Tehnici alternative de psihodiagnostic

I.Tehnica poligraf
Tehnica poligraf ca metoda alternative de psihodiagnostic trebuie incadrata in orizontul mai larg
de explicare a afectiunii intru-cat in acesta arie au fost formate adevarate paradigme privind
obiectivarea, trairile afective prin intermediul unor indici psihofiziologici.
Alexanru Rosca in 1971 imparte metodele utilizate in studiul afectivitatii in :
- metode imptresive : sunt dedicate studiului madificarilor subiective care tin de trairi si sentimente
- metode expresive: cerceteaza modificarile din organism concomitent cu trairile afective, ex: metoda
alegerii, constructiei, evaluarii, compararii de perechi.
Paradigma comuna a acestor metode este aceea ca, pusi sa evalueze forme, obiective, culori,
mirosuri subiectii exprima defapt propriile stari afective elementare.
Metodele expresive sunt utilizate in masurarea si inrezistrarea a o serie de modificari corporale
care insotesc emotiile. Modificari corporale ca de ex: modificare ritmului cardiac, ritmului respirator, a
coductantei electice a pielii, se datoreaza cresterii gradului de activare in ramura simpatica a sistemului
nervos vegetativ.
Reactia elecrodermala sau raspunsului galvanic al pielii
Exista doua metode de evidentiere a scaderii rezistentei pielii, caurmare a sudoripatiei( acest fapt
se datoreaza intensificarii activitatii simpatice).
a) metoda endodermala : diferenta de potential dintre doua puncte ale pielii.
b) metoda exodermala : masurarea rezistentei sau a conductantei electice dintre doua puncte ale
pielii odata cu strabaterea lor de un curent de mica intensitate. Rezistenta extracutanata se masoara cu
psihogalvanometrul.
Modificararea paternului raspunsului elecrodermal are loc in principal sunbaspectul amplitudinii
si al frecventei. Din punct de vedere anatomic pielea este formata din epiderma, derma si hipoderma
(epiderma subucutanata ) = la acest nivel sunt situate glandele sudoripare apocrine si ecrine. Pentru
masurarea raspunsului elecrodermal ne intereseaza glandele ecrine pentru ca sunt intr-o cantitate mai
mare pe suprafata palmara. Glandele sudoripare se gasesc sub o forma rasucita in…………………….
care strabate derma pana atinge porul sudoripar, pentru a iesi la suprafata.
Glandele sudoripare sunt stimulate doar de activitatea simpatica acestui fapt se datoreaza
imprejurarea ca revenirea unui raspuns electodermal la un nivel tonic depinde de reabsorbtia pasiva si
de o resorbite activa pe de alta parte.

1
 In timpul starii de echilibru, glanda sudoripara este inactiva iar raspunsul electrodermal se
situiaza la un nivel mediu, tonic.
Pe masura ce………………………ca urmare a comrnzii simpatice raspunsul electic al
organismului raspunsul elecrodermal este caracterizat printr-o perioada de latenta, care exprima durata
scursa de la aparitia unui sistem care activeaza ramura simpatica pana la cresterea activitatii glandelor
sudoripare. Pe suprafeta umeda latentele vor fi mai scurte iar amplitudinile mai inalte dupa cum intr-un
mediu mai uscat amplitudinile vor fi mai mici iar latentele raspunsului galvanic vor fi mai lungi.
Masurarea raspunsului galvanic se realezeaza atat pe cale endodermala cat si pe cale exodermala.
Inregistrarea ……………………………
Masurarea rezistentei galvanice a pielii – GSG
Cerecetarile intreprinse Weinstein 1944 au aratat ca diferentele dintre cele doua metode sunt
nesemnificative si ca arata este justificata utilizarea ambelor tipuri de inregistrare.
Intrgistrarea modificarilor respiratorii - se face cu ajutorul pneumografului, iar acesta est
utilizat in laboratorul de psihologie experimentala si este compus dintr-un element sensibil la
modificarile de volul ale cutiei toracice. Modificari care au loc odata cu inspiratia si expiratia. Acest
element se prezinta ca un furtun grofat cu care se infasoara cutia toracica a participantului la experimnt.
Acest element sensibil comunica tub cu un dispozitiv care masoara variatiile de volum in impulsuri
elecrtice, iar aceste impulsuri electrice sunt la un organism descriptor care realizeaza proportional
miscari la stanga sau la dreapta lasand o urma grafica. Se obtine o diagrama asemenatoare cu EEG,
ECG, tec.
Amplitudinea grafica a semnalului inregistrat este cauzata, atat de caracteristica biologica a
actului respirator cat si a nivelului de tensionare a tubului pneumograf.
In inregistrarea ritmului respirator, se inregistreaza doua pneumografe, una a ritmului respirator
intercostal si ritmului respirator abdominal. Se procedeaza astfel deoarece inervarea musculara la nivel
toracic este controlata de o alta sursa decat cea abdominala.
Mecanismul fiziologic descris sunccint potrivit alternarii inspiratiei si expiratiei este: inspirarea
este preluarea aerului din exterior…………………………………………………….simultan nervii
intercostali activeaza muschii intercostali pentru a limita cresterea excesiva a cavitatii toracice.
Respiratia poate fi controlata normal prin centrul medular( in maduva spinarii situat).
Principalele modificari de natura grafica ale traseelor respiratorii asa cum apar ele pe pneumograf
constau:
a) cresteri ale amplitudinii
b) descresteri ale amplitudinii
2
 c) combinatii de crestere si descrestere ale aplitudinii
d) modificarea frecventei si liniei de baza
e) modificarea prin apnee
f) respiratia eratica(dezordonata) este un indiciu clar al stimularii……..
Inregistrarea modificarilor circulatorii – tensiunea arteriala si pulsul
Odata cu anumiti stimuli care prezinta pentru subiect o anumita semnificatie sau incarcatura
afectiva printr-un mecanism complex, sistemul nervos vegetativ determina modificari hemodinamice in
special sub aspectul presiunii arteriale si acela al ritmului cardiac.
Cresterea presiunii arteriale la randul ei are la baza atat modificari de natura volummertica dar si
modificari ale sectiunii vaselor sangune ca urmare a semnalelor transmise de catre baroreceptori
(manometre montate pe sistemul vascular).
Principalele modificari ale tensiunii arteriale si a pulsului, obiectivate sub forma grafica sunt
cresteri ale amplitudinii traseului abaterii de la linia de baza, combinatii ale cresterii si descresterii
aplitudinii.
Modificarile datorate stimulilor cu inncarcatura afectiva trebuie diferentiate de cele produse de
unele afectiuni ale aparatului cardiovascular.
Modificarile de natura circulatorie sunt masurate cu svignomanometrul, care inregistreaza
presiunea relativa, o presiune usor modificata deasupra presiunii diastolice.
Modificarile de volum sancvin, ca un indicator neurovegetativ a emotiilor se inregistreaza la
nivelul degetului cu ajutorul pletismografului.
Intru-cat tensiunea afectiva, emotionala se reflecta inclusiv printr-un raspuns psihomotor, unele
aparate poligraf sunt prevazute cu un dispozitiv pentru inregistrarea ideomotricitatii, miscarile foarte
fine datorate constractiilor musculare.
Tehnica poligrafului – aceasta tehnica a fost dezvoltata inca de la inceput in interiorul
psihologiei judiciare, prin urmare valentele sale psihodiagnostice sunt indreptate catre……………….

Scurt istoric
Cezare lombroso 1985 a efectuat experimente pe criminali cu scopul de a modifica conduita de
disimulare. Aparatul folosit sa numit hidrosfignograf => un aparat medical de inregistrare a modificarii
pulsului si tensiunii, se prezenta avand o cuva umpluta cu apa in care era introdusa mana subiectului,
modificarile produceau variatii ale volumului apei, variatii care printr0un sistem hidraulic erau
amplificate si obiectivate pe o foaie de hartie aflate in miscare de un sistem inscriptor,
3
 Prin 1915 Warton………………………………………………………………………………
W. Martson a obtinut pe cale experimentala valori periodice discontinuie a tensiunii arteriale pe
durata unui test de minciuna,
In 1914 Vitorio Benucii a obtinut modificari de respiratie ca simptome ale minciunii.
Jhon Larson 1981 a realizat un aparat care masoara simultan modificarile respiratorii de natura
galvanica si ale tensiunii arteriale.
Leonardo Klel a perfectionat acest aparat.
In 1945 Reid a stabilit ca tensiunea arteriala se poate modifica drep urmare a unor contractii
musculare astefel incat sa efectueze activitatea diagnostica. Drept urmare poligraful facut de el a avut
incorporat un aparat pentru inregistrarea modificarilor musculare, efectul electrogalvanic, tensiunii
arteriale, pulsului si respiratiei.
Partile componente ale unui poligraf
Exista mai multe modele , unele functionand pe principiul electromecanic, altele mai recente fiind
complet computerizate. Variantele electromecanice obiectiveaza parametri masurati pe o diagrama de
hartie rulata cu o viteza constanta pe care acele inscriptoare corespunzatoare fiecarui parametru
masurat lasa o urma de cerneala asemanatoare cu EEG, ECG.
Indiferent carei generatii apartine poligraful masoara modificarile ritmului respirator toracic si
abdominal, reactia galvanica a pielii, tensiunea arteriala si pulsul, contractiile musculare la nivelul
musculaturii fesiere.
Poligraful computerizat este prevazut cu un soft care inregistreaza digital reactiile
psihofiziologice ale organismului permitand vizualizarea testelor corespunzatoare fie pe escran fie pe
imprimanta.
Descrierea succinta a variantei computerizate
Este format dintr-un calculator, o unitate de colectare a datelor (DAS), senzorii care sunt atasati la
unitatea DAS, un soft de prelucrare si eventual o imprimanta. Subsistemul de colecare a datelor este
conectat printr-un cablu la calculator, care astfel preia datele furnizate de senzorii care sunt montati pe
diverse parti ale subiectului.
Algoritmul utilizarii tehnicii poligraf
In mod aproape nejustificat tehnica poligraf este denumita in limbajul curent cu sintagma
„detectorul de minciuni” intr-ucat mai degraba a fost utilizat in evaluarea sinceritatii.
Pasii obligatorii pe care ii parcurge utilizatorul acestei metode:
 analiza situatiei in care a fost implicata persoana a carei sinceritate este evaluata;
 stabilirea obiectivelor;
4
  interviul pretest;
 utilizarea tehnicii poligraf;
 analiza autputurilor ( a diagramelor);
 interviul post test;
 formularea raspunsurilor de catre beneficiar.
V. Lepadus, G. Taru experti ai inspectoratului general de politie recomanda urmatoarele reguli (in
domeniul judiciar) :
 utilizarea poligrafului sa nu se faca dupa 2-3 zile de la eveniment si nu inainte de rezolvarea
problemei cauzate de eveniment;
 utilizarea in cadrul chestionarului care face parte integrata din poligraf, a celor 3-4 intrebari
relevante intr-ucat nu pot fi clarificate toate imprejurarile situatiei in care este implicata persoana
testata;
 obiectivele realizarii testarii poligraf trebuie sa fie relevante pentru cauza cercetate. Expertul
poligraf trebuie sa cunoasca bine situatia sau cauza in care este implicata persona pentru a formula cele
mai adecvate intrebari;
 in incinta laboratorului nu trebuie sa fie decat persoana testata si psihologul.
Conditii care privesc persoana testata:
 stare psihomedicala normala;
 reducerea nxietatii asa zisei anxietate de examen;
- pot altera modificarile traseelor, determinate de intrebarile relevante;
 respingerea persoanelor care sunt sub influenta alcoolului sau a medicamentelor care
influienteaza sistemul nervos central.
Examenul poligraf se realizeaza numai pe baza de consimtamant scris si semnat.
La aceste conditii mai trebuie adaugate acelea din domeniul apararii si sigurantei nationale de pe
langa Colegiul Psihologilor din Romania – spatio, pregatirea si certificarile psihologului, dotari.
Interviul pretest:
 subiectul este informat cu privire la cauza investigata, la statutul sau si la intrebarile care ii vor
fi adresate;
 cu acest prilej sunt furnizate informatii provitoare la atitudine, gestica, mimica, comportament
verbal si nonverbal;
 i se precizeaza ca pe durata testarii trebuie sa tina privirea inainte si sa se abtina de la a face
vreo miscare si trebuie sa raspunda doar cu da sau nu;

5
  daca va adopta o conduita sincera sau nesincera aceasta va fi furnizata de diagrama data de
aparat;
 in cadrul acestui interviu psihologul il asigura pe subiect de impartialitatea sa in realizarea unei
evaluari obiective si nepartinitoare;
 persoanei testate i se furnizeaza informatii minimale ale aparatului, a
administrarii……………… sunt prezenti senzorii si ce parametri inregistreaza fiecare;
 in unele situatii este indicat sa exemplifice subiectului printr-o diagrama a unei alte persoane ca
fiind sincere, prin contrast se poate prezenta si digrama unei persoane nesincere care prezinta
modificari ale aplitudiniii parametrilor testati.
Precizari privind starea de sanatate a persoanei testate:
Anumite afectiuni de natura somatica si psihica, parametri testati prin metoda poligraf.
 Boli cardiovasculare : ne intereseaza tulburarile de ritm cardiac, accidentele vasculare, trebuie
notat daca in ultimele 24 de ore subiectul a luat medicamente pentru aceste afectiuni;
 Boli ale aparatului respirator: afecteaza calitatea respiratiei, ritmul si amplitudinea respiratiei si
pot perturba parametri testati:
 Bolile sistemului nervos central: sunt avute in vedere epilepsia, alzheimer, bolile psihice,
acestea pe langa faptul ca modifica patologic, sunt insotite de tonusuri accentuate neurovegetative
(tahicardie, transpiratie, aritmii, etc).
Toate acestea pot conduce la o imposibilitate in a stabili daca persoana spune adevarul sau minte.
NU vor fi examinate persoanele cu boli psihice, cele sub tratament al carei administrare
medicamentoasa nu poate fi intrerupta si oricare altei persoane care creeaza suspiciunea ca nu este apta
pentru testare.
Construirea chestionarului utilizat in metoda poligraf
Intrebarile se formuleaza respectand urmatoarele conditii:
 sa implice doar raspunsuri Da sau Nu;
 sa fie scurte si directe;
 continutul sa fie clar;
 intrebarile sa fie formulate folosind un limbaj acccesibil subiectului.
Pregatirea subiectului pentru testare
 una din conditii este ca bratele subiectului sa fie departate si nu lipite de corp, subiectul trebuie
sa stea asezat cu bratele asezate pe bratele scaunului, picioarele lipite de potea;
 subiectul nu va fi asezat cu fata la examinator ci lateral de aparat si de examinator;

6
  conectarea senzorilor sa fie efectuata astfel incat subiectul sa nu aiba sentimentul violarii
spatiului sau intim;
 inainte de administrarea chestionarului propriu-zis care contine atat intrebari relevante cat si de
control, sunt administrate unele teste pentru a evidentiea reactivitatea sau nonreactivitatea
subiectului(din punct de vedere emotional ) = testul cu cartonase sau cu numere.
 testul cu cartonase este un test de acomodare si pentru a testa reactivitatea persoanei testate (se
adreseaza mai ales persoanelor cu un nivel redus de instruire). Pe 7 cartonase sunt ilustrate diverse: un
cal, un patrat, un triunghi, un romb, etc sau in testul cu numere sunt tiparite cifre: 3,5,11, etc;
 examinatorul ii spune ca urmeaza un test cu cartonase dupa care ii arata 7 cartonase asezate cu
fata in jos, subiectul va ridica unul dintre ele fara sa spuna care imagine sau cifra apare; dupa aceea
examinatorul il instruieste sa raspunda la orice intrebare prinvind imaginile de pe cartonase cu nu . la
persoanele reactive cand intrebarea se va referi la caronasul ales se vor intregistra modificari ale unor
parametri.
 Atat la cgestionar cat si la subteste pauza dintre intrebari va fi intre 15 si 30 de secunde, vor fi
maxim 12 intrebari;
 Testarea pe aparatul poligraf cuprinde mai multe teste.
Scurte consideratii privind teoriile care stau la baza detectiei comportamentului simulat
Potrivit definitiei data de Ion Ciofu: comportamentul simulat reprezinta refuzul de a marturisi si
de a recunoaste o atitudine reala fata de o pesoana oare care sau de a-si camufla fata de sine insusi o
dorinta. Persoanele care simuleaza frecvent sunt indivizi lipsiti de calitatile morale dar ale caror
inselatorii sunt descoperite de cadre medicale sau juridice competente.
Caracteristica esentiala a conduitei simulate o constituie simularitatea conduitei acesteia.
Persoana cu conduita simulata falsifica adevarul cu intentia de-a insela prin minciuna.
V.Dragomirescu 1990 identifica urmatoarele forme de simulare:
 simularea preventiva cu scopul de-a anticipa un act cu scop negativ
 simularea contaminativa: are loc in sistemele de detentie
Reactiile psihofiziologice care insotesc conduita simulata pot fi simulateprin urmatoarele teorii:
1. Teoria raspunsului conditioanat, raspunsul fiziologic se datoreaza activarii emotionale
determinata de un sistem conditionat. Watson si Riner 1920 au lucrat cu un copil Albert, de 11 luni prin
care au incercat sa demonstreze ca un tip de frica neinvatata poate fi invatata, in legatura cu obiectele
sau anumalele cu care copilul intra in contact pentru prima oara. Un sistem conditionat va fi combinat

7
cu o reactie puternica, la poligraf va fi conditioanat de un raspuns amplu. Detectarea comportamentului
simulat poate fi…………………………………………………………………………………………….
2. Teoria conflictului: dezvoltata de profesorul Lurian 1920-1930 →activarea simulat a doua
tendinte conflictuale (dorinta de a minti si dorinta de-a spune adevarul) poate produce modificari
fiziologice.
3. Teoriile motivatiei Gustavson si Orne 1963.
4. Teoriile prezumtiei de nevinovatie Likken 1974.
5. Teoria focalizarii atentiei Waid si Orne → reflecta gradul de expectanta a stimului.
Pro si contra vizavi de metoda poligraj
Dincolo de existenta unui real suport stiintific a acestei metode, reprezentat de teoriile care
explica activitatea di conduita disimulata pe de alta parte metoda poligraf nua re o recunoastere ca
metoda valida pentru a psihodiagnostica conduita sincera.
Aceasta face ca in unele sisteme legislative metoda poligraf sa nu fie considerata ca o proba
testimoniala.
Potrivit art.64 a codului de procedura penala: testarea cu metoda poligraf nu face parte
din……………………………………………….
Privitor la validitatea sa Likken 1964 sustine ca o persoana nevinovata in situatii reale de viata are
50% sanse sa treaca testul detectorului de minciuni. De aceea metoda poligraf este utilizata in ancheta
penala preliminara de unde se potate furniza informatii pentru stabilirea adeevarului.
In unele state americane acolo unde judecatorii admit testul poligraf cu valoare estimoniala,
ambele parti implicate trebuie sa fie de acord cu utilizarea acestuia.
Testul poligraf se bizuie pe paradigma potrivit caruia daca subiectul minte raspunsurile
fiziologice tind sa se conformeze unui patern diferit decat acea in cazul in care este spus adevarul.
Validitatea acestei metode este vulnerabila la anumite amenintari:
 modificarile paternurilor de raspuns oricare ar fi acesta, comporta si alte explicatii alternative
decat cauza incriminata, anume conduita disimulata: afectiuni cardiace, respiratorii, psihice, starea
psihoemotionala in timpul testarii.
 cel putin in literatura la care marele public are acces nu sunt prezentate rezultate ale unor
cercetari care sa contribuie la cresterea validitatii acestei metode
 nu exista deocamdata suficiente date teoretice si experimentale in virtutea carora o conduita
interna, latenta sar implica direct intr-o serie de parametri psihofiziologici. Intotdeauna raman asa

8
zisele elemente ale functionarii interne care nu se obiectiveaza in comportament, dar care pot avea o
infuienta dinamica, in surdina asupra comportamentului.
Marja de pobabilitate si de incertitudine prin care lucreaza aceasta metoda se reflecta atat in
rezultatele rasunatoare ale acestei metode care au condus la elucidarea unor cazuri celebre dar si in
esecuri la fel de rasunatoare care au dus la scaunul electric persoane nevinovate.
Validitatea psihodiagnostica a acestei metode poate fi sporita prin personalitatea
realizatorului…………..
II.Elemente de grafologie
Notiunea de grafologie
Este pretentios sa denumim grafologia, cel putin in stadiul actual al dezvoltarii sale, drept o stiinta
aplecata asupra studiului scrisului unei persoane in vederea determinarii caracterului si
temperamentului sau personalitatii sale. Este exagerata definirea grafologiei drept stiinta experimentala
care dezvolta personalitatea psihofizica cu comportamente intelectuale, aptitudina,
comportamentale(???)etc.- Livio Zanin
A.Atanasiu are o atitudine moderata care vede in grafologie studiul scrisului pentru a determina
calitatile autorului.
Scurt istoric
Inceputurile grafologiei se origineaza probabil in scrierile unor ganditori antici cum sunt
Aristotel, Demetrius care ai intrevazut legatura dintre scriere si caracterul individului, de asemenea
cultura orientala la inceputul evului mediu contine intuitii privitoare la capacitatea scrisului de-a
reflecta, de exemplu: caracterul nobil a unui individ sau faptul ca este un om de rand.
Abia in secolul XVIII filozofi, prelati si uneori medici au inceput sa aibă o preocupare
sistematica legata de ceea ce mai tarziu va deveni grafologia.
Adevaratul parinte al grafologiei este Abatele Michon care pe la mijlocul secolului XIX pe baza
unei documentatii extrem de bogate stabileste primele reguli de grafologie. In 1972 impreuna cu un
colaborator el publica „ Misterele scrisului” (in franceza) si pe urma „Sistem de la graphologie”.
Michon considera ca trebuie sa existe o legatura intre semn si lucrul semnificant, precum si intre creier
si manifestarile exterioare, expresia fizionomica sau limbajul; astfel toate semnele grafologice se
explica comparandu-le cu gesturile naturale ale omului.
Fondatorul grafologiei moderne, cel putin in Franta, Crepieux Aamin care a supus la o serie de
verificari regulile lui Michon si considera ca dominantele unei scrieri sunt: viteza, forma, directia,
dimensiunea, presiunea, continuitatea si oranduirea. O mare parte din cercetarile sale sunt inca utile.

9
 Un rol important in dezvoltarea grafologiei il are scoala germana, Hans Busse si VAlter Preyer
publica „Psihologia scrisului” 1995.
Un alt mare reprezentant este Ludwic Klages, el a introdus in grafologie principiul expresiei dupa
care orice miscare expresiva exteriorizeaza mobilul sentimentului care se exprima.
Mai aproape de zilele noastre il amintim pe Girolamo Moretti care a publicat in 1914 „Tratat de
grafologie”, metoda sa grafologica utilizeaza peste 100 de semne, fiecare dintre ele fac trimitere la
prsonalitate; la fel ca si Klages Moretti propune o abordare holista a persoanei.
Max Pulder, psiholog si grafolog, considerat un adevarat geniu al grafologiei care a introdus
conceptele psihanalizei ca instrumente in studiul grafologiei.
Rudolf Pophal considera ca scrisul trebuie interpretat pe baze atomo psihologice,
…………………………. ci si o miscare automatizata controlata de centri subcorticali. El stabileste 6
grade de teniune specifice scrisului, functie de intrumentele corticale sau subcorticale care il comanda;
 de exemplu: scrisul de gradul I are o dominanta subcorticala, acest scris implica lipsa
controlului, nehotarare, lipsa de discernamant;
 de exemplu: la gradul III si IV au dominanta corticala si scrisul este ferm, stima de sine,
capacitate de toleranta, claritate in gandire, seriozitate.
Nume sonore ale grafologiei contemporane sunt : Robert Heis profesor de filozofie si psiholog si
cere spune ca grafologia procedeaza la fel ca radiografia, ne furnizeaza o imagine profunda a
scriptorului aratandu-ne ceea ce nu s vede cu ochiul liber; a elaborat o metoda originala care ii poarta
numele „METODA HEIS” care consta in urmatoarele:
 scrisul analizat se imparte in 3 aspecte: somato-psihic, timo-psihic, noo-psihic;
 mai intai grafologul dobandeste o perspectiva generala a scrisului apoi va fi analizat pe fiecare
element analizat;
 privirea generala initiala asupra scrisului il ajuta pe grafolog sa vada forta sau slabiciunea,
saracia sau bogatia si o anumita viziune a personalitatii intergrale a scriptorului.
Contributii romanesti in grafologie : profesor Ghe. Marinescu, Stefan Minovici, C.I. Parhon, A.
Atanasiu, M. Derevici, Henry Stahl.
Fundamentarea stiintifica a grafologiei
Girolamo Moretti considera ca srierea reprezinta unul din numeroasele gesturi umane, fiind
izvorul unei indicatii sigure pentru a individualiza singularitatea determinand astfel originea cerebrala
si a automatismelor care opereaza in mod constien.

10
 Asa cum remarca A.Atanasiu scrisul consta din miscari automatizate a bratelor, mainii si
degetelor, ca un fel de mimica a starilor emotionale si a altor elemente a vietii sufletesti la fel ca si alte
miscari ale corpului.
Noi nu scriem doar cu mana, aceasta fiind doar un instrument, motorul scrierii in realitate este o
combinatie armonioasa de muschi si nervi alimentata de o sursa motrica si acest generator este chiar
creierul nostru. Scrisul este o forma a individualitatii; caracterele scrisului, forma, dimensiunea,
rapiditatea, ritmul, definesc atat starile dispozitionale cat si starile lui tranzitorii.
Scrisul este un adevarat seismograf care inregistreaza dinamica personalitatii individului.
Valoarea si limitele grafologiei
Scrisul daca este spontan reprezinta una din conduitele prin care omul exprima, daca nu imaginea
cea mai precisa a eului sau, imaginea cea mai putin partiala a acestuia. Totusi constituie credinta unor
grafologii ca pot vedea totul din scrierea unui individ.
Grafologia poate oferi indicii asupra dinamicii individualitati, ritmicii somatice, poate patrunde in
adancimea manifestarilor individuale; cu toate acestea insa interesele, mobilurile, motivele conduitei,
atitudinile, conceptia despre lume, nu sunt sesizabile prin studiul scrisului.
Grafologia isi gaseste o multime de aplicatii in domeniuil pedagogiei, in caracterologie, medicina,
psihiatrie judiciara si in alte domenii ale activitatii sociale.
In domeniul pedagogiei ajuta la o mai buna cunoastere a elevilor, reeducarea scrisului si prin
aceasta, remodelarea anumitor atitudini sau caracteristici al scriitorului. Grafologia s-a dovedit a fi utila
prin intermediul grafologiei in tratarea unor afectiuni nervoase.
In caracterologie grafologia poate servi la abordarea critica a unor ipoteze privitoare la continutul
tipologiilor cu care aceasta opereaza. Astfel in diversitatea abordarilor caracterologice in testele
morfologice este utilizata grafologia ca metoda.
In medicina un interes deosebit ilconstituie studiul patologiei si psihopatologiei a scrisului a
anumitor boli cardiovasculare, dizarmonii de personalitate de tip psihosomatic, psihoze, boli endocrine,
acest ansamblu de preocupari ce reprezinta obiectul grafologiei…….
In psihiatria judiciara grafologia poate oferi un ajutor util in exertiza medico-legala a
discernamantului.
Preocuparile legate de expertiza judiciara a scriscului au un scop mai limitat, acela de-a stabili
cada scrisul sau semnatura cuiva pe un documne oficial, ii apartine sau nu.
Caracterele obiective ale scrierii: analiza unei scrieri se realizeaza plecand de la particularitatile
fiecarui grafism. Acestea sunt forma, dimensiunea, directie, presiunea, viteza, continuitate si ordinea
scrierii; fiecare dinre acestea se divid in mai multe specii fiind ulterior analizate.
11
 Forma scrierii
Formele caligrafice sunt invatzate in scoala si ele beneficiaza de o anumita standardizare intr-o
eepoca data, dar fiecare individ adapteaza potrivit personalitatii sale aceste forme. Este usor de inteles
(A.Atanasiu)ca daca traseul urmat de individ este servil atast formelor invatzate si vorbite de o
personalitate mai slab structurata. Este nevoie de inteligenta pentru a adapta scrisul la temperamentul
propriu, ramanand in acelasi timp inteligibil pentru altii.
Un rol important il joaca observarea unghiurilor, scriere rotuda arata moliciune iar cea colturoas
combativitate, dinamica, decizii nete; semnul unui refuz de adaptare, cel care scrie colturos poate avea
iesiri violente cauta conflictul in loc de al evita, este activ, niciodata satisfacut. Totusi combinata cu
cantitatea de energie si cu nivelul de originalitate scrierea colturoasa capata semnificatii diferite. O
scriere colturoasa cu energie slaba si fara originalitate au persoanele cu sfasieri interne de tip schizotim
sau de tip nevrotic.
Poate fi filiform ca un indiciu decisiv dupa Klages al caracterului iesteric si esprima lipsa de
autenticitate si de siguranta; traseul filiform are semniicatii de natura nervoasa doar atunci cand se
refera la corpul literelor, trasaturile filiforme de la sfarsitul cuvintelor fiind consecinta scrierii rapide
arata mai degraba neglijenta asumata de sciptor.
Grafologii disting:
- scriere simpla: lipsita de volum si lipsita de amploare; ar fi indiciul naturaletii, sinceritatii, modestiei
si claritatii.
- scriere ampla : plenitudinii fanteziei daca sunt indicii de originalitate; daca e banal indica confuzie in
gandire.
Dimensiunea scrisului
Dupa inaltimea literelor: scriere mare (entuziasm, supraexcitarii exaltarii al lipsei spiritului critic),
scrierea mica.
Dupa largime: scriere contractata si scriere dilatata.

Fiecare tip de scriere dupa dimensiunea acesteia ii corespund atat insusiri pozitive cat si insusiri
negative, numai ansamblul scrierii este acea hotaraste care din cele doua tipuri antagonice de trasaturi
va fi data scriptorului. De aceea in tratatele de grafologie se vorbeste de scriere pozitiva si scriere
negativa.
Scrierea pozitiva fiind caracteristica unei perspective generale asupra personalitatii pe care c
elelalte dimensiuni ale scrierii au furnizat-o si in care predomina trasaturile cracteriale favorabile.

12
 Aspectele pozitive si negative asociate diverswlor dimensiuni ale scrierii si speciilor ale fiecarei
dimensiuni se realizeaza la urmatoarele nivele ale personalitatii: afectivitate (expansiune a
sentimentelor), nivelul volitiv (planuri, energie, vointa), nivelul eului (planul sentimentului de sine).
Pe planul afectiv o scriere mica pozitiva – realism, obiectivitate, prudenta, simtul realitatii,
finetea sentimentului; o scriere mica negativa – indiciu al lipsei de elan, moliciunii sii inflexional.
Pe plan volitiv un scris mic pozitiv – concentrare, sentimentul datoriei, concizie, precizie; un
scris mic negativ – pedanterie, nehotarare, limitare.
La nivelul eului o scriere mica pozitiva – umilinta, respect, modestie, lipsa de pretentii,
devotament, rabdare; o scriere mica negativa – teama, natura framantarii, indoiala de sine.
Scrierea mare la nivel afectiv in sens pozitiv semnifica- entuziasm, ardoare; in sens negativ-
supraexcitare, exaltare, iluzii, lipsa de simt critic.
Pe plan volitiv in sens pozitiv- initiativa, vedere larga; in sens negativ- lipsa de concentrare,
prevedere, lipsa de usurinta.
La nivelul eului in sens pozitiv- mandrie, distinctie, demnitate, solemnitate, cult al personalitatii;
in sens negativ- orgoliu, vanitate, aroganta, suficienta, despotism.
Directia scrierii : fac deosebirea scrierea orientata spre stanga si scrierea orientata spre dreapta.
Tendinta catre dreapta este in legatura cu largirea grafismului si semnifica miscare catre altul,
catre lumea exterioara, proiectare catre viitor.
Latura de sus a scrisului defineste partea spirituala iar latura de jos e in legatura cu materia,
inconstientul.
Orientare spre stanga pozitiva – activitate negativa si energie, rezolutii orientate catre sine,
introversie, o anumita capacitate de conservare; negativa – aviditate, egoism, lipsa de simpatie,
compasiune, resentiment.
Directia randurilor este in legatura cu starile afective, linie ascendenta – optimism, speranta,
ambitie, iar pentru o scriere negativa: manie, frica, excitabilitate, activitate vie; linie descendenta –
pesimism, lipsa de incredere.
Inclinarea scrisului: se considera o scriere foarte inclinata la 30 o , inclinata 60o , redresata intre 60o
– 80o , dreapta la 90o.
Intr-o scriere pozitiva inclinata: natura pasionata, devotament, naturalete, extraversiune,
sociabilitate, etc.
Intr-o scriere negativa: lispa de masura, in disciplina, spirit nerezonabil, agitatie.
Scriere verticala pozitiva: ratiune, refexiune, moderatie, stapanire de sine, disciplina, vointa,
rezistenta.
13
 Scriere verticala negativa: raceala, indiferenta, izolare, lipsa de sociabilitate.
Presiunea scrisului – este pusa in legatura cu starea de tensiune psihica, ace cam aceeasi
semnificatie, cum ar fi: strangerea dintilor la manie sau la durere, incordarea pumnului.
Intr-o scriere pozitiva: vointa, stapanire de sine, tenacitate.
Intr-o scriere negativa: forta instinctelor, combativitate.
Dupa Klages tinand cont de semnificatiile presiunii:
- presiune forte pozitiva: arata masculinitate, virilitate, combativitate;
- presiune forte negativa: iritabilitate, violenta;
- presiune slaba pozitiva: sensibilitate, emotivitate, delicatete, spiritualitate
- presiune slaba negativa: susceptibiliate, timiditate, labilitate.
Viteza scrisului este indicate de o serie de semne:
- scrierea rapida: curgatoare fara unghiuri sau schimbari ale traseului;
- accentuarea scrisului spre dreapta, inclinare mai mare ascendenta;
- rapiditatea in viteza scrisului pozitiva: vivacitate, mobilitate, viteza ideatiei, natura cancvina;
negativa: inconstanta, variabilitate.
Scrierea lenta in general – frenaj, circumstectie.
- pozitiva: liniste, natura flegmatica, pasivitate, natura contemplativa, constanta, rabdare;
- negativa: indolenta, apatie;
Continuitatea scrisului: prezenta sau absenta intre parti
- scriere legata pozitiva: capacitate acociativa, mobilitate intelectuala, rationament, mobilitatea
spiritului; negativa: saracie in idei, judecata dependenta, lipsa de ingeniozitate;
- scriere nelegata pozitiva: bogatia ideilor, independenta in judecata, intuitie, logica, capacitate de
observare; negativa: lipsa de logica, dispozitie arbitrara, utopie, adaptabilitate dificila, zgarcenie.
Oranduirea scrierii se refera la aranjarea scrierii pe pagina: faculatea de aranjare siorganizare.
Scrierea ordonjata, dezordonata, spatiata, risipita, ingrijita, neingrijita.
Alungirea intervalelor dintre linii si cuvinte: capacitate de expunere si dispozitie clara. Pozitiva:
activitate creatoare, negativa confuzie, lipsa de claritate.
Concluzii privind grafologia si bazele ei stiintifice
Scrierea reprezinta un intreg, un tot unitar si legat, fiind o expresie a interdependentei dintre
trasaturile grafice si ansamblul scrierii.
Scrierea este o structura in care orice trasatura isi gaseste semnificatia numai in relatie cu celelalte
trasaturi si in raport cu intregul. Capata interpretari diferite fiind in relatie cu celelalte trasaturi de la caz
la caz.
14
 Astfel o scriere inghesuita semnifica prudenta, daca trasaturile sunt egale smnifica disciplina si
activitate dirijata.
Scrierea larga emnifica spontaneitate, inn timp ce scriere larga insotita de inegalitatea trasaturilor,
smnifica lipsa de disciplina sin instabilitate.
Exista o dependenta cauzala intre trasaturile grafice si procesele psihice, nu sunt deloc accidentale
sau intamplatoare. Cu toate acestea scrierile uei persoane nu este neschimbata ci ea urmeaza
dezvoltarea personalitatii de-a lungul ei. Acest schimbri pot interveni fie la nivelul scrierii fie la
anumite zone ale scrierii(sus, jos, stanga, dreapa). Odata cu varsta apar mai multe intreruperi in scris
datorandu-se tendintei de-a reflecta, ori oboselii.
III. Notiuni de prosopologie
Notiunea de prosopologie
Prosopologia este o disciplina parte a unui intreg mai aplu numit morfopsihologie si care se
bazeaza pe principiul unitatii indisociabile intre psihic si corp.
Kretschemer, Sheldon, Colma si Peude- reprezentantii cei mai de seama ai adeptilor acestui
principiu fundamental.
Prosopologii cauta sa descifreze in configuratia fetei omului anumite trasaturi tipice personalitatii,
reprezinta ceva ce germanii numesc : cunoasterea omului dintr-o privire.
Prosopologia incearca sa descifreze in jocul de forme si de poportii fizionomice cateva constante
tipologice respectiv tipuri de comportament individual.
Prosopologia porneste de la principiul ca omul constituie o unitate somatopsihica de
nedescompus.
Roger Muccielli: o alternativa in cunoasterea caracterului oamenilor, o alternativa la metoda
chestionarelor, pe care se bizuie caracterologia franceza. Scoala „Rene Le Sanne” intelege
temperamentul(?????????) excluzand valentele de ordin moral adica ceea ce in psihologia
contemporana se intelege prin caracter. Pentru el caracterul este o structura constitutionala de nivel
somatopsihic care determina formele de comportament posibile.
In 1954 Rene a publicat „Caracter si chip”care constituie un act testamental pentru prosopologie.
Conform terminologiei lui Rene, la nivelul personalitatii putem distinge:
 Caracterul : ansamlu de virtualitati
 Individualitatea : aptitudini extracaracteriale, istoria personala, varsta, influienta culturii si a
cadrului.
 Personalitatea : puterea de sinteza, de angajare si de creatie.

15
 Problema fundamentala pe care o implica caracterologia este aceea a delimitarii structurii
personalitati adanc plonjata in palierul somatic si ancorata in aceeasi masura in conditionarile
individuale.
Notiunile fundamentale ale caracterologiei abordate din perspectiva prosopologica
Utilizarea acestei notiuni a fost introdusa de MUccielli in incercarea sa de a aplica metoda
morfologica la tipologia lui Rene Le Sanne.
!!! Morfologia si caracterologia tintesc acelasi scop de a intelege in mod intuitiv o individualitate
concrete si originala, dar pe baza unor metode diferite.
………………………………………………………………………………………………………
Metodei morfologice i se pot aduce numeroase abiectii
 perceperea superficiala a fetei omenesti
 e nevoie de o intuitie globala de percepere a individualitatii
Notiunile sunt :
 emotivitate – activitate
 plasticitate – sejunctivitate
…………………………………………………………………………………………………......
Apartine tipului primar individul care actioneaza, gandeste in prezent. Cel secundar actioneaza in
functie de trecut si viitor: influienta persistenta a experientelor trecute sau proiectiile……
Aceasta dimensiune cu care opereaza Heimans si Vireman are un anumit relativism, in sensul ca
ele constituie atitudini fata de datul concret si actual, modul de-a exista in lume prin care putem
identifica individualitatea in intregul ei.
Din aceasta cauza scoala lui Le Sanne a acordat primaritatii si secundaritatii alte dimensuni sau
particularitati pentru a realiza o descriere a personalitatii:
 amploarea campului de constiinta
 inteigenta analitica
 egocentrism/alocentrism neconfundate cu altruismul si egoismul
Un subiect cu campul de constiinta:
- ingust este inclinat sa analizeze obiectele vietii sale intelectuale, va iubi ideile clare, definitiile
exacte, contururile nete si precise, dar i va lipsi supletea si permeabilitatea la ideile semenilor
- larga este intuitiv, amator de nuante, de vag si de neclar
Prin urmare primaritatea/secundaritatea ar trebui considerate drept un act de ………….
Secundaritatea este o atitudine de recul de inchidere catre mediu.

16
 Prin urmare termenii de plasticitate – sejunctivitate sunt cei mai potriviti pentru a caracteriza
atitudinea fata de lumea………
Plasticitatea :usurinta de adaptare la real, la mediu, iar dimpotriva sejunctivitatea se defineste prin
dificultatea de adaptare cu realul si cu mediul inconjurator.
Relatia de pasticitate-sejunctivitate in raport cu anumite elemente ale realitatii
Plasticitatea in raport cu datul sensibil: imperiul momentului, primaritatea, largimea campului de
cunostinte, inteligenta concreta, interval scurt intre excitatie si reactie.
Sejunctivitatea in raport cu datul social: interval lung intre excitatie si reactie, inteligenta
abstracta, formalism, un simt al realului mai scazut.
Plasticitatea in raport cu datul social:calm, empatie, incredere, sociabilitate.
Sejunctivitatea in raport cu datul social: intransigenta, neincredere, incapacitate de a simpatiza cu
semenul.
Plasticitatea in raport cu sine: dorinta de expansiune, dorinta de putere, senzatie.
Sejunctivitatea in raport cu sine: dezinteres, indiferenta fata de senzatie.
Rezulta ca prin plasticitate si sejunctivitate individul se raporteaza la lume si prin aceasta isi
regleaza experientele.
Expresiile morfofiziologice ale plasticitatii si sejunctivitatii
Fata omului se compune din parti mobile care formeaza tegumentele si functioneaza pe un cadru
stabil: tesuturi, muschi, etc.
Ansamblul fetei noastre constituie o limita intre interioritate si mediul
ambiant……………………
Plasticitatea este corelata , legata de o anumita dilatare a fetei in timp ce sejunctivitatea este data
de o reactie a fetei mai ales aceea ce priveste latimea si profunzimea.
Pusa in relatie plasticitate-senjunctivitatea cu caracterul morfofunctional in special cu cele ale
fetei, constituie elemente de originalitate introdus in prosopologie de Muccielli.
Aceasta relatie e studiata de prosopologi la nivelul cerebral, atitudinea fata de lumea sensibila:
 la etajul mijlociu al fetei:………………..
 la etajul cerebral (plasticitatea-sejunctivitatea) cuprinde:
- primaritatea: „Va intereseaza in deosebi rezultatele/actiunile ulterioare ale dumneavoastra?” ;
- largimea campului de constiinta: „Stiti sa va bucurati de prezent?” pentru el insusi; „Cand va
dedicati unei munci va stingheresc prea putin zgomotele din jur?” ;

17
 - orientarea inteligentei spre concret: „Va intereseaza in primul rand rezultatele practice ale unei
idei practice?”
Din punct de vedere prosopologic pe fata omului un grad inalt de plasticitate se deduce printr-o
dilatare mare a etajului superior; sejunctivitatea se deduce prin reactia aceluiasi eaj………………..
- fruntea este mai inalta decat lata, tamplele sunt retrase, sprancenele sunt situate destul de sus,
departate una de alta, ceea ce da subiectului o expresie de uimire.
Plasticitatea nu trebuie luata in consideratie doar prin analizarea etajului superior.
Pe fata omului etajul mijlociu este cuprinc intre o linie orijontala prin mijlocul ochilor pana la
baza nasului. La a cest nivel pasticitatea-sejunctivitatea :
 conciliere sau opozitie sau mai poarta denumirea de factorul v sau m;
 incredere/sociabilitate – neincredere/nesociabilitate;
 capacitate/ incapacitate de simpatie – tandrete sau raceala afectiva
……………………………………………………………………………………………………
Din punct de vedere prosopologic concilierea in relatie cu fruntea tesita, ansul indreptat inainte,
opozitia se traduce pe un profil mai drept pe toata inaltimea fetei.
Plasticitatea-sejunctivitatea la etajul inferior: afirmarea eului
Ambitia asociata cu activitatea,………….
 afirmarea
 refuzul: - privind expansiunea eului
- privind senzatiile
……………………………………………………………………………………………………
Din punct de vedere prosopologic expansiunea eului se traduce prin masivitatea gatului si prin
dilatarea etajului inferior.
Sejunctivitatea se traduce prin micsorarea diametrului fetei, lipsa de afirmare, neincredere in sine,
lipsa dorintei de a se bucura(aproape), inchidere in raport cu simturile si dorintele lor, retractie a gurii,
subtirimea buzelor.
Expresia morfologica a emotivitatii-activitatii
Emotivitatea este o propretate temperamentala fundamentala care se face prin excitabilitate,
anmita precipitare, printr-o mare finete a organelor sensibilitatii, finetea trasaturilor fetei, a invelisului
cutanat, mobilitatea fetei, vivacitatea mimicii, dar nu trebuie confundata cu sensibilitatea.
Ex: Va tulburati din te miri ce?
Va entuziasmati usor?

18
 Semnele morfologice specifice emotivitatii sunt: finetea trasaturilor fetei, ……………..
Activitatea mai poate fi descrisa prin stenic- astenic. Echivaleaza cu cantitatea de expansiune de
care dispune individul.
Ex: Obositi greu din punct de vedere psihic?
Lucrati in mod continuu si regulat chiar daca va schimbati felul muncii?
Echivalenta morfologica a asteniei:
 o existenta de actiune………………… carnatiae moale cu relief uniform rotunjit, fara acele
linii ale fetei care prezinta fermitatea precum si barbia prea rotunda cu muschiul ridicator usor ridicat;
 dimpotriva un relief mai ferm, o carnatie mai tare, sporeste impresia de stenie, activitate.
………………………………………………………………………………………….
Echivalenta caracterologica a elementelor vestibulare ale fetei
La tipul :
 stenic: privire stralucitoare, caracterizata prin semnele inverse a asteniei, forma fetei tinde spre
patrat;
 astenice: privirea este mata fara caldura, nasul lung tombat, largimea narilor, lipsa de moliciune
a buzelor, lipsa de srtenie a gurii, o fata lunga.

19