Hipertensiunea arterială (2021)
* 1. Valorile țintă ale trendului internațional
pentru tensiunea arterială sunt următoarele:
[1135]
A. valori <130/80 mmHg la toții pacienții,
dacă sunt tolerate
B. valori <140/80 mmHg la toții pacienții, dacă
sunt tolerate
C. valori <150/80 mmHg la toții pacienții, dacă
sunt tolerate
D. valori >130/80 mmHg la toții pacienții, dacă
sunt tolerate
E. valori >140/80 mmHg la toții pacienții, dacă
sunt tolerate
* 2. Dacă tensiunea arterială măsurată la
cabinetul medical este normală, tensiunea
arterială măsurată în afara cabinetului este
crescută, iar riscul cardiovascular este
intermediar, pacientul se încadrează în: [1136]
A. normotensiv
B. hipertensiune de halat alb
C. hipertensiune arterială
D. hipertensiune mascată
E. niciuna de mai sus
3. Dacă tensiunea arterială măsurată la cabinetul
medical este normală, tensiunea arterială
măsurată în afara cabinetului este normală, iar
riscul cardiovascular este intermediar, pacientul
se încadrează în: [1136]
A. normotensiv
B. hipertensiune de halat alb
1
C. hipertensiune arterială
D. hipertensiune mascată
E. niciuna de mai sus
* 4. Dacă tensiunea arterială măsurată la
cabinetul medical este normală, tensiunea
arterială măsurată în afara cabinetului este
normală, iar riscul cardiovascular este
intermediar, pacientul se încadrează în: [1136]
A. normotensiv
B. hipertensiune de halat alb
C. hipertensiune arterială
D. hipertensiune mascată
E. niciuna de mai sus
* 5. Dacă tensiunea arterială măsurată la
cabinetul medical este crescută, tensiune
arterială măsurată în afara cabinetului este
crescută, iar riscul cardiovascular este cel mai
crescut, pacientul se încadrează în: [1136]
A. normotensiv
B. hipertensiune de halat alb
C. hipertensiune arterială
D. hipertensiune mascată
E. niciuna de mai sus
5. Dacă tensiune arterială măsurată la cabinetul
medical este normală, tensiunea arterială
măsurată în afara cabinetului este normală, iar
riscul cardiovascular este cel mai mic, pacientul
se încadrează în: [1136]
A. normotensiv
B. hipertensiune de halat alb
C. hipertensiune arterială
D. hipertensiune mascată
E. niciuna de mai sus
*6 . Dacă tensiunea arterială măsurată la
cabinetul medical este crescută, tensiune
arterială măsurată în afara cabinetului este
crescută, iar riscul cardiovascular este cel mai
crescut, pacientul se încadrează în: [1136]
A. normotensiv
B. hipertensiune de halat alb
C. hipertensiune arterială
D. hipertensiune mascată
E. niciuna de mai sus
* 7. Dacă în cabinet tensiunea arterială sistolică
este 160-179 mmHg și tensiune arterială
diastolică este 100-109 mmHg, iar în
ambulator/domiciliu tensiunea arterială sistolică
este 150-169 mmHg și tensiune arterială
diastolică este 95-104 mmHg, pacientul se
încadrează în categoria: [1140]
A. tensiune arterială normală
B. tensiune arterială normal înaltă
C. hipertensiune arterială grad 1
D. hipertensiune arterială grad 2
E. hipertensiune arterială severă
2
* 8. Dacă în cabinet tensiunea arterială sistolică
este <130 mmHg și tensiunea arterială diastolică
este <80 mmHg, iar în ambulator/domiciliu
tensiunea arterială nu se poate măsura, pacientul
se încadrează în categoria: [1140]
A. tensiune arterială normală
B. tensiune arterială normal înaltă
C. hipertensiune arterială grad 1
D. hipertensiune arterială grad 2
E. hipertensiune arterială severă
* 9. Dacă în cabinet tensiunea arterială sistolică
este 130-139 mmHg și tensiunea arterială
diastolică este 80-89 mmHg, iar
în ambulator/domiciliu tensiunea arterială nu se
aplică, pacientul se încadrează în categoria:
[1140]
A. tensiune arterială normală
B. tensiune arterială normal înaltă
C. hipertensiune arterială grad 1
D. hipertensiune arterială grad 2
E. hipertensiune arterială severă
* 10. Dacă în cabinet tensiunea arterială sistolică
este >180 mmHg și tensiunea arterială diastolică
este >110 mmHg, iar în ambulator/domiciliu
tensiunea arterială sistolică este >170 mmHg și
tensiunea arterială diastolică este >105 mmHg,
pacientul se încadrează în categoria: [1140]
A. tensiune arterială normală
B. hipertensiune arterială grad 1
C. hipertensiune arterială grad 2
D. hipertensiune arterială severă
E. hipertensiune arterială sistolică izolată
* 11. Dacă în cabinet tensiunea arterială sistolică
este >140 mmHg și tensiunea arterială diastolică
este <90 mmHg, iar în ambulator/domiciliu
tensiunea arterială sistolică este >135 mmHg și
tensiunea arterială diastolică este <85 mmHg,
pacientul se încadrează în categoria: [1140]
A. tensiune arterială normală
B. hipertensiune arterială normal înaltă
C. hipertensiune arterială grad 2
D. hipertensiune arterială sistolică izolată
E. niciuna din variantele de mai sus
* 12. Dacă în cabinet tensiunea arterială sistolică
este 140-159 mmHg și tensiunea arterială
diastolică este 90-99 mmHg, iar în
ambulator/domiciliu tensiunea arterială sistolică
este 135-149 mmHg și tensiunea arterială
diastolică este 85-94 mmHg, pacientul se
încadrează în categoria: [1140]
A. tensiune arterială normală
B. tensiune arterială normal înaltă
C. hipertensiune arterială grad 1
D. hipertensiune arterială grad 2
E. hipertensiune arterială severă
* 13. Care dintre următoarele sunt efecte
adverse ale blocanților receptorilor angiotensinei
II (ARA)? [1143]
A. bradicardie
B. hiperpotasemie
C. bronhospasm
D. depresie
E. ginecomastie
3
* 14. Hipertensiunea arterială este o boală
asociată: [1133]
A. creșterii în greutate
B. îmbătrânirii
C. nașterii
D. consumului de alcool
E. efortului fizic
* 15. Metoda auscultatorie este preferată la
pacientul hipertensiv, dacă acesta asociază:
[1135]
A. tahicardie ventriculară
B. fibrilație ventriculară
C. ritm sinusal
D. fibrilație atrială
E. extrasistole ventriculare
* 16. Este definită ca tensiune arterială
necontrolată, în ciuda administrării a 3
antihipertensive din clase diferite: [1137]
A. hipertensiunea arterială primară
B. hipertensiunea arterială esențială
C. hipertensiunea arterială rezistentă
D. hipertensiunea arterială secundară
E. hipertensiunea arterială sistolică izolară
17. Următoarele aspecte legate de dietă sunt
asociate cu creșterea tensiunii arteriale, cu
excepția: [1137]
A. aport excesiv de alcool
B. aport crescut de sare
C. aport ridicat de grăsimi nesaturate
D. aport redus de legume și fructe
E. aport ridicat de carbohidrați simpli
* 18. Printre substanțele frecvent implicate în
creșterea tensiunii arteriale se numără, mai
puțin: [1138]
A. corticosteroizii
B. antiinflamatoarele nesteroidiene
C. doxazosin
D. pilulele anticoncepționale orale
E. alcoolul
* 19. Printre cele mai frecvente cauze ale
hipertensiunii arteriale secundare sunt, cu
excepția: [1138]
A. hiperaldosteronismul primar
B. creșterea retenției de sare/apă
C. apneea obstructivă de somn
D. obezitatea
E. pre-eclampsia
* 20. În mare parte, tratamentul hipertensiunii
arteriale a fost rezervat celor cu: [1138]
A. hipertensiune arterială grad 1
B. hipertensiune arterială grad 2
C. hipertensiune arterială esențială
D. hipertensiune arterială rezistentă
E. hipertensiune arterială secundară
* 21. Alegeți răspunsurile adevărate: [1133]
A. treime din populația adultă la nivel mondial
este afectată de hipertensiune arterială
B. tratamentul hipertensiunii arteriale nu
presupune modificarea stilului de viață
C. tratamentul hipertensiunii arteriale
presupune utilizarea multiplelor clase de
medicamente antihipertensive
4
D. majoritatea cazurilor de hipertensiune
arterială sunt tratate la domiciliu
E. pacienții care, în pofida tratamentului cu
minim 3 clase de antihipertensive, prezintă
valori tensionale necontrolate, ar trebui
dirijați către un specialist
22. Abilitățile necesare în tratamentul
hipertensiunii arteriale includ: [1133]
A. screening pentru cauzele primare de
hipertensiune arterială
B. diagnostic corect și integrarea în contextul
riscului cardiovascular
C. screening pentru cauzele secundare de
hipertensiune arterială
D. familiarizarea cu principalele clase de
medicamente utilizate
E. obiectivarea unor leziuni la nivelul
organelor țintă
23. Alegeți răspunsurile corecte: [1133]
A. acumularea de experiență în tratamentul
hipertensiunii arteriale se realizează în
stagiile de pregătire din ambulator
B. majoritatea cazurilor de hipertensiune
arterială sunt tratate în ambulator
C. screeningul pentru cauze secundare
reprezintă o abilitate necesară în tratamentul
hipertensiunii arteriale
D. după finalizarea unei pregătiri în domeniul
farmacologiei clinice, un medic se poate
subspecializa în tratamentul hipertensiunii
arteriale
 E. hipertensiunea arterialp afectează jumătate
din populația adultă la nivel mondial
24. Hipertensiunea arterială: [1133]
A. este o patologie ce ar trebui abordată ca
parte a unei strategii extinse
B. trebuie excluse cauzele secundare de
apariție
C. se evaluează leziunile la nivelul organelor
țintă
D. dacă pacienții prezintă valori tensionale
controlate, ar trebui dirijați către un
specialist
E. nu reprezintă un factor important de risc
cardiovascular
25. Tensiunea arterială este un factor de risc
important pentru: [1133]
A. fibrilația atrială
B. boala renală cronică terminală
C. accidentul vascular cerebral
D. infarctul miocardic acut
E. litiaza urinară
26. Hipertensiunea arterială: [1133]
A. reprezintă al doilea factor de risc pentru
mortalitate la nivel mondial
B. depășește fumatul ca factor de risc pentru
mortalitate
C. terapiile moderne trebuie omologate pentru
protecție cardiovasculară doar pe baza
obiectivării unei reduceri susținute a
tensiunii arteriale
D. este cea mai comună patologie acută
5
E. afectează un sfert din populația adultă
* 27. Alegeți afirmația incorectă referitoare la
hipertensiunea arterială: [1133]
A. hipertensiunea arterială este un factor de risc
important pentru fibrilația atrială, infarctul
miocardic acut, boala renală cronică
terminală și accidentul vascular cerebral
B. este cea mai comună patologie cronică
C. afectează o treime din populația adultă
D. tendința de inițiere a tratamentului nu ține de
valorile tensiunii arteriale și riscul
cardiovascular
E. majoritatea pacienților sunt tratați in
ambulator
28. În cazul hipertensiunii arteriale, putem
afirma că: [1133]
A. este o boală asociată îmbătrânirii
B. serviciile medicale de specialitate sunt
rezervate cauzelor secundare sau pacienților
cu diverse fenotipuri problematice sau
intoleranțe medicamentoase
C. reducerea tensiunii arteriale la pacienții
hipertensivi are o rată de succes de peste
50% în majoritatea populațiilor
D. este destul de întâlnită în cazul copiilor și
adolescenților
E. tensiunea arterială tinde să crească la
persoanele de vârstă mijlocie din cauza
rigidizării legate de vârstă
29. Afirmațiile corecte referitoare la
hipertensiunea arterială sunt următoarele, cu
excepția: [1133]
A. hormonii sexuali masculini protejează
împotriva creșterii tensiunii arteriale
B. hormonii sexuali feminini protejează
împotriva creșterii tensiunii arteriale
C. din cauza rigidizării legate de vârstă a
arterelor mici, tensiunea arterială crește la
persoanele cu vârsta înaintată
D. hipertensiunea arterială se referă la creșterea
persistentă a tensiunii arteriale în circulația
arterială sistemică
E. este rară la copii și adolescenți
30. Despre hipertensiunea arterială, putem
afirma că: [1134]
A. înainte de menopauză, valorile tensiunii
arteriale la femei sunt mai mici decât la
bărbați
B. după menopauză, valorile tensiunii arteriale
la femei sunt mai mari decât la bărbați
C. hipertensiunea arterială este mai frecventă la
rasa neagră, afro-caraibienii
D. hipertensiunea arterială este asociată cu
urbanizarea și imigrația
E. tensiunea arterială tinde să crească la
persoanele de vârstă mijlocie și înaintată
31. Anamneza în cazul hipertensiunii arteriale ar
trebui să obiectiveze: [1134]
A. simptome de hipertensiune arterială sau
cauze secundare
B. excesul de alcool
6
C. consumul de droguri recreaționale
D. istoricul familial
E. încurajarea consumului de alcool
32. Despre hipertensiunea arterială, se poate
spune că: [1134]
A. este în mare parte simptomatică
B. se asociază cu cefalee și epistaxis
C. în cazul intoleranței ortostatice, este probabil
ca tratamentul să fie o cauză
D. cele 5 elemente cheie în evaluarea
pacienților cu hipertensiune arterială pot fi
determinate prin anamneză, examen clinic și
paraclinic
E. anamneza pacientului cu hipertensiune
arterială trebuie să obiectiveze complianța la
tratamentul antihipertensiv
33. Examenul clinic și investigațiile paraclinice în
cazul pacientului cu hipertensiune arterială
trebuie să cuprindă: [1134]
A. valorile tensiunii arteriale doar la cabinetul
de medicină de familie
B. valorile tensiunii arteriale la domiciliu
C. leziunile asimptomatice ale organelor țintă
D. excluderea cauzelor secundare
E. estimarea riscului cardiovascular total
34. Despre tensiunea arterială, se poate afirma
că: [1134]
A. este reprezentată ca tensiune
sistolică/tensiune diastolică exprimată în
mmHg
B. prezintă variabilitate în intervale de ordinul
secundelor (veghe somn, tipuri hormonale
circadiene), minutelor (legată de fazele
respiratorii, de activitatea simpatică), orelor
(efort fizic) și pe termen lung (sezonier)
C. prezintă variabilitate în intervale de ordinul
secundelor (legată de fazele respiratorii, de
activitatea simpatică), minutelor (efort fizic),
orelor (veghe somn, tipuri hormonale
circadiene) și pe termen lung (sezonier)
• singură determinare a tensiunii
arteriale reprezintă cu fidelitate
tensiunea arterială reală
D. determinările tensiunii arteriale sunt
efectuate în mod clasic la nivelul brațului
non-dominant
35. Afirmațiile incorecte referitoare la
hipertensiunea arterială sunt: [1134]
A. examnul clinic și investigațiile paraclinice
trebuie să includă leziunile asimptomatice
ale organelor țintă
B. inițial, tensiunea arterială se verifică la nivel
brațului dominant
C. tensiunea arterială poate fi verificată la
nivelul ambelor brațe
D. dacă există o diferență mai mare de 10
mmHg între brațe, măsurătorile ulterioare
7
vor fi efectuate la brațul cu tensiunea
arterială mai mare
E. consumul de droguri recreaționale nu
influențează istoricul de hipertensiune
arterială
36. Despre măsurarea tensiunii arteriale, putem
afirma că: [1135]
A. în cazul determinărilor statice, tensiunea
arterială trebuie măsurată în poziție șezândă
după 5 minute de repaus continuu, cu
picioarele încrucișate
B. în cazul determinărilor statice, tensiunea
arterială trebuie măsurată în poziție șezândă
după 5 minute de repaus continuu, fără a
avea picioarele încrucișate
C. camera manșetei aparatului de măsurat
tensiunea arterială ar trebui să acopere cel
puțin 80% din circumferința brațului
D. camera manșetei trebuie plasată la același
nivel cu inima
E. brațul pacientului nu trebuie sprijinit
37. Alegeți afirmațiile adevărate referitoare la
măsurarea tensiunii arteriale: [1135]
A. metoda manșetei și stetoscopului este
preferată în cazul fibrilației atriale
B. metoda utilizării mediei a două măsurători
consecutive sau cea mai mică dintre valori
este cea mai validată pentru determinarea
tensiunii arteriale de cabinet
C. una dintre problemele măsurării tensiunii
arteriale la cabinetul medical este efectul de
 ”halat alb”, unde tensiunea arterială este mai
mare decât cea măsurată la domiciliu
D. una dintre problemele măsurării tensiunii
arteriale la cabinetul medical este efectul de
”halat alb”, unde tensiunea arterială este mai
mică decât cea măsurată la domiciliu
E. măsurarea tensiunii arteriale la cabinet este
indicată de ghiduri ca fiind unica metodă
diagnostică
38. Valorile țintă ale tensiunii arteriale pentru
Regatul Unit sunt următoarele: [1135]
A. dacă <80 de ani, trebuie să fie <150/90
mmHg
B. dacă <80 de ani, trebuie să fie <140/90
mmHg
C. dacă >80 de ani, trebuie să fie <140/90
mmHg
D. dacă >80 de ani, trebuie să fie <150/90
mmHg
E. dacă >80 de ani, trebuie să fie >140/90
mmHg
F. 39. Investigațiile din cadrul examenului
paraclinic al pacientului hipertensiv includ:
[1135]
G. bandeleta urinară și RAC
H. Hba1c
I. lipidograma
J. electrocardiograma
K. dozarea anticorpilor
40. Despre valorile prag ale tensiunii arteriale, se
poate spune că: [1135]
8
A. la pacienții sub 80 de ani >140 sau >90
(ambulatoriu sau domiciliu)
B. la pacienții sub 80 de ani >140 sau >90
(cabinet)
C. la pacienții peste 80 de ani >160 sau >90
(cabinet)
D. la pacienții peste 80 de ani >150 sau >85
(ambulatoriu sau domiciliu)
E. la pacienții sub 80 de an i>135 sau >85
(ambulatoriu sau domiciliu)
41. Următoarele reprezintă recomandări privind
măsurarea tensiunii arteriale la domiciliu:
[1136]
A. să fie măsurată de cel puțin 2 ori consecutiv
(dimineața după administrarea tratamentului
și seara) pentru 4-7 zile
B. să fie măsurată de cel putin 2 ori consecutiv,
dimineața înainte de administrarea
tratamentului și încă o dată seara, pentru 4-7
zile
C. prima determinare este singura luată în
considerare
D. tensiunea arterială la domiciliu se calculează
ca o medie a celorlalte măsurători, fără
prima măsurare
E. valoarea tensiunii arteriale la domiciliu tinde
să fie cu aproximativ 5/5 mmHg mai mică
față de valorile măsurate la cabinetul
medical
42. Despre metoda corectă de măsurare a
tensiunii arteriale, se poate spune, cu excepția:
[1136]
A. picioarele nu trebuie să fie încrucișate
B. pacientul trebuie să aibă suport lombar
C. repaus complet timp de 10 min
D. se efectuează o singură măsurătoare la
fiecare evaluare
E. se efectuează cel puțin 2 măsurători la
fiecare evaluare
43. Despre metoda corectă de măsurare a
tensiunii arteriale, se poate spune: [1136]
A. palpați pulsul pentru a verifica dacă pacienul
este în ritm sinusal, iar în caz de fibrilație
atrială utilizați metoda auscultatorie
B. manșeta trebuie să fie la același nivel cu
cordul
C. mână dominantă este folosită atunci când
există o diferență >20 mmHg
D. manșeta trebuie să ocupe >50% din
circumferința brațului
E. mână trebuie poziționată pe un suport
44. Despre determinarea tensiunii arteriale în
ambulator, se poate spune că: [1136]
A. măsoară intermitent tensiunea arterială pe o
perioadă de 24 de ore
B. în timpul perioadelor de activitate, măsoară
tensiunea arterială la fiecare 30-60 de
minute
C. în timpul somnului, măsoară tensiunea
arterială la fiecare 30-60 de minute
9
D. media pe 24 de ore a acestor măsurători este
un factor predictiv mai bun pentru
evenimentele cardiovasculare decât la
cabinetul medical sau domiciliu
E. tensiunea arterială măsurată în ambulator
este cu 5-10/5 mmHg mai mare decât
tensiunea arterială de cabinet la același
pacient
45. Următoarele reprezintă tipuri de
hipertensiune arterială: [1136]
A. hipertensiunea diastolică izolată
B. hipertensiunea de halat alb
C. hipertensiunea ortostatică
D. tensiunea arterială oscilantă
E. hipertensiunea sistolică izolată
46. Despre hipertensiunea sistolică izolată, se
poate spune că: [1137]
A. la pacienții cu vârsta peste 50 de ani,
tensiunea arterială sistolică crește, în timp ce
tensiunea arterială diastolică se reduce
corespunzător din cauza rigidizării arteriale
B. tratamentul medicamentos al hipertensiunii
arteriale sistolice izolate diferă de cel pentru
hipertensiunea arterială mixtă
C. insuficiența aortică poate provoca un fenotip
sistolic izolat
D. tratamentul trebuie să acorde o atenție
sporită pentru a nu reduce tensiunea arterială
diastolică sub 60 mmHg
E. tratamentul medicamentos în hipertensiunea
sistolică izolată este același ca cel pentru
hipertensiunea arterială mixtă (în care atât
 TA sistolică cât și cea diastolică sunt
crescute)
47. Despre hipotensiunea ortostatică, se poate
spune că, cu excepția: [1137]
A. se referă la o scădere susținută a tensiunii
arteriale, de peste 10 mmHg pentru
tensiunea arterială sistolică și de peste 20
mmHg pentru tensiunea arterială diastolică
B. este mai frecventă la cei cu neuropatii
autonome
C. este întotdeauna simptomatică
D. poate provoca amețeli și căderi
E. pentru ghidarea tratamentului, cele mai
multe ghiduri recomandă utilizarea tensiunii
arteriale măsurată în ortostatism
48. Despre tensiunea arterială oscilantă, se poate
spune că: [1137]
A. este un tip de hipertensiune arterială
B. tratamentul este complex și se realizează în
clinici de specialitate
a. evaluare corectă se realizează pe o
perioadă scurtă de timp
C. se datorează tulburărilor sistemului nervos
autonom sau ale celui endocrin
D. este mai frecventă la vârste înaintate şi în
afecţiuni asociate cu neuropatii autonome
49. Despre etiologia hipertensiunii arteriale, sunt
adevărate următoarele: [1137]
A. la 90% dintre pacienți nu se găsește nicio
cauză a tensiunii arteriale crescute
10
B. fiecare genă contribuie individual la
creșterea tensiunii arteriale, însă în proporții
reduse, dar combinate, pot determina 60%
din nivelul tensiunii arteriale al oricărei
persoane
C. printre aspectele legate de stilul de viață se
numără dieta, sedentarismul, aspectele
sociale, medicamentele și drogurile
D. principalele mecanisme care afectează
tensiunea arterială sunt volumul, tonusul
vascular și debitul cardiac
E. hipertensiunea arterială rezistentă este
definită ca tensiunea arterială necontrolată,
în pofida administrării a 2 antihipertensive
din clase diferite
50. Printre cauzele tensiunii arteriale crescute se
numără: [1137]
A. aport scăzut de grăsimi saturate, legume și
fructe
B. aport crescut de sare
C. aport crescut de carbohidrați simpli
D. aport excesiv de alcool
E. lipsa exercițiilor cardio și a celor de forță
51. Substanțele frecvent implicate în creșterea
tensiunii arteriale includ: [1138]
A. antiinflamatoarele non-steroidiene
B. drogurile recreaționale
C. venlafaxina
D. inhibitorii de calcineurină
E. beta-blocantele
52. Despre hipertensiunea arterială secundară,
sunt adevărate următoarele: [1138]
A. poate avea o cauză identificabilă unică, a
cărei eliminare sau corectare va duce la
normalizarea tensiunii arteriale
B. cauzele se clasifică, în general, în renale,
vasculare, endocrine și neuro-vegetative
C. cele mai frecvente cauze sunt
hiperaldosteronismul primar, apneea
obstructivă de somn și obezitatea
D. sarcina poate fi asociată cu scăderea
tensiunii arteriale, în primul trimestru
E. hipertensiunea arterială asociată sarcinii se
ameliorează imediat după naștere
53. Despre modificările apărute în sarcină și
hipertensiunea arterială asociată sarcinii, se
poate spune că: [1138]
A. este cea mai frecventă cauză a hipertensiunii
arteriale
B. cauzează o exacerbare a sistemului nervos
simpatic
C. multe dintre medicamentele antihipertensive
de primă linie nu sunt recomandate pentru o
femeie fertilă ce încearcă să rămână
însărcinată
D. în special în al doilea trimestru, are loc o
vasodilatație compensatorie cu scăderea
tensiunii arteriale, ca urmare a creșterii
volumului circulant
E. la unele femei însărcinate poate apărea pre-
eclampsie indusă de sarcină
11
54. Despre hipertensiunea arterială, se poate
spune că: [1138]
A. la persoanele mai în vârstă (peste 80 de ani),
cele mai multe ghiduri recomandă tratarea
doar a hipertensiunii arteriale moderate
(gradul 2)
B. în hipertensiunea arterială de gradul 1 se
insistă pe modificarea stilului de viață
C. începând cu anul 1990, tratamentul a fost
rezervat în mare parte celor cu hipertensiune
arterială de gradul 2
D. valoarea prag pentru diagnosticul
hipertensiunii arteriale este general valabilă
ca o tensiune arterială la cabinet mai mare
de 140 mmHg (sistolică) sau mai mare de 90
mmHg (diastolică)
E. în caz de hipertensiune arterială grad 1 nu se
recomandă tratament, chiar dacă pacientul
prezintă evidențe de injurie hipertensivă a
organului țintă
55. Despre valorile de referință și ținte în
hipertensiunea arterială, sunt adevărate
următoarele, cu excepția: [1138]
A. pentru pacienții cu hipertensiune arterială
grad 1 și risc cardiovascular total ridicat se
recomandă tratament imediat
B. se recomandă terapia medicamentoasă dacă
tensiunea arterială nu se normalizează după
1 lună cu cele mai bine tolerate modificări
ale stilului de viață
C. pacienții diabetici sau cu boli renale cronice
proteinurice, au o valoare țintă de <130/80
mmHg
 D. există o tendință de a reduce tensiunea
arterială de cabinet sub 130/80 mmHg la
pacienții vârstnici cu status biologic adecvat,
dacă sunt tolerate
E. pragurile de diagnostic se bazează pe valori
considerate a fi cu 5-10/5 mmHg mai mari
decât cele determinate la cabinet
56. Despre leziunile organelor țintă în
hipertensiunea arterială, se poate spune că:
[1140]
A. reducerea tensiunii arteriale este direct
proporțională cu scăderea riscului de apariție
a infarctului miocardic acut, insuficienței
cardiace, bolii cronice de rinichi,
accidentului vascular cerebral
B. pentru evaluarea modificărilor vasculare
hipertensive se recomandă fundoscopia post
dilatare-pupilară
C. clasificarea retinopatiilor cuprinde 5
fenotipuri distincte
D. retinopatia moderată încadrează hemoragie,
microanevrisme, pete cu aspect de vată,
exsudate dure sau o combinație a acestor
semne
E. retinopatia moderată încadrează edem
papilar
57. Despre leziunile organelor țintă în
hipertensiunea arterială, se poate spune că:
[1140]
A. boala renală este atât o cauză, cât și o
consecință a hipertensiunii arteriale
12
B. afectarea renală se detectează cel mai ușor
cu ajutorul bandeletelor de testare a urinei
C. multe dintre medicamentele antihipertensive
sunt potențial nefrotoxice
D. scăderea microalbuminuriei sau scăderea
raportului albumină:creatinină evidențiază
stadii precoce ale afectării renale
hipertensive
E. în caz de hipertensiune arterială, este
obligatorie urmărirea regulată a funcției
renale
58. Despre leziunile organelor țintă în
hipertensiunea arterială, se poate spune că:
[1140]
A. apare hipertrofie de ventricul stâng
compensator pentru reducerea stresului
parietal
B. hipertrofia de ventricul stâng este
întotdeauna simptomatică
C. hipertrofia de ventricul stâng este mai bine
evidențiată prin ecocardiografia
transtoracică și RMN cardiac decât prin
electrocardiogramă
D. pe electrocardiogramă, hipertrofia de
ventricul stâng apare ca o creștere a
amplitudinii complexului QRS și anomalii
ale undei T
E. apare hipertrofie de ventricul drept
compensator pentru reducerea stresului
parietal
59. Care sunt cauzele legate de stilul de viață în 63. Care dintre următoarele reprezintă semne și
cazul pacientului hipertensiv? [1139] simptome ale hipercortizolismului în cazul
A. acromegalia pacientului hipertensiv? [1139]
B. dieta A. palpitații
C. obezitatea B. paloare
D. sarcina C. creștere în greutate
E. absența activității fizice D. hirsutism
E. fatigabilitate
60. Care dintre următoarele reprezintă cauze de
hipertensiune ale sistemului endocrin? [1139] 64. Care dintre următoarele reprezintă semne și
A. stenoza de arteră renală simptome ale feocromocitomului în cazul
B. hipercortizolismul pacientului hipertensiv? [1139]
C. acromegalia A. fatigabilitate
D. hipertiroidismul B. afectare vizuală
E. hipoaldosteronismul primar C. palpitații
D. anxietate
61. Care dintre următoarele examene clinice E. pusee hipertensive
indică coarctația de aortă în cazul pacientului
hipertensiv? [1139] 65. Care dintre următoarele reprezintă semne și
A. suflu abdominal simptome ale hipotiroidismului în cazul
B. rash vasculitic pacientului hipertensiv? [1139]
C. suflu cardiac A. fatigabilitate
D. diferență de puls sau tensiune arterială între B. creștere în greutate
membrele superioare și inferioare C. exoftalmie
E. mâini și picioare mărite D. reducerea reflexelor de relaxare
E. somnolență diurnă
62. Care dintre următoarele reprezintă semne și 66. Care dintre următoarele reprezintă semne și
simptome ale apneei obstructive în somn în cazul simptome ale hipertiroidismului în cazul
pacientului hipertensiv? [1139] pacientului hipertensiv? [1139]
A. transpirații nocturne A. iritabilitate
B. intoleranță posturală B. acropachie
C. cefalee matinală C. reducerea reflexelor de relaxare
D. mărirea circumferinței cefei D. intoleranță posturală
E. sforăit E. exoftalmie
13
67. Care dintre următoarele reprezintă semne și A. tensiunea arterială în 24 de ore:
simptome în sarcină în cazul unei paciente hipertensiune nocturnă
hipertensive? [1139] B. IGF-1 seric
A. tulburări vizuale C. pulx-oximetrie nocturnă
B. amenoree primară D. TSH seric
C. edeme E. polisomnografie
D. cefalee
E. scădere în greutate 71. Care dintre următoarele reprezintă metode
* 68. Care dintre următoarele reprezintă de tratament pentru hipercortizolism în cazul
investigații paraclinice necesare monitorizării pacientului hipertensiv? [1139]
stilului de viață în cazul pacientului hipertensiv? A. excizia glandei pituitare
[1139] B. angioplastie cu balon
A. reducerea consumului de alcool >14 C. stentare
unități/săpt D. suprarenalectomie laparoscopică
B. monitorizarea aportului de sare E. scădere în greutate
C. angiografie prin RMN
D. excreția sodiului în 24 de ore 72. Care dintre următoarele reprezintă metode
E. TSH seric de tratament pentru implicarea tiroidei în cazul
pacientului hipertensiv? [1139]
69. Care dintre următoarele reprezintă A. suprarenalectomie laparoscopică
investigații paraclinice necesare monitorizării B. chirurgie bariatrică
bolii cronice de rinichi în cazul pacientului C. rezecția glandei pituitare
hipertensiv? [1139] D. substituția tiroxinei
A. computer tomografie de artere renale E. blocadă tiroidiană
B. cateterizarea bilaterală a venelor
suprarenale 73. Care dintre următoarele reprezintă metode
C. teste imunologice de tratament ce vizează stilul de viață în cazul
D. bandeleta urinară și RAC pacientului hipertensiv? [1139]
E. RFGe A. consilierea alimentară
B. reducerea consumului de alcool <20
70. Care dintre următoarele reprezintă unități/săpt
investigații paraclinice necesare monitorizării C. consilierea în vederea creșterii activității
apneei obstructive în somn în cazul pacientului fizice
hipertensiv? [1139] D. oprirea medicației
14
 E. chirurgie bariatrică efectuată doar în absenţa
diabetului de tip 2
74. Trialurile clinice randomizate, pe scară
largă, au arătat că o reducere de 10/5 mmHg a
tensiunii arteriale este asociată cu: [1140]
A. o reducere cu 15% a mortalității de toate
cauzele
B. o reducere cu 40% a accidentelor vasculare
cerebrale
C. reducere cu 35% a insuficienței cardiace
D. reducere cu 20% a infarctului miocardic
E. toate cele de mai sus
75. Despre modificarea stilului de viață în cazul
pacientului hipertensiv, se poate spune că:
[1140]
A. se recomandă tuturor pacienților
hipertensivi, indiferent de gradul sau durata
bolii
B. reducerile tensiunii arteriale sunt
complementare și similare ca amploare
comparativ cu monoterapia semi-standard
C. chirurgia bariatrică este indicată pacienților
hipertensivi cu indicele de masă corporală
mai mare de 30kg/m2
D. chirurgia bariatrică se efectuează în absența
diabetului tip 2
E. eficiența intervențiilor chirurgicale poate
duce la scăderea tensiunii arteriale datorită
modificărilor hormonale intestinale
postoperator
15
76. Despre tratamentul medicamentos al
hipertensiunii arteriale, se poate spune că: [1140-
1142]
A. 3 medicamente antihipertensive administrate
la jumătate de doză reduc tensiunea arterială
cu 20/11 mmHg
B. cele mai multe efecte adverse sunt
dependente de doză
C. se poate obține o eficacitate superioară prin
combinarea medicamentelor din diferite
clase
D. un singur medicament în doză standard
reduce tensiunea arterială cu aproximativ
9/5 mmHg în cazul hipertensiunii moderate
E. cei cu hipertensiune mai severă necesită o
combinație de mai multe medicamente
77. Despre tratamentul medicamentos al
hipertensiunii arteriale, se poate spune că:
[1142]
A. aderența la tratament este recunoscută ca o
barieră-cheie în atingerea controlului
tensiunii arteriale și pentru aceasta se
folosește scorul QRISCK2
B. combinarea diferitelor clase de medicamente
minimizează riscul de afecte adverse
C. 2/3 din pacienții sub tratament nu își
administrează, parțial sau total,
medicamentele antihipertensive
D. există un risc cardiovascular ridicat atunci
când controlul tensional se realizează doar
pe o perioadă mai mare de 1 an
E. ghidurile de specialitate sugerează inițierea
monoterapiei
78. Despre tratamentul medicamentos al
hipertensiunii arteriale, se poate spune că:
[1142]
A. aspirina nu mai este recomandată la niciun
grup de pacienți în scopul prevenției
primare
B. în studiu PATHWAY-2 există dovezi clare
conform cărora beta și alfa-blocantele sunt
preferate față de spironolactonă
C. ghidurile actuale sugerează inițierea terapiei
cu o combinație de medicamente
D. 2 sau mai multe medicamente
antihipertensive într-o singură pilulă
îmbunătățesc aderența la tratament
E. scala Morisky-8 este folosită pentru
aprecierea aderenței la tratament
79. Afirmațiile incorecte referitoare la
tratamentul medicamentos al hipertensiunii
arteriale sunt, cu excepția: [1142]
A. scăderea colesterolului cu doze mici de
statine puternice este recomandată tuturor
pacienților cu un risc cardiovascular mai
mare de 1% pe an
B. hipertensiunea arterială rezistentă (pacient
necontrolat terapeutic cu 2 sau 3
medicamente antihipertensive) trebuie dirijat
către evaluare de specialitate
C. spironolactona este cel mai bun medicament
de linia a patra, preferată în fața beta sau
alfa-blocantelor
D. aspirina este recomandată tuturor pacienților
în scopul prevenției primare
16
E. blocantele canalelor de calciu sunt
recomandate vârstnicilor și descendenților
negrilor africani
80. Afirmațiile corecte referitoare la tratamentul
medicamentos al hipertensiunii arteriale sunt:
[1142]
A. etnia și vârsta se utilizează ca surogate
pentru activitatea reninei plasmatice
B. pentru vârstnici se recomandă blocantele
canalelor de calciu, fiindcă prezintă un nivel
crescut al reninei
C. 1/3 din pacienții hipertensivi nu își
administrează medicația antihipertensivă
D. la populația albă mai tânără se recomandă
inițierea tratamentului cu inhibitori ai
enzimei de conversie a angiotensinei sau
blocanți ai receptorilor angiotensinei II
E. inhibitorii enzimei de conversie a
angiotensinei sunt mai bine tolerați
comparativ cu blocanții receptorilor
angiotensinei II
81. Ca terapie inițială în cazul pacientului
hipertensiv se pot folosi 1-2 dintre următoarele
clase de medicamente: [1142]
A. blocanți ai receptorilor angiotensinei II
B. inhibitori ai enzimei de conversie a
angiotensinei
C. blocante canale Ca
D. diuretice tiazid-like
E. aspirină
82. Despre impactul modificărilor stilului de
viață asupra tensiunii arteriale, se poate spune
că: [1142]
A. alcoolul <3 unități/zi reduce tensiunea
arterială cu 3 mmHg
B. exercițiile cardiovasculare regulate reduc
tensiunea arterială cu 5 mmHg
C. scăderea în greutate la cei cu IMC >25
kg/m2 reduce tensiunea arterială cu 1
mmHg/kg
D. reducerea aportului de sare <5 g/zi reduce
tensiunea arterială cu 5 mmHg
E. consumul crescut de fructe și legume,
consumul scăzut de grăsimi saturate reduce
tensiunea arterială cu 10 mmHg
83. Despre scorul Morisky de aderență la
tratament, sunt adevărate următoarele: [1142]
A. un scor de 7 sugerează o aderență bună la
tratament
B. un scor de 8 sugerează o aderență bună la
tratament
C. în cazul în care pacientul a uitat să își ia
medicația ieri, se acordă 1 punct
D. în cazul în care pacientul întrerupe sau
reduce doza medicamentelor, se acordă 1
punct
E. în cazul în care starea de sănătate a
pacientului este sub control și acesta decide
să nu își mai ia medicația, se acordă 0
puncte
17
84. Care dintre următoarele afirmații despre
inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei
sunt adevărate? [1143]
A. mecanism – vasodilataţie prin inhibiţia
reninei, simpaticoliză
B. mecanism – reducerea vasoconstricția
produsă de angiotensinei II
C. contraindicație absolută – angioedem
D. contraindicație absolută – astm
E. exemple: bisoprolol 2,5 – 10 mg, zilnic
85. Care dintre următoarele afirmații despre
blocanții receptorilor angiotensinei II sunt
adevărate? [1143]
A. efecte adverse – constipație, cefalee, edeme
B. monitorizare – RFGe, potasiu
C. exemple – losartan 25-100 mg, zilnic
D. contraindicație absolută – stenoză de arteră
renală bilaterală
E. mecanism – vasodilatație periferică
86. Următoarele afirmații despre blocantele de
canale de calciu non-dihidropiridinice (NON-
DHP BCC) sunt adevărate, cu excepția: [1143]
A. efecte adverse – constipație, cefalee, edeme
B. efecte adverse – constipație, bradicardie
C. contraindicație absolută – bloc atrio-
ventricular înalt, bradicardie
D. monitorizare – electroliți serici, HbA1c,
urați
E. exemple – spironolactonă 25-50 mg, zilnic
87. Următoarele afirmații despre blocantele de
canale de calciu dihidropiridinice (BCC DHP)
sunt adevărate: [1143]
A. mecanism – venodilatație
B. efecte adverse – bradicardie, tulburări de
somn, bronhospasm
C. indicație specială – nifedipină pentru
utilizarea în sarcină
D. exemple – amlodipină 5-10 mg, zilnic
E. mecanism – vasodilatație periferică
88. Următoarele afirmații despre diureticele
tiazid-like sunt adevărate: [1143]
A. indicație specială – insuficiența cardiacă
B. mecanism – vasodilatație, pierdere sare/apă
C. contraindicație absolută – guta
D. exemple – indapamidă 1,5-2,5 mg, zilnic
E. exemple – verapamil 120-480 mg, zilnic
89. Următoarele afirmații despre diureticele
economisitoare de potasiu sunt adevărate, cu
excepția: [1143]
A. efecte adverse – hiposodemie,
hipopotasemie, ginecomastie
B. contraindicație absolută – RFGe <30
mL/min, K>5,0 mmol/L
C. monitorizare – frecvența cardiacă
D. exemple – spironolactonă 25-50 mg, zilnic
E. exemple – metildopa 250-500 mg x 3/zi
90. Următoarele afirmații despre clasa de
antihipertensive cu acțiune la nivel central sunt
adevărate: [1143]
A. mecanism – vasoconstricție
18
B. mecanism – pierdere de sare/apă
C. mecanism – simpaticoliză
D. efecte adverse – hipotensiune posturală
E. efecte adverse – depresie
91. Următoarele afirmații despre beta-blocante
ca medicație antihipertensivă sunt adevărate:
[1143]
A. indicație specială – insuficiență cardiacă cu
fracție de ejecție normală, cardiopatie
ischemică
B. exemple – bisoprolol 2,5-10 mg, zilnic
C. mecanism – simpaticoliză
D. contraindicație absolută – astm, bradicardie
E. efecte adverse – tulburări de somn
92. Următoarele afirmații despre alfa-blocante
ca medicație antihipertensivă sunt adevărate:
[1143]
A. efecte adverse – incontinență urinară, edem
B. indicație specială – cardiopatie ischemică
C. contraindicație absolută – bradicardie
D. efecte adverse – bronhospasm
E. indicație specială – suspiciune de
feocromocitom
93. În cazul pacientului hipertensiv, sunt
adevărate următoarele: [1143]
A. controlul slab al hipertensiunii arteriale
apare mai mult din cauza ineficienței
propriu-zise a medicamentelor
B. controlul slab al hipertensiunii arteriale
apare mai mult din cauza problemelor de
aderență la tratament
 C. în ceea ce privește sistemele de reglare,
denervarea simpatică renală este cea mai
avansată procedură
D. procedura de cateterizare endovasculară
accesează nervii parasimpatici renali din
proximitatea arterei renale
E. cateterele folosite pentru denervarea
simpatică renală eliberează diferite forme de
energie sau neurotoxine
94. În cazul pacientului hipertensiv, sunt
adevărate următoarele: [1143]
A. semnalizarea parasimpatică neuronală are
efecte mediate prin fibrele baroreceptoare
renale și aortice/carotidiene aferente
B. procedura de denervare simpatică renală
reduce activarea simpatică totală și implicit
tensiunea arterială
C. amploarea efectelor determinate de
procedura de denervare simpatică renală este
superioară față de cea a monoterapiei
antihipertensive
D. hipertensiunea arterială necontrolată
reprezintă un motiv pentru anularea
procedurilor chirurgicale elective
E. siguranța pe termen lung a procedurii de
denervare simpatică renală are un prognostic
clar și sigur
95. Despre abordarea hipertensiunii arteriale în
spital, sunt adevărate următoarele: [1144]
A. pacienții cu hipertensiune arterială severă
>180/110 mmHg sunt asociați cu un risc de
injurie miocardică
19
B. sunt dirijați către medicul de familie
pacienții cu hipertensiune arterială
necontrolată >160/100 mmHg tratați și
>180/110 mmHg în cazul pacienților
anterior normotensivi
C. hipertensiunea arterială necontrolată
reprezintă un motiv pentru anularea
procedurilor chirurgicale de urgență
D. inhibitorii enzimei de conversie a
angiotensinei și blocanții receporilor
angiotensinei II pot fi sistați timp de 24 de
ore preoperator
E. activarea simpatică în timpul inducerii
anesteziei poate determina creșterea
tensiunii arteriale cu 30 mmHg
96. Despre abordarea hipertensiunii arteriale în
spital, sunt incorecte următoarele afirmații:
[1144]
A. în timpul anesteziei, din cauza acțiunii
simpatolitice și vasodilatatoare, tensiunea
arterială tinde să crească
B. pacienții cu hipertensiune arterială
necontrolată sunt cei mai predispuși
intraoperator la variații ale tensiunii arteriale
cu un risc mare pentru injurie miocardică și
ischemie
C. hipertensiunea arterială intraoperatorie este
asociată cu omiterea administrării
medicamentelor antihipertensive
preoperator
D. cele mai frecvente cauze ale hipertensiunii
arteriale postoperatorii sunt dozarea
inadecvată a anestezicului și durerea
 E. pentru a reduce riscul de probleme
hemoragice postoperatorii, este indicat să se
mențină tensiunea arterială sub 180/110
mmHg
97. Care dintre următoarele reprezintă factori ce
pot contribui la creșterea acută a tensiunii
arteriale? [1144]
A. omiterea administrării unor medicamente
antihipertensive
B. anxietatea
C. distensia vezicii urinare
D. leziunile neurologice
E. greața
98. În cazul pacientului hipertensiv, sunt
adevărate următoarele: [1144]
A. riscul cerebral și cardiovascular crește atunci
când tensiunea arterială crește peste valoarea
prag de 180/110 mmHg, în absența unui
factor precipitant
B. nitroglicerina sublinguală și nifedipina sunt
preferate pentru acțiunea lor de scurtă
durată
C. hipertensiunea arterială necontrolată nu
necesită un tratament imediat în absența unei
urgențe hipertensive sau a unei alte
comorbidități
D. în cazul leziunilor renale acute, se stopează
antihipertensivele neurotoxice
E. urgențele hipertensive se caracterizează prin
valori ale tensiunii arteriale >180/120
mmHg
20
99. Despre urgențele hipertensive, sunt incorecte
următoarele afirmații: [1144]
A. urgențele hipertensive se caracterizează prin
valori ale tensiunii arteriale >180/110
mmHg
B. în sarcină, pre-eclampsia poate apărea chiar
de la o tensiune arterială >140/90 mmHg
C. în toate situațiille de urgență hipertensivă
este indicată terapia medicamentoasă
intravenoasă pentru a reduce riscul de
mortalitate și morbiditate
D. în sarcină, pre-eclampsia poate apărea chiar
de la o tensiune arterială >130/80 mmHg
E. urgențele hipertensive se caracterizează prin
valori ale tensiunii arteriale >180/120
mmHg
100. Pentru a efectua o trimitere către centrele
de specialitate, sunt necesare următoarele
motive: [1144]
A. injurii ale organelor țintă, în ciuda valorii
normale a tensiunii arteriale
B. modificarea bruscă a tensiunii arteriale
C. hipertensiune arterială necontrolată la
pacienții care iau ≥2 clase diferite de
medicamente antihipertensive
D. hipertensiune arterială la vârstă tânără (<30-
40 ani)
E. suflu abdominal la examenul clinic
101. Despre determinarea tensiunii arteriale la
cabinetul medical, sunt adevărate următoarele
afirmații, cu excepția: [1136]
A. măsurarea tensiunii arteriale la cabinet este
unica metodă diagnostică
B. este justificată în continuare pentru
monitorizarea continuă
C. este justificată în continuare pentru titrarea
medicamentelor
D. niciun studiu de prognostic cardiovascular
nu a inclus determinări efectuate în afara
cabinetului medical în vederea ajustării
tratamentului
E. măsurătorile tensiunii arteriale la cabinetul
medical sunt mai predictive pentru
evenimentele cardiovasculare decât cele la
domiciliu
102. Despre hipertensiunea malignă, se poate
spune că: [1145]
A. uneori asociază sindrom Marfan
B. la examinare poate apărea retinopatia
moderat-severă
C. trebuie redusă imediat tensiunea arterială
sistolică <140 mmHg
D. ca și terapie de primă intenție se folosește
labetalol, nicardipina intravenos
E. uneori asociază injurie renală acută
103. Despre encefalopatia hipertensivă, se poate
spune că: [1145]
A. pacientul prezintă tulburări vizuale, cefalee,
convulsii, confuzie, comă
21
B. ca și țintă terapeutică se recomandă
reducerea imediată cu 25% a tensiunii
arteriale medii
C. ca și investigație de elecție se folosește
RMN-ul cerebral
D. ca și țintă terapeutică se recomandă
reducerea imediată a tensiunii arteriale
sistolice <140 mmHg
E. la examinare poate asocia diaforeză
104. Despre disecția acută de aortă, se poate
spune că: [1145]
A. labetalolul intravenos este terapia de primă
intenție
B. morfina intravenos este terapia de primă
intenție
C. la examinare se poate decela o diferență de
puls sau tensiune arterială între cele 2
membre superioare
D. pacienții prezintă dispnee
E. în caz de sindrom Marfan, pacientul necesită
intervenție chirurgicală precoce
105. Despre edemul pulmonar acut, se poate
spune că: [1145]
A. pacienții prezintă dispnee
B. investigația de elecție este ecocardiografia
transesofagiană
C. la examinare, pacienții prezintă raluri
crepitante bazale bilateral și turgescența
venelor jugulare
D. investigația de elecție este radiografia
toracică ce decelează edem interstițial
 E. ca și terapia de primă intenție se folosește
nitroglicerina și morfina intravenos
106. Despre sindromul coronarian acut, se poate
spune că: [1145]
A. terapia de elecție este nitroglicerina,
labetalolul intravenos
B. ținta terapeutică o reprezintă reducerea
imediată a tensiunii arteriale sistolice <140
mmHg
C. ținta terapeutică o reprezintă reducerea cu
25% a tensiunii arteriale medii în câteva ore
D. la examinare se poate decela diaforeză
E. la examenul paraclinic putem decela
creșterea troponinei serice
107. Despre pre-eclampsie, putem spune că:
[1145]
A. pacientele prezintă tulburări vizuale, cefalee,
dureri toracice
B. ținta terapeutică o reprezintă reducerea
imediată a tensiunii arteriale sistolice <160
mmHg și a tensiunii arteriale diastolice
<105 mmHg
C. la examinare, pacienta poate să prezinte
edemațiere și/sau proteinurie nou instalată
D. terapia de primă intenție o reprezintă
labetalolul, nicardipina intravenos
E. ținta terapeutică o reprezintă reducerea
imediată a tensiunii arteriale sistolice la 100-
200 mmHg și a frecvenței cardiace la 50-60
bpm
22
108. Despre hipertensiunea arterială, se poate
afirma că: [1133]
A. hipertensiunea arterială este o boală asociată
îmbătrânirii
B. hipertensiunea arterială este o boală rară la
copii
C. hipertensiunea arterială este o boală rară la
adolescenți
D. diagnosticarea acestei patologii la cei peste
30 de ani nu necesită o evaluare atentă a
posibilelor cauze secundare subiacente
E. diagnosticarea acestei patologii la cei sub 30
de ani nu necesită o evaluare atentă a
posibilelor cauze secundare subiacente
109. Despre variația metodologică a măsurării
tensiunii arteriale, este adevărat că: [1134]
A. variația metodologică poate supraestima
într-un mod fals valoarea tensiunii arteriale
B. variația metodologică poate supraestima
semnificativ valoarea tensiunii arteriale
C. variația metodologică poate subestima într-
un mod fals valoarea tensiunii arteriale
D. variația metodologică poate subestima
semnificativ valoarea tensiunii arteriale
E. variația metodologică nu poate influența
valoarea tensiunii arteriale
110. Despre determinarea tensiunii arteriale la
cabinetul medical, se poate spune că: [1135]
A. se referă la măsurarea tensiunii arteriale de
către un cadru medical specializat
 B. se referă la măsurarea într-o unitate
medicală, cum ar fi un cabinet de medicină
generală sau un compartiment ambulatoriu
C. aparatele de măsurare a tensiunii arteriale
determină intermitent tensiunea arterială pe
o perioadă de 24 de ore, în mod uzual la
fiecare 20-30 de minute în timpul
perioadelor de activitate și la fiecare 30-60
de minute în timpul somnului
D. este metoda cea mai validată pentru
determinarea tensiunii arteriale
E. toate studiile clinice cu medicamente
antihipertensive au utilizat-o pentru criteriile
de includere și pentru titrarea dozelor către
țintele terapeutice
111. În hipertensiunea arterială, examenul clinic
și investigațiile paraclinice ar trebui să includă:
[1134]
A. leziunile asimptomatice ale organelor țintă:
ochi, rinichi, cord
B. excluderea cauzele secundare, acolo unde
este cazul
C. aspecte legate de stilul de viață: greutatea
corporală, excesul de alcool, tabagismul,
exercițiul fizic
D. estimarea riscului cardiovascular total
E. nu include valorile tensiunii arteriale la
domiciliu
112. Despre tensiunea arterială oscilantă, sunt
adevărate următoarele afirmații: [1137]
23
A. tratamentul la acești pacienți este adesea
complex și se efectuează cel mai bine la
domiciliu
B. deși tensiunea arterială nu este o variabilă
extrem de dinamică, gradul de variabilitate
este exagerat la unii pacienți
C. evaluare corectă se realizează printr-un
ansamblu de metode repetate pe termen
scurt (în ambulatoriu)
D. evaluare corectă se realizează printr-un
ansamblu de metode repetate pe termen lung
(la domiciliu)
E. tensiunea arterială oscilantă nu este un tip
comun de hipertensiune
113. Următoarele afirmații despre aspectele
sociale în hipertensiunea arterială sunt
adevărate: [1137, 1138]
A. reducerea aportului de sare și a greutății
corporale și încurajarea exercițiilor fizice fac
parte din metodele de educație pentru
sănătate publică
B. intervențiile sociale sunt luate din ce în ce
mai mult în considerare pentru reducerea
tensiunii arteriale, având în vedere efectele
potențiale ale problemelor legate de stilul de
viață, împreună cu cele asociate obezității
C. este necesară luarea în considerare a taxelor
pe zahăr și a prețurilor minime per unitatea
de alcool
D. sunt necesare abordări de reglementare
pentru reducerea cantității de sare din
produsele alimentare procesate
 E. intervențiile sociale nu sunt luate în
considerare pentru reducerea tensiunii
arteriale
* 114. Despre metoda corectă de măsurare a
tensiunii arteriale, se poate spune, cu excepția:
[1136]
A. se palpează pulsul pentru a verifica dacă
pacientul este în ritm sinusal
B. se utilizează un monitor oscilometric valid
C. se folosește mâna non-dominantă
D. manșeta trebuie să fie >80% din
circumferința brațului
E. se recomandă un repaus complet al
pacientului timp de minim 10 minute
115. Alegeți enunțurile adevărate despre
hipertensiune: [1133]
A. afectează o treime dintre adulți
B. numărul de pacienți afectați continua să
crească în rândul tuturor populațiilor
C. majoritatea pacienților hipertensivi sunt
tratați în ambulator
D. este frecventă la copii
E. este frecventă la adolescenți
116. Despre măsurarea tensiunii arteriale în
ambulatoriu, sunt adevărate următoarele
afirmații: [1136]
A. în mod uzual, se determină la fiecare 20-30
de minute în timpul perioadelor de
activitate
24
B. numărul considerabil de determinări
efectuate estimează cu acuratețe valoarea
reală a tensiunii arteriale
C. aparatele de măsurare a tensiuni arteriale în
ambulator sunt dispozitive oscilometrice
portabile
D. În Marea Britanie monitorizarea ambulatorie
a tensiunii arteriale este actualmente
recomandată pentru diagnostic în locul
determinărilor de la cabinet, fiind
recomandată în majoritatea statelor ca
strategie complementară măsurătorilor la
cabinet
E. măsurătorile de la cabinetul medical sau de
la domiciliu sunt un indicator mai predictiv
pentru evenimentele cardiovasculare decât
media pe 24 de ore a secvenței de măsurători
în ambulator
117. Despre tratamentul hipertensiunii arteriale,
se poate afirma că: [1133]
A. este cea mai comună patologie acută pentru
care pacienții primesc tratament de la
medicul lor generalist
B. este o patologie asociată cu 1 din 10
programări la medicul generalist
C. poate să fie administrat numai de către
medicii subspecializați în tratamentul
hipertensiunii după finalizarea unei pregătiri
în domeniul cardiologiei
D. costurile anuale legate de tratamentul
hipertensiunii depășesc 1 miliard de £ în
Marea Britanie
 E. tratamentele cu eficiență dovedită (multiple
clase de medicamente) nu sunt disponibile
pe scară largă
118. În vederea examinării hipertensiunii
arteriale trebuie avute în vedere următoarele:
[1135]
A. examenul fundului de ochi
B. auscultația cardiacă
C. palparea cardiacă
D. percuția cardiacă
E. afectarea organelor țintă
119. Sunt asociate cu valori mari ale tensiunii
arteriale următoarele aspect legate de stilul de
viață: [1137, 1138]
A. aportul redus de legume și fructe
B. exercițiile cardio, cât și cele de forță
C. aportul ridicat de grăsimi saturate
D. aport ridicat de carbohidrați simpli
E. consumul de alcool
* 120. Este falsă următoarea afirmație despre
măsurarea tensiunii arteriale: [1134]
A. măsurarea tensiunii arteriale într-un mod
corect este importantă
B. este reprezentată ca tensiune
diastolică/tensiune sistolică exprimată în
mmHg
C. tensiunea arterială poate fi verificată la
nivelul ambelor brațe
D. măsurarea tensiunii arteriale și utilitatea
acesteia în ghidarea tratamentului
antihipertensiv sunt imprecise
25
E. tensiunea arterială este o variabilă biologică
* 121. Tipurile comune de hipertensiune
arterială sunt următoarele, cu excepția: [1136]
A. tensiunea arterială oscilantă
B. hipertensiunea sistolică izolată
C. hipertensiunea mascată
D. hipertensiunea de halat alb
E. hipertensiunea ortostatică
122. Măsurarea tensiunii arteriale la domiciliu
este în mod special utilă pentru: [1136]
A. implicarea pacienților în luarea de comun
acord a deciziilor medicale
B. monitorizarea pe termen lung a tensiunii
arteriale între vizitele la cabinet
C. monitorizarea pe termen scurt a tensiunii
arteriale între vizitele la cabinet
D. identificarea diferitelor fenotipuri de
tensiune arterială
E. identificarea hipertensiunii mascate
123. Afirmațiile corecte referitoare la
hipertensiunea arterială sunt următoarele:
[1133,1134]
A. din cauza rigidizării legate de vârstă a
arterelor mari (arterioscleroză), tensiunea
arterială tinde să crească la persoanele de
vârstă mijlocie sau înaintată
B. hormonii sexuali masculini protejează
împotriva creșterii tensiunii arteriale
C. după menopauză, atât prevalența
hipertensiunii arteriale, cât și valorile
efective ale tensiunii arteriale sunt
 aproximativ egale la femei cu cele ale
bărbaților
D. aparent, hormonii sexuali feminini
protejează împotriva creşterii TA, întrucât
femeile prezintă valori tensionale mai mici
până la menopauză
E. nu s-a ajuns la un consens pentru a explica
asocierea dintre hipertensiunea arterială și
anumite grupuri etnice
124. Despre tipurile de hipertensiune arterială,
sunt adevărate următoarele afirmații: [1136]
A. în ghidarea tratamentului hipertensiunii
mascate se utilizează valori măsurate în
afara cabinetului
B. în ghidarea tratamentului hipertensiunii
mascate, medicația antihipertensivă, din
lipsă de dovezi clinice, nu este recomandată,
în ciuda unui risc cardiovascular important
C. hipertensiunea de halat alb, cât și
hipertensiunea mascată reprezintă profile de
risc cardiovascular intermediar
D. hipertensiunea de halat alb nu prezintă un
risc cardiovascular mediu
E. medicația antihipertensivă nu este
recomandată în hipertensiunea de halat alb
125. Următoarele afirmații despre abordarea
clinică a pacientului hipertensiv sunt false:
[1134]
A. hipertensiunea arterială este în mare parte
simptomatică
26
B. terapia antihipertensivă este probabil să fie
efectiv o cauză pentru unele efecte
secundare, cum ar fi intoleranța ortostatică
C. hipertensiunea arterială este asociată cu o
prevalență crescută a simptomelor
neurologice, cum ar fi tulburările vizuale și
amețelile
D. anamneza și examinarea clinică ar trebui să
cerceteze unele cauze identificabile ale
creșterilor tensionale și ale leziunilor
simptomatice de organ
E. simptomele legate de tensiunea arterială
crescută sunt o indicație pentru tratament în
absența unui episod de urgență hipertensivă
* 126. Despre determinarea tensiunii arteriale,
următoarele afirmații sunt adevărate, cu
excepția: [1136]
A. tensiunea arterială măsurată la cabinet este
cu 5/5 mmHg mai mare decât cea măsurată
la domiciliu
B. tensiunea arterială măsurată ambulator în
timpul zilei este cu 5-10/5 mmHg mai mică
decât tensiunea arterială de cabinet
C. măsurătorile tensiunii arteriale în ambulator
oferă acuratețe diagnostică superioară
comparativ cu determinările tensiunii
arteriale la cabinet
D. măsurătorile tensiunii arteriale la cabinetul
medical sunt mai predictive pentru
evenimentele cardiovasculare decât
măsuratorile la domiciliu și în ambulator
E. măsurătorile tensiunii arteriale în ambulator
sunt mai predictive pentru evenimentele
 cardiovasculare decât măsuratorile de la
cabinetul medical sau de la domiciliu
* 127. Tensiunea arterială crescută reprezintă
principalul factor de risc la nivel mondial
pentru: [1133]
A. fumat
B. condițiile sanitare precare
C. bolile infecțioase
D. mortalitate
E. accidentul vascular tranzitoriu
128. Despre măsurarea tensiunii arteriale la
domiciliu, sunt adevărate următoarele afirmații:
[1136]
A. reprezintă măsurarea tensiunii arteriale la
domiciliu de către pacienții înșiși, folosind
același tip de aparat ca în clinică
B. prima determinare este luată în considerare
C. tensiunea arterială trebuie să fie măsurată de
cel puțin două ori consecutiv: dimineaţa
înainte de administrarea tratamentului şi
încă o dată seara
D. tensiunea arterială trebuie să fie măsurată pe
o perioadă de 7-14 zile
E. este o modalitate de măsurare a tensiunii
arteriale „în afara cabinetului“, fiind similară
cu monitorizarea diurnă a tensiunii arteriale
în ambulator
129. Tensiunea arterială se poate măsura
folosind: [1135]
A. manșeta și un stetoscop pentru auscultație la
nivelul arterei brahiale
27
B. sfigmomanometrele mercurice în mod uzual
C. de obicei, cu dispozitivele mercurice sau
cateterele intra-arteriale de măsurare a
tensiunii arteriale
D. metodele auscultatorii
E. dispozitive electronice, oscilometrice,
automatizate, omologate
130. Substanțele frecvent implicate în creșterea
tensiunii arteriale, includ, cu excepția: [1137,
1138, 1143]
A. contraceptivele orale
B. Inhibitorii de enzimă de conversie a
angiotensinei
C. inhibitorii de calcineurină
D. diureticele
E. antidepresivele (de exemplu: venlafaxina)
* 131. Despre hipertesiunea sistolică izolată,
următoarele afirmații sunt adevarărate, cu
excepția: [1136]
A. tratamentul medicamentos în hipertensiunea
sistolică izolată este același ca cel pentru
hipertensiunea arterială mixtă
B. creșterea presiunii pulsului (diferența dintre
tensiunea arterială sistolică și diastolică,
uzual mai mică de 50 mmH) este asociată cu
injurie vasculară scăzută
C. dacă se reduce tensiunea arterială diastolică
sub pragul de 60 mmHg s-ar putea cauza
probleme la nivelul fluxului sanguin
coronarian (în mare parte dependent de
fluxul/ presiunea diastolică)
 D. tensiunea arterială sistolică continuă să
crească la pacienții cu vârsta peste 50 de ani,
din cauza rigidizării arteriale
E. auscultația cardiacă și/sau examinarea
ecocardiografică pot obiectiva un fenotip
sistolic izolat provocat de o insuficiență
aortică
132. Despre măsurarea tensiunii arteriale, putem
afirma următoarele: [1134]
A. ca în cazul oricărei variabile biologice,
tensiunea arterială uzuală, de fond, este mai
bine aproximată prin efectuarea mai multor
măsurători la fiecare evaluare, înainte de a
se lua decizii cu privire la modificările
tratamentului
B. ca în cazul oricărei variabile biologice,
tensiunea arterială uzuală, de fond, este mai
bine aproximată prin efectuarea mai multor
măsurători în cadrul unor prezentări multiple
la cabinetul medical, înainte de a se lua
decizii cu privire la modificările
tratamentului
C. tensiunea arterială poate fi verificată la
nivelul ambelor brațe; dacă există o
diferență semnificativă (în mod uzual
considerată a fi <10 mmHg), atunci
măsurătorile ulterioare vor fi efectuate la
brațul cu tensiunea arterială mai mare
D. tensiunea arterială poate fi verificată la
nivelul ambelor brațe; dacă există o
diferență semnificativă (în mod uzual
considerată a fi >10 mmHg), atunci
28
măsurătorile ulterioare vor fi efectuate la
brațul cu tensiunea arterială mai mică
E. tensiunea arterială este dinamică și prezintă
variabilitate în intervale de ordinul
secundelor (veghe-somn, tipuri hormonale
circadiene)
* 133. Despre măsurarea tensiunii arteriale,
putem afirma următoarele, cu excepția: [1134]
A. tensiunea arterială este dinamică
B. tensiunea arterială prezintă variabilitate în
intervale de ordinul secundelor (legată de
fazele respiratorii, de activarea simpatică)
C. tensiunea arterială este caracterizată prin
două valori: sistolică (cea mai mică presiune
arterială, în timpul relaxării cardiace) și
diastolică (presiunea arterială maximă, în
timpul contracției cardiace)
D. tensiunea arterială prezintă variabilitate în
intervale de ore
E. tensiunea arterială prezintă variabilitate
sezonieră
134. Despre hipotensiunea ortostatică, sunt false
următoarele afirmații: [1137]
A. se referă la o scădere susținută a tensiunii
arteriale, de peste 20 mmHg în cazul
tensiunii arteriale sistolice sau de peste 10
mmHg în cazul tensiunii arteriale diastolice,
la 3 minute de la trecerea într-o poziție de
ortostatism
B. este mai frecventă la vârste înaintate
C. este mai frecventă în diabetul zaharat și
boala Parkinson
 D. de obicei, este simptomatică, altfel se
efectuează un screening activ la persoanele
cu simptome tipice sau cu factori de risc
E. nu poate provoca instabilitate sau intoleranță
posturală
* 135. Următoarele reprezintă scopul examinării
unui pacient cu hipertensiune arterială, cu
excepția: [1135]
A. la adulții tineri: trăsături cushingoide,
acromegalie, mase renale
B. evaluarea factorilor de risc cardiovasculari
asociați: glicemie, stigmate de hiperlipemie
C. la vârstnici: investigarea unor cauze
secundare mai rare
D. căutarea semnelor de retinopatie și boală
renală cronică
E. căutarea semnelor de insuficiența cardiacă,
accident vascular cerebral
136. În cadrul istoricului unui pacient cu
hipertensiune arterială, următoarele informații
ne sunt necesare: [1135]
A. durata hipotensiunii
B. simptomele (cefalee, tulburări de vedere,
epistaxis – de obicei asimptomatic)
C. comorbiditățile (diabet zaharat, accident
vascular cerebral, gută)
D. antecedentele heredo-colaterale,
hipertensiunea la vârstă tânără, evenimentele
cardio-renale
E. hipertensiunea în sarcină, încercarea activă
de a renunța la o sarcină
29
137. În ceea ce privește măsurarea tensiunii
arteriale în fibrilația atrială, următoarele
afirmații sunt false, cu excepția: [1135]
A. variațiile amplitudinii pulsului și variațiile
rapide ale tensiunii arteriale din cauza
timpului variabil de umplere a ventriculului
drept determină măsurători inexacte în cazul
utilizării aparatelor oscilometrice
B. variațiile amplitudinii pulsului și variațiile
rapide ale tensiunii arteriale din cauza
timpului variabil de umplere a ventriculului
stâng determină măsurători inexacte în cazul
utilizării aparatelor oscilometrice
C. este preferată utilizarea aparatelor
oscilometrice, automatizate și care au fost
omologate prin comparare cu dispozitivele
mercurice
D. tensiunea arterială diastolică tinde să fie slab
estimată
E. se prefera cateterele intra-arteriale pentru
măsurarea tensiunii arteriale
138. Despre etiologia hipertensiunii arteriale,
putem afirma că: [1137]
A. cele câteva sute de gene asociate individual
cu niveluri crescute ale tensiunii arteriale
contribuie în proporții mari (probabil 0,5–1
mmHg)
B. apariția bruscă a hipertensiunii arteriale
severe ar trebui să suscite atenția
specialiștilor cu privire la necesitatea unei
evaluări atente a aderenței la tratament
C. un istoric familial de hipertensiune arterială
sau accidente vasculare cerebrale la vârste
 neobișnuit de tinere ar trebui să determine o
evaluare completă pentru evidențierea unor
cauze secundare
D. agravarea unei hipertensiuni controlată
anterior ar trebui să suscite atenția
specialiștilor la luarea în considerare a
evaluării stilului de viață și a cauzelor
secundare de hipertensiune arterială, dacă
pacientul aderă la tratament
E. ghidurile recomandă administrarea a cinci
antihipertensive din clase diferite
* 139. Tipurile comune de hipertensiune
arterială sunt următoarele, cu excepția: [1136]
A. hipertensiunea mascată
B. hipertensiunea de halat alb
C. hipotensiunea ortostatică
D. hipertensiunea diastolică izolată
E. tensiunea arterială oscilantă
140. Alegeți enunțurile adevărate: [1133]
A. hipertensiunea este diagnosticată prin
raportare la nivelurile de referință ale
tensiunii arteriale
B. valorile prag ale tensiunii arteriale nu sunt
obiectivate în studii multicentrice,
multinaționale de anvergură
C. dată fiind relația continuă dintre tensiunea
arterială, bolile cardiovasculare și patologia
renală, există o tendință către inițierea
tratamentului chiar la valori limită mai mici
D. dată fiind relația continuă dintre tensiunea
arterială, bolile cardiovasculare și patologia
renală, există o tendință către utilizarea
30
riscului cardiovascular pentru a decide dacă
reducerea tensiunii arteriale este benefică în
anumite cazuri particulare
E. majoritatea pacienților hipertensivi sunt
tratați în serviciile medicale de specialitate
141. Despre etiologia hipertensiunii arteriale,
putem afirma că: [1137]
A. progresele în cercetarea genomică au
elucidat efectele poligenice asupra tensiunii
arteriale
B. problemele de complianță și cauzele de
hipertensiune arterială secundară nu ar
trebui să fie luate în considerare la pacienții
cu hipertensiune arterială rezistentă
C. aportul redus de zaharuri
D. un istoric familial de hipertensiune arterială
este frecvent
E. 90% dintre pacienți prezintă cauze
identificabile ale tensiunii arteriale crescute
* 142. Anamneza în cazul hipertensiunii arteriale
ar trebui să obiectiveze următoarele, cu excepția:
[1134]
A. aspectele legate de excesul de alcool
B. aspectele legate de tabagism
C. aspectele legate de exercițiul fizic, factorii
de stres (personal și profesional)
D. sarcina
E. consumul de droguri recreaționale cu efect
inhibitor
* 143. Următoarele afirmații despre
hipertensiunea arterială sunt adevărate, cu
excepția: [1133]
A. medicii ar putea să se subspecializeze în
tratamentul hipertensiunii, după finalizarea
unei pregătiri în domeniul farmacologiei
clinice, nefrologiei sau al unei alte
specialități medicale
B. medicii ar putea să se subspecializeze în
tratamentul hipertensiunii, după finalizarea
unei pregătiri în domeniul cardiologiei
C. este o patologie ce ar trebui abordată ca
parte a unei strategii extinse de reducere a
riscului cardiovascular, evaluând, de
asemenea, leziunile induse de hipertensiune
la nivelul organelor țintă și neexcluzând
cauzele secundare de apariție a acesteia
D. tratamentul presupune modificarea stilului
de viață în vederea ameliorării dietei și a
greutății corporale
E. hipertensiunea arterială reprezintă un
important factor de risc cardiovascular,
afectând o treime din populația adultă la
nivel mondial
144. Problemele în determinarea tensiunii
arteriale la cabinetul medical sunt următoarele:
[1135, 1136]
A. necesitatea de cadre medicale și unități
sanitare (cheltuieli, timp)
B. necesitatea unor consultații multiple pentru a
obține date suficiente pentru luarea
deciziilor
31
C. măsurătorile tensiunii arteriale la domiciliu
și în ambulator sunt mai predictive pentru
evenimentele cardiovasculare, ținând cont
de faptul că pacienții nu trăiesc într-o unitate
sanitară
D. apariția unui „efect de halat alb”: pentru
majoritatea persoanelor, tensiunea arterială
măsurată la cabinet este cu 10/10 mmHg
mai mare decât cea măsurată la domiciliu,
deși există o variație inter-individuală în
amplitudinea acestor diferențe
E. măsurarea tensiunii arteriale la cabinet nu
mai este indicată de ghiduri ca unică metodă
diagnostică
145. Despre tensiunea arterială crescută, sunt
adevărate următoarele afirmații, cu excepția:
[1133]
A. reprezintă un predictor puternic al fibrilației
atriale
B. reprezintă un predictor puternic al
accidentului vascular cerebral
C. reprezintă un predictor puternic al bolii
renale cornice incipiente
D. creșterea persistentă a tensiunii arteriale în
circulația arterială sistemică definește
hipertensiunea
E. creșterea persistentă a tensiunii arteriale în
circulația arterială periferică definește
hipertensiunea
146. Despre reducerea tensiunii arteriale la
pacienții hipertensivi sub nivelul valorilor țintă,
sunt false următoarele afirmații: [1133]
A. are o rată de sub 80% în majoritatea
populațiilor, rămânând în centrul
preocupărilor curente de la nivel local,
național și internațional
B. are o rată de sub 50% în majoritatea
populațiilor, rămânând în centrul
preocupărilor curente de la nivel local,
național și internațional
C. disponibilitatea pe scară restânsă a
instrumentelor diagnostice (aparate de
monitorizat tensiunea arterială)
D. disponibilitatea pe scară largă a
tratamentelor cu eficiență nedovedită
(multiple clase de medicamente)
E. disponibilitate pe scară largă a tratamentelor
cu eficiență dovedită (puține clase de
medicamente)
* 147. Substanțele frecvent implicate în creșterea
tensunii arteriale, includ următoarele, cu
excepția: [1137, 1143]
A. alcoolul
B. antiinflamatoarele non-steroidiene
C. drogurile stimulante, recreaționale
D. beta-blocante
E. corticosteroizii
148. Despre măsurarea tensiunii arteriale, putem
afirma următoarele: [1134]
A. din cauza fluxului de sânge pulsatil,
continuu, determinat de ciclul cardiac,
32
tensiunea arterială este caracterizată prin
două valori: sistolică și diastolică
B. în mod inerent, măsurarea tensiunii arteriale
și utilitatea acesteia în ghidarea
tratamentului antihipertensiv sunt precise
C. singură determinare a tensiunii arteriale ar
putea să nu reprezinte cu fidelitate tensiunea
arterială uzuală (reală)
D. tensiunea arterială nu poate fi măsurată în
diferite situsuri anatomice
E. singură determinare a tensiunii arteriale ar
putea să nu reprezinte cu fidelitate
contribuția acesteia la riscul cardiovascular
global
149. Problemele în determinarea tensiunii
arteriale la domiciliu sunt următoarele: [1136]
A. necesitatea unei instruiri privind măsurarea
tensiunii arteriale
B. necesitatea ca pacienții să dețină propriul
aparat de măsurat tensiunea arterială
C. necesitatea de cadre medicale (cheltuieli,
timp)
D. măsurătorile tensiunii arteriale la cabinetul
medical sunt mai predictive pentru
evenimentele cardiovasculare decât cele la
domiciliu
E. lipsa unor citiri obiective ale valorilor
tensiunii arteriale (măsurătorile sunt adesea
medii raportate de pacient, în loc de evaluări
independente)
* 150. În scopul evaluării și abordării clinice a
pacienților cu hipertensiune arterială, nu putem
afirma că: [1137]
A. numărul mare de influențe genetice distincte
asupra reglării tensiunii arteriale este
principalul element care influențează
tensiunea arterială
B. temperatura și zgomotul sunt factori de
mediu ce influențează tensiunea arterială
C. stilul de viață și dieta influențează tensiunea
arterială
D. volumul și tonusul vascular influențează
tensiunea arterială
E. debitul cardiac influențează tensiunea
arterială

151. Peptidul natriuretic de tip C: [1071]  

A. Este prezent la nivelul endoteliului
vascular
B. Este prezent la nivelul SNC
C. Este eliberat de către ventriculi ca răspuns la
creșterea stresului intraparietal
D. Are efecte similare cu cele ale ANP și BNP
E. Are efecte diferite de cele ale ANP și BNP

33