falsificate?
d)Halucinatii olfactive:
Cum e mirosul dumitale?
Te suparamirosuri ciudate sai neobisnuite?Explica! Ai mirosit vreodataeter
saugaz?Cind? Unde/ Cum s-a int6mplat?
e)Halucinatii tactile:
Ai avut vreodata senzatii corporale care sa te conduca la g6ndul ca esti atins?
Ce fel? Prin ce crezi ca ai fost atins?Cum explici?
f)Hal ucinatii cenestezice;
Simti vreo presiune,vreomodificare in corpul tau? Oasa rupte? Creier uscat?
Senzatiisexualeciudate?Intestinele,plamdnii dumitale fac lucruri ciudate?
g)Tulburari de schemacorporala:
Simti vreo schimbare in relatia dintre partile corpului dumitale? Simti vreo
scimbare in pozitia dumitale corporala, in volumul corpului dumitale? Ai vreodata
senzatiiciudatedin parteamuschilor sau articulatiilor?
h)Tulburari de perc'eptiea timpului:
Timpul se scurge la fbl ca inainte? Ai avut vreodate senzatiaca ai mai tr6it
evenimentepe care le-ai mai trdit c6ndva?Cum? Explica! Ti se par vreodatalucrurile
nefamiliare, ciudate?
necunoscute,
i)Derealizare'.
Lumea e la fcl ca inainte? Cum e schimbata?Ce anume o schimba?Ce crezi
despreele?
C)ATENTIA:
Este usor de a atrageatentiapacientului?Poate sa-si concentrezeatentiaasupra
unei probleme pentru o perioada mai lunga de timp? Poate fi distras usur sau nu este
perturbabil de catre nici un stimul? Obtinereaatentiei bolnavului depindede un anumit
teritoriu sanzitiv la care ne referim? Atentia si concentrareaei sunt influentate de
fluctuatiile constiintei?Este atentia saltareata,inconstanta,labila, superficiala?
D)MEMORTA:
--Evocarea:
Confruntarea datelor personale oferite de bolnav cu cele obtinute de la
apartinatori.Relatarea
evenimentelorsocial-politicesi istorice
--Fixarea:
Nume , adrese,cifre, perechide cuvinte,istorioare.
E)GANDIREA:
a.Forma:
--Y iteza: incetinita, accelerata,baraj
e i deativeetc.
--Asociatiile:lentoareaasociatiei,legaturaintre idei, ,disociatia,incoerenta
etc.
b.Continut:

l.Idei domin
Te preocopa
2.Obsesii:
Te gindestin
el? Sint cuvinte , fra
simti constrinssaexe
3. Idei delira
-- Delirul exp
Cum esti mu
talente,calitatiai? Ce
indeplini? Esti sigur?
,- Delir depre
Ai gresit cu
dumitale/ Ce presimt
-- Delir de inf
Te simti con
unor farmece?Faci r
Mintea sau corpul du
int6mplari ciudatcin r

F) INTELIGE
Aceastaexam
si probele la care il
dificultate in g6ndir
pacientului posibilita
orienteaza examinat
aprecierea capacitatil
aspiratiile,planuriled
situatieiprezentescvc
a. Discrimina
-- Difcrentadi
-- Diferentadi
-- Diferentadi
b. Definiri:
-- Ce esteun s
-- Ce esteun p
c. Generahza
-- Ce estefagu
-- Ce esteparu
d. Calcululmir
e. Perspicaci
Ce crezi desp
ca este cu dumneata
decit ai fost inainte?Er
f. Cititre,scrie

l.Idei dominante:
Te preocopain mod intens un anumit lucru? Ce? De ce?
2.Obsesii:
Te gindesti mult la un lucru? La ce anume?Te simti constrins sa te gindesti la
el? Sint cuvinte , fraze,lucruri care iti vin mareu in minte impotriva vointei tale? Te
simti constrinssa executi anumite gesruri, sa atingi , sa numeri, sa te speli etc ?
3. Idei delirante:
-- Delirul expansiv
Cum esti multimit dc dumneata insuti? Ce parcre ai despre dumneata?Ce
talente, calitati ai? Ce avere ai? Ce posibilitati ai? Ce meserie cunosti? Ce functii poti
indeplini?Esti sigur?
-- Delir depresiv:
Ai gresit cu ceva? Ai tot ce iti trebuie? Ce va fi in viitor/ Cum este viata
dumitale/ Ce presimtiri ai? Cum te ingrijeste familia? Esti sigur?
-- Delir de influenta:
Te simti condus de o forta exterioaraiTe simti hipmotizat sau sub influenta
unor farmece? Faci sau gindesti impotriva vointei dumitale? Ti se fura g6ndurile?
Mintea sau corpul dumitale este influentat de masini electrice, puteri speciale?Exista
int6mplari ciudatein ultima vreme?Esti convins ca ai dreptate?
F) INTELIGENTA:
Aceastaexaminarepoate pune pacientul intr-o situatie neplacutaprin intrbarile
si probele la care il supunem.Deaceeavom incepe prin a-l intreba daca are vreo
dificultate in gdndire, concentrare, asimilare, intelegcre, judecata. Acest lucru da
pacientului posibilitatea de a-si scuza erorile in mod anticipat si in acelasi timp
orienteaza examinatorul inspre dificultatile speciale si critica pacientului. Pentru
apreciereacapacitatilor intelectualc anterioareimbolnavirii se vor aprecia realizarrle,
aspiratiile,planurile de-a lungul vietii , pAnain rnomentulrespectiv.Penttu aprecierca
situatieiprezentese vor creasituatii de rezolvat.
a. Discriminari:
-- Difcrenta dintre o minciuna si o greseala.
-- Diferenta dintrc un tufis si un copac.
-- Diferentaditre un pitic si un copil.
b. Definiri:
-- Ce esteun stat?
-- Ce esteun popor?
c. Generaltzari:
-- Ce estefagul , stcjarul, catpenul,ulmul?
-- Ce esteparul, marul, prunul/
d. Calculul mintal
e. Perspicacitatea
Ce crezi despretot ce mi-ai spus?Cum iti explici stareata prezenta?Ce crezi
ca este cu dumneata?Exista ceva ce nu e in regula indumneata?Te consideri altfel
decit ai fost inainte?Esti bolnav'/ Cum iti explici atitudineafamiliei fata de dumneata/
f. Cititre. scriere.

g. Daaa ii spun bolnavului mici istorioare intelegeel ceeace i se povestestesi

retine detaliile? Exista tendinte confabulatorii sau impreciziuni in relatarea celor
expuse?
G) AFECTIVITATEA:
Se descrie aspectul bolnavului in masura ia care exprima afectivitatea.Se pot
intilni;veselia, exaltarea, tristetea, iritabilitatea, suspiciune, teama, ingrijorare,
neliniste,perplexitate,ratacire, indiferenta, apatie. Se va observa constantaafectului,
influentele care il modifica, legaturadinre afectivitate(aparenta)
si ceeace spune.
l. Dateobiective
Se va aprecia starea emotionala cind vorbeste cu familia sau c6nd se mentioneaza puncte sensibile din anamneza.Raspundela glume? Se acorda atentie
fenomenelor vegetative cere acompaniazastarea afectiva: paloare, rosire, tahicardie,
bradicardie,transpiratii,lacrimare,dilatarepupilara etc.
2. Date subiective
Cum te simti sufletedte? Cum este dispozitia dumitale? Esti optimist?
Pesimist?Ai necazuri?Esti nelinistit, newos,speriat?Ce fel de necazuri ailTe simti
bolnav, neputincios?Poti lucra'/ Iubesti viata ca inainte?Te gdndcstiIa moarte?Cu
tcama'/Cum ai dori sa mori/ Cum consideriviata?
H) ACTIVITATEA
l. Instinctuala:
--I. alimentar:sitiofobie,bulimie, pervertiri.
--I. sexual6:scazut,crescut,pervertit.
--1.de conservarc:automutilari,sinuciderietc.
2. Felul miscarilormotorii: exagerate,incetinite,inhibate,constante,intrerupte,
capricioasa,spontane,provocate,agitate,nclinistite.
Au miscarile si atitudinile o intentionalitatesau inteles?Perceptiilercalc sau
halucinatoriipar sa modifice comportamcntul?Daca e inactiv rezistala miscari pasive
sau tnentine o anutnita atitudine/Seopune ordinelor? Nu le executasau le executa
invers'?Cum isi petrece ziua?Ce planuri de viitor are?

ruDETUL
Localitatea
Spitalul
S e c t i a. .

.........

NUMITI-li

Datanasrerii
,lT[-T-l
aaa

D o m i c i l i u l l e g a l: j u d e { u l. , . .
localitatea
strada.
Reqedin{a:judeful

s{rada.

..............

i l u l e t i n r d e n t i t a t:es e r i a. . . . . ,

O c u p a l i a: . . . . . . .

I) PERSONALITATEA:
l. Premorbida:
Ce fel de fire (fel de a fi) aveabolnavulinaintede a se imbolnavi?
2. Actuala:
Cum a influentatsaumodificat boalapsihicafelul de a fi al pacientuluianterior

T a l o nd e p e n s i ir t r .

Diag'nosticu
eicin
d le t n n r i t e r g

bolii?
Diag'nostic la internare

Pe baza istoricului, a examenului psihic qi L examenului

psihologicse va realiza praJilul psihologic al subiectului!
SUCCES !

Diagnosticla72 ore

ruDETUL

Nr. de inregistrare
I n t o c r n i t dd e . . . .
( parafa medicului )

Localitatea
Spitalul
Secfia

pA

Intemat de urgenli : NU

G r u ps a n g u i n . . . . . .
A l e r g i cl a . . . . .

. . . . . .R h

FOAIE DE OBSERVATIECLINICA PSIHIATRIE

Data
naqrerii,
EIEEIIII
aaa

Etl
I I

Data interndrii :

z z

rT- lT-]EtrEtr

D o m i c i l i u l e g a l: j u d e p l . . . , . . . .
localitatea

... sector

aaaa
ll
Data extenr[rii :

z'z

strada .
ReEedin{a:judepl

l'alon de pensii nr.

DiaErosticulde trimiteregi cine tnrnite : . . . . .. ..

Semndturagi parafa medicului,

23.8;A4; tZ

STAREA LA EXI'ERNARI

DIAGNOSTIC LA EXTERNARE :

L Diagnostic principal

2. Boli conconritente: a) .

b) ... .

INTERVENTIA CHIRURGICALA :
DIAGNOSTICI.ILANAlOM

a ) t c l r n i c ao p e r a l o r i e

scuRTA oBSIIRVA',IIE
L1
b) boala pentru care s-a efectuat

c)data
intervcn{iei'
EIIEI

aaaallzz
Semndfuraqi parafamedicului,

agravat

. . . . . . . . . . t r a n s f e r al at

decedat- diagnosticde deces : I. a) .

DiAGNOS'TICUL ANAT'OMO-PNTOLOCIC]:

SCUR]'AOBSERVATTI]
LA INTERNARE:

ANTECEDENTE
HERB

ANTECEDENT.F,
PI:RSO
STRUCTLfRA FAMILTEI ( membri de familie in ordine cronologicb : bunici. pdrinti. copii, ilali, surori ; vArsta,
gpadulde instruire. ocupafiafiecdnri membru de familie ).

AN TECliDtlNTE PERSONI

ANTECEDENTEHEREDO.C]OLATERALE

ANTECrlDrlN.l'Fl
PERSONALEFIZIOLOGICE

AN TECI: DIiNTE PIi RSONALE P,,\TOLOGICE

PERSONALITATEA PREMORBIDA :
- antecedentelefamiliale Ei sociale ( familia in care s-a niscut qi a crescut bolnavul, relafiile intrafamiliale,
atitudinea pdrinfilor, caracteruleducatiei,evenimenteqi situalii traumatizante: relafiile extra-familiale, caracterul
gi stabilirea lor : rela{iile, atmosfera.educafiain propria familie, evenimentedeosebite) ; hoby (natura Ei evolu{ia
lui):

TIPTJLDII PIIRSONAL

MO'I-IVELE INTHRNAR

-activitatea prq;colar6. gcolard Ei universitard ( vArsta la care a inceput fiecare form[ de instruire, frecvenfa,
adaptarea,randamentul,cAecuri,eveniurentedeosebite,activitlti extragcolare;

ISTORIC]L]I,I]OI,II AC]I-

- t jat dcbur
a
ut, EEI
ui
aaa
- c a r a c l e n r l d e b u t r r l u i'

- compoftamentulin cAmpul muncij (vArstala care a inceput activitatea,ruta profbsionaii. randament.succescgi

e s e c u r ia. p r c c i e rqi i s a n c l i u n )i :

- c t r c u n t s t a l )l cl t( i n r p r crir

- srmptomatologia
dc dcbu
- tratarnente$i intcnrhrian

TIPTJLDE PERSONALITATE (PSIHOTIPUL )

MOTIVELE IN]]IRNARII

ISTORICT]LT}OI,IIACI"UALI] :

-data
deburu'u,
fEEEIEtrtrf

aaa
- caractemldebutulut:

I I

z z

- circunlslanlele(iniprcjur[rile in care a debutatboala :

)

- simptomatologiade debut gi evolufia ei p6nd la internare:

- ffatan)cntcpi irrtcrniri anterir:are:

- aparatgenital(acuzest
STAREA PREZENTA ;
A. EXAMENUI- SOMATIC

- stareagenerald

- intrlfimea

- greutatea

- tipul constitu{ional

- aparaturinar (acuzesu

- tegumente,mucoase,fanere

- sistemendocrin(acuzc

- {esutcon_junctiv-adipos
subcutanat

- sistem limfo-ganglionar superficial

sdngeqi organehemato

- sisten-rmusculo-osteo-articular

- slstcnrnervoscentral.pe

- aparatrcspirator( noxe respiratorii,acuze subiective.examen obiectiv )

- aparatcardio-r,ascular

- aparatdigestiv (acuzesubiective.apetit, tranzit intestinal.examen obiectir,,erarnenul ficatului )

- aparatgenital (acuzesubiective.examenobiectiv )

- aparaturinar (acuzesubiective,examen obiectiv )

- sistemendocrin (acuzesubiective,examerlobiectiv )

- sAn-ee
Ei organehematopoietice( mdduva osoasl. splin6, sistem iimlb-ganglionar prolund .1

- sistemnervos central.perifenc gi organede sim( (acuzesubiective,examenobiectiv )

B, EXAMENUL PSIHIC
- aspectul general

- funcfia perdeptivd(hiperestezie,hipoestezie,anestezie,parestezii,cenestopatii,iluzii, halucina{ii )

- aten{ia( spontanS,distribu{ie-concentrare.labilitate, fatigabilitate .1

- functia anamnezicl ( fixare. evocare.hioomnezii. amnezii. hiperamnezie"paramnezie)

- orientaretemporo-spa{iall.auto qi allo-psihtca

- conqtien{d( gXaclde luciditate, moditlcari ale structurii cAmpului de conEtien{5)

- gAndireacritm, organizar

- gAndireacritm, organizare,coerenf[, calcul nrintal, prevalente,delirantedepresive,obsesive

- afectivitate(dispozilie,emofii. sentimente.intensitate.labilitate,irascibilitate,anxietate,euforie,
depresie.paratinrie)

- via{[ instinctivd ( instinct sexual,de apdrare,alimentar, matem

)

ANALIZE DE LAI]ORAI

- activitatea, vorbirea, scrisul, produclia graficd (motivafie, amploare, randament, eficien{d.

hiperactivitate,agitafie, inhibilie, stupoare.stereotipii, manierisme,negativism )

I]XAMENH DI SPE(]IALI

- ritmul nictcmeral, perioada de veghe, perioada de somn (modul de adonnire. modul de trezire.
profirnzimeagr durata sonrnului,vise, cognraruri,deambuldri noctume ):

EXAMENAN,,\TOM0-pA

- personalitatesctualh (deteriorare.dedublaretransformare)

ANALIZE DE LABORATOR $l TNVESTIGATII PARACLINICE, (rezultatepatologice )

EXAMENEDE SPI]CI-ALITATE

EXAMIlN ANAT OMO-PATOI-OGIC

Nume / Prenume:
oBSERVATU
MEDrco-soctALE,
EVALUAREA
cApACrrATltor nauNcA

Datanapterii:

Dezvoltareintelec
Diagnostic(FO):

I. EXAMINAREA

1. Isto
ELAIIORAREA DIAGNOSI'ICULUI, pe baza datelor furnizate de examenul clinic, de
investigaliile de laborator qi dateleanamnestice:

Experien{ele
copil6riei

Dezvoltareasexuald

CIsdtoria/Cisdtori
ile

Ocupa{ie

E P I C ' R I ZSAI R E C O M A N D A R I

Circumstanfele
socialeprczcnte

Personalitatea
premorbidd
lstoric medicolegal(cronologic)
Scmnitura gi parafa medicului

Istoric medical
anterior
(boli somaticeqi
ihice

Nume / Prenume:

Data:

Datanaqterii:

STUDENT:

Dezvoltareintelectual5generalS(QI):
Diagnostic(FO):

I. EXAMINAREA STARII PSIHICE:

t: l$qfqqlp:$qq{{4r.qsn9ut}
Experienlele
copil6riei
$coala
Dezvoltarea
sexuali

Cbs6toria/CdsEtoriiIe

So!u1/so1ia

Copii

Ocupa{ie

Circumstantele
socialeprezcnte
't

I
rl
j
Personalitatea
premorbidd
Istoric medicolegal(cronologic)
Istoric medical
anterior
(boli somaticeqi
psihice)

meglstrarea $l

Istoricul psihiatric al
bolii prezente

nreglstrarea $l

memonarecenti
Memoria de lungi
duratd
Inteligen{a

Istoricul familial
(p[rinfi, fra{i/ surori

Aspect generalgi
comportament

Descriere(aspectfrzic, vestimentafie,grad de
cur[fenie, p6rul, machiajul - adecvatecu
vdrsta,sexul, grup cultural, clasasocial6:
Semnede neinsriiire
Nivelul stdrii de
Mode de reactiein cursul interviului
Activitatea
ii faciale
motorie
Vitezd
C"rtit"t.
PozitielAtitudine
Misc6ri involuntare
Yitez,6
Cantitate
Continuitate

Dispozilie

Tulburdrile
gAndirii

Perceplia

Atenlia Ei
concentrarea

Tulburiri in
exprimarea
gAndirii
Consideratiisubiective
Dispozilia observatd
de psiholog

Salatade cuvinte

Fluctuatie

Activitate autonomd(neuro-vesetativd
Idei suicidare
Preocuobriobsesive
Convinseri
Iluzii
Halucinatii
Depersonalizare
l[ (or[, zi, datb
Auto-spa{iald(persoand
Allo-spafiala(loc)
Zllele sbntlm6nii in ordine inversE
Lunile anului in ordine inversd
Din 7 in 7 pdn6la 100 (din 3 in 3 de la 20)

ConEtiinfabolii qi
judecata
Reacliafa1[ de
examinator
Reacfia
examinatorului
fap de pacient

II. PROFIL PSIH(

tnregistrureufuncli

InregistrareaEi
memoriade scurt6
duratd
Inregistrareaqi
memoria recentd
Memoria de lung[
duratd
Inteligenla

Conqtiinlabolii qi
judecata
Reacliafa16de
examinator
Reac{ia
examinatorului
fa16de pacient

llou!4!i recente,numele psihologului

Propozitii Stanford-Binet
Nume, adres[, data naqterii(imediat, 2, 5 min)
Experienleledin ultimele cdtevazile (spital,
televizor, stiri)
Evenimentepersonaledin trecut (qcoal6,
cdsitorie)
Calcul
Abttt".tir-*
Cititul si scrisul
Performanfeledin istoricul personal
IQ
Se consider[ bolnav?
coresDunzdtor?
Prietenos,cooperant,lamentativ,suspicios,
critic:

II. PROFIL PSIHOLOGIC (aEucum reiesedin tntrebdrile an&tnnesticegi

tnregistrureil func{iondrii mecsnismelor cognitive )