Durerea

Definitie: Durerea este o senzatie neplacuta raportata la un segment corporal la o reactie somatica si
psihica, specifica, reprezentand perceptia unei leziuni existente, posibile sau imaginara.

Caracterele clinice ale durerii:

- indiferent de titlul sau cauza unei dureri, caracterele ei sunt:
a) topografia durerii: localizarea si iradierea;
b) cronologia durerii: evolutia ei pe termen scurt si lung;
c) cantitatea si intensitatea durerii;
d) calitatea durerii, modul in care este descrisa sau comparata;
e) fenomene fiziologice de insotire - alte manifestari ce insotesc aparitia si evolutia durerii;
f) fenomene psihice de insotire - comportamentul si atitudinea fata de durere;
g) modalitati de provocare sau usurare a durerii;

Clasificarea durerii si tipuri clinice de durere:

1. Dupa structurile din care se formeaza stimulul dureros:
* durerea periferica ce cuprinde: durerea somatica superficiala, durerea somatica profunda si durerea viscerala;
* durerea neurogena cuprinde durerea periferica si centrala;
* durerea phihogena;

2. Dupa cronologia durerii:

** durerea de tip acut - durerea cu durata de mamimum ore sau zile, de intensitate variata ; ea poate reprezenta
o urgenta medicala;
* durerea subacuta - de intensitate variata si durata care se poate intinde pana la luni; nu este o urgenta;
* durerea recurenta acuta - produsa de procese patologice cronice (ce revin);
* durerea acuta continua;
* durerea de tip cronic - durerea cronica;
- durerea cronica benigna -este neneoplazica cu durata de peste 6 luni si aparent bine tolerata de pacient;

Caracterele durerilor permit izolarea unor aspecte tipice:

I. durerea colecativa - caracterizata prin existenta unui fond dureros de intensitate foarte mica sau mica;
- durere data de spasmul exagerat al unui organ cavitar; e foarte intensa, repetitiva
- pot aparea exarcerbari foarte intense : intorsiuni sau crampe (colica biliara sau colica reno-uretala);
II. durerea pulsativa - apare prin procese inflamatorii sau iritative in cavitati inchise sau sub tensiune sau in
leziuni arteriale inflamatorii;
III. claudicatia = durere ca o crampa resimtita intr-o masa musculara in timpul efortului si care cedeaza in
repaus, datorata ischemiei in zona respectiva
IV. junghiul = durere bine localizata, intensa, cu caracter de “impunsatura de cutit” (ex afectiuni inflamatorii
ale seroaselor)
V. aspectul cantitativ al durerii = intensitatea durerii – nu poate fi cuantificata, pragul durerii variind intre
indivizi (factorul subiectiv e primordial)

Page 1 of 6
VI. factori care produc sau agraveaza durerea si factori care reduc sau amelioreaza durerea (ex pozitii
antalgice, manevre de calmare a durerii etc)
VII. manifestari asociate durerii (ex transpiratii, palpitatii, greata etc)

Durerea extremitatii cefalice - durerea resimtita la nivelul extremitatii cefalice, numita cefalee,
ce se poate datora impulsurilor senzitive provenind de la structuri intracraniene sau de la structuri externe,
inclusiv de la scheletul cranian sau de la coloana vertebrala;
Se clasifica in:
a) cefaleea musculara de tip migranos - caracterizata prin crize dureroase cu localizare sau numai cu debut
unilateral de intensitate si durata variabila, care se repeta la o durata/interval variabil; crizele sunt insotite de
anorexie, greata, varsaturi si somnolenta (familiala);
b) cefaleea musculara de tensiune - localizata occipital si datorata contracturii muschiilor paravertebrali
cervicali;
c) cefalee musculara nemigranoasa;
d) cefaleea de tractiune;
e) cefaleea de cauza inflamatori;
f) cefaleea prin nevrite si nevralgii;
g) cefaleea de origine nazo-sinusala-auriculara;
h) cefalee de origine auricuala;
i) cefalee de origine oculara;
j) cefaleea de origine dentara;
k) cefaleea osteoarticulara - dureri iradiate din zona adiacenta;

Page 2 of 6
 Durerea precordiala de origine cardiaca poate fi:
 oraganica - leziuni ale cordului si vaselor mari
 durerea precordiala de origine organica -> insuficienta conoroniana
 durerea precordiala din pericardita acuta
 durerea precordiala din bolile aortei
 functionala

1. Durerea precordiala de origine organica (insuficienta conoraniana)

a) durerea din angina pectorala
- are sediul precordial sau retrosternal;
- iradiaza din umarul stang, membrul superior stang, pe marginea interna a bratului si antebratului pana la
ultimele doua degete ale mainii stangi - caracter constrictiv ("ca o gheara");
- se acompaniaza cu anxietatea (senzatia de moarte eminenta);
- apare de regula la efort;
- are o durata scurta (3-5 minute, nu depaseste 20 de min ) si cedeaza la repaus si la administrarea de
nitroglicerina sublinguala;

b) durerea din infartul miocardic

- are aceleasi caractere generale ca si din angina pectorala;
- are intensitatea si durata mai mare;
- nu se calmeaza la repaus si nici la administrarea de nitroglicerina, ea cedeaza doar la morfina;

c) durerea din sindroamele coronariene intermediare

- are caractere intermediare intre celei ale anginei pectorale de efort si cele ale infartului miocardic;
d) durerea anginoasa in alte cardiopatii

Page 3 of 6
 - stenoza aortica;
e) durerea anginoasa din alte afectiuni
- anemiile severe - produc scaderea continutului de oxigen al sangelui;
- tahicardie paroxistica - determina scaderea relativa a debitului cardiac;

2. Durerea precordiala de origine functionala

- in starile de nevroza, se prezinta ca o intepatura localizata punctiform, de foarte scurta durata;
- nu are nici o legatura cu efortul fizic, aparand in stare de surmenaj sau stari de emotie;
- e insotita si de alte simptome: iritabilitate, cefalee, insomnii si astenie;

Durerea precordiala de origine extracardiatica:

1. Afectiuni ale structurilor peretilor cardiatici:
 tegumentele- herpes zoster;  coaste: fracturi costale;
 muschii : miozite si mialgii;  articulatii: artrite si artroze;
 nervi: nevralgii intercostale;

2. Afectiunile coloanei vertebrale dorsale:

 spondilita;
 spondiloza;
 hernia de disc;

3. Afectiunile pleuro-pulmonare:
 pleurita;  pneumopatie;
 pleurezie stanga;  infartul pulmonar stang;
- pot determina dureri precordiale, dar acestea au caracter de junghi;
- sunt accentuate de miscarile respiratorii;
- dureaza mai multe zile;

4. Afectiuni digestive:
 esofagita;
 hernia hiatala;
- se insotesc de dureri retrosternale;
- au caracter de arsura (pirozis)
 ulcerul gastric;
 litiaza biliara;
 pancreatita acuta;
- pot iradia dureri in regiunea precordiala;
Dispneea
Definitie : Prin dispnee se intelege lipsa de aer, senzatia de respiratie dificila, prin tulburarea
frecventei, amplitudinii sau/si a ritmului miscarilor respiratorii.

Dispneea de cauza cardiaca este:

a) Dispnee de afort(progresiva):
- apare in timpul unui efort fizic;
- se accentueaza pe masura ce efortul se intensifica si cedeaza dupa incetarea efortului;
- este mai evidenta in orele de seara, dupa ora de munca (dispnee vesperala);
Page 4 of 6
 - este mixta ( de tip inspirator/expirator); cauze: HTA cu insuficienta ventriculara stanga, stenoza mitrala,
insuficienta cardiaca de gradul IV ;

b) Dispnee de repaus (permanenta) - ortopee:

- se manifesta in repaus, in eforturile cele mai mici, inclusiv conversatiile;
- aparitia ortopeei tradeaza o faza avansata de boala cardiaca (insuficienta cardiaca stanga, pericardita
exudativa)

c) Dispneea paroxistica (dintr-odata)

 astmul cardiac;
 edemul pulmonar acut (EPA)
- forma cea mai grava de dispnee paroxistica;
- este urgenta medicala;
- apare brusc in timpul noptii, dar si ziua dupa efort, obligand pacientul sa adopte pozitia de ortopnee;
- bolnavul este anxios, agitat, palid, iar buzele si extremitatile usor cianotice, cu transpiratii reci;
- se instaleaza tusea seaca cu intensificarea dispneei, apar espectoratii abundente spumoase, ce se preling din
gura pacientului; apoi sputa devine rozata (prezenta sangelui din alveolele pulmonare), apar tahicardiile si
aritmiile la nivelul toracelui prin asculatie (raluri umede -subcrepitante/crepitante);
- cauze: HTA, cardiopatii hipertensive, cardiopatii ischemice, stenoza mitrala;

d) dispneea periodica - CHEYNE-STOKES

- prin alterarea unor perioade de respiratii frecvente si ample, cu scurte perioade de apnee (lipsa toatala);

e) trepopneea
- când se amelioreaza într-o anumita pozitie laterala. Este legata de modificari între circulatie si respiratie;

Gradele dispneei cardiatice:

NYHA (New York Heart Association)
NYHA I - dispnee la eforturi mari;
NYHA II - dispnee la eforturi ale vietii profesionale;
NYHA III - dispnee la eforturi mici ale vietii curente;
NYHA IV - dispnee la repaus;

Dispneea in alte afectiuni:

dispneea in anemii - anemiile severe se insotesc de dispnee de efort cu polipnee
dispneea psihica - in aceasta situatie, dispneea nu este strict legata de efor, nu apare in timpul lui, ci deseori
dupa acestea de emotii, este o respiratie ampla;

Pierderile starii de cunostiinta :

- individul normal, treaz este prezent, orientat temporo-spatial, reactionand prompt si corect la stimuli fizici
sau verbali, ceea ce constituie starea de constienta normala;
- in timpul somnului, starea de constientaeste pierduta, dar la un stimul de intensitate moderata este imediat si
integral recapatata;
- in bolile neuro-psihice, starea de constienta poate fi alterata, in sensul pierderii orientarii temporo-spatiale;
- pierderea starii de constienta caracterizeaza suferintele cerebrale severe:
tumorile cerebrale
Page 5 of 6
 accidentele vasculare
- se clasifica in:

1. Lipotimia
- prabusirea tonusului postural;
- pierderea starii de constienta fara cabolirea functiilor aparatului cardio-respirator;
- survine in circumstante caracteristice: ortostatism, in aglomeratii sau mijloace de transport;
- deseori este precedata de somnolenta, cascat, ameteala, vedere incetosata, dupa care pacientul cade;
- este insotita de transpiratii, paloare, bradicardie, hipotensiune ;
- clinostatismul si expunerea la aer curat rezolva rapid accesul;

2. Sincopa.
- pierderea de constienta cu scaderea tonusului postural (cadere);
- absenta semnelor vitale urmata de revenirea spontana la normal in afara oricarui tratament;
- bolnavul nu percepe evenimente din timpul accesului sincopal si are amnezie;
Clasificare:
 sincopa ortostatica
 sincopa aritmica
 sincopa de efort
 sincopa de deglutitie
 sincopa tusigena
 sincopa celebro-vasculara

3. Coma
- pierdere de durata a starii de constienta cu mentinerea functiilor vitale;

Page 6 of 6