Sunteți pe pagina 1din 54

GERONTOLOGIE, GERIATRIE

ȘI NURSING SPECIFIC ÎN
BOLI CARDIOVASCULARE
• Infarctul miocardic acut este o afecțiune acută care rezultă în urma ocluziei uneia dintre
arterele coronare printr-un tromb (cheag de sânge,placa de aterom).

• Cauze/Factori de risc
- vârsta: riscul de a face atac de cord crește odată cu vârsta
- dimensiunea genetică
- fumatul
- obezitatea
- tensiunea arterială crescută
- nivelul crescut de colesterol sau trigliceride
- diabetul
- lipsa de exercițiu fizic
- stresul
- consumul de droguri: mai ales amfetaminele sau cocaina pot duce la spasme ale arterelor
coronare, iar acestea pot duce la declanșarea unui infarct miocardic acut.
- afecțiunile autoimune: cele mai importante afecțiuni autoimune (artrita reumatoidă și lupusul)
cresc riscul de atac de cord.
Simptomul principal va fi
dispneea!!!
- tabloul clinic poate fi
asimptomatic, nesemnificativ
de tipul algiilor toracice,
articulare, epigastrice,viroze
respiratorii, etc.
- infarcte cu simptomatologie
cerebrală =>confuzie acută,
disartrie, agitație
psihomotorie, vertij, comă
-manifestarea clasică
• Investigatii:
• informarea medicului specialist cardiolog cu privire la simptomele resimțite de
pacient.
• verificarea temperaturii, tensiunii arteriale, pulsului pacientului.
• electrocardiograma (ECG)
• ecocardiografia
• analizele de sânge-transaminaze,troponina,CK-MB
• radiografia cardiacă: permite medicului să verifice dimensiunea inimii,
funcționarea vaselor de sânge (angiografia).
• coronarografia: poate identifica angina sau infarctul miocardic.
• ergometria: este vorba despre o electrocardiogramă (EKG) în condiții de efort
( bicicletă staționară, fie pe o bandă de alergare/ medicament pe cale
intravenoasă care stimulează inima într-un mod similar cu efectuarea exercițiilor
fizice).
• RMN cardiac
• Tratament:
• Atacul de cord necesită tratament imediat, tratamentul
începe din primele ore (chirurgie cardiacă).
• Angioplastie: chirurgul va insera un tub lung și subțire
(cateter) prin artera
• Stent: chirurgul poate plasa la locul blocajului un stent.
Stentul împiedică artera să se închidă.
• Grefă de by-pass coronariană: este o modalitate de
reorganizare a venelor și arterelor, astfel încât sângele
să poată curge în jurul blocajului.
• Tratament medicamentos
• Aspirina: previne formarea cheagurilor de sânge și poate
îmbunătăți fluxul de sânge prin arterele îngustate (Aspenter).
• Tromboliticele: se folosesc pentru a dizolva cheagurile
(Streptokinaza,Urokinaza).
• Medicamentele antiplachetare: previn formarea de cheaguri,
dar și creșterea celor care deja există-Dipiridamol (1-3 cpr/zi).
• Nitroglicerina: ajută la dilatarea vaselor de sânge.
• Beta-blocanții: scad tensiunea arterială,pulsul, și relaxează
mușchiul cardiac-Metoprolol.
• Calmantele: reduc disconfortul resimțit de pacient (mialgin).
Probleme de dependență

 Anxietate legată de durerea acută secundară


ischemiei țesutului cardiac
 Alterarea perfuziei tisulare
 Perturbarea somnului legată de procedurile
terapeutice și de mediul de spital
 Risc înalt de alterare a menținerii sănătății
 Posibil deficit de cunoștințe cu privire la
starea de sănătate, dietă, tratament și îngrijiri
ulterioare
 Posibilă constipație legată de imobilizare și
de efectul secundar al medicației opiacee
HTA GERIATRICĂ
• Hipertensiunea arterială reprezintă creșterea valorilor tensionale peste
140/90 mmHg.

• Cauze:febră;consum excesiv de alcool; stări de anxietate; dereglări


hormonale; utilizarea de medicamente (antiinflama-toare nesteroidiene,
decongestionante nazale, medicamente utilizate în tratamentul răcelii).

• Printre factorii de risc:obezitatea; fumatul; consumul excesiv de sare și


de alcool;nivelul ridicat al colesterolului; sedentarismul; stres-ul;
anxietatea; apneea de somn.

• Dintre factorii nemodificabili: vârsta; sexul; rasa; moștenirea genetică de


la rudele apropiate.
HTA GERIATRICĂ
• Principalul factor de risc la vârstnic
• Este de tip sistolo-diastolic și are o evoluție
blândă
• Este însoțită de ateroscleroză
• Sunt valori tensionale crescute deseori fără o
simptomatologie clinică semnificativă
HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ
TENSIUNEA ARTERIALĂ ȘI VÂRSTA
HTA GERIATRICĂ
Tensiunea sistolică Tensiunea
Categorie și/sau
(mmHg) diastolică (mmHg)

Optimală sub 120 și sub 80


Normală 120-129 și/sau 80-84
Prehipertensiunea 130-139 și/sau 85-89
Hipertensiunea
140-159 și/sau 90-99
arterială grad 1
Hipertensiunea
160-179 și/sau 100-109
arterială grad 2
Hipertensiunea
peste 180 și/sau peste 110
arterială grad 3
Hipertensiunea
arterială sistolică peste 140 și sub 90
izolată
HTA GERIATRICĂ
• Simptome specifice
-cefalee,vertij,tulburări de vedere
-nicturie
-semne de suferință cardiacă-palpitații,dispnee
de efort,dureri toracice,precordiale
-după 70 ani se instalează insuficiența
circulatorie cerebrală-
insomnii,agitație,dezorientare
HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ
HTA GERIATRICA
• Diagnosticare:

• Diagnosticul se poate preciza de către medicul cardiolog,


medicul de familie sau internist prin măsurări ale tensiunii
arteriale în cabinet. (măsurători repetate)

• Medicul specialist cardiolog poate recomanda efectuarea unei


electrocardiograme, ecografii cardiace, ecografii Doppler
arteriale și a unor analize de sânge și urină pentru a verifica
afectarea organelor țintă:ex.fund de ochi.
HTA GERIATRICĂ
Tratament:cuprinde utilizarea uneia sau mai multor clase de
medicamente
• - inhibitori de enzimă de conversie-Captopril,Enap,
• - blocante ale receptorilor de angiotensină-grupul sartanilor-
Losartan
• - betablocante-Betalok,Metoprolol,Propranolol
• - blocanți de receptori de calciu-Nifedipin
• - diuretice-Furosemid 40 mg 1-2/săpt

Scopul tratamentului medicamentos este de a reduce valorile


tensionale sub 140/90 mmHg
HTA GERIATRICĂ
• Schimbările privind stilul de viață sunt esențiale în
managementul hipertensiunii arteriale:

-controlul greutății,

-eliminarea fumatului,

-evitarea excesului de alcool,cafea, a consumului excesiv de sare

- efectuarea de exercițiu fizic moderat - 150 minute de activitate


fizică pe săptămână pot fi suficiente pentru a menține TA.
HIPOTENSIUNEA VÂRSTNICULUI

• Definiție:
• Tensiunea arterială mică sau hipotensiunea arterială a fost definită de
OMS ca tensiune arterială sistolică sub 110 mm Hg la bărbați și sub 100
mm Hg la femei, indiferent de valoarea tensiunii arteriale diastolice.

• Tensiunea este mică atunci când are valori sub 90/60 mm Hg.

• Ghidurile cardiologice actuale recomandă valori tensionale între 120/70


mm Hg și 130/80 mm Hg până la 65-70 de ani și între 130/80 și 140/90
mm Hg peste această vârstă, în repaus.
HIPOTENSIUNEA VÂRSNICULUI

• Conceptul de hipotensiune arterială constituțională se


referă la condiția cronică de tensiune arterială redusă
inadecvat, independent de prezența altor factori
patologici, cu valori ale tensiunii arteriale sistolice sub
105 mm Hg.

• Hipotensiunea arterială poate fi secundară, dar și


ortostatică (adică cea cauzată de probleme circulatorii
la ridicarea în picioare)
HIPOTENSIUNEA VÂRSTNICULUI
• CAUZE:
• răspunsul baroreflex la stimuli hiper- și
hipotensivi scade progresiv,
• crește fluxul sanguin splenic și mezenteric
• hiperinsulinemia postprandială
• vasodilatatoare,medicația hipotensoare
HIPOTENSIUNEA ARTERIALĂ ORTOSTATICĂ

• Scăderea tensiunii arteriale cu mai mult de 20 mm


Hg la trecerea de la clino- la ortostatism

• Poate fi considerat un sindrom

• Clinic-astenie psiho-fizică,palpitații,vertij,sincopă și
cădere

• Atenție deosebită la supravegherea vârstnicului


HIPOTENSIUNEA VÂRSTNICULUI
HIPOTENSIUNEA VÂRSTNICULUI
• ÎNGRIJIRI SPECIFICE

-atenție deosebită la supravegherea vârstnicului

-surprinderea momentelor în care apare hta

-încurajarea vârstnicului să anunțe aceste momente specifice

-educarea pacientului cu privire la momentul și modul


mobilizării
HIPOTENSIUNEA VÂRSTNICULUI
• Evaluare: la vârstnicii simptomatici - măsurarea TA înainte de masă, la 30 și 60 minute după
masă/medicație

Managementul hipotensiunii arteriale postprandiale simptomatice:

1. Scăderea conținutului de carbohidrați, înlocuirea cu carbohidrați complecși sau cu alimente cu


conținut crescut proteic sau lipidic , mese frecvente, reduse cantitativ;

2. Mersul dupa masă poate ajuta, dar hipotensiunea arterială poate apărea la încetarea mersului;

3. Reducerea dozelor (adaptarea tratamentului) de antihipertensive, administrarea lor dupa


masă;

4. Repaus la pat dupa masă la pacienții simptomatici;

5. Medicamente adjuvante: cortizon, indometacin (AINS unde sunt dureri articulare), octreotide,
cafeina (cafeina administrata oral la masă este utilă atât la vârstnicii sănătoși căt și la cei fragili,
dar este de preferat să se administreze dimineața, deoarece dezvoltă toleranță dacă este
administrată pe parcursul întregii zile).
HIPOTENSIUNEA ARTERIALĂ
• Postmedicamentoasă
caracterizată de:
• - o stare de amețeală și
slăbiciune când pacientul trece
de la poziția decubit în
ortostatism
• - apare ca un efect advers
comun al antidepresivelor,
antihipertensivelor,
antipsihoticelor, sedativelor
• -pentru a preveni accidentele ca
de exemplu căderile, se va
atenționa pacientul să nu se
ridice brusc din pat.
DESHIDRATAREA
-dacă pacientul primește
diuretice, poate să apară
deshidratarea și dezechilibrul
electrolitic
-alte cauze-demență
-se vor monitoriza nivelurile
sangvine ale electroliților și se vor
asigura suplimentele de potasiu,
magneziu, calciu conform
prescripțiilor medicului.
ATEROSCLEROZA VÂRSTNICULUI
• Rigidizarea pereților arteriali asociată cu
depuneri de grăsimi în lumenul vascular
• Aorta,carotidele,arterele cerebrale
• Cauze:colesterol crescut,încetinirea vitezei de
curgere a sângelui,lupus,artrite
• Factori de risc:obezitate,diabet zaharat tip
II,exces de
alcool,HTA,sedentarism,fumat,stres,ereditate
ATEROSCLEROZA VÂRSTNICULUI
• Simptomatologie sugestivă
-dureri toracice
-dureri în zona membrelor sau orice altă zonă unde există o arteră blocată;
-slăbiciune musculară
-dificultăți în respirație;
-oboseală;
-stare de confuzie;
-atac de cord sau un atac vascular cerebral
:transpirații,greață,vărsături,dispnee,cefalee, tulburări de vorbire,de
echilibru,amețeli
ATEROSCLEROZA VÂRSTNICULUI
• Investigații:
-eco Dopler
-angiografia
-CT
-analize de sânge
ATEROSCLEROZA VÂRSTNICULUI
• Tratament:
-anticoagulante-aspirina,dipiridamol,xarelto
-hipolipemiante-Gemfibrozil,statine
-schimbarea alimentației (fructe,legume,fibre,săracă
în grăsimi saturate și carbohidrați),a stilului de viață
-renunțarea la fumat,alcool
-exerciții fizice,masaj
-mediu de trai securizant
-by pass,stentare luminală vasculară
Intervențiile asistentei medicale
Autonome
- asigurarea condițiilor de spitalizare,
- asigurarea securității fizice a pacientului ,
- comunicarea utilizând propoziții simple și clare,
- asigurarea igienei tegumentelor și mucoaselor,
- alimentația pacientului – alimente gata tăiate ,
- alimentația pasivă (când autonomia nu e păstrată),
- reducerea anxietății (medicație sedativă ?!),
- educarea familiei pacientului
Delegate

- pregătirea psihică și fizică pentru efectuarea


investigațiilor și tratamentului ,
- efectuarea recoltărilor,
- administrarea medicației pe toate căile,
- însoțirea vârstnicului la investigații,
- efectuarea de perfuzii, transfuzii,
- pregătirea preoperatorie,
- îngrijirea postoperatorie,
TERAPIA MEDICAMENTOASĂ
ÎN GERIATRIE
Cele mai multe reacții adverse grave pentru
pacienții în vârstă se datorează unor
medicamente :
-diuretice
-antihipertensive
-digitalicele
-corticosteroizii
-somniferele
-medicamente neprescrise de medic
Materiale necesare: Modificările comune ce
-medicația pacientului-instrucțiuni
Trebuie avut în vedere afectează administrarea sunt:
scrise privind dozajul afectarea eficienței -structura corpului
-recipiente cu orar de administrare medicației datorită -sistemul digestiv
-calendar cu suport a ( hepatic)
instrucțiunilor de administrare. vârstei.
-sistemul reno-urinar
EVALUAREA CAPACITĂȚII
DE CONFORMARE LA
TRATAMENT

Reevaluarea problemelor de care se plânge


pacientul
Evaluarea capacității fizice de a lua
medicamente
Evaluarea deprinderilor cognitive ale
pacientului
Evaluarea stilului de viață a pacientului
Evaluarea părerii despre consumul de
medicamente
În funcție de istoricul bolii se va realiza o listă cu
alimentele și obiceiurile ce trebuie evitate.
Adaptarea injecțiilor intramusculare
• Alegerea acului: ac mai scurt datorită țesutului
subcutanat diminuat

• Nu se va injecta într-un membru imobilizat


datorită slabei absorbții și riscului formării de
nodule

• Tehnica opririi sângerării: presarea directă a locului


injectării mai mult timp, masarea locului pentru a
ajuta la absorbția și distribuția medicamentului.
Adaptarea injecțiilor intravenoase

• Alegerea acului

• Alegerea venei (vene sclerotice)

• Tehnica opririi sângerării: presarea directă a


locului injectării mai mult timp (tratament
anticoagulant)
Recunoașterea reacțiilor adverse
la pacienții vârstnici

SEMNE ȘI SIMPTOME frecvente:


urticaria,
impotența funcțională,
incontinența,
probleme gastrice,
deshidratarea,
deteriorarea stării mentale,
inapetența, anorexia, tulburări sangvine.
STAREA MENTALĂ ALTERATĂ

• Agitația sau confuzia


pot fi urmarea ingerării
de alcool sau de
medicamente-
anticolinergice =
>relaxează musculatura
netedă, diuretice,
antihipertensive,
antipsihotice,
antidepresive
TULBURĂRI SANGUINE
DISKINEZIA TARDIVĂ
ANOREXIA
METODE CE AJUTĂ LA MĂRIREA RĂSPUNSULUI POZITIV LA
TRATAMENT
- găsirea
- evitarea administrării
medicamentelor
medicamentului prin - sfătuirea de a păstra
echivalente celor
aruncarea sa atunci medicamentele în
prescrise cu cele mai
când medicul decide ambalajele originale
ieftine (pentru vârstnicii
sistarea sa
cu probleme financiare )
VĂ MULȚUMESC!
Aplicații
• Vârstnic de 67 ani ,supraponderal,fumător și consumator
ocazional de alcool,fără o patologie cunoscută se trezește în
cursul nopții cu durere
epigastrică,greață,varsătura,transpirații,anxietate.Progresiv
starea lui se agravează adăugând dispnee,agitație,confuzie.
• La ce diagnostic mă gândesc?
• Ce fac?
• Ce investigații sunt necesare?
• Care sunt obiectivele de îngrijire?
• Dar îngrijirile, autonome și delegate?
• Ce îi recomandam?
Aplicații
• Dimineața,menajera găsește bătrâna de 88 ani pe care o
îngrijeste căzută în baie,incoerentă în vorbire,confuză,fața
asimetrică (nu simte partea stânga) și nu se poate ridica
(pareză a jumatății stângi a corpului).
• La ce patologie ne gândim?
• Cum procedam?
• Ce analize/investigații sunt necesare?
• Care sunt obiectivele de îngrijire?
• Dar îngrijirile autonome și delegate?
• Ce îi recomandăm?
• Necesită instituționalizare? (pro/contra)

S-ar putea să vă placă și