Despre hipertensiunea arterială

Hipertensiunea arterială (HTA) este o boală cardiovasculară deseori întâlnită în rândul adulților și
vârstnicilor, prevalența ei fiind în România de 45.1%, adică aproximativ 7,4 milioane de români aveau
hipertensiune arterială în anul 2016, conform studiului SEPHAR III.
Tensiunea arterială reprezintă presiunea din interiorul arterelor corpului uman și are două componente:
cea sistolică, din timpul contracției inimii, care este prima sau cea mai mare valoare și cea diastolică, din
timpul relaxării inimii, care este a doua valoare, evident mai mică decât cea sistolică.
Hipertensiunea arterială reprezintă creșterea valorilor tensionale peste valorile de 140/90 mmHg, adică
valoarea sistolică depășește 140 mmHg și cea diastolică depășește 90 mmHg.
 

Tipuri de hipertensiune arterială

Există mai multe tipuri de hipertensiune arterială, cea mai frecvent întâlnită în practică fiind cea esențială
sau primară. Aceasta apare fără o cauză anume, după vârsta de 40 de ani și poate fi rezultatul moștenirii
genetice, dacă unul dintre părinți sau dintre rudele apropiate suferă de hipertensiune arterială, a stilului de
viață și a dietei.
Hipertensiunea arterială secundară are o cauză definită, precum afectarea unui alt organ sau utilizarea
unor medicamente care au ca rezultat creșterea valorilor tensiunii peste cele stabilite ca fiind normale.
Deseori, tratarea organului afectat sau sistarea medicamentelor are ca efect scăderea și chiar normalizarea
tensiunii arteriale.
Hipertensiunea arterială sistolică izolată presupune doar o creștere a tensiunii arteriale sistolice la valori
peste 140 mmHg, în timp ce presiunea diastolică rămâne la valori normale, sub 90 mmHg și apare deseori
la persoanele trecute de 65 de ani, datorită scăderii elasticității pereților arterelor.
O situație frecvent întâlnită de medici (până la aproape o treime din cazuri) o constituie hipertensiunea de
halat alb, adică înregistrarea de valorilor crescute ale tensiunii în cabinetul medical, în timp ce în afara
acestuia, de exemplu la domiciliu, pacientul are valori normale de tensiune. De aceea, se recomandă
repetări ale măsurătorilor pe parcursul consultației, cât și auto-măsurători făcute de pacient la domiciliu
înaintea instituirii unui tratament medicamentos.
 

Grade de hipertensiune
Există mai multe grade de hipertensiune arterială, în funcție de valorile sistolice și diastolice.

Tensiunea sistolică Tensiunea diastolică

Categorie și/sau
(mmHg) (mmHg)

Optimală sub 120 și sub 80

Normală 120-129 și/sau 80-84

Prehipertensiunea 130-139 și/sau 85-89

Hipertensiunea arterială grad 1 140-159 și/sau 90-99

Hipertensiunea arterială grad 2 160-179 și/sau 100-109

 Hipertensiunea arterială grad 3 peste 180 și/sau peste 110

Hipertensiunea arterială sistolică

peste 140 și sub 90
izolată

În funcție de valorile tensiunii arteriale se va stabili și tratamentul hipertensiunii arteriale, dacă medicul se
confruntă cu o hipertensiune arterială grad III, va introduce mai multe medicamente pentru a controla
valorile, spre deosebire de cazurile de hipertensiune arterială grad I.
 

Hipertensiunea în sarcină
Valorile tensiunii arteriale în timpul sarcinii trebuie monitorizate cu atenție, deoarece creșterea acestora
poate duce la preeclampsie și în final eclampsie, cu consecințe grave atât asupra fătului, cât și a mamei.
Pragul de la care se instituie tratament medicamentos rămâne cel clasic, peste valori de 140/90 mmHg, însă
alegerea medicamentelor se face cu grijă, datorită riscului apariției malformațiilor fătului.
 

Hipertensiunea arterială la copii

Valorile normale ale tensiunii la copii depind de vârstă, sex, greutate și trebuie interpretate în funcție de
nomograme specifice. Hipertensiunea arterială la copii este în strânsă legătură cu afecțiuni ale altor
organe, cum ar fi rinichii, glandele suprarenale, glanda tiroidă și necesită măsurători efectuate cu manșete
adecvate vârstei copilului, pentru a evita înregistrarea de valori fals crescute.

Cauze
Hipertensiunea arterială nu are o cauză bine delimitată. Ea poate apărea în anumite situații fiziologice sau
patologice:

 sarcină;
 febră;
 consum excesiv de alcool;
 stări de anxietate;
 dereglări hormonale;
 utilizarea de medicamente (antiinflamatoare nesteroidiene, decongestionante nazale, medicamente
utilizate în tratamentul răcelii).

Factori de risc
HTA este asociată cu un număr important de factori de risc, dintre care unii sunt modificabili, iar alții
nemodificabili.
Printre factorii de risc modificabili pe care îi putem influența cu ajutorul schimbării stilului de viață se
numără:

 obezitatea;
 fumatul;
 consumul excesiv de sare și de alcool;
 nivelul ridicat al colesterolului;
 sedentarismul;
 stres-ul;
 anxietatea;
 apneea de somn.

Dintre factorii nemodificabili pe care nu îi putem influența în niciun mod se numără:

 vârsta;
 sexul;
 rasa;
 moștenirea genetică de la rudele apropia