Gologanu Stefan

2C
Hipotensiunea arteriala

Hipotensiunea arteriala reprezinta

o afectiune caracterizata de prezenta
valorilor tensionale sistolice <90 mm Hg
si a celor diastolice < 60mm Hg.
Tensiunea arteriala este in mod fiziologic
mai scazuta pe timpul noptii si creste
brusc la trezirea din somn si poate varia
in timpul zilei in functie de pozitia
corpului, frecventa respiratorie,
alimentatie si aport lichidian.

Hipotensiunea arteriala: cauze,

manifestari si tratament

Cuprins
Ÿ Ce este hipotensiunea arteriala

Ÿ De ce apare hipotensiunea arteriala

Ÿ Care sunt simptomele hipotensiunii

arteriale

Ÿ Diagnosticul hipotensiunii arteriale

Ÿ Tratamentul in hipotensiunea
arteriala

Ce este hipotensiunea
arteriala
Hipotensiunea arteriala reprezinta
o afectiune caracterizata de prezenta
valorilor tensionale sistolice <90 mm Hg
si a celor diastolice < 60mm Hg.
Tensiunea arteriala este in mod fiziologic
mai scazuta pe timpul noptii si creste
brusc la trezirea din somn si poate varia
in timpul zilei in functie de pozitia
corpului, frecventa respiratorie,
alimentatie si aport lichidian.

Principalele tipuri de hipotensiune

arteriala sunt
 reprezentate de catre:

Ÿ Hipotensiunea posturala (hipotensiune

ortostatica): apare la adoptarea brusca
a pozitiei ortostatice;

Ÿ Hipotensiune postprandiala: apare dupa

ingestia alimentara;

Ÿ Hipotensiunea mediata neuronal:

transmiterea deficitara a impulsurilor
nervoase de la nivel cerebral la nivel
cardiac;

Ÿ Sindrom Shy Drager: leziuni ale

sistemului nervos autonom care
moduleaza activitatea electrica a inimii,
frecventa respiratorie si sistemul
digestiv.

Factorii de risc care predispun la

scaderea valorilor tesnionale sunt
reprezentati de catre terapia
medicamentoasa utilizata pentru
tratarea hipertensiunii arteriale (alfa
blocantele), varsta >65 de ani si anumite
afectiuni cardiace preexistente (afectiuni
valvulare, insuficienta
 cardiaca, infarct miocardic acut, boala
de nod sinusal), diabet zaharat sau
boala Parkinson.

De ce apare hipotensiunea
arteriala
Hipotensiunea arteriala poate fi
determinata de:

Ÿ Sarcina;

Ÿ Afectiuni cardiace;

Ÿ Boli endocrine (hipotiroidism, afectiuni

ale paratiroidelor, boala Addison);

Ÿ Deshidratare datorata pierderilor

lichidiene (varsaturi, diaree, arsuri
extinse, abuz de diuretice);

Ÿ Hemoragii;
Ÿ Septicemie;
Ÿ Soc anafilactic.

Care sunt simptomele

hipotensiunii arteriale
Scaderea brusca a valorilor tensiunii
arteriale determina aparitia urmatoarelor
simptome:

Ÿ Senzatia de ameteala;

Ÿ Sincopa (pierderea constientei);

Ÿ Vedere incetosata;

Ÿ Greata;

Ÿ Dificultati de concentrare;

Ÿ Hipersudoratie;

Ÿ Cresterea frecventei respiratorii;

Diagnosticul hipotensiunii
arteriale
Diagnosticul hipotensiunii arteriale este
stabilit de catre medicul cardiolog pe
baza anamnezei, examenului clinic al
pacientului si masurarea repetata
a valorilor tensionale pe durata a 3
consulturi clinice diferite (tensiunea se
masoara la nivelul ambelor membre
superioare pentru a exclude diagnosticul
de coarctatie de aorta). Suplimentar,
medicul specialist poate recomanda
monitorizarea holter (holter EKG) pentru
o perioada de 24 de ore, cu ajutorul
caruia sunt realizate masuratori
automate seriate ale tensiunii arteriale
ale pacientului, pe
parcursul activitatilor zilnice dar si al
noptii.

Testul mesei inclinate sau tilt testul este

utilizat pentru decelarea hipotensiunii
arteriale ortostatice mediate neuronal in
timp ce examinarea EKG,
ecocardiografia si testul de efort sunt
utile pentru o examinare cardiaca mai
amanuntita si au rol diagnostic pentru
multe dintre afectiunile cardiovasculare
care determina modificari ale valorilor
tensionale.

Tratamentul in
hipotensiunea arteriala
In situatiile in care valorile tensionale
scazute se datoreaza unui tratament
prescris pentru reducerea hipertensiunii
este necesara ajustarea dozelor,
schimbarea medicatiei sau intreruperea
administrarii acestuia in functie de
recomandarea medicului curant.

Optiunile de tratament nemedicamentos

al hipotensiunii arteriale cuprind
adoptarea unui
stil de viata sanatos care sa includa
exercitii fizice zilnice in vederea
stimularii circulatiei sangvine, un aport
hidric optim care sa corespunda
necesitatilor organismului si o dieta
alimentara echilibrata.