Regimul igieno-dietetic

în afecțiunile cardiovasculare
Hîrja Sergiu Eusebiu
Grupa A13
 Bolile cardiovasculare sau bolile cardiace sunt o categorie de boli care
implică inima sau vasele sangvine: (arterele și venele).
În timp ce termenul din punct de vedere tehnic se referă la orice boală care
afectează sistemul cardiovascular, acesta este adesea folosit cu referire la cele
legate de ateroscleroză și/sau hipertensiune arterială. Cauzele, mecanismele și
tratamente de aceste cauze adesea se suprapun.
Bolile cardiovasculare rămân cea mai mare cauza a deceselor la nivel
mondial, deși de-a lungul ultimelor două decenii rata mortalității cardiovasculare a
scăzut în multe țări cu venit ridicat. În același timp, decesele și bolile
cardiovasculare au crescut cu o viteză uimitor de rapidă în țările mici.
În 2008 mai mult de 17 de milioane de oameni au murit din cauza bolilor
cardiovasculare. 
În fiecare an bolile de inimă ucid mai mulți americani decât cancerul. În ultimii
ani riscul cardiovascular la femei a fost în creștere și a ucis mai multe femei
decât cancerul de sân.
 Cauzele si factorii de risc in aparitia bolilor
cardiovasculare
Factorii de risc sunt comuni mai multor afectiuni cardiovasculare si
majoritatea sunt strans legati de stilul de viata. Chiar si in cazul in care acestia nu pot
fi eliminati complet, reducerea lor pe cat de mult posibil influenteaza probabilitatea
dezvoltarii unei boli cardiovasculare. Printre factorii de risc cei mai importanti,
enumeram:

• Varsta – odata cu inaintarea in varsta, vasele devin mai rigide si, prin urmare,
mai putin compliante;
• Sexul – in prima parte a vietii, riscul este mai mare la barbati, iar dupa
menopauza, femeile ajung la acelasi nivel de risc;
• Antecedentele in familie (heredocolaterale) – riscul creste atunci cand o ruda
(mai ales de gradul intai) a dezvoltat o forma de boala cardiovasculara inaintea
varstei de 55 de ani (la barbati), respectiv 65 de ani (la femei);
• Fumatul si consumul de alcool;
• Dieta precara – bogata in sare, zahar si grasimi;
 
•Obezitatea;
•Lipsa activitatilor fizice;
•Hipertensiunea si hipercolesterolemia – contribuie la dezvoltarea
aterosclerozei;
•Diabetul – se manifesta cu afectare vasculara;
•Igiena dentara precara – periajul incorect sau lipsa igienei dentare conduce la
dezvoltarea locala a bacteriilor, care pot patrunde in circulatia sangvina si, astfel,
cauza endocardita;
•Stresul psihic. 

Factorii de risc sunt extrem de utili in realizarea unui diagnostic, mai ales pentru
evaluarea prognosticului unei afectiuni cardiovasculare si/sau aprecierea riscului
ca aceasta sa se dezvolte de-a lungul vietii. 
Simptomele comune ale bolilor cardiovasculare
Manifestarile clinice (simptomele) intalnite in bolile cardiovasculare sunt, la randul
lor, in stransa legatura cu patologia in cauza. Totusi, exista si simptome comune,
nespecifice, care pot duce cu gandul la implicarea sistemului cardiovascular si, astfel, sa
orienteze diagnosticul catre o anumita afectiune. Printre aceste simptome se afla:
•Durerea toracica (in piept) si dificultatea in respiratie;
•Durerea la nivelul spatelui, bratelor, coatelor, umerilor sau maxilarului;
•Durerile de cap;
•Edemul membrelor (membre umflate);
•Palpitatiile;
•Pulsul accelerat sau diminuat;
•Oboseala;
•Ametelile cu/fara senzatie de lesin;
•Pierderea cunostintei;
•Febra.
 
 Principalele boli cardiovasculare
Cu toate ca, tinand cont de complexitatea sistemului cardiovascular, patologiile
posibile pot parea extrem de numeroase, exista, totusi, cateva mari categorii care sunt
des intalnite in practica medicala si in care se incadreaza majoritatea afectiunilor
cardiovasculare. Astfel, enumeram:

•Boala coronariana (cardiaca) ischemica

•Bolile cerebrovasculare
•Insuficienta cardiaca (sau congestiva)
•Cardiopatiile congenitale
•Boala cardiaca reumatismala
•Aritmiile 
•Bolile periferice ale arterelor si venelor
•Bolile valvulare
•Infectiile
1. Boala arteriala coronariana (BAC)
Este cunoscuta si sub denumirea de cardiopatie ischemica (CI). Ischemie
inseamna ca fluxul sanguin (si oxigenul) sunt restrictionate sau reduse intr-o
parte a corpului, iar ischemia cardiaca este denumirea pentru reducerea
fluxului sanguin si a oxigenului catre muschiul inimii.
 BAC se dezvolta atunci cand vasele de sange majore care alimenteaza
inima cu sange, oxigen si substante nutritive (arterele coronare) sunt afectate
sau se imbolnavesc. Depozitele de colesterol (placa de aterom) de la nivelul
arterelor impreuna cu inflamatia sunt de obicei responsabile de boala arteriala
coronariana. Cand placa de aterom se formeaza, aceasta ingusteaza arterele
coronare, reducand fluxul de sange catre inima. In final, fluxul de sange scazut
poate sa provoace durere in piept (angina), dificultate in respiratie, precum si
alte semne si simptome ale bolii arteriale coronariene. Un blocaj complet poate
provoca un infarct de miocard acut (IMA).
Boala arteriala coronariana se dezvolta pe parcursul a cateva decenii si,
prin urmare, poti sa nu observe o problema pana cand nu ai un blocaj
semnificativ sau un infarct de miocard. Insa, stilul de viata sanatos poate avea
un impact semnificativ.
 2. Bolile cerebrovasculare
Bolile cerebrovasculare sunt acele boli în care, prin diferite mecanisme, este
afectată circulația sângelui la nivelul creierului, având ca și consecințe moartea
neuronilor prin scăderea aportului de oxigen. Includem în această categorie accidentele
vasculare ischemice și atacurile ischemice tranzitorii, hemoragiile intracerebrale,
hemoragiile subarhnoidiene. În 80% din cazuri, accidentul vascular este de tip
ischemic, produs prin blocarea unei artere cerebrale.
Bolile cerebrovasculare nu afectează doar vârstnicii, în ultima perioadă
observându-se o creștere a frecvenței acestora în rândul tinerilor.
Severitatea simptomelor variază în
funcție de localizarea leziunii
cerebrale și de dimensiunea acesteia
de la senzație de furnicături la nivelul
membrelor până la stare de comă și
deces. O mare parte dintre pacienți
rămân cu sechele: tulburări de vorbire,
tulburări de vedere, paralizii, depresie,
tulburări de memorie, care le
afectează viața de zi cu zi, pe termen
îndelungat
 3. Insuficienta cardiaca
Insuficienta cardiaca, apare atunci cand muschiul inimii nu pompeaza sangele asa cum ar
trebui. Anumite afectiuni, cum ar fi arterele ingustate ale inimii (boala coronariana) sau
hipertensiunea arteriala, iti lasa treptat inima prea slaba sau rigida pentru a se umple si a pompa
eficient sangele.
O modalitate de a preveni insuficienta cardiaca consta in controlul afectiunilor care cauzeaza
boala, cum ar fi bolile coronariene, hipertensiunea arteriala, diabetul sau obezitatea.
Insuficienta cardiaca poate aparea in partea stanga sau dreapta a inimii. De asemenea, este
posibil ca ambele parti ale inimii sa cedeze in acelasi timp. Insuficienta cardiaca mai poate fi
clasificata si ca diastolica sau sistolica.

• Insuficienta cardiaca stanga

Insuficienta cardiaca stanga este cel mai frecvent tip de insuficienta cardiaca.
Ventriculul stang al inimii este situat in partea stanga jos a inimii. Aceasta zona pompeaza sange bogat
in oxigen in restul corpului.
Insuficienta cardiaca stanga apare atunci cand ventriculul stang nu pompeaza sangele eficient. Acest
lucru impiedica corpul sa obtina suficient sange bogat in oxigen. Sangele se intoarce in plamani, ceea
ce provoaca dificultati de respiratie si o acumulare de lichid.
•Insuficienta cardiaca dreapta
Ventriculul cardiac drept este responsabil pentru pomparea sangelui in plamani pentru a colecta
oxigen. Insuficienta cardiaca pe partea dreapta apare atunci cand partea dreapta a inimii nu isi poate
indeplini sarcina eficient. De obicei este declansata de insuficienta cardiaca stanga. Acumularea de
sange in plamani cauzata de insuficienta cardiaca stanga face ca ventriculul drept sa functioneze mai
greu. Acest lucru poate stresa partea dreapta a inimii si poate cauza probleme.
Insuficienta cardiaca dreapta poate aparea, de asemenea, ca urmare a altor afectiuni, cum ar fi bolile
pulmonare.

•Insuficienta cardiaca diastolica

Insuficienta cardiaca diastolica apare atunci cand muschiul inimii devine mai rigid decat in ​mod
normal. Rigiditatea, care se datoreaza de obicei bolilor de inima, inseamna ca inima nu se mai umple
cu sange cu usurinta. Aceasta este cunoscuta sub numele de disfunctie diastolica. Aceasta duce la
lipsa fluxului de sange catre restul organelor din corp.
Insuficienta cardiaca diastolica este mai frecventa la femei decat la barbati.

•Insuficienta cardiaca sistolica

Insuficienta cardiaca sistolica apare atunci cand muschiul cardiac isi pierde capacitatea de
contractare. Contractiile inimii sunt necesare pentru a pompa sange bogat in oxigen in corp. Aceasta
problema este cunoscuta sub numele de disfunctie sistolica si se dezvolta de obicei atunci cand inima
este slaba si marita.
 5. Boala cardiaca reumatismala
Boala reumatismala cardiaca se datoreaza faringitei acute streptococice cu
streptococ beta-hemotitic de grup A. De regula aceasta afectiune intereseaza copiii de
varsta scolara si adolescentii.
Mecanismul prin care aceasta infectie bacteriana poate produce afectarea inimii
este extrem de complex. Astfel, dupa infectia cu streptococ, organismul va reactiona
prin aparitia unei inflamatii generalizate. Febra reumatica va incepe odata cu afectarea
faringelui (angina streptococica) urmata de inflamatie la nivelul tesutului conjunctiv
cu localizare la nivelul inimii si articulatiilor. Neglijarea terapeutica a anginei
streptococice poate avea drept rezultat aparitia bolii cardiace reumatismale.

Printre cele mai frecvente manifestari sistemice in cazul infectiei streptococice se

numara: alterarea starii generale, febra, durerea in gat si dificultatea la inghitire
oboseala, paloarea, scaderea poftei de mancare.

  Cea mai severa complicatie a infectiei streptococice este afectarea cardiaca.

Neglijarea terapeutica a anginei streptococice poate avea ca rezultat afectarea
tuturor structurilor cardiace (endocard, miocard, pericard).
 6. Aritmiile

Aritmia cardiaca (disritmia) este un termen medical prin care sunt definite
bataile neregulate ale inimii. Cu alte cuvinte, este vorba despre un ritm cardiac
anormal care afecteaza persoane de toate varstele. Aritmiile sunt cauzate de
sistemul electric al inimii. Este vorba, de fapt, despre impulsurile care trebuie sa
coordoneze bataile inimii si care nu sunt in parametrii corespunzatori. Aceste
disfunctii fac inima sa bata prea repede sau prea lent. Aceste batai neregulate pot
aparea fie in camerele superioare ale inimii (atrii), fie in camerele inferioare
(ventricule).
Unele dintre ele sunt abia sesizabile, altele sunt suficient de puternice pentru a
pune in pericol viata pacientului.
Pe de o parte, exista tulburari de ritm, care sunt aritmii cardiace aparute
atunci cand impulsul electric are loc in afara nodului sinusal. Aceste tulburari pot
aparea atat la persoane sanatoase cat si la persoane care au anumite patologii.
 Este posibil ca unii pacienti sa nu stie ca sufera de aritmie cardiaca, iar
afectiunea sa fie descoperita in timpul unui control de rutina. De asemenea, chiar
daca este identificata o problema legata de ritmul cardiac, nu inseamna, neaparat, ca
este vorba despre o problema grava. Exista pacienti care nu au simptome dar carora
aritmia le poate pune viata in pericol si exista persoane care au simptome si carora
nu le este viata pusa in pericol.

Daca nu sunt tratate la timp sau corespunzator, aritmiile pot duce la

complicatii grave precum:
•accident vascular cerebral: atunci cand inima nu functioneaza bine, ea nu mai
poate pompa sange catre organele interne, adica nu le mai aprovizioneaza cu
substantele nutritive de care acestea au nevoie. Dincolo de faptul ca organele interne
nu mai pot functiona corespunzator, la nivelul inimii se acumuleaza sange ceea ce
duce la formarea de cheaguri. Daca un asemenea cheag se desprinde si se deplaseaza
de la inima la creier, se poate ajunge in situatia in care se blocheaza fluxul sanguin,
provocandu-se, astfel, un atac vascular cerebral.
•insuficienta cardiaca: poate apare daca inima pompeaza ineficient, o perioada
prelungita de timp, din cauza aritmiei.
 7.Bolile periferice ale arterelor si venelor
Similară cu boala arterială coronariană, boala arterială periferică reprezintă
îngustarea arterelor periferice, cele care transportă sângele oxigenat și substanțele
nutritive de la inimă către restul organismului. Atunci când arterele picioarelor se
îngustează și se blochează din cauza depunerilor de colesterol, țesuturile ajung să nu
mai primească suficient  sânge pentru a funcționa normal. În acest caz intervine
boala arterială obstructivă periferică, iar cauza cea mai frecventă de îngroșare a
arterelor este ateroscleroza.
Aorta este cea mai mare arteră a corpului și se ocupă cu transportarea sângelui
pompat de inimă către restul corpului. Sub nivelul ombilicului, în interiorul
abdomenului, aorta se bifurcă în cele două artere iliace, care conduc sângele către
membrele inferioare. În zona inghinală, arterele se bifurcă din nou, formând arterele
femurale, mai apoi bifurcându-se către zona genunchilor, unde sunt din nou împărțite
în ramuri mai mici, dirijând sângele către degetele picioarelor.
 Pe măsură ce arterele se îngustează, simptomele bolii arteriale periferice sunt
diverse și variază în funcție de individ și de severitatea afecțiunii. În timpul mersului
sau a efortului fizic ce pune presiune pe membrele inferioare, pacientul poate resimți
durere musculară, necesarul de oxigen pentru funcționarea normală a mușchilor fiind
diminuat. Acest factor duce la apariția celui mai comun simptom în cazul bolii
arteriale periferice - claudicația intermitentă. Cu toate că durerea este severă, aceasta
dispare odată cu repausul. 
În cazul în care boala avansează, arterele nu vor mai transporta suficient sânge,
ca în timpul repausului durerea să devină inexistentă. Se instalează durerea
permanentă la nivelul degetelor și al picioarelor și începe să crească în intensitate, iar
pacientul ajunge să nu poată dormi din cauza disconfortului. 
În stadiul grav al afecțiunii, apar răni la nivelul membrelor inferioare, țesuturile
încep să moară și apare gangrena.
 8. Bolile valvulare

Sângele vine încărcat cu oxigen prin venele pulmonare, în atriul

stâng. Din acest loc, ajunge apoi în ventriculul stâng, de unde este trimis
în aortă, artera care transportă sângele în întregul organism. După ce se
efectuează schimbul de gaze la nivelul celulelor, dioxidul de carbon este
preluat și transportat de sângele venos înapoi la inimă, în atriul drept.
Ulterior, acesta trece în ventriculul drept, de unde este transportat spre
plămâni pentru reoxigenare, prin trunchiul arterei pulmonare.

Pentru ca sângele să poată fi vehiculat corespunzător în timpul

circulației, este nevoie de prezența unor membrane care să asigure
trecerea sângelui dintr-o cavitate în alta, dar să împiedice întoarcerea
sângelui în cavitatea din care a fost expulzat. 
 Aceste membrane se numesc valve cardiace, sunt în număr de 4 și sunt
localizate diferit la nivelul cordului:
• Valvele atrioventriculare – valva mitrală (bicuspidă) și valva tricuspidă. Valva
mitrală se găsește între atriul stâng și ventriculul stâng, iar valva tricuspidă este
situată între atriul drept și ventriculul drept.
• Valvele semilunare – valva aortică și valva pulmonară. Valva aortică se află la
intersecția dintre ventriculul stâng și artera aortă. Valva pulmonară se găsește între
ventriculul drept și artera pulmonară.

Bolile acestor valve afectează circulația sangvină și cauzează complicații. Bolile

valvelor inimii sunt de mai multe tipuri. Fie valvele sunt îngustate, ceea ce afectează
ejecția sângelui, fie acestea nu se închid complet, ceea ce cauzează întoarcerea
sângelui.
Tratamentul bolilor valvelor inimii poate include administrarea unor
 medicamente (anticoagulante, beta blocante, antitrombotice, antibiotice în cazul
infecțiilor), care să minimizeze riscurile de a dezvolta complicațiile asociate acestor
afecțiuni (de exemplu, formarea cheagurilor de sânge).
În cazurile grave, este necesar tratamentul chirurgical de reparare sau înlocuire a valvei
afectate.
 Bolile cardiovasculare sunt principala cauză de îmbolnăvire și deces în
prezent, fiind responsabile de până la jumătate din totalul deceselor.
Importanța alimentației în prevenirea acestei patologii este bine cunoscută și
există numeroase studii care atestă aceasta legătură.
Alimentația sănătoasă este aceea care oferă cantitatea optimă de nutrienți
pentru sănătate și energie potrivit necesităților fiziologice ale acestuia.   
  
Grupul de Recuperare Cardiacă al Societății Europene de Prevenție și
Recuperare recomandă următoarele măsuri principale pentru o dietă
sănătoasă:
a. evaluarea aportului zilnic de calorii, grăsimi, grăsimi saturate, sare și al
obiceiurilor alimentare
b. educarea pacientului și a membrilor familiei cu privire la scopul dietei
c. consumarea de alimente "sănătoase":
 Ce presupune tratamentul igieno-dietetic pentru
bolile inimii?
Urmăreşte stabilirea regimului alimentar (dieta şi reglementarea
activităţii fizice şi intelectuale). Importanţa acestui tratament rezultă şi din faptul
că multe boli se pot vindeca numai prin dietă şi repaus, altele putându-se menţine
în stare de compensare (afecţiuni cardiace, hepatice, renale).
Dietetica sau alimentaţia curativă se ocupă cu alimentaţia omului bolnav.
Experienţa clinică arată că alimentaţia curativă este un important factor în
tratamentul diferitelor boli, intensificând acţiunea celorlalţi agenţi terapeutici, iar
în unele boli fiind un factor terapeutic de sine stătător.
Rolul asistentei medicale în aplicarea tratamentului igieno-dietetic este
foarte important, ea contribuind la toate formele şi fazele acestui tratament,
urmărind respectarea acestuia, apreciind rezultatele favorabile sau depistând
tulburările secundare.
 Criteriile generale de tratament igieno-dietetic:
•Repaus fizic si psihic (evitarea stresului), respectarea orelor de odihna;

•Evitati schimbarile bruste de temperatura si presiune (de evitat calatoriile cu

avionul);

•Micsorati cantitatea de sare din alimentatie; este o conditie obligatorie – 1,5 – 2,5 –
3 g sare in 24 de ore!

•Daca exista surplus ponderal, este indicata asocierea cu un regim de slabire (sub
indrumarea medicului specialist);

•Reduceti la jumatate cantitatea de grasimi permisa unui adult sanatos;

•Mancati 4-5 mese pe zi, reduse cantitativ;

•Evitati lichidele in timpul mesei si consumul a peste 2l de lichide zilnic.

 Alimentele permise in dieta pentru inima

•Lactatele: lapte degresat, branza de vaci, cas slab, nesarat;Carne (150-200 g, de 3-4
ori/saptamana): vita, pui, preparate prin fierbere sau fripte, peste slab (stiuca, salau, crap
etc.);
•Grasimile: unt (10-15 g/zi), ulei de floarea-soarelui, de soia, de masline sau porumb
(40-50 g zilnic);
•Painea alba sau intermediara, fara sare. Se recomanda sa fie consumata veche de o zi
sau prajita;
•Fructele proaspete sau preparate sub forma de compoturi, sucuri etc.;
•Legumele sarace in sodiu (sare) si celuloza: morcovi, dovlecei, fasole verde, salata
verde, vinete, rosii etc.;
•Condimentele: patrunjel, tarhon, marar, leustean, dafin, cimbru, lamaie;
•Dulciurile trebuie preparate fara bicarbonat si fara sare, din aluat fiert, uscat;
 Alimentele interzise in dieta pentru inima sunt:

•Lactatele: lapte integral, branzeturi sarate si grase;

•Carnea grasa (in special porc, vanat, mezeluri);
•Prajelile;
•Painea neagra;
•Alcoolul sub orice forma, cafeaua, ceaiul verde, apele minerale clorurosodice;
•Condimentele iuti: piper, boia, sare, ceapa, hrean, usturoi;
•Legumele cu un continut crescut de sare (telina, spanac, varza acra etc.) sau
conservate (muraturile);
•Fructele oleaginoase (nuci, alune, arahide);
•Dulciurile preparate cu bicarbonat, cu aluat dospit, cu cantitate crescuta de unt si
galbenus de ou;
•Grasimile emulsionate (maioneza, frisca).
 Cum putem preveni bolile vasculare?

 1. EVITAȚI SĂ FUMAȚI

2. FACEȚI MIȘCARE APROXIMATIV 30 DE MINUTE ÎN

MAJORITATEA ZILELOR SĂPTĂMÂNII

3. ALEGEȚI O DIETĂ SĂNĂTOASĂ PENTRU INIMĂ

4. MENȚINEȚI O GREUTATE SĂNĂTOASĂ

5.OBȚINEȚI UN SOMN SUFICIENT DE CALITATE

6. GESTIONAȚI STRESUL

7. TESTAȚI-VĂ SĂNĂTATEA PERIODIC