Curs 3 Geriatrie și Gerontologie Dr Nica 23.10.

2023

Bolile cardiovasculare
Vârsta duce treptat la un declin al capacității de a tolera schimbările apărute în homeostazie.
Astfel probabilitatea de apariție a unui stop cardiorespirator, după un infarct miocardic, apare
mai frecvent odată cu înaintarea în vârstă.
Principala cauză de deces în lume o reprezintă bolile cardio vasculare.
Acestea sunt de obicei asociate cu:
 ateroscleroza
 obezitatea
 diabetul zaharat
Datorită restrângeri activității fizice, dispneea de efort și durerea precordială sunt abia vizibile
sau abia remarcate, sau lipsesc.
La vârsta a treia simptomatologia infarctului de miocard poate fi atipică (durere abdominală,
semne clinice cerebrale, etc)

Ateroscleroza

Este în procent de elucidare această afecțiune și se încearcă adoptarea unor strategii,

specifice, optime, de prevenire și tratare a aterosclerozei la vârstnici.
Se știe că vârsta potențiază ateroscleroza împreună cu modificările biologice, cu expunere
prelungită la factori de risc, la care se asociază și polipatologia vârstei a treia.

Factorii de risc:
 hipertensiune arterială
 fumatul
 dislipidemia
 obezitatea
 boli autoimune
Tabloul clinic
 este latent
 descoperirea poate fi întâmplătoare (în timpul efectuării unei angiografii)
 semnele clinice sunt
 amețeli
 tulburări de vedere
 palpitații
 acufene (zgomote in urechi)
 sau deja prin apariția semnelor clasice de
 accident vascular cerebral
 infarct
Tratament
 betablocante
  blocante de calciu
 antiagregante plachetare
 antilipidice
Se recomandă de asemenea, schimbarea modului de viață.

Infarctul miocardic acut (IMA) la vârstnic

La orice vârstă știm că el apare datorită obstrucției bruște și complete a unei artere coronariene,
urmată de ischemie și necroză, în teritoriul miocardic respectiv.
Este o urgență cardiologică care necesită diagnostic și tratament precoce.
Infarctul miocardic acut este o complicație a cardiopatiei ischemice și a ateosclerozei.

Factorii de risc
 hipertensiune arterială
 diabet zaharat
 obezitate
 sedentarism
 dislipidemie
Simtomatologia este atipică la vârstnic:
 durerea este atipică, fie abdominală, fie cerebrală
 acestă simptomatologie însidioasă din infarctul miocardic acut o mai întâlnim și la
pacienții care au diabet zaharat
 unul din semnele care apare întâi este dispneea
Simptomatologia infarctul miocardic acut poate să apară și cu:
 dureri articulare
 dureri toracice
 aritmie
 amețeli
 lipotimie și sincopă
 adinamie
 afazie - aceste ultimile fac parte și simulează un AVC (accident vascular cerebral)
Atunci când simptomatologia este de natură cerebrală, poate să apară:
 agitația psihomotorie
 stare confuzională
 vertij
 dizartrie
 comă
Diagnosticul cuprinde:
 anamneza
 EKG
 creatinfosfokinaza - este crescută
 LDH (lactat dehidrogenază) - este crescut
  VSH (viteza de sedimentare a hematiilor) este crescut
Complicații
 aritmii ventriculare
 aritmii supraventriculare
 complicații mecanice
 ruptura peretelui ventricular stâng sau septului ventriculei
 complicații trombotice
 tromboembolismul pulmonar acut
 tromboembolismul arterelor pulmonare
 tromboembolismul arterelor cerebrale
 mai rar trombo embolismo arterelor renale și splenice
 complicații ischemice
 angina pectorală
 recidiva infarctului miocardic acut
Mortalitatea în infarctul miocardic acut este la vârstnici se datorează în principal:
 rupturi miocardului
 insuficienței cardiace
 blocului atrioventricular
 șocului cardiogen
 edemului pulmonar acut
Peste vârsta de 65 de ani, când începe prima treaptă a bătrâneții, supraviețuirea după infarctul
miocardic acut este redusă.

Hipertensiunea arterială

Creșterea presiunii arteriale datorate vârstei combinată cu creșterea demografică globală a

populației vârstnice, transformă hipertensiune arterială într-o problemă de sănătate publică.

OMS (organizația mondială de sănătate) recomandă ca valorile normale tensionale la vârstnici

să fie 140 - 90 mm Hg.

Se consideră hipertensiune arterială

 sistolică 160 și peste
 diastolică 95 și peste
Tot ce cuprinde între 140 - 160 maxima și 90 - 95 minima sunt afecțiuni de borderline

Hipertensiune arterială este un important factor de risc pentru:

 bolile cardiovasculare și a AVC (accident vascular cerebral)
 afecțiunile renale
 insuficiența cardiacă
Incidența la vârstnici a hipertensiunei arteriale este între 50 și 75% (peste 75 de ani, femeile
depășesc prevalență de 75%)
Factori de risc la vârstnici pentru hipertensiune arterială:
  obezitatea
 sedentarismul
 alimentație bogată în sare
 prin alterarea funcției renale, datorită vârstei, se alterează eliminarea sodiului din
organism, astfel prin acumularea lui, crește presiunea arterială a sângelui
Formele de hipertensiune arterială la vârstnici:
1) hipertensiunea arterială esențială
 care nu este practic caracteristică vârstnicilor, este caracteristică vârstelor adulte
și tinere, dar care evaluează la vârsnic cu niște aspecte clinice specifice
 este de tip sistolo diastolic cu evoluție mai blândă și o gravitate moderată
2) hipertensiunea sistolică
 este specifică vârstnicilor
 tensiunea arterială diastolică este normală sau foarte puțin crescută
 apare de obicei în ateoscleroză
 în cadrul evoluției se pot instala IMA (infarctul miocardic acut) și AVC (accident
vascular cerebral)
3) hipertensiune arterială secundară
 este mult mai rară la vârstnici și poate fi de cauză
 renovasculară
 renoparenChimatoasă
 neurogenă
 endocrină

Particularitățile clinice ale hipertensiunii arteriale la vârstnici

În ciuda valorilor mari tensionale, semnele clinice sunt aproape inexistente, nezgomotoase,
nespecifice, cum ar fi:
 cefalee
 amețeli
 fosfene - prezența de puncte luminoase sau întunecate în câmpul vizual
 palpitații
 micturie
 apar semne clinice ale suferinței cardiace
 dispnee de efort
 insuficiență circulatorie cerebrală
 insomnii
 dezorientare
 agitație
Pasul cel mai important în diagnosticul hipertensiuni arteriale îl reprezintă efectuarea unor
măsurători corecte
 se fac mai multe evaluări de a lungul a trei vizite la medic
În diagnostic trebuie să ținem cont că bătrânii, în mod fiziologic prezintă o oarecare creștere a
valorilor tensionale.
Atenție la diferențiere.
Trebuie să se țină cont că vârstnicii au polimedicație sau cu polipatologie, unele din ele chiar
inducând creșterea valorilor tensionale.
Trebuie atenție la o anumită afecțiune ce ar trebui diagnosticată și anume feocromocitomul
care poate fi o posibilă cauză a creșterii tensională

Complicațiile hipertensiune arteriale sunt:

 cardiace
 cerebrale
 renale
Tratamentul
 scopul terapiei este de a reduce tensiunea arterială sub 140 - 190
 se urmărește scăderea progresivă, ponderală a valorilor tensiunii arteriale
 administrarea de
 betablocante
 diuretice
 inhibitorini ai enzimei de conversie
 blocante ale canalelor de calciu
 Alfa blocante
 la acestea se adaugă:
 modificările stilului de viață la orice vârstă și anume
- fumatul
- sedentarismul
- obezitatea
- stresul
- consumul de alcool
- consumul de sare

Hipotensiunea arterială ortostatică (hTA)

Este definită ca o scădere a presiunii sistolice cu mai mult de 20 mm Hg în trecerea de la

decubit în ortostatism (clinostatism la ortostatism).
Nu este o boală, reprezintă incapacitatea organismului de a se adapta rapid la schimbarea
bruscă a corpului. În mod normal, la trecerea din clenostatism la ortostatism are loc o
acumulare de clivă a sângelui, la nivelul membrelor inferioare, astfel că cantitatea de sânge
pompată spre inimă scade. Pentru a compensa organismul răspunde prin niște reacții reflexe și
anume:
 îngustarea calibrului vaselor de sânge
 creștere ritmului cardiac
Atunci când aceste mecanisme nu intervin rapid, apare hipotensiune arterială.
La vârstnici este cauzată de:
 aritmii
 administrarea unor medicamente cum ar fi:
 vasodilatatoare
  diureticele
 antidepresivele
 hemoragii
 deshidratare
 febră
 diabet zaharat
Clinic
 astenie
 amețeli
 stări confuzionale
 căderi
 tulburări de vedere
 lipotomie
Tratament
 dacă este cauzată de un medicament
 simpla modificare a dozei acelui medicament este suficientă
 dacă apare consecutiv unei boli
 tratamentul corect pentru acea boală rezolvă și hipotensiune arterială
Având în vedere că etiologia acestei stări nu este precizată și elucidată, recomandările care se
fac pentru vârstnici, dar sunt valabile la orice vârstă sunt:
 trecerea de la clinostatism la ortostatism să se facă lent
 consum de lichide corespunzător
 regim hiposodat
 dacă se cunoaște că efectul cafelei crește tensiunea arterială, se va consuma
Cafeaua are efect diferit la oameni, deaceea se va face testarea
 se măsoară tensiunea arterială înaintea consumului de cafea și dupa consum și vedem
rezultatul
 sunt persoane la care cafeaua nu are nici o influență asupra tensiunii arteriale
 sunt persoane la care cafeaua scade sau crește tensiunea arterială