CURS 8-9

Îngrijiri la domiciliu acordate pacienţilor cu afecţiuni digestive

ULCERUL GASTRO_DUODENAL
Simptomatologie
-Facies -zigomatic: faţa suptă, cu arcadele zigomatice foarte proeminente, şanţurile nazolabiale
adânci, aspectul general exprimă tristeţe, suferinţă
Durerea (epigastralgia)-
Caracteristicile durerii :
1. Influienţată de alimente:
- exagerată de alimente acide, dulciuri;
calmată de alcaline, lapte.
2. Forma durerii: arsură, acreală, “roadere”, străpungere
DUREREA ASCUŢITĂ = ulcer, gastro- duodenită hiperacidă)
3. Sediu: - epigastru…→ cu iradiere retrosternală
…→ trasfixiantă
- paramedian stâng → Hipocondru stâng = Ulcer gastric.
- paramedian drept → Hipocondru drept = Ulcer duodenal
4° - Evoluţie ritmică:
a) Mica peridiocitate (periodicitate alimentară) - ritm zilnic
U.G.: apare postprandial precoce (1-3 ore) – după masă
→ leziunea cardiei: la ≈ 1oră postprandial
→ leziuni pilorice = la ≈ 3 -4 ore postprandial
= rezulta caracterul DIURN = al durerii în ulcerul gastric.
U.D.: apare postprandial tardiv (la 4-6 ore după masă)
- rezultă caracterul NOCTURN al durerii în ulcerul duodenal
- aspect de „Foame dureroasă”
→ Ritm Moynilian: ingestie - confort – durere
b) Marea periodicitate (peridiocitate sezoniera)
- evoluează mai frecvent : - TOAMNA
- PRIMĂVARA
în perioade de ≈ 3 săptămâni
-Atitudine antalgică – ghemuită, cu pumnul apăsat în regiunea epigastrică;
-Pirozis-senzaţie de arsură sau căldură care începe în esofagul inferior, tinde să urce în sus spre
gât şi apare în valuri, cel mai frecvent postprandial

Circumstanţe/substanţe care agravează/provoacă pirozisul:

• modificarea poziţiei (aplecare în faţă, decubit dorsal);
• ↑ Presiunii intraabdominale ( efort de defecaţie sau micţiune)
• ↑ Volumului/Presiunii intragastrice (postprandial, mese bogate)
• substanţe iritante
Bernstein (test) -irigarea esofagului cu soluţii saline izotonice ,alternând cu acid clorhidric
diluat (0,1 N) pe o sondă nazogastrica cu o rată de 6 ml-min.
Ţesutul POZITIV pacientul acuza pirozis la instilare acid clorhidric diluat
Gesturi/ substanţe care ameliorează pirozisul:
• antiacide, bazice
• menţinerea trunchiului în poziţie vertical postprandial
• generarea unor unde peristaltice esofagiene cu direcţie fiziologică (prin înghiţire hrană/băutură
blândă sau chiar şi în gol)
-Regurgitatia=revărsarea în cavitatea bucală a conţinutului gastric sau esofagian
!!!!Atentie- diagnostic diferenţial cu achalazia-
Achalazie (imposibilitatea relaxării cardiei cu dilatarea consecutivă a esofagului în timpul
alimentaţiei) ->materialul regurgitat este format din alimente nedigerate sau dintr-un fluid
insipid amestecat cu mucus-material spumos (salivă şi aer) + Scădere în greutate
-dacă materialul e acru sau amar→reflux gastroesofagian sever asociat cu incompetenţa ambelor
sfinctere esofagiene (superior şi inferior)

-poate determina complicaţii respiratorii: tuse cronică, laringită, aspiraţie laringiană (cu episoade
de tuse şi înecare, care trezesc pacientul din somn) şi pneumonie de aspiraţie.
-Eructatia- normal 6-20 pe zi
- aerofagie,
 - consumul băuturilor carbogazoase.
- eructaţiile pot fi însoţite şi de alte simptome (dispepsie, greaţă, vărsături şi pirozis
Alte semne/simptome
Sialoreea –raspuns la esofagita peptic
Disfagia:dificultatea de a înghiţi
Dispepsia-indigestia—digestie dureroasă, dificilă
Odinofagia:durere la înghiţit, deglutiţie dureroasă
Hematemeza -sângele eliminat din stomac (în hematemeză) - brun închis, asemănător zaţului de
cafea, eventual amestecat cu resturi alimentare;
Melena : negru ca păcura, (sângerarea este mai mare de 100 g)
!!!! atât în hematemeză, cât şi în melenă, culoarea sângelui poate fi roşie deschisă, dacă
hemoragia este fulgerătoare şi masivă.
Hematochezia (rectoragia): pierderea de sânge pe cale rectală (hemoragie digestivă inferioară)
Greaţă/Vărsături
-Varsaturile spontane sau provocate calmează durerea în ulcerul duodenal.
-Varsaturile postprandiale tardive- conţin alimente ingerate cu o zi înainte, sunt caracteristice
pentru stenoza pilorică.
-Varsaturile mici, “cu linguriţa”, apar în pancreatita cronică.
-Varsaturile matinale, mucoase survin în gastrita etilică şi în insuficienţa renală cronică.
-Varsaturile bilioase -frecvente în colecistopatii.
-Varsaturile -prima manifestare clinică a uremiei sau insuficientei corticosuprarenale

Alte semne pt diagnostic diferenţial:

- Vărsături – acide care “uşurează” bolnavul: (frecvent U.D.)
- Pirozis, eructaţii, regurgitări acide: (frecvent U.G.)
Simptomele funcţionale în bolile digestive
!!!!!! pot fi sesizate de asistent la domiciliul pacientului:
-tulburările de apetit (inapetenţa, anorexia),
-disfagia (tulburare de deglutiţie),
-regurgitaţia sau eructaţiile,
-sughiţul,
-pirozisul,
-greaţa, vărsăturile,
-durerea abdominală, caracterele durerii!
-tulburări de tranzit intestinal:
diareea,
constipaţia,
oprirea tranzitului ->ileus.
-meteorism abdominal
Măsurile generale care se impun la un pacient cu ulcer :
-intreruperea fumatului
-evitarea băuturilor alcoolice
-evitarea excesului de cafea
-nu se vor folosi medic.antinflamatoare nesteroidiene şi cortizonice în puseele dureroase, iar în
afara acestora, cu prudenţă, obligatoriu asociind medicaţie gastroprotectoare
Aspirină este interzisă la pacienţii cu boala ulceroasă documentată (nişă) în antecedente (inclusiv
cea tamponata sau microdozata de uz cardiologic)!!!!
-se vor evita alimentele excitante pentru secreţia gastrică acidă (supă de carne, conservele,
afumăturile, tocăturile condimentate, prăjelile), condimentele picante, băuturile carbogazoase (tip
Cola, Fantă)
-orar regulat al meselor, incluzând 3 mese principale şi 2 gustări între acestea (să nu treacă mai
mult de 3 - 4 ore între ele, exceptând perioada de somn).
Se preferă să se mănânce puţin şi des, o dietă cât mai echilibrată şi cu alimente de calitate
-evitarea stresului şi stărilor conflictuale
Îngrijiri specific la domiciliu pt pacient cu vărsături:
Conduita de urgenţă:
Sarcinile asistenţei medicale:
1.camere aerisite şi izolate de restul familiei;
2:nu va părăsi bolnavul,
3:aduce o tăviţă renală sau un vas şi îl linişteşte psihic
4:pregăteşte trusa de perfuzie,
5.aşează pacientul în poziţie semişezândă.
-alte poziţii ale bolnavului- şezând sau decubit dorsal cu capul într-o parte.
6.se protejează lenjeria cu muşama;
7.se îndepărtează protezele dentare;
8.asistenta susține cu o mână fruntea bolnavului şi cu cealaltă mână plasează tăviţa renală sub
gură şi bărbie;
9.bolnavul e invitat să inspire adânc
10.asistenta ajută bolnavul să clătească gura pentru curăţirea resturilor alimentare
11.asistenta şterge pacientul la gură cu un şervet.
Măsuri speciale:
-pacienţii inconştienţi-se întoarce capul bolnavului în partea stângă, se practică aspiraţie gastrică
continua
-în caz de stenoză pilorică sau ingestie de substanţe toxice, se face spălătură gastrică
Îngrijirea pacienţilor la domiciliu cu diaree:
-camera aerisita şi izolată de restul familiei
-patul se acoperă cu muşama şi traversă;
-în caz de incontinenţă de materii fecale, se va aşeza sub bolnav o ploscă pneumatică de cauciuc,
care se va schimba periodic;
-asistenta pregăteşte un număr suficient de aleze şi comprese pentru a le avea la dispoziţie;
-supravegherea tranzitului intestinal şi a igienei locale.
-dacă numărul scaunelor este mic şi starea bolnavului este bună, acesta va fi însoţit la toaletă.
-numărul scaunelor poate ajunge la 10-20 pe zi, însoţite şi de dureri epuizând rapid forţele
bolnavului->plosca la pat.
-asistenta notează numărul şi caracterul scaunelor.
-unele emisii vor fi recoltate pentru analiza de mat. fecale
-se recomandă ca bolnavilor cu incontinenţă de fecale sau diaree intensă, să li se aşeze între
picioare comprese uscate care să acopere regiunea anală, pentru ca materiile fecale să nu se
împrăştie pe suprafaţa patului.
-Schimbarea alezelor se face ori de câte ori este nevoie.
HDS (hemoragia digestivă superioară)reprezintă o situaţie de urgenţă!!!
Evaluare rapidă:
-date de anamneză,
-simptome şi răsunet hemodinamic:
TA <90 mmHg,
Puls tahicardic >120 b/min.
-Recoltări de urgenţă
Măsuri de urgenţă
-abord venos pentru soluţii perfuzabile, pentru transfuzie,
-sondă nasogastrică, lavaj gastric,
-se urmăreşte diureza,
-monitorizarea aspiratului gastric.
Diagnostic diferenţial:
-hemoptizia
-epistaxisul
-hemoragia mucoasei bucale (sânge înghiţit şi apoi eliminat sub formă de vărsături
sanguinolente);
-hemoragii digestive inferioare (anorectoragii) manifestate prin scaune sanguinolente;
-modificări de culoare ale scaunului datorită unor medicamente (pe bază de bismut, fier,
cărbune) sau alimente (afine).
Regulă generală: internarea în spital este obligatorie, de obicei într-un serviciu chirurgical.
Plan de îngrijire al pacientului cu HDS
Obiective: repaus strict la pat în decubit dorsal, fără pernă (în hemoragiile masive – în poziţie
Trendelenburg, pentru menținerea unei circulaţii cerebrale adecvate);
-aplică punga cu gheaţă în regiunea epigastrică;
-se interzice orice efort fizic (efortul fizic poate accentua hemoragia sau poate agrava tabloul
clinic).
-asistenta va linişti bolnavul şi aparţinătorii,
Repausul la pat durează cel puţin 3 zile după oprirea hemoragiei.
-va colecta într-un vas sângele eliminat de bolnav şi-l va prezenta medicului (doar în cazul
bolnavilor internaţi);
-va efectua curăţirea cav.bucale bolnavului, cu capul aşezat într-o parte, fără a deplasa bolnavul;
-supravegherea funcţiilor vitale şi aprecierea clinică a gravităţii.
Măsuri:
-va urmări şi nota pulsul, TA, diureza (în hemoragiile masive urmărirea se va
face din oră în oră).
Se va aprecia gravitatea:
A-după cantitatea de sânge pierdut
-hemoragie masivă – pierderi de 1500-2000 ml
- medie – pierderi de sânge de 500-1500 ml; -uşoară – pierderi de 50-250 ml sânge);
B-după modul cum s-a produs hemoragia (rapiditatea pierderii, brutal, repetat, moderat).

CURS 9
Îngrijiri comunitare acordate pacienţilor cu afecţiuni digestive
CIROZA HEPATICĂ
Cauzele afecţiunilor hepatice
1.Infecţioase, virale
2.Nutritionale-carente de proteine sau de vitamine.
3.Biliare
4.Ciroza toxic-nutritionala! (alcoolul este cauza steatogena)
Simptomatologie
- Faciesul cirotic:”om istovit”, culoare galbenă teroasă (icterică sau subicterică), buze subţiate,
roşii, carminate, nas efilat, proeminente osoase bine exprimate, par uscat şi friabil,cheiloza
angulară (lipsa VIŢ.B6, B2(RIBOFLAVINA)
-Teleangiectazii -retea fină “în desen de bacnota” pe pomeţii obrajilor şi pe nas,
-Fatigabilitate/somnolenţă
-Prurit generalizat
- bilirubina în exces de la nivelul pielii
-asociat cu lez de grataj-consecutiv pruritului, pune problema colestazei (icter mecanic)
-Icterul tegumentar şi scleral-nivelurile bilirubinei serice depăşesc 2,5-3 mg/dl.
Nuanţe icter
-FLAVIN-icter puţin intens-icter hemolitic
-VERDIN-icter intens cu nuanţa verzuie-icter colestatic(obstructive)
-MELAS-icter cu nuanţa teroasa-neo de cap de pancreas
-RUBIN-icter cu nuanţa roscata-icter hepatitis
- Palme marmorate (palme de culoarea roşie marmorate) - eritroza palmară -vasodilataţie locală
şi eritem
-coloratia rosiatica-purpurie a palmelor la niv. eminentei tenare şi hipotenare, vârful
degetelor şi plante
-mana caldă
- Steluţe vasculare-angiom stelat(spider angioma)-ectazie arteriolara
-apar pe faţă, gât,trunchi (terit.v.cav super)( unele gravide (datorită nivelului crescut al
estrogenilor). Dispare la vitropresiune, reumplerea se face de la centru spre periferie, caracter
pulsatil.Caracter de graviditate şi prognostic negativ!!!
-Ascita - Abdomenul ia fie aspectul de:
- “obuz” = proeminent anterior spre ombilic,în ascitele recente sub presiune;
- “batracian” = abdomen revărsat pe flancuri în ascitele mai vechi)
-Hernie ombilicala – în deget de mănuşa
-Circulaţia colaterală (hipertensiunea portala):
-tip cavo-cav = flancuri şi toraco-abdominal;
-tip porto-cav = în “cap de meduză” (capul de medusa), periombilical;
-repermeabilizarea venei ombilicale (sindrom Cruveilhier-Baumgarten);
- EDEME DECLIVE-apar tardiv după instalarea ASCITEI şi compresia venei cave inferioare
-caracteristici ale edemului hipoproteinemic: edem alb, pufos, lasă uşor godeu, apare în
zonele cu ţesut conjunctiv lax - pleoape, fata, scrot - după care se generalizează. Temperatura
este normală. Dacă hipertensiunea portala este mai crescută, iniţial apare ascita şi apoi edemul
predominanta nivelul membrelor inferioare.
+/- CONTRACTURA DUPUYTREN- -fibroză şi îngroşarea progresivă a tendoanelor la
nivelul fasciei palmare, în timp fiind implicată întreaga fascie, apărând rigiditatea articulaţiilor,
nemaiputându-se efectua flexia şi extensia în totalitate a degetelor
-Alte semne/simptome
-epistaxis, gingivoragii
-echimoze, hematoame spontane
-hipopilozitate de tip feminin la bărbaţi
-ginecomastia, atrofia testiculara-frecv. de cauză etanolica
-xantelasme(depoz.lipidice sub piele-caracteristic colestazei cronice-placă gălbuie, nedureroasă,
moale, bine delimitată cu tendinţă la mărire )
Îngrijiri acordate la domiciliu pacientului cu ciroza hepatică
Obiective
Asigurarea repausului fizic şi psihic!
-în perioada acută a bolilor hepatice, bolnavii trebuie să respecte repausul absolut fizic şi psihic,
deoarece acestea pot provoca recidive sau agravări
-poziţia recomandată, care asigură o bună irigare a ficatului este decubitul dorsal; în cirozele
ascitogene, bolnavul trebuie lăsat să-şi aleagă singur poziţia cea mai comodă (dictată de volumul
ascitei);
Asigurarea alimentaţiei
-fracţionată în doze mici, dese, pentru a favoriza drenajul biliar permanent;
-în perioada acută a hepatitelor, regimul de cruţare a ficatului este fără grăsimi şi alimente
meteorizante;
-regim bogat în hidraţi de carbon şi vitamine; proteinele se vor da progresiv (brânză de vaci,
carne fiartă, grătar
- se interzic băuturile alcoolice, condimentele, alimentele greu digerabile;
În ciroze, acelaşi regim, hiposodat când există ascita!!!!
-în afecţiunile biliare se vor evita alimentele meteorizante, grăsimile animale, ouăle, etc.
Supravegherea pacientului
-urmăresc: temperatura, culoarea sclerelor şi a tegumentelor (icterizarea sau dezicterizarea),
-pruritul,
-culoarea scaunelor,
-culoarea şi cantitatea urinei,
edemele,
modificările de comportament,
 - aportul de lichide,
- greutatea corporală;
Se măsoară circumferinţa abdomenului la cei cu ascită.
-bolnavii cu ciroză hepatică sunt foarte sensibili la infecții; nu vor veni în contact cu bolnavi/
membrii ai familiei cu angine, stafilococii cutanate, infecții pulmonare;
-pielea edemaţiată este mai sensibilă, necesită multă atenţie la igiena corporală;
-unghiile bolnavilor trebuie tăiate scurt pentru a evita lezarea şi infectarea tegumentelor cu
ocazia gratajelor în caz de prurit;
-toaleta cavităţii bucale se va efectua cu mare atenţie - timpul de sângerare este crescut şi sunt
predispuşi la hemoragii ale mucoaselor;
-bolile hepato-biliare pot fi de etiologie infecțioasă, asistenta va ține cont de normele de
prevenire a infecțiilor, respectând cu stricteţe măsurile de asepsie şi antisepsie în efectuarea
tuturor manoperelor.