Sunteți pe pagina 1din 3

n acest studiu, este prezentat activitatea electric a inimii i sistemul conductiv al acesteia i sunt discutate n detaliu tehnicile medicale

de stimulare electric intern i extern, descriindu-se mecanismele corespunztoare pacing-ului i defibrilrii cardiace, aparatura utilizat i parametrii acesteia. Sunt amintite ncercrile experimentale, destul de puine la numr, n domeniul stimulrii inimii prin cureni indui de ctre un camp magnetic variabil n timp metod nc neutilizat clinic!. Sunt prezentate modelele tipice de bobine utilizate n stimularea magnetic. n final, este descris funcia de activare celular, care evideniaz mrimea electric activ n procesul de stimulare. "e este de fapt un stimulator cardiac# $n stimulator cardiac este un emitator de impulsuri ritmice de o energie foarte redusa care are ca scop initiere sau mentinerea ritmului cardiac. %olul de pacema&er natural al cordului n organismul uman este acela al unui generator de transmitere a unor impulsuri ritmice de tensiune, ce depind, ca form, de starea sa patologic. %itmul cardiac este dat de succesiunea acestor unde de tensiune produse prin depolarizarea natural a unei zone din atriul drept nodul sino-atrial S'! i transmise prin conducie electric n tot miocardul. Studierea acestui fenomen contribuie la evaluarea posibilitilor de influenare artificial a funciei cardiace, prin stimulare electric sau magnetic. Stimularea cardiac realizeaz asistarea permanent sau temporar a funciei cardiace, acion(nd n sensul corectrii unor pertubri n ritmul natural al cordului sau chiar al suplinirii generatorului natural de semnal de depolarizare. 'ceasta se realizeaz curent, n terapeutica medical) - fie prin producerea de impulsuri periodice de tensiune la putere mic!, aplicate direct miocardului prin implant cardiac, pentru compensarea ori nlocuirea funciei nodului S' de generator de tact sau pentru a suplini funcia de conducere a impulsului excitator la blocarea conduciei prin fasciculele *is funcia de pacing!+ - fie prin producerea de impulsuri izolate de tensiune la putere mare!, aplicate extracutanat, n cazul fibrilaiilor funcia de defibrilare!. n tehnica medical curent, at(t pacing-ul, c(t i defibrilarea sunt realizate numai prin mi,loace electrice, exist(nd doar c(teva ncercri experimentale de aplicare a stimulrii cardiace produse prin c(mp magnetic variabil n timp. -otiuni generale despre cordul uman. "omponentele anatomice ale inimii cu funcii electrofiziologice sunt) esutul muscular al atriilor i ventriculelor, esutul conductiv ramurile *is, reeaua .ur&in,e! i celulele pacema&er. 'ceste celule specializate ale nodului S' sunt excitate de sistemul nervos, comport(ndu-se ca o surs de poteniale de aciune regulate, care imprim ritmul cardiac. /xcitaia trece de la o celul la alta n toat zona atrial, cu o vitez de circa 0 m1s, n cca 23 ms, apoi cuprinde aproape simultan atriul drept. $nda de excitaie a,unge la nodul '4, pe care l parcurge mai lent. 'poi se transmite, prin esutul conductiv format de fasciculul *is, n ventricule, unde esutul conductiv *is-.ur&in,e rsp(ndete rapid cu viteza de cca 5 m1s! impulsul excitator n toat zona ventricular intern i apoi, prin contiguitate, cu viteza de cca 3,6 m1s, n tot muchiul ventricular. Se spune c excitaia se transmite global n inim de la baz la apex i n miocard de la endocard membrana interioar! la epicard membrana exterioar!. /xista modele numerice ale cordului, bazate pe reprezentarea structurii i comportrii electrice a miocardului.

.acing-ul cardiac. Scopul pacing-ului cardiac este de a menine ritmul cardiac la un nivel suficient, chiar dac activitatea nodului sinusal nu este transmis muchiului ventricular datorit unor blocri ale sistemului conductiv. Stimulatorul de tip pacema&er are, n cea mai mare parte a utilizrilor sale, rolul de stimulator permanent i funcioneaz intracorporal, implantat. /xist i tipul extracutanat, cu utilizare temporar, n timpul unui tratament medical sau a unei operaii. Electrocardiograma intracavitara Tehnica. 7nregistrarea electrocardiogramei intracavitare se face prin tehnica cateteris-mului cardiac, folosind sonde cu unul sau mai multi electrozi, conectate la un aparat de amplificare si inscriere grafica a variatilor de potential. 8eneza undelor electrocardiogramei intracavitare se bazeaza pe aceleasi principii ca si la electrocardiograma de suprafata. Importanta. 7nregistrarea electrocardiogramei intracavitare a,uta la diagnosticul tulbu-rarilor de ritm. .rin intermediul sondei intracavitare se poate practica si stimularea cardiaca in scop diagnostic sau terapeutic. Concluzii:

/fortul fizic efectuat sistematic contribuie la pastrarea calitatilor pozitive cardio-vasculare. "u cat activitatea fizica se incepe la varste mai tinere si se executa de o maniera mai sustinuta si sistematica, cu atat performantele biologice ale inimii si sistemului vascular sunt de durata mai mare, contribuind astfel la profilaxia imbatranirii 9 :;mul are varsta arterelor sale <. /lectrocardiograma ofera relatii pretioase in cadrul evaluarii starii de sanatate si a starii de antrenament, respectiv gradul de adaptare cardiaca la un anumit efort, si de asemenea poate pune in evidenta aparitia starilor de suprasolicitare cardiaca din timpul oboselii cronice patologice, reprezentand astfel un mi,loc eficient de diri,are a antrenamentului sportiv. 7n multitudinea metodelor de investigare care au fost propuse se dovedesc a fi mai utile, si deci si valabile, acele metode care se caracterizeaza prin accesibilitate, in sensul aparaturii si a complexitatii tehnicii de lucru, prin reproductibilitate si comparabilitate cu un model biologic sau cu date specifice de teren. .robele functionale cardio-vasculare prezinta interes atat in evaluarea cardiaca propriu-zisa, cat si in diri,area antrenamentului sportiv si reprezinta teste simple care folosesc eforturi standard in laborator! dozate sau nedozate si care urmaresc evolutia parametrilor functionali frecventa cardiaca si tensiune arteriala in repaus, in efort si in perioada de revenire. "ateterismul cardiac st(ng i drept! /ste obligatoriu de efectuat la pacienii propui pentru transplantul cardiac. .resiunile de umplere ventricular st(ng, atrial st(ng i capilar pulmonar sunt de regul crescute. =recvent exist hipertensiune arterial pulmonar reactiv. .ermite aprecierea corect a *>. i a rezistenei n circulaia pulmonar. Sunt crescute

frecvent i presiunile telediastolic ventricular dreapt, atrial dreapt i presiunea venoas central, dar n ma,oritatea cazurilor presiunea telediatolic din 4S este cu cel puin ? mm*g mai mare dec(t cea din 4@. @ebitul cardiac i debitul sistolic sunt diminuate de obicei iar diferena arterio-venoas de ;5 crescut.