CULEGEREA

BIOSEMNALELOR
 MASURAREA ELECTROMETRICA
Instrumentaţia biomedicală exploratorie reprezintă  ansamblul de
Instrumentaţia biomedicală
dispozitive, aparate şi instrumente de măsură destinate scopului
de captare, prelucrare, stocarea şi cuantificare diverselor tipuri
de biosemnale.
Este utilizată în următoarele direcţii:
 –mijloc complementar
complementar în stabilirea diagnosticului
diagnosticului clinic;
clinic;
 –mijloc de control
control periodic al stării de sănătăte
sănătăte (screening);
 –mijloc de control
control al eficienţei terapeutice
terapeutice şi a gradului de
recuperare şi adaptare funcţională;
 –stabilirea performanţelor
performanţelor fizice şi mentale, a capacităţii
capacităţii de
muncă şi a orientării profesionale;
 –monitorizarea funcţiilor fiziologice, intra - şi post-
 –monitorizarea de durată a funcţiilor
operator (terapie intensivă);
 –înregistrarea,
 –înregistrarea, prelucrarea statistică şi matematică,
matematică, arhivarea şi
regăsirea datelor medicale si sanitare;
 – cercetarea
cercetarea biomedical
• Măsurarea unor mărimi asociate diverselor
activităţi biologice folosind aparatura
electronică se realizează prin interconectarea
următoarelor elemente:
 – mijloace de captare;
 –circuite de amplificarea şi/sau prelucrare;
 –sisteme de afişaj;
 BIOSEMNALE
• Biosemnalele reprezintă suportul informaţiei
 biologice
• Acestea transmit date de la organismul viu si
rezultatele pot fi utilizate pentru proceduri clinice
sau experimentale
• După natura şi sursa biosemnalelor  acestea se pot
clasifica în:
 – semnale bioelectrice
 – semnale de bioimpedanţă
 – semnale biomecanice
 – semnale biochimice
 – semnale bioradiante
 – semnale biotermice
 SEMNALE BIOELECTRICE
• semnale caracteristice celulelor nervoase şi
musculare ce rezultă potenţialul
transmembranar şi potenţialul de acţiune
• tehnicile neinvazive, folosind electrozi de
suprafaţă, sunt des utilizate pentru  culegerea
activităţii bioelectrice a celor mai importante
surse (inimă, muşchi, creier) bazându-se
tocmai pe propagare prin ţesuturi a
curenţilor determinaţi de potenţialul de acţiune
SEMNALELE DE BIOIMPEDANTA

• semnale bioelectrice care pot fi apreciate când

impedanţa ţesutului este măsurată  prin
injectarea unui curent cu amplitudine redusă
dar de frecvenţă înaltă generat de o sursă
specială de curent alternativ
 SEMNALE BIOMECANICE
• semnale generate în timpul funcţiilor  sau
 proceselor mecanice incluzând forta, presiunea,
deplasarea, debitul, vibraţiile, etc

SEMNALE BIOCHIMICE
• sunt generate de procesele chimice din interiorul
ţesuturilor şi organelor 
• conţin informaţii cu privire la modificările de
concentraţie a diferiţilor agenţi chimici din
organism
 SEMNALE BIOOPTICE
• sunt semnalele ce se obţin prin
folosirea proceselor optice fundamentale
(transmisia luminii, refelxia sau absorbţia)

SEMNALE BIOTERMICE
• sunt captate cu ajutorul senzorilor de
temperatură şi dau informaţii despre
temperatura în diverse puncte aleorganismului
şi variaţia aceteia
 ELECTROZI
• DEFINITIE = sistemul electroneutru metal - soluţie de
electrolit;
• la limita de separare dintre metal şi electrolit apare o
diferenţă de pote nţial care poartă denumirea de
 potential de electrod
• depinde atât de natura metalului cât şi de natura şi
concentraţia soluţiei de electrolit
• conducţia electrică în electroliţi (ţesuturi) este ionică
iar conducţia electrică în electrozi este electronică. La
interfaţa electrod electrolit au loc fenomene care
transformă conducţia ionică în conducţie electronică
 MECANISMUL DE APARITIE A
POTENTIALULUI DE ELECTROD
• se explică prin tendinţa spontană a metalelor de a
transmite ioni in soluţie si a ionilor metalici din
soluţie de a se depune pe metal
• metalele care trimit ioni pozitivi in soluţie se
incarca negativ, iar cele pe care se depun ionii
metalici pozitivi din soluţie se incarca pozitiv =>
soluţia ramane cu un exces de sarcini pozitive in
 primul caz si negative in cel de al doilea , iar la
suprafaţa metal-soluţie se formeaza undublu strat
electric
 SCHEMA DE CULEGERE CU
ELECTROZI A BIOSEMNALELOR
 TRANSDUCTORI
• DEFINITIE = realizeaza convertirea unei
marimi fizice - de obicei neelectrica - in
marime de alta natura fizica - de obicei
electrica - proportionala cu prima
saudependenta de aceasta, intr-un fel
 prestabilit, in scopul utilizarii intr-un sistem de
masurare si automatizare
 BIOSENZORI
• DEFINITIE = Biosenzorul constă în cuplarea
spaţială între un substrat biologic activ
(receptorul) imobilizat pe un traductor de
semnal (dispozitiv electronic) şi un circuit
electronic de amplificare
• instrument analitic care transforma un raspuns
 biologic intr-un semnal electric
Biocatalizatorul (a) converge substratul la produs. Aceatsa reactie
este constatata de traductor (b) care o converge intr-un semnal
electric. Iesirea din traductor este amplificata (c), prelucrata (d) si
 prezentata (e)
SISTEME DE AMPLIFICARE SI
DE INREGISTRARE A
BIOSEMNALELOR
 DESCRIERE

• Semnalele bioelectrice sunt de putere foarte

redusă. Pentru a fi analizate vizual  sau
 prelucrate pe calculator, semnalele bioelectrice
trebuie amplificate de mii de ori
 ELECTROCARDIOGRAMA

• Rezultatul modificărilor electrice care

activează contracţia atriilor şi ventriculilor
• Reprezintă înregistrarea la suprafaţa corpului a
variaţiilor de potenţial ale câmpului electric
cardiac, produse de depolarizarea şi
repolarizarea celulelor miocardice
PRINCIPIU
• Inima poate fi considerată o baterie, un generator
de curent electric inclus într -un volum conductor
(corp)
• Inima generează un câmp electric ce poate fi
evidenţiat la suprafaţa corpului, prin electrozi
 plasaţi pe tegument
FORMA ECG
• Unda P corespunde contractiei atriale
(depolarizare atriala), complexul QRS corespunde
contractiei (depolarizarii) ventriculare iar unda T
este aferenta repolarizarii ventriculare.
 ELECTROENCEFALOGRAMA
• reprezintă recoltarea, potențarea și înregistrarea
desfășurării în timp a activității electrice a
scoarței cerebrale prin intermediul unor electrozi
de suprafață, situați la nivelul scalpului
• fiind utila in confirmarea, excluderea sau
furnizarea de informatii care ajuta la gestionarea
epilepsiei, tumorilor de pe creier, traumatismelor
craniene, tulburarilor de somn si de memorie
 FONOCARDIOGRAMA
• R eprezintă înregistrarea grafică a fenomenelor acustice
care iau naştere în timpul activităţii cordului.
• Zgomotele cardiace sunt produse de:
 – mişcarea valvelor (în special închiderea valvelor),
 – vibraţia pereţilor inimi  ila trecerea sângelui,
 – vibraţia marilorvase la trecerea sângelui.
• Cele patru zgomote cardiace sunt:
 – Zgomotul1 şi 2 - perceptibile stetacustic,în condiţii
normale;
 – Zgomotul3 şi 4 - foarte slabe, în general imperceptibile
stetacustic, dar posibilde înregistrat pe fonocardiogramă
 ELECTROOCULOGRAFIA
• metodă de înregistrare electrică a mișcării oculare
cu ajutorul unor electrozi de contact
• Metoda: se dispun mai intai 4 electrozi pe piele,
de fiecare parte a ochilor . Intr-o camera in care
intensitatea luminoasa variaza, pacientul trebuie
apoi sa efectueze miscari de "du-te vino" ale
ochilor intre doua puncte de lumina rosie.
activitatile electrice captate sunt amplificate de un
calculator, care le inregistreaza si le traduce pe un
grafic
 VELOCIMETRIA DOPPLER
• utilizeaza ultrasunetele pentru a masura viteza circulatiei
sangvine
 – Examenul Doppler este prescris, in principal, in cardiologie
(afectiuni ale inimii, ale arterelor si ale venelor) si in neurologie
(afectiuni ale creierului).
 – Examenul Doppler cardiac permite studierea miscarilor
sangelui intre diferitele cavitati cardiace. El este solicitat atunci
cand se banuieste o comunicare anormala intre auricuie sau
ventricule, ori o anomalie de functionare a val velor cardiace
(ingustarea sau insuficienta valvulara)
 – Examenul Doppler transcranian permite studierea miscarilor
sangelui in arterele intracerebrale, urmarite prin oasele
craniului.
 – Examenul Doppler vascular permite studierea miscarilor
sangelui in arterele sau in venele organismului. El permite, de
asemenea, analiza unei arteriopatii a membrelor inferioare si
depistarea unei flebite