CURS 5 – Pediatrie

Aritmiile + RAA
Aritmiile cardiace sunt acele stari in care apar:
- modificari ale succesiunii in timp ale batailor cardiace
- si/sau modificari ale relatiilor dintre activitatea etajului atrial si al celui ventricular al
inimii. Aceste stari sunt induse de anomalii in :
-formarea impulsului
- transmiterea sa.

Pot apare la orice varsta a copilului, incepand de la primele semne de viabilitate fetala (aritmii
fetale) pana la adolescenta.
Aritmiile copilului difera de cele ale adultului d.p.d.v:
- Al incidentei - mai redusa la copil;
- Al frecventei aritmiilor – frecventa cardiaca de 150 b/min este normala la nn,dar
reprezinta a tahicardie supraventriculara la adult;
- Calitativ: AV de 300 b/min este bine suportata cateva ore de miocardul unui sugar in timp
ce la adult apare rapid sincopa.

RITM SINUSAL NORMAL

1
TULBURARI DE RITM CARDIAC

CLASIFICARE: dupa sediul si mecanismul de formare al impulsurilor:

1.ARITMII SINUSALE:
- tahicardia sinusala;
- bradicardia sinusala;
- aritmia sinusala.

BRADICARDIE SINUSALA

TAHICARDIE SINUSALA

2
ARITMIE SINUSALA

2. ARITMII ECTOPICE:
- ATRIALE: - extrasistole atriale;
- tahicardia atriala;
- fibrilatia atriala;
- flutter atrial.
- NODALE: - extrasistole nodale;
- tahicardie nodala.
- VENTRICULARE: - extrasistole ventr;
- tahicardie ventr;
- fibrilatie ventr.

3
TAHICARDIA PAROXISTICA ATRIALA

TAHICARDIE PAROXISTICA JONCTIONALA

4
TAHICARDIE PAROXISTICA VENTRICULARA

EXTRASISTOLA URMATA DE TAHICARDIE VENTRICULARA

5
FLUTTER ATRIAL

FIBRILO-FLUTTER ATRIAL

6
FIBRILATIE ATRIALA

FLUTTER VENTRICULAR

FIBRILATIE VENTRICULARA

7
3. TULBURARI IN CONDUCEREA IMPULSULUI: - bloc AV grad I
- bloc AV grad II
- bloc AV grad III
- bloc interventricular de ram drept sau stang.

4. TULBURARI DE RITM SI DE CONDUCERE ASOCIATE:

- sdr.de preexcitatie (WPW)
- parasistolia.

1. BLOCUL SINOATRIAL

8
2. BLOCUL A-V DE GRAD I

9
10
11
BLOC DE RAMURA STANGA

12
BLOC DE RAMURA DREAPTA

13
14
PATOGENIE:
Tulburarea formarii impulsurilor datorita modificarii automatismului nodului sinusal. Acesta
poate fi deprimat de : stimulare vagala, hiperpotasemie, hipercalcemie, tratament digitalic.
Automatismul poate fi stimulat de : catecolamine endogene sau exogene, hipopotasemie,
hipocalcemie, ischemie miocardica.

Tulburarea conducerii impulsurilor datorita blocarii acestora la anumite nivele ale sistemului de
conducere.
Aceste 2 mecanisme se pot asocia in producerea unor aritmii complexe.

ETIOLOGIE:
- Imaturitatea histologica si electrofiziologica a tesutului nodal in primii 2 ani de viata;
- Unele malformatii ale sistemului electric de conducere din unele malformatii cardiace;
- Prezenta de cai de conducere aberante;
- Suferinte miocardice din: miocardite acute, intoxicatia digitalica, tulburari
hidroelectrolitice, boli tiroidiene si de colagen, boli neuromusculare;
- Boli genetice cu afectare miocardica: mucopolizaharidoze;
- Infectii uterine cu v.citomegalic;
- Tulburari de ritm cu caracter familial;
- Tulb.de ritm dupa interventii chirurgicale pe cord deschis.

15
TABLOU CLINIC:
- Majoritatea tulburarilor de ritm cardiac sunt asimptomatice.
- In cazul unor aritmii severe: paloare, lipotimii, astenie, dureri abdominale, cefalee, varsaturi,
dureri precordiale, palpitatii, sincope.
- Aritmiile cu ritm foarte rapid duc la insuficienta cardiaca si la deces.

Examenul ECG – este cea mai importanta metoda de depistare, diagnosticare si monitorizare a
tratamentului antiaritmic. Tehnicile moderne de monitorizare a ritmului cardiac permit
inregistrarea continua a ECG si depistarea precoce a aritmiilor severe care pot produce moartea
subita (metoda Holter).

TRATAMENT:
- Tulburarile de ritm sinusal cu frecventa redusa si asimptomatice nu necesita tratament
medicamentos.
- In caz de simptomatologie usoara: sedative, betablocante (Metoprolol);
- Tulb.de ritm sistematizate cu ritm rapid si cu simptomatologie severa necesita tratament
medicamentos antiaritmic.

PRINCIPALELE ARITMII CARDIACE PEDIATRICE SIMPTOMATICE

 ETAJ SUPRAVENTRICULAR:
- TAHICARDII SUPRAVENTRICULARE:
 Tahicardia paroxistica supraventriculara.
- SDR. NODULUI SINUSAL BOLNAV.
- FLUTTER SI FIBRILATIA ATRIALA.

 ETAJ VENTRICULAR:
- EXTRASISTOLE VENTRICULARE MALIGNE SAU CU RISC
- TAHICARDII VENTRICULARE
- FLUTTER SI FIBRILATIA VENTRICULARA.

MEDICATIA ANTIARITMICA – Vaughan-Williams

4 clase:
I – Blocante ale canalelor de sodiu:
 IA – cinetica intermediara – depresia curentului de sodiu :
 Chinidina,
 Procainamida,
 Disopiramida,
 Ajmalina

16
  IB – cinetica rapida:
 Lidocaina,
 Fenitoina,
 Mexiletina,
 Tocainida.

 IC – cinetica lenta:
 Propafenona,
 Flecainida,
 Encainida,
 Lorcainida.

CLASA II
 Blocante β ADRENERGICE:
 Propranolol,
 Atenolol,
 Metoprolol,
 Esmolol.

CLASA III – (PRELUNGIREA REPOLARIZARII) :

 Blocante de K :
 Amiodarona,
 Cordarone,
 Bretilium,
 Sotalol.

CLASA IV :
 Blocante ale canalelor de calciu :
 Diltiazem,
 Verapamil,
 Nifedipina,
 Bepridil.

Principale medicamente antiaritmice:

 Digoxin – doza de atac 0,04-0,06 mg/kg/zi, i.v.,apoi 1/5 din doza de atac ca tratament de
intretinere; este recomandat in aritmiile atriale, jonctionale si ventriculare.
 Propranolol – doza : 0,01-0,05 mg/kg/i.v sau 1-3 mg/kg/zi p.o.; indicat in aritmii atriale
si ventriculare;
 Chinidina – 15-60 mg/kg/zi; in aritmiile supraventriculare.
 Amiodarona - 5 mg/kg,i.v.sau 200-300 mg,p.o.; utila in sdr.WPW ,tahicardii atriale,
jonctionale si ventriculare;

17
  Verapamil: 1-2 mg,i.v, cu repetare sau 10 mg/kg,po; util in fibrilatie, flutter si tahicardii
paroxistice atriale.

Tratamentul tulburarilor de conducere se bazeaza pe adm.de atropina i.v.,iar in cazul blocului

AV grad III asociat cu sincope se indica implantarea unui stimulator cardiac.

18