Tehnica îngrijirii specifice și

a educației bolnavilor cu
afecțiuni cardio-vasculare
HTA.

LP 8
 Tensiunea arteriala (TA) reprezinta
presiunea exercitata de coloana de
sange asupra peretelui vascular, in
special asupra tunicii interne
(endoteliul) in timpul contractiei si
relaxarii ritmice a inimii.

 Exista doua componente ale presiunii
sanguine :

 presiunea sistolica - este presiunea

exercitata asupra peretilor arteriali cand
inima se contracta (in sistola) - cu valori
normale intre 100 si 130 mm coloana de
mercur (Hg);
 presiunea diastolica - este presiunea
exercitata asupra peretilor arteriali cand
inima se relaxeaza intre doua contractii
(in diastola) - cu valori normale sub 85
mmHg.
 HTA

 HTA – este un fenomen cantitativ a carei definire
este arbitrara si pragmatica.
 HTA se considera in mod uzual atunci cand valorile
TA>140/90mmHg, desi riscul de boala coronariana
si de AVC este prezent la valori de>115/75 mmHg.
 Probabil ,si din acest motiv, la pacientii cu risc cv,
indeosebi la cei cu BC, se recomanda scaderea TA la
valori <130/80mmHg.
FACTORI DE
RISC CV

-valoarea TA sistolica si
diastolica
-presiunea pulsului
-varsta>55ani B si>55 ani F
-fumatul
-dislipidemia: Col total>190g/dl sau LDL col>115 mg/dl sau HDL
col<40 mg/dl(B),<46mg/dl (F), TG>150mg/dl
-glicemia a jeun>102-125 mg/dl
-TTGO anormal
-obezitatea abdominala (circumferinta taliei >102cm la B si >88cm la F)
-istoric familial de boala cv prematura (<55 ani B,<65 ani F)
 
 Rezultatele normale ale tensiunii arteriale 
 Valori orientative pe categorii de vârstă
• 6-9 ani – între 100/65 mmHg – și 119/79 mmHg;
• 10-13 ani – între 110/65 mmHg – și 124/84 mmHg;
• 14-17 ani – între 120/80 mmHg – și 134/89 mmHg;
• adult – între 120/80 mmHg – și 139/89 mmHg;
 Peste 139/89 mmHG, la adult = Hipertensiune arterială
 Sub 100/65 mmHG = Hipotensiune arterială
 Între minim si maxim = Tensiune arteriala normală.
 Clasificarea HTA dupa valorile TA
Categorie TA sistolica TA diastolica
Optimă <120 <80
Normală 120-129 80-84
Normal înaltă
HTA gr.I (ușoară)

130-139
140-159
85-89
90-99
HTA gr.II (moderată) 160-179 100-109
HTA gr.III (severă) >180 >110
HTA sistolică izolată >140 <90

 Din punct de vedere al etiologiei, HTA se clasifica in:

 -forma esentiala (primara), fara o cauza bine cunoscuta
 -forma secundara, cand etiologia este demonstrata.
 In functie de varsta pacientilor se disting
 -forma HTA a adultului =ambele valori ale TA crescute
 -forma HTA a varstnicului =doar valoarea Tas crescuta.
 
 Se mai descriu si alte forme clinice:
 -HTA “maligna” – valori tensionale foarte mult crescute si refractare +
manifestari severe ale organelor tinta afectate (in particular hemoragiile
retiniene, edemul papilar). Netrata, HTA maligna are un prognostic de
supravietuire foarte sever pe termen scurt.
 -HTA de “halat alb” – este intalnita la 15-20% din pacientii cu HTA in
stadiul I, care au valori crescute doar in contextul consultatiei medicale
(TAS>140mmHg, TAD>90mmHg), in restul timpului avand valori
medii de 135 mmHg pentru TAS si 85 mmHg pentru TAD.
 -HTA “mascata” – este opusul formei anterioare de HTA ; valorile
normale se constata la consultatii (<140/90mmHg), iar cele crescute in
restul timpului. (stil de viata inadecvat)
 
• Diferența mai mică de 25 mmHg între tensiunea arterială
sistolică și diastolică. Cauzele includ stenoza aortică, insuficiența
cardiacă congestivă și tamponadă cardiacă.
• Mai mult de 100 mmHg diferență între tensiunea arterială
sistolică și diastolică. Cauzele includ regurgitarea aortică și
disecția aortică.
• Diferența dintre brațe: diferența mai mare de 20 mmHg a
tensiunii arteriale între fiecare braț este anormală și poate sugera
disecția aortică.
MANIFESTARI CLINICE

 Evaluarea diagnostica a HTA presupune:
 1.Stabilirea valorilor HTA
 2.Excluderea/identificarea cauzelor de HTA
secundara
 3.Evaluarea riscului cardiovascular global
1.MASURAREA TA
 Scopul măsurării T.A.:
 evaluarea funcției cardiovasculare

 aprecierea efectului tratamentului cu fluide și/sau medicamente
 aprecierea forței de contracţie a inimii,
 aprecierea rezistenţei determinată de elasticitatea şi calibrul vaselor
 Valorile normale ale presiunii arteriale la adult sunt de până la 139/89 mmHg.

 Loc de măsurare:
 Artera humerală
 Artera radială
 Artera pedioasă
 Tensiometru cu
manșetă (1)
Sfigmomanometru (1)
Stetoscop biauricular
(2)
 Tava medicală (4)
Alcool sanitar (5)
Comprese (6)
Foaie de temperatură
(7)
Pix roșu (8)
Măsurarea se poate
efectua și cu
un tensiometru
electronic 

TA
 Pregatirea pacientului pentru
măsurarea tensiunii arteriale

 Pregătirea psihică
 Se informează pacientul cu privire la efectuarea și scopul tehnicii;
 Se obține consimțământul pacientului;
 Se lasă pacientul în repaus 10 minute înainte de efectuarea tehnicii pentru a nu
influența valoarea tensiunii arteriale din cauza emoțiilor;
 Se atentioneaza pacientul să nu vorbească în timpul efectuării tehnicii, deoarece acest
lucru poate modifica rezultalele;
 Se măsoară tensiunea arterială fie pe nemâncate, fie la 2-3 ore distanță de la servirea
mesei, deoarece postprandial, valorile pot fi modificate;
 Amânaţi măsurarea T. A. dacă pacientul este tulburat emoţional sau dacă are dureri.
 Pacientul sa nu fie in tratament cu stimulente adrenergice (ex. Epinefirna din
descongestionantele nazale)
 La pacientii peste 65 de ani, diabetici sau sub tratament antihipertensiv tensinea
arteriala (TA) se va masura si in picioare (ortostatism), imediat si la cateva minute dupa
schimbarea pozitiei
 
 Pregătirea fizică
 Așezați pacientul în decubit dorsal, sezând, semișezând sau
ortostatism, în funcție de indicația medicului;
 Asigurați-vă ca pacientul nu a fumat și nu a consumat înainte
cafea sau stimulente adrenergice;
 Dacă nu există o indicație, se poziționează pacientul pe un
scaun, în funcție de capacitatea acestuia de mobilizare;
 Se descoperă brațul pacientului prin ridicarea mânecii sau
prin dezbrăcare (dacă mâneca este prea strâmtă);
 Evitați folosirea unui braț care are patologie locală, cum ar fi
limfedemul post-mastectomie.
 Tehnica – măsurarea tensiunii
arteriale cu tensiometru manual 
 Asistentul medical se spală pe mâini cu apă și săpun;


 Se efectueaza 2 masuratori ale TA, cel putin la 1-2 minute interval si inca o
masurare aditionala, daca intre primele 2 exista diferente
 Se verifică dacă manșeta conține aer și se elimină deschizând ventilul de
siguranță, dacă este necesar.
 Se închide bine ventilul înainte de aplicarea manșetei;
 Se aplica manseta pneumatică pe brațul în extensie al pacientului, în zona
arterei radiale sau humerale (palpați artera exercitând o ușoară presiune cu
degetele pentru a o localiza); Manșeta se aplică circular, în jurul braţului,
bine întinsă, la 2,5 -5 cm deasupra plicii cotului și se fixează; se utilizeaza o
manseta standard cu lungimea de 12-13 cm, cu largimea de 13.5 cm,mai
mare daca bratul este gros si mai mica pentru copii; nivelul de asezare al
mansetei trebuie sa fie paralel cu AD.
 Se fixează membrana stetoscopului sub marginea inferioară a manșetei la
nivelul arterei; Se introduc olivele stetoscopului în urechi (în prealabil, dacă
este necesar, se sterg și se dezinfectează cu alcool sanitar olivele și păr țile
metalice ale stetoscopului); Braţul pacientului trebuie să fie susţinut la
 Se pompează aer în manșeta pneumatică
prin intermediul pompei de cauciuc
până la dispariția zgomotelor pulsatile;
 Se decomprimă progresiv aerul din
manșeta prin deschiderea supapei;

 Apariția primului zgomot reprezintă
valoarea tensiunii sistolice;
 Înregistraţi mental cifra indicată de acul
manometrului în oscilaţie în momentul
în care auziţi prima bătaie clară (sunet
Korotkoff);
 Continuați decomprimarea, iar ultimul
zgomot reprezintă valoarea tensiunii
diastolice;
 Îndepărtaţi manşeta și si înregistraţi
valorile măsurate, notând numele
pacientului, data și valoarea obținută
(Exemplu: T.A. = 130/70 mmHg).
 Spălați-vă pe mâini la încheierea tehnicii.
 Reprezentarea grafică a tensiunii arteriale
 Calculați pentru fiecare linie orizontală din foaia de
temperatură, 10 mmHg sau 1 cmHg.
 Reprezentaţi grafic valorile rezultate din măsurarea tensiunii

arteriale printr-un dreptunghi de culoare roșie, aşezat pe
verticala timpului (D sau S);
 Latura de sus a dreptunghiului reprezintă tensiunea sistolică,
iar latura de jos a dreptunghiului reprezintă tensiunea
diastolică;

 

 Măsurarea T.A. la coapsă

• Dacă nu este posibil să măsurați T.A. la nivelul brațelor, puteți să
realizați măsurarea tensiunii arteriale la coapsă, la nivelul arterei
poplitee;
• Se alege o manșetă suficient de lată;
• Se poziționează pacientul pe abdomen pentru palparea arterei
poplitee;
• Măsurați T.A. urmând aceiași pași ca la măsuarea de la nivelul
brațelor ;
• Țineți cont de faptul că T.A. poate fi mai mare la extremitatea
 

 Exista si posibilitatea masurarii si inregistrarii valorilor

tensiunii arteriale (TA) pe parcursul a 24 - 48 ore printr-un
dispozitiv special lasat asupra pacientului care isi desfasoara
activitatea curenta (inregistrare Holter) si care aduce date
importante asupra variatiilor tensiunii arteriale (TA) in cursul
diferitelor activitati sau momente ale zilei/noptii, putand
aprecia totodata si eficienta tratamentului antihipertensiv.
 2. Excluderea/identificarea cauzelor de
HTA secundara

 Indicatori de HTA secundara: 

 -istoric familial de boala renala (rinichi polichistic)
 -istoric de boala renala, infectii urinare, hematurie
 -substante/medicamente utilizate : contraceptive
orale,AINS,cocaina,steroizi
 -episoade de transpiratii,cefalee,anxietate,palpitatii
(feocromocitom)
 -episoade de slabiciune musculara si de tetanie
(hiperaldosteronism)
 -cautarea semnelor cutanate de neurofibromatoza care
pledeaza pentru feocromocitom: pete in cafea cu
lapte,neurofibroame,pete de roseata in axila/inghinal.
 
 Simptome care pledeaza pentru afectarea de organ
 A)creier si ochi: cefalee,vertij,tulburari de vedere,episoade de
ischemie cerebrala tranzitorie, deficit motor sau senzorial
 B)cord: palpitatii,dureri de piept,dispnee de effort,edeme
gambiere
 C)rinichi: sete,poliurie,nicturie,hematurie
 D)artere periferice: extremitati reci,claudicatie intermitenta
 
 Examinari recomandate
-explorari de laborator de rutina : glicemie a jeun,Col total,LDL,HDL, TG,potasemie,
creatinina,analiza urinei etc
-electrocardiograma: -prezenta HVS; ischemie,aritmii
- indicele Sokolov-Lyon : SV1+SV5-V6>35mm
-ecocardiografia: evalueaza prezenta si severitatea HVS, evalueaza FEVS, evalueaza
prezenta/absenta tulburarilor de cinetica regionala,dimensiunea AS, semnaleaza
prezenta disfunctiei diastolice
-ecocardiografia DOPPLER carotidiana: indicele de raport grosime intima-medie>0,9
este PATOLOGIC!!! ; evidentierea leziunilor de tip aterosclerotic la nivelul a.carotide
-examinare eco-Doppler arterial periferic: daca indicele glezna –brat<0.9
-radiografia toracica: daca se suspecteaza IC/disectia de aorta
3.EVALUAREA RISCULUI CARDIOVASCULAR
GLOBAL

Riscul CV global cuprinde : factorii de risc cumulati
la un pacient si extimeaza riscul de eveniment
coronarian acut sau AVC la un hipertensiv pe o
durata de 5/10 ani.
Riscul aditional reprezinta factorul de risc adaugat
riscului mediu prin prezenta factorilor de risc ,
afectarii subclinice de organ, asocierii DZ,a bolii cv
sau afectarii renale.

 Complicatiile HTA

 Sunt ,de fapt, efecte adverse ale HTA asupra principalelor
teritorii vasculare: cardiace,cerebrale,renale si a circulatiei
arteriale periferice:
 -boala cardiaca ischemica
 -insuficienta cardiaca
 -tulburari de ritm
 -AVC
 -BRC –boala renala cronica
 -BVP –boala vasculara periferica
 TRATAMENTUL HTA

 1.MASURI TERAPEUTICE NONFARMACOLOGICE
-pierdere in greutate- alimentatie hipolipemianta (dieta
DASH fructe si legume 300g/zi, ↓aportului de grasimi
saturate si colesterol)
-scaderea aportului de Na+ (sub 100mmol/zi ↓TA cu 2-
8mmHg; la hipertensivi obligatoriu sub 5 g sare/zi)
-activitate fizica regulata (cel putin 30 minute/zi ↓ TA cu 4-9
mmHg)
-consum moderat de alcool
-abandonarea fumatului
 
 2. TRATAMENTUL MEDICAMENTOS
 Alegerea medicamentelor adecvate se face tinând cont de valorile
tensionale, factorii de risc, afectarea organelor tintä si bolile asociate.
 Toți pacienții, indiferent de vârstä, trebuie tratați pânä la atingerea
valorilor tensionale țintä de <140/90 mm Hg, cu excepția celor care
asociază DZ sau boală cronică renalä, pentru care valorile țintă sunt
<130/80 mm Hg.
 Ținta terapeuticä pentru pacienții cu proteinurie peste 1g/24 h este de
125/75 mm Hg.

 Se va alege clasa de medicamente cea mai potrivita in functie de profilul

pacientului, cu o reducere initiala a valorilor TA cu 5-10 mmHg.
Reducerea prea brutala poate determina efecte secundare de tipul
ameteli,slabiciune,oboseala.
CLASA TIPUL de medicament
DIURETICE 1.Inhibitori ai anhidrazei carbonice
2.Diuretice de ansa
3.Diuretice tiazidice
4.Diuretice economizatoare de potasiu

Inhibitori adrenergici 
Rezorcina,Guanetidina
Inhibitori centrali adrenergici Clonidina,Metildopa (printre putinele aprobate
in sarcina)
Blocantii receptorilor adrenergici Prazosin,Doxazosin
Blocantii receptorilor beta-adrenergici 1.Non-selective:Porpranolol, Pindolol,Timolol
2.Selective: Metoprolol,Bisoprolol,Atenolol.
Vasodilatatoare directe Hidralazina

Blocantii canalelor de calciu 1.Dihidropiridinele

2.Non-dihidropiridinele: Verapamil si Diltiazem
IEC Captopril, Enalapril, Lisinopril,Perindopril.
Blocantii receptorilor de angiotensina Candesartan,Losartan,Valsartan
II
Inhibitorii directi de renina Aliskiren
 
 PARTICULARITATI DE TRATAMENT
-varstnici: diureticele tiazidice si blocantii de calciu constituie primele optiuni
-diabetici : IEC,sartanii si mai recent inhibitorii reninei (Aliskiren); in
prezenta insuficientei renale se impune asocierea terapiei diuretice.
-coronarieni : fiecare 200mmHg in plus ale Tas dubleaza riscul de deces prin
evenimente fatale coronariene. Obiectivul de atine este de 140/90mmHg, cu
oricare din clasele medicamentoase antihipertensive : IEC,sartani,ACC sau
diuretice tiazidice.
-in particular, in cazul insuficientei cardiace de origine ischemica ,
recomandarile actuale apreciaza necesara reducerea TA la valori sub 120/80
mmHg
-RENALI: IEC si sartani la care se pot adauga diuretice sau alte
antihipertensive daca nu e atins obiectivul de 130/80 mmHg.
 Educatia pacientului
•

Recomandați pacienților să își măsoare periodic tensiunea arterială, la
domiciliu;
• Explicați modalitațile de a măsura tensiunea arterială (prin
echipament digital) și faceți-le un instructaj în acest sens;
• Învățați pacienții cu HTA să reducă consumul de sare, să își mențină
greutatea corporală în anumite limite și să elimine stresul sau emoțiile
puternice prin gestionarea acestora cu ajutorul tehnicilor de relaxare.

