Sunteți pe pagina 1din 70

DUREREA ŞI

SIMPTOMELE CARE O
ÎNSOŢESC

Conf. Dr. Dragos F. VOICU


DUREREA TORACICĂ ŞI
ABDOMINALĂ
GREAŢA
VĂRSĂTURILE
TULBURĂRILE DE TRANZIT
INTESTINAL
DUREREA
• cel mai frecvent simptom de boală;
• tratamentul depinde de determinarea
cauzei care produce durerea şi de
înlăturarea factorilor de declanşare şi
potenţare;
• DUREREA:
- somatică: cutanată, tisulară, articulară,
musculară;
- neuropatică: leziuni ale nervilor, căilor
spinale sau talamice.
DUREREA SOMATICĂ

• stimulul nociceptiv = evident;


• bine localizată şi poate fi iradiată;
• similară cu alte dureri somatice
prezente în antecedentele
pacientului;
• răspunde la tratamentul cu
analgezice antiinflamatoare sau
opioide.
DUREREA NEUROPATICĂ

• nu există stimul nociceptiv


detectabil;
• adeseori fără localizare precisă;
• neobişnuită, deosebită de durerea
somatică;
• răspuns parţial numai la analgezice
opioide.
definiţii pentru durerea neuropatică:
• nevralgie = durere în teritoriul de inervaţie al unui
nerv (nevralgia trigeminală);
• disestezie = durere spontană, sub formă de junghi
sau arsură;
• hiperalgezie = răspuns exagerat la stimuli
nociceptivi;
• hiperestezie = răspuns exagerat la stimuli tactili;
• allodinie = percepţie dureroasă a unor stimuli
nedureroşi (senzaţii dureroase la vibraţii);
• hipoalgezie = percepţia diminuată a durerii;
• analgezie = lipsa durerii;
• cauzalgie = senzaţie continuă de durere sub formă de
arsură, fără delimitare precisă, însoţită de disfuncţii
ale sistemului nervos simpatic (transpiraţii,
modificări vasculare, cutanate, piloase); apare prin
lezarea unui nerv periferic.
Agenţii, care pot modifica percepţia
durerii, pot acţiona prin:
• reducerea inflamaţiei tisulare
*glucocorticoizii, AINS, inhibitorii sintezei
prostaglandinelor;
• întreruperea transmiterii durerii
* narcoticele;
• stimularea modulării descendente
* antidepresivele triciclice;
• modificarea senzaţiilor dureroase
aberante generate de surse neurogene
*anticonvulsivantele (fenitoina, carbamazepina).
DUREREA
• debutul (chiar data dacă este posibil): brusc sau
insidios;
• sediul ei, iradierea, orarul, caracterul;
• durerea cronică poate fi produsă, întreţinută
sau intensificată de:
- afecţiune dureroasă, pentru care nu există
tratament (cancer, migrene, neuropatie
diabetică);
- factori neurologici iniţiaţi de o boală somatică
şi care persistă după ce boala de fond s-a
vindecat;
- afecţiuni psihice.
DUREREA TORACICĂ
• localizată precis în toracele anterior poate fi
scurtă şi pătrunzătoare (junghi) sau surdă şi
persistentă;
• poate fi declanşată de presiunea pe articulaţiile
costocondrale sau condrosternale;
durere costocondrală sau de perete toracic
*sindromul Tietze = tumefacţie dureroasă,
neinflamatorie a articulaţiei condrocostale I sau II (mai
rar III sau IV); frecventă la femeie, determinată de o
pseudartroză secundară microtraumatismelor sau
osteoporozei; clinic: formaţiune proieminentă, bombată,
dureroasă cu evoluţie benignă de la câteva luni până la 3
ani.
*întinderi musculare sau ligamentare
după efort fizic intens;
*fracturi costale prin traumatism;
durerea este însoţită de sensibilitate
locală la palpare.
• pătrunzătoare, cu distribuţie radiculară şi
accentuată de mişcările gâtului sau
spatelui;

afecţiuni ale coloanei cervicale sau toracice


cu compresia rădăcinilor nervoase

* discopatie cervicală;
* osteoartrita coloanei cervicale sau
toracale;
• asociată cu disfagie sau regurgitaţii
gastrice, agravată de aspirină sau
consumul de alcool şi ameliorată frecvent
de antiacide;

durere esofagiană sau gastrică

* hernie hiatală, reflux gastroesofagian,


acalazia (hipertonia sfincterului
esofagian inferior), esofagită;
* boală ulceroasă, gastrită;
• asociată cu intoleranţă la mâcăruri grase
şi sensibilitate în hipocondrul drept;

durere biliară

* colica biliară
* colecistita acută
* hepatitele
* pancreatita
• declanşată de efort fizic sau emoţii,
cu ECG în criză cu denivelări ale
segmentului ST şi rapid ameliorată
de nitroglicerină;

ischemie miocardică
alte cauze de durere toracică:
1.infarctul miocardic acut:
presiune sau constricţie retrosternală, cu iradiere tipică
în braţul stâng; apare după efort durează mai mult de
30 minute şi nu cedează la nitroglicerină;
2. embolia pulmonară:
durere toracică intensă, retrosternal sau lateral, însoţită
de hemoptizie, tahicardie şi hipoxemie;
3. disecţia de aortă:
durere foarte intensă, în centrul toracelui, sfâşietoare,
iradiată, spre spate, neinfluenţată de poziţie; puls
periferic slab sau absent;
4. emfizemul mediastinal:
durere intensă, pătrunzătoare, retrosternală; crepitaţii
audibile;
5. pericardita acută:
presiune retrosternală, agravată de tuse, inspirul
profund, poziţia culcată şi ameliorată de poziţia
şezândă; frecătură pericardică;
6. pleurezia:
junghi unilateral agravat de tuse şi respiraţie;
7. traheobronşita
8. pneumonia
9. nevralgiile intercostale
10. bolile sânului:
- inflamaţie;
- tumoră;
11. tulburări afective:
- durere surdă prelungită sau
pătrunzătoare;
- durere de scurtă durată, care apare şi
dispare brusc;
- apar în stări de oboseală stres
emoţional.
DIAGNOSTICUL DIFERIANŢIAL AL
DURERII TORACICE
• apăsare, constricţie care poate iradia spre
braţe, gât sau spate (descrierea durerii);
• bolnavul a mai prezentat dureri similare
la efort dar mai puţin severe; prezintă
factori de risc coronarieni (anamneza);
• transpiraţii profuze (examen fizic);
infarct miocardic acut (diagnostic)
• confirmare: ECG, CK, LDH (confirmare).
• durere sfâşietoare care poate migra de la torace
anterior către zona interscapulovertebrală
(descrierea durerii);
• HTA, sindrom Marfan (anamneza);
• puls periferic slab, asimetric; posibil suflu
diastolic sau insuficienţă aortic (examen fizic);
disecţie de aortă (diagnostic)
• - Rx. = umbră mediastinală lărgită;
- RMN, CT, ecografia transesofagiană =
vizualizează ruptura intimei;
- angiograma aortică = diagnostic cert
(confirmare).
• durere pătrunzătoare, presiune intensă,
precordială, ameliorată de poziţia sezând
aplecat înainte (descrierea durerii);
• infecţie recentă a tractului respitator superior
sau alte afecţiuni care predispun la pericardită
(anamneza);
• frecătură pericardică (examen fizic);
pericardită acută (diagnostic)
• - ECG = supradenivelare difuză ST şi
deprimare a segmentului PR;
- ecografia = exudat pericardic (confirmare).
• durere ascuţită, pleurală; posibil însoţită
de tuse şi/sau hemoptizie (descrierea
durerii);
• intervenţie chirurgicală recentă sau
imobilizare prelungită (anamneza);
• tahpnee; posibil frecătură pleurală
(examen fizic);
embolie pulmonară (diagnostic)
• - hipoxemie şi alcaloză;
- angiograma = defecte de umplere ale
lumenului arterial (confirmare).
• durere foarte pătrunzătoare, pleurală (descrierea
durerii);
• traumatism toracic recent sau antecedente de
BPOC (anamneza);
• tahipnee; murmur vezicular diminuat şi
hiperso-noritate pe câmpul pulmonar afectat
(examen fizic);
pneumotorax (diagnostic)
• Rx = radiotransparenţă în spaţiul pleural;
posibil colabarea segmentului pulmonar
adiacent; mediastinul poate fi deplasat spre
partea opusă (confirmare).
• durere retrosternală şi epigastrică intensă, însoţită
de vărsături ± hematemeză (descrierea durerii);
• vărsături repetate în antecedentele recente
(anamneza);
• emfizem subcutanat; crepitaţii audibile în
regiunea presternală (examen fizic);
ruptură esofagiană (diagnostic)
• - Rx = pneumomediastin;
- EDS = stabileşte diagnosticul (confirmare).
DUREREA ABDOMINALĂ
• generată de numeroase cauze:
- urgenţe vitale;
- boli cronice funcţionale;
- afecţiuni ale diferitelor organe şi
sisteme;
• evaluarea durerii acute impune o rapidă
trecere în revistă a cauzelor posibile şi
iniţierea unui tratament adecvat;
• în situaţii mai puţin grave se pot utiliza
metode diagnostice mai amănunţite.
• anamneza foarte importantă;
• examenul fizic poate fi sărac sau
derutant;
• testele de laborator şi examenul
radiologic durează mult şi pot să nu
aducă date suplimentare;
• durata şi modul de instalare:
- pot aduce indicii privind natura şi
gravitatea;
- debutul brusc, insidios sau durere acută
instalată pe fondul unei dureri cronice
moderate.
• tipul şi localizarea durerii pot sugera ntura
bolii;
• durerea viscerală = prin distensia unui organ
cavitar;
- este imprecis localizată;
- adesea percepută în regiunea mediană;
- durerea intestinală:
- colicativă;
- localizată periombilical când are
originea în apropierea valvei ileocecale;
- durerea cu origine în colon = percepută
în hipogastru şi în cadranele inferioare;
- durerea din obstrucţia biliară sau
ureterală = deosebit de intensă; bolnavul
chircit de durere;
• durerea somatică = datorită inflamaţiei
peritoneale;
- este mai pătrunzătoare, mai precis
localizată;
- apendicita acută, distensia capsulei
hepatice, rinichilui, splinei;
- accentuată de mişcare, imobilizând
bolnavul;

- iradierea durerii aduce indicii


suplimentare:
- umărul drept → origine hepatobiliară;
- umărul stâng → origine splenică;
- regiunea dorsală → origine pancreatică;
- flancuri → origine în tractul urinar
proximal;
- regiunea inghinală → origine genitală
sau în tractul urinar distal.
Factorii care accentuează sau ameliorează
durerea
• relaţia cu mesele:
*** afecţiunile gastrointestinale superioare,
biliare, pancreatice, ischemia intestinală;
• defecaţia:
*** bolile colorectale;
• micţiunea:
*** origine genitourinară sau colorectală;
• respiraţia:
*** originea pleuropulmonară, hepatobiliară;
• poziţia:
*** boli pancreatice, refluxul gastroesofagian,
afecţiuni musculoscheletice;
• ciclul menstrual/menarha:
*** origine salpingo-ovariană, endometrială,
endometrioza;
• efortul fizic:
*** ischemie coronariană/intestinală, afecţiuni
musculoscheletice;
• stresul:
*** tulburări de motilitate, dispepsii;
• medicaţia/alimente specifice:
*** tulburări de motilitate intestinală,
intoleranţă alimentară, reflux
gastroesofagian, porfirie,
insuficienţă suprarenală,
cetoacidoză, toxine;
ETIOLOGIA DURERILOR
ABDOMINALE
I. PROCES INFLAMATOR AL MUŞCHILOR SAU
MUCOASELOR ORGANELOR CAVITARE:
1. boli dispeptice:
- ulcere, eroziuni, inflamaţii;
2. gastrită hemoragică;
3. reflux gastroesofagian;
4. apendicită;
5. diverticulită;
6. colecistită;
7. colangită;
8. boli inflamatorii ale intestinului:
- boala Crohn, colită ulceroasă;
9. gastroenterita infecţioasă;
10. limfadenita mezenterică;
11. colită;
12. cistită;
13. pielonefrită;
II. SPASM SAU DISTENSIE VISCERALĂ
1. obstrucţie intestinală:
- aderenţe, tumori, invaginaţii;
2. obstrucţia şi inflamaţia apendicelui cecal;
3. hernie strangulată;
4. sindrom de colon iritabil;
5. obstrucţie biliară acută;
6. ocluzia ductului pancreatic:
- pancreatita acută, cronică, calcul;
7. obstrucţie ureterală:
- calcul renal, trombus;
8. ocluzia trompelor uterine (sarcina tubară);
III. AFECŢIUNI VASCULARE:
1. boala tromboembolică mezenterică:
- arterială sau venoasă;
2. disecţia sau ruptura de aortă;
3. ocluzie prin:
- volvulus;
- tumori;
- hernie;
- invaginaţie;
4. hemoglinopatii;
IV. DISTENSIE SAU INFLAMAŢIE A SUPRAFEŢELOR
VISCERALE:
1. capsula hepatică:
*** hepatită, hemoragie, tumoră, sindrom Budd-Chiari;
2. capsula renală:
*** tumoră, infecţie, infarct, ocluzie venoasă;
3. capsula splenică:
*** hemoragie, abces, infarct;
4. capsula pancreatică:
*** pancreatită, pseudochist, abces;
5. capsula ovarului:
*** hemoragie intrachistică, sarcină, abces;
V. INFLAMAŢIE PERITONEALĂ:
1. infecţie bacteriană:
*** organ perforat, boli inflamatorii pelvine, ascite
infectate;
2. infarct intestinal;
3. iritaţie chimică;
4. pancreatită;
5. organ perforat:
*** stomac, duoden, colon, intestin subţire;
6. reacţie inflamatorie:
*** abces învecinat, diverticulită, infecţie sau inflamaţie
pleuro-pulmonară;
7. serozită:
*** boli de colagen, vasculare, febra familială mediterană;
VI. AFECŢIUNI ALE PERETELUI ABDOMINAL:
1. traumatisme;
2. hernii;
3. infecţii sau inflamaţii musculare;
4. hematoame:
*** traumatice, post anticoagulante;
5. tracţiuni mezenterice (aderenţe);
VII. TOXINE:
1. intoxicaţia cu plumb;
2. muşcătura de păianjen = văduva neagră;
VIII. AFECŢIUNI METABOLICE:
1. uremie;
2. cetoacidoză (diabetică, alcoolică);
3. criză addisoniană;
4. porfirie;
5. angioedem;
6. sevraj la narconice;
IX. AFECŢIUNI METABOLICE:
1. herpes zoster;
2. tabes;
3. cauzalgie;
4. compresie sau inflamaţie a rădăcinilor spinale:
*** artrită, hernie de disc, tumoră, abces;
5. cauze psihice;
X. DURERE IRADIATĂ:
*** inimă; plămâni; esofag; organe genitale;
1. ischemie cardiacă;
2. pneumonie;
3. pneumotorax;
4. embolie pulmonară;
5. esofagită;
6. spasm esofagian;
7. ruptură esofagiană;
SIMPTOME ASOCIATE
• febră / frisoane:
*** infecţii, afecţiuni inflamatorii, infarct;
• scădere ponderală:
*** tumori, boli inflamatorii, malabsorbţie, ischemie;
• greţuri / vărsături:
*** obstrucţii, infecţii, afecţiuni inflamatorii, boli
metabolice;
• disfagie / odinofagie:
*** esofag;
• senzaţia de saţietate rapidă:
*** stomac;
• hematemeză / melenă / hematochezie:
*** esofag, stomac, duoden;
• constipaţie:
*** afecţiuni colorectale, perianale, genito-urinare;
• icter:
*** boală hepatobiliară, hemolitică;
• diaree:
*** boli inflamatorii, infecţii, malabsorbţie, tumori
secretante, ischemie, afecţiuni genito-urinare;
• disurie / hematurie / leucoree / scurgeri
peniene:
*** boli genito-urinare;
• afecţiuni cutanate, articulare, oftalmice
însoţitoare:
*** boli inflamatorii, infecţii virale sau bacteriene.
FACTORI PREDISPOZANŢI

• antecedentele familiale, personale:


*** boli inflamatorii, tumori, pancreatite,
boli dispeptice, afecţiuni hepatobiliare,
HTA, diabet zaharat, boli ale ţesutului
conjunctiv, depresie, fumatul, consumul
de alcool;
EXAMENUL FIZIC
• examenul general:
- semne de instabilitate hemodinamică;
- tulburări acido-bazice;
- deficienţe nutriţionale;
- coagulopatii;
- boli arteriale ocluzive;
- semne de afecţiuni hepatice;
- disfuncţii cardiace;
- limfadenopatie;
- leziuni cutanate;
• examenul local:
*** inspecţia, palparea, percuţia, ascultaţia
- leziuni, cicatrici posttraumatice sau
postoperatorii la nivelul abdomenului;
- distensie abdominală, meteorism, ascită;
- sensibilitate la compresiune / decompresiune,
iradiată;
- dimensiunile ficatului, splinei, rinichilor;
- formaţiuni tumorale, garguismente intestinale,
ascultaţie abdominală modificată, hernii,
formaţiuni arteriale;
TR: formaţiuni tumorale, sensibilitate la palpare,
prezenţa sângelui (vizibil sau ocult);
TV: formaţiuni tumorale, sensibilitate la palpare,
prezenţa sângelui
EXAMENELE PARACLINICE
• hemoleucograma;
• ionograma serică;
• probele de coagulare;
• glicemia;
• testele biochimice hepatice, renale şi ale funcţiei
pancreatice;
• radiografia abdominală simplă (pneumoperitoneul,
imaginile hidroaerice, calcificări intraabdominale);
• radiografia toracică (afecţiuni ale inimii,
plămânilor, mediastinului, pleurei);
• ECG = exclude durerea de origine cardiacă iradiată.
• ecografia abdominală (calea biliară,
vezicula biliară, ficatul, rinichii);
• tranzitul eso-gastro-duodenal;
• clisma baritată;
• EDS, colonoscopia;
• CT sau RMN;
• colangigrafia, angiografia;
• laparoscopia;
• laparotomia;
• biopsia;
GREAŢA ŞI VĂRSĂTURILE
Greaţa = senzaţia de vărsătură iminentă şi adeseori
precede sau însoţeşte vărsătura;
Voma = expulzia forţată a conţinutului gastric prin gură;
Efortul de vomă = activitatea respiratorie laborioasă,
ritmică, care precede vărsătura;
Regurgitaţia = expulzia conţinutului gastric în absenţa
greţii şi a contracţiei musculaturii
diafragmatice şi abdominale;
Ruminaţia = remestecarea şi reînghiţirea alimentelor din
stomac.
FIZIOPATOLOGIE
relaxarea fundului gastric şi a sfincterului
gastroesofagian
(prin contracţia musculaturii abdominale şi a
diafragmului)

conţinutul gastric este împins în esofag

creşterea presiunii intratoracice deplasează conţinutul


gastric mai departe spre gură

ridicarea reflexă a palatului moale şi închiderea glotei


protejează nasofaringele şi traheea (se încheie actul
vomei)
ETIOLOGIA
• urgenţe abdominale:
*** apendicită, colecistită, ocluzie intestinală, pancreatită,
peritonită etc.;
• indigestie cronică:
*** ulcer peptic, aerofagie;
• tulburări de motilitate gastro-intestinală:
*** pareză gastrică postvagotomie, diabetică, idiopatică,
achalazie, subocluzie intestinală;
• infecţii:
*** bacteriene, virale, parazitare ale tractului gastro-
intestinal; infecţii sistemice, cu febră şi fără afectarea
directă a tractului gastro-intestinal;
• afecţiuni ale sistemului nervos central:
*** HTC (tumori, encefalită, hidrocefalie); migrenă,
meningită acută;
• afecţiuni labirintice:
*** labirintită acută, boală Ménière;
• afecţiuni cardiace:
*** infarct miocardic acut, insuficienţă cardiacă acută;
• afecţiuni metabolice şi endocrine:
*** cetoacidoza diabetică, insuficienţa suprarenală, criza
hipertiroidiană, sarcina, uremia, hipo- şi
hiperparatiroidia;
• cancerul;
• medicamente / toxine:
*** efect secundar al medicamentelor;
enterotoxinele bacteriene care produc
toxiinfecţiile alimentare;
• psihogenă:
*** tulburări emoţionale, anorexie, bulimie;
• hemoragii gastro-intestinale:
*** prezenţa sângelui în stomac, din orice
cauză duce la greţuri şi vărsături.
anamneza: administrarea de medicamente,
orarul şi caracteristicele vărsăturii
V. predominent dimineaţa → sarcină,
uremie, gastrită alcoolică;
V. fecaloide → ocluzie intestinală, fistulă
gastro-colică;
V. în jet → HTC;
V. în timpul sau imediat după mese → boală
ulceroasă, cauze psihogene;
simptome asociate:
- vertij = boala Ménière;
- ameliorarea durerii abdominale după
vărsătură = ulcer peptic;
- senzaţie rapidă de saţietate = pareză
gastrică;
- radiografia abdominală simplă =
sugerează diagnosticul;
- tranzitul eso-gastro-duodenal = evaluează
mobilitatea tractului gastro-intestinal şi
aspectul mucoasei;
TULBURĂRILE DE TRANZIT
INTESTINAL
FUNCŢIA GASTROINTESTINALĂ
I. ABSORBŢIA FLUIDELOR ŞI A ELECTROLIŢILOR
- aportul de fluide către tractul gastro-
intestinal = 8-10 l./zi, inclusiv cei 2 l.
ingeraţi;
- cea mai mare parte a apei se absoarbe în
intestinul subţire urmând pasiv
absorbţia activă de Na+, Cl-, glucoză şi
săruri biliare;
- la colon se absoarbe 0,05-2 l.
II. ABSORBŢIA SUBSTANŢELOR NUTRITIVE:
1. intestinul subţire proximal:
- fier, calciu, folaţi, grăsimi (după hidrolizarea
trigliceridelor în acizi graşi de către lipaza şi
colipaza pancreatică);
- proteine (după hidrolizare de către peptidazele
pancreatice şi intestinale);
- carbohidraţi (după hidrolizare de către amilaze
şi dizaharidaze);
- trigliceride (după solubilizare de către sărurile
biliare);
- aminoacizi şi dipeptide, zaharuri;
2. intestinul subţire distal:
- vitamina B12;
- săruri biliare;
- apă;
3. colonul:
- apă;
- electroliţi.
III. MOTILITATEA INTESTINALĂ:
- permite împingerea conţinutului intestinal
de la stomac spre anus şi separarea
componentelor, pentru facilitatea absorbţiei
principiilor nutritive;
- motilitatea colică are loc prin intermediul
peristaltismului local, care propulsează
bolul fecal;
- defecaţia se efectuează prin relaxarea
sfincterului anal intern ca răspuns la
distensia rectală, cu control voluntar prin
contracţia sfincterului anal extern.
DIAREEA
• emisie de fecale mai voluminoasă de 200 g./zi,
la o dietă săracă în fibre; scaune moi, apoase;
DIAREEA OSMOTICĂ
- substanţele solvite neabsorbite cresc presiunea
oncotică intraluminală, provocând un exces de
apă; cedează la repaus alimentar.
- cauze: deficitele de dizaharide (lactază), insufi-
cienţa pancreatică, bacteriană, ingestia de
lactuloză, sorbitol, abuz de laxative, sprue celiac,
sindromul de intestin scurt etc.
DIAREEA SECRETORIE
- secreţia activă de ioni produce pierdere
obligatorie de apă; diareea este apoasă, profuză,
nu se ameliorează la repausul alimentar; materii
fecale
cu nivele crescute de Na+ şi K+;
cauze:
*** infecţii virale (rotavirusuri), bacteriene
(holera, E. coli enterotoxică, stafilococul
auriu),
protozoare (Giardia), afecţiuni asociate
SIDA;
*** medicamente: teofilina, colchicina,
prostaglandinele, diureticele);
*** sindromul Zollinger-Ellison;
*** tumori secretoare de peptide
vasoactive şi serotonină;
*** carcinom tiroidian, mastocitoza
sistemică, leucemia bazofilică;
*** adenoame viloase colice distale,
colite;
DIAREEA EXUDATIVĂ
- diaree secretorie prin inflamaţia, necroza
sau descuamarea mucoasei colice ca
urmare a eliberării de prostaglandine din
celulele inflamatorii; scaunele conţin
polimorfonucleare şi sânge ocult sau
franc;
cauze:
*** infecţii bacteriene (Salmonella,
Shigella, Clostridium);
*** paraziţi intestinali (Entamoeba
histolytica);
*** boala Crohn, colita ulcerativă;
*** boli intestinale inflamatorii
idiopatice;
*** diverticulită;
*** agenţi chimioterapeutici
anticanceroşi;
*** ischemie intestinală.
MODIFICĂRILE MOTILITĂŢII
INTESTINALE:
- diaree intermitentă sau alternând cu
constipaţia;
cauze:
*** diabet zahat, insuficienţă suprarenală,
hipertiroidism, boli vasculare de colagen,
infestări parazitare, afecţiuni secretorii
de gastrină, amiloidoze, laxative,
antibiotice (eritromicina), agenţi
colinergici, disfuncţii neurologice
primare (boala Parkinson), fecalom,
boala diverticulară, colon iritabil.
diareea diferenţiată de:
- incontinenţa fecală;
- modificările de volum al scaunelor;
- sângerările rectale;
- scaunele mici, frecvente, normale;
*** diaree alternând cu constipaţia = ocluzie
sau sindrom de colon iritabil;
*** diaree apărută brusc, cu caracter acut,
însoţită de greţuri, vărsături şi febră =
infecţii virale, bacterine, diverticulită,
ischemie, enterocolită radioindusă, diaree
iatrogenă;
*** diaree cu evoluţie lungă, insidioasă =
malabsorbţie, boală intestinală
inflamatorie, tulburări metabolice sau
endocrine, insuficienţă pancreatică, abuz
de laxative, ischemie, neoplasm, sindrom
de colon iritabil;
*** scaune cu miros extrem de fetid sau cu
aspect grăsos = malabsorbţie a
grăsimilor;
*** fecalomul = diaree aparentă (lichidele
pot trece de obstrucţia parţială);
- examenul scaunului = obligator
- evidenţierea bacteriilor patogene;
- leucocitele;
- dozarea toxinei Clostridium difficile;
- examinarea pentru ouă şi paraziţi;
- test pentru prezenţa sângerărilor
oculte.
CONSTIPAŢIA
• scăderea frecvenţei scaunelor sau
dificultate la defecaţie;
• poate provoca dureri abdominale,
distensie, formare de fecaloame cu
obstrucţie secundară şi rar perforaţii;
• frecvent întâlnită, adeseori subiectivă;
• factori favorizanţi: sedentarismul,
regimul alimentar sărac în fibre, orarul
inadecvat rezervat defecaţiei.
cauze:
→ disfuncţii neurologice:
* diabet zaharat, leziuni ale măduvei
spinale, scleroză multiplă, boala
Hirschsprung, pseudoocluzie intestinală
cronică idiopatică, megacolon idiopatic;
→ sclerodermie;
→ medicamente:
* agenţi anticolinergici, opiacee, antiacide
cu aluminiu sau calciu, blocanţi de calciu,
fier, sucralfat;
→ hipotiroidism;
→ sindrom Cushing;
→ hipokaliemie;
→ hipercalcemie;
→ deshidratare;
→ cauze mecanice:
* tumori colorectale, diverticulită,
volvulus, hernii, invaginaţii;
→ dureri anorectale:
* fisuri, hemoroizi, abcese;