Clasificarea muschilor capului:

1.Mimici
Actiunea: reda mimica noastra
spre deosebire de restul muschilor scheletici au o singura insertie osoasa si una
pieloasa
incep de pe formatiunile osoase a scheletului osos
se insera in piele
la contractie formeaza diferite cute, pliuri mimica fetei
sunt lipsiti de fascii
muschiul buccinator unicul care are fascie - fascia buco-faringiana.
provin din mezenchimul arcului brahial 2
sunt enervati de catre perechea 7 de nervi cranieni nervul facial
spre deosebire de restu grupati in jurul foselor/cavitatilor craniului (inconjoara orbitele,
fosele nazale, orificul bucal, grupati in jurul pavilionului urechii (m. rudimentari),
grupati in jurul boltii cranieni)
din punct de vedere functional participa atit in actul de masticatie, respirator, servesc
ca sfinctere (muschi care contine fibre radiale ce formeaza buzele si inconjoara orificiul
bucal, si ce inconjoara orbita si formeaza ca un sfincter pentru orbite), in prehensiunea
alimentelor si receptie (ca orice organ contin numerosi receptori ce primesc stimuli),
formeaza diferite cute
Muschii boltii craniene:
1. m. epicranian (fronto-occipital)
2. m. temporo-parietal in regiunea anterioara a fosei temporale
Muschii care inconjoara orbitele:
1.

m. orbicular al ochiului are 3 portiuni:

partea orbitala (circular de-a lungul marginilor supra si infro-orbital al orbitei)
portiunea palpebrala (formeaza insasi pleoapa superioara si inferioara)
partea lacrimala - la unghiul medial al ochiului (la contractie actioneaza asupra
sacrului lacrimal al, si in asa mod activ propulseaza lacrima prin canalul nazolacrimal in cavitatea nazala)
2. in regiunea arcurilor sprincenoasa se afla muschiul sprincenos corrugator
supercilii
3. muschiul piramidal, numit in rusa si muchiul mindriei (la contractie se formeaza
doua pliuri verticale care redau severitate la nivelul fruntii)
Muschii care inconjoara orificiul bucal:

musculius orbicularis oris spre deosebire de orbicularis oculi are 2 portiuni

marginala (intra in profunzimea buzelor) si orbiculara care se gaseste de jur imprejur si
la exteriorul apofizelor alveolare, atit a maxilei cit si a mandibulei.
La colturile gurii muschii ridicatori ai coltului gurii (levatora angolisolis) si muschii
depresori coboritori ai coltului gurii.
m. ridicator al buzei superioare
si m. coboritor al buzei inferioare
in regiunea metoniera m. metonier
legati de insasi osul zigomatic: zigomaticul mare si zigomaticul mic
si muschiul buccinator. la exteriorul lui, lateral de coltul gurii - muschiul musculis
rizorius (muschiul risului) nu mereu prezent, nu e principalul muschi al zimbetului
principalii muschi ai zimbetului muschii zigomatici
Muschii care inconjoara fosele nazale:
1. M. nazal are portiunea transversala la contractia careia se lateste nasul si sub
aripile nazale partea alara, care largeste narinele
2. de la sept in jos, musculis depresor septi nasi
Din grupa rudimentara (care inconjoara pavilionul urechii) 3 muschi auriculari:
m. Auricular anterior, superior, posterior
rudimentari deoarece sunt prezenti la cei care misca cu pavilionul urechii
cei care nu misca sunt absenti
Mimica rezultatul contractiei acestor muschi
Conform cutelor se poate determina virsta si individualitatea persoanei
1. Santurile principale care incep de la aripile nasului coboara in jos spre coltul
gurii si in dependenta de virsta mai apoi ele continua in jos sunt cele
mostenite, prezente chiar de la nastere, poarta denumirea de santul nazogenio-labial (sau nazo-labial, genio- pentru ca trece ca o limita pe linga
obraz si coboara in jos)
2. Santurile care apar dupa virsta de 30 de ani santul jugal/mentomalar , care
incepe de la coltul gurii, coboara in jos spre proeminenta mentoniera
3. mai jos de buza inferioara santul mentolabial
4. mai sus, de la septul nazal in jos filtrum, delimitat de 2 pliuri nazolabiale
bilateral
5. In regiunea ochilor, santul palpebral superior si inferior
6. tot in regiunea ochilor- numeroase pliuri radiale (primul pliu o sa apara la virsta
de 35 de ani, 40, 45, 50, etc) care formeazaa talpa/piciorul ciorii gama de
santuri

La contractia diferitor expresii actioneaza diferiti muschi:

tristete colturile gurii in jos, contractia muschiului coboritor al unghiului gurii
bucurie contractia zigomaticului mare si mic
atentie contractia muschiului frontal
uimire frontal si ridicatori ai buzei suferioare sii ai coltului gurii
dispret coboritori ai unghiului gurii si se intinde santul nazolabial
Spre deosebire de maturi, la copii practic mereu expresia e mai pozitiva, coltul gurii
mereu orientat in sus, unghiul lateral al ochiului de asemenea
in clinica, are o importanta deosebita
3 ani. coltul gurii deja e orientat in jos. Unghiul lateral al ochiului inca in sus, medial
putin coborit
Conform mimicii si fizionomiei uneori se pot stabili anumite patologii (Ex. Febra tifoida)
Diferenta mimica-fizionomie
Mimica rezultatul contractiei muschilor doar mimici
Fizionomia un ansamblu de actiuni si caracteristici anatomice dupa care noi stabilim
o stare fiziologica si psihologica.
Se iau in consideratie:
Mimica fetei
Configuratia craniului
Cit de bine e dezvoltat tesutul cutanat
Cit de bine sunt accentuate pliurile
Starea psihologica a persoanei
Gradul de deschidere a unghiurilor: medial, lateral si coltul gurii
Cind intra pacientul, in primul rind vezi exteriorul fetei, dupa care uneori putem vedea
daca sufera de ceva sau nu

2.Masticatori
provin din primul arc brahial
Originea si insertia osoase
Muschiul: temporal
maseter, format din 2 capete: profund si ...
M. pterigoidian lateral si medial
Toti 4 muschi sunt enervati de a 3a ramura a nervuuil trigemen, au originea
embrionara din mezodermul arcului brahial 2 si la contractie actioneaza asupra
articulatiei temporo-mandibulara unica artic. mobila la nivelul capului

Articulatia temporo-mandibulara:

este o artic. simpla, pentru ca participa 2 fete de articulatie: caput mandibula si fosa
mandibulara a osului temporal
Articulatie complexa fetele incongruetene si intre ele discul articular care separa
cavitatea in 2 etaje
Articulatie elipsoidala , biaxiala (uneori multiaxiala)
In dependenta de aceste axe a miscarii, vedem care muschi actioneaza
Prima actiune, coborirea si ridicarea conform axului ....
Coborirea: participa m. pterigoidian lateral, insotit mai departe de contractia muschilor
suprahioidieni.
3 etape de coborire a mandibulei: minimala, maximala efectuata de m suprahiodian
(capul mandibulei pe tuberculul articular), intermediar
ridicarea. temporal, pterigoidian lateral si maseter
Propulsia si retropulsia, conform axului sagital (indepartarea si apropierea)
Cind numai pterigoidian lateral, se formeaza propulsia
retropulsia: fasciculul posterior a muschiului temporal
Miscarea de combinarea a acestor 2 axe: lateralitate
Se intimpla la contractia unilaterala a muschiului pterigoidian lateral
Combinata pentru ca, de ex daca miscarea unilaterala in partea dreapta, are loc
miscarea capului in fosa mandibulara in partea stinga capul mandibulei iese din fosa
mandibulara

Fasciile
1. Fascia temporala
formata de 2 lamele: superficiala si profunda (ATENTIE! Sa nu confundati ca ambele
foite ale fasciei se afla la exteriorul muschiului, nu intre aceste 2 fascii se gaseste
muschiul temporal, ci il acopera la exterior.)
In aceste 2 fascii se afla tesutul conjunctiv, nervii si vasele sangvine, care formeaza un
spatiu destul de important.
Din PDF de invatat unde se insera.
2. Fascia maseterica
Acopera m. maseter, constituit dintr-o singura lamela, care acopera la exterior m.
maseter, spre posterior si superior continua cu urmatoarea fascie parotida
3.Fascia parotida - acopera glanda parotida ce se gaseste antero-inferior sau in fosa
retromandibulara
Aceasta fascie e formata de 2 lamele: superficiala si profunda
Spre deosebire de fascia temporala, intre aceste 2 fascii se gaseste glanda parotida
Mai superior de aceste fascii exista uneori si glanda parotida accesorie, care e in
exterior de fascie. daca e prezenta, ea nu e acoperita de fascie
4. Fascia interpterigoidiana - o lamela de tesut conjunctiv care delimiteaza m.
pterigoidian laterla de cel medial.

5. Fascia pterigoidiana pe muschiul pterigoid medial. din partea lui interna. in

portiunea proximala a acestui muschi incepe fasciculul inferior a m. pterigoidian
lateral. insasi fascia se gaseste pe partea distala, izolindu-l de niste vase destul de
importante care trec prin aceasta regiune: nervul alveolar inferior, artera alveolara
inferioara si ganglionii limfatici, care in asa mod le izoleaza, ca in caz de vreo
inflamatie sa nu fie afectat, in cazul muschiului, formatiunile vasculo nervoase. si
invers.
6. Fascia bucofaringiana unica fascie care acopera m. buccinator.
Se numeste buco-faringiana pentru ca dupa ce acopera m. buccinator, continua spre
peretele lateral al faringelui, acoperind faringele.

Spatii osteofibroase si interfasciale

Spatii m. m. virtuale care vor deveni adevarate in cazul in care apar patologii urmari
a afectiunilor dintilor netratate la timp.
Impartite in 2 categorii: primare si secundare
Primare consecintele netratarii la timp a cariei profunde, paradontozei, etc.
Spatiul canin
Spatiu care se formeaza intre muschi, si apare in cazul problemelor cu caninul. In cazul
cariei profunde in primul rind se infecteaza si trece infectia la nivelul sinusului maxilar
(la caninii superiori) si in caz de netratare la spatiul canin.
Este delimitat superior de muschiul ridicator al buzei superioare, inferiro de m.
orbicular al gurii, din partea laterala de m. zigomatici
Spatiul bucal apare in regiunea unde este si muschiul buccinator. In acest spatiu
infectia apare cind exista o carie la nivelul dintilor premolarul 2 si primii molari de pe
arcada alveolara superioara.
Medial se afla muschiul buccinator, lateral tesutul subcutanat. Superior se extinde
pina la nivelul osului zigomatic si inferior pina la marginea inferioara a mandibulei.
Este un spatiu destul de adinc.
Spatiul infratemporal.
In regiunea fosei infratemporale. In acest spatiu se gaseste plexul venos infratemporal,
deci numeroase vene. In cazul infectiunii acestui plex, mereu va fi destul de grav,
deoarece va fi transmisa in regiunile inferioare, datorita prezentei plexului.
Medial lamela mediala a osului sfenoid (participa chiar la crearea unui perete a fosei
infratemporale)
Superior ajunge pina la insasi baza externa a craniului.
Spatiul corpului mandibulei
Infectia tine de molarii inferiori, daca nu sunt tratati la timp.
Delimitat superior de fascia superficiala a gitului, care continua cu fascia masticatorie.
Inferior se prelungeste cu ea.
Prin fascie afectiunea trece repede si usor la git.

Spatiul submandibular - Spatiu mai profund

Prins intre planseul bucal si insasi continutul cavitatii bucale limba.
Impartit in 2 loje sublinjuala (in care ca continut se gaseste glanda sublinguala
glanda salivara mare ) si submandibulara, la exteriorul planselui bucal, ca continut
fiind glanda submandibulara.
Este grav ca in aceste 2 loje, pe linga glande, se gasesc vase sangvine destul de
importante (artera linguala si la exterior artera carotida externa,care trece chiar prin
regiunea fosei retromandibulare si continua mai departe la nivelul glandei parotide.
Spatiul submental
In regiunea barbiei (a 2a barbie), sub regiunea mentoniera. aici se afla ganglionii
limfatici, care niciodata nu se palpeaza. In caz de infectie, daca apar la palpatie,
trebuie de exclus, daca nu este vreo afectiune legata de dinti.
Spatii secundare - consecinte mai grave in caz de netratare
cu mult mai grave
trebuie tratate doar prin interventii chirurgicale
prin drenarea proceselor suprative care se gasesc aici
Impartite la nivel topografic:
1.La nivelul boltii craniene,
2.in regiunea laterala a fetei
3.in regiunea temporala .
La nivelul boltei craniului:
Spatii superficial - intre piele si aponevroza epicraniana (care are 2 ventere: frontal si
occipital)
Subaponevrotic - intre aponevroza epicraniana si temporala
cel mai profund implica si tesutul osos, subperiostal. aceste fascii se gasesc pe
periostul boltii craniene
Din regiunea temporala
Spatiul interaponevrotic - situat intre cele 2 lamele ale fasciei temporale, unde se
afla tesutul conjunctiv lax si vase sangvine si nervi, artera si vena temporala medie
Spatiul subaponevrotic situat intre lamela profunda a fasciei temporale si muschiul
temproal
Spatiul temporal profund intre m. temporal si periostul fosei temporale. aici artera
temporala superficiala da ramurile sale care formeaza un plex destul de abundent de
ramuri la nivelul acestui spatiu. la fel nervul temporal, care este a 3a ramura a nervului
trigemen
Pe partile laterale ale fetei
Corp adipos - se gaseste in regiunea m. buccinator ( la exterior - pielea, medial- m.
buccinator, superior - arcul zigomatic, inferior marginea inferioara a ramurei

mandibulei si corpului mandibulei..

Foarte bine dezvoltat la sugari, minimalizeaza presiunea din timpul alaptarii. La maturi
mai putin dezvoltat.
Prin intermediul tesutului adipos, la nivelul peretelui lateral al cavitatii bucale trece
ductul glandei parotide, care mai apoi se deschide la nivelul vestibulului bucal in
regiunea molarului 2 superior. In cazul unei afectiuni, uneori, prin intermediul orificului
ductului, infectia poate fi transmisa catre glanda parotida, sau invers.
Spatiul glandei parotide situat intre foitele fasciei parotide, care contin glanda. La
nivelul glandei parotide se afla cel mai important nerv care participa la enervatia
tuturor formatiunilor capului - nervul facial. Prin profunzimea glandei parotide trece
artera carotida externa si vena retromandibulara. In acest spatiu se gasesc vase
magistrale, datorita carora are loc vascularizatia capului.
Spatiul masetero-mandibular, situat intre m. maseter si ramura mandibulei, care
contine vase sangvine, nervi si tesut adipos.
Spatiul temporo-pterigoidian, care contine artera, vena maxilara. din nervi flexul
venos, nervul mandibular, a 3a ramura a nervului trigemen.
Spatiul interpterigoidian intre m. pterigoidieni. Contine artera, vena maxilara, si
nervul alveolar inferior.
Spatiul suprapterigoidian contine vase sangvine si nervi.
Spatiu pterigoido-mandibular intre m. pterigoid si ramura mandibulei.
Poate nu pare atit de interesant, dar in practica, des veti fi deranjati anume de aceste
spatii, care pot provoca complicatii serioase in practica stomatologica.
Ex. Baiatul caruia i-a fost extras molarul de lapte si din neatentie si inprudenta a fost
afectata artera maxilara. Dupa asta a inceput singerare puternica si au trebuie sa-i
inlature jumatate de mandibula.
Lectie! Gindeste inainte sa faci ceva. Fiecare aspect pe care il inveti acum la anatomie
este extrem de important, si poate afecta toata cariera ta, in caz de neatentie.

Muschii gitului
Muchii nserai pe osul hioid
M. suprahioidieni:
m. digastric
m. stilohioidian de la apofiza stiloida spre osul hioid
m. milohioidian baza planseului bucal. originea de la linia milohioihiana
m. geniohiodian - sub m. milohiohidian, cu originea de la spina mintala, din partea
interna a mandibulei
M. Infrahioidieni:
m. sternohioidian
m. sternotiroidian ajunge pina la linia oblica de pe cartilajul tiroid al laringelui, de
unde ia originea >>

m. tirohioidian isi ia originea de la linia oblica de pe cartilajul tiroid al laringelui, se

insera pe osul hioid
m. omohioidian incepe de la scapula, apoi trece in tendon din partea interna a m.
sternohioid si continua cu venterul lui superior.

Muchii profunzi ai gtului

Laterali
Prevertebrali.
Muchii laterali ai gtului:
toti incep de pe apofizele transversale ale vertebrelor cervicale
m. scalen anterior se insera pe prima coasta
m. scalen mediu se insera pe prima coasta
m. scalen posterior. se insera pe coasta 2
Muchii prevertebrali:
m. lung al gtului are 3 portiuni: lunga, oblica inferioara si superioara
m. lung al capului
m.drept anterior al capului
m. drept lateral al capului
Din punct de vedere ontogenetic (al dezvoltarii), muschii se impart:
a) derivai ai I-ului arc visceral:
- m.milohioidian;
- venterul anterior al m. digastric.
b) derivai ai arcului II visceral:
- m. stilohioidian;
- venterul posterior al m. digastric;
- m. platisma.
c) derivai ai arcurilor branhiale:
- m. sternocleidomastoidian;
- m. trapez.
d) autohtoni, care se divid n:
- anteriori: mm. Infrahioidieni i m. geniohioid;
- laterali: mm. scaleni;
- mm. prevertebrali.

Actiunea muschilor:

M.
M.
M.
M.
M.

laterali ridica primele 2 coaste

suprahiodieni coboara mandibula
infrahiodieni coboara laringelui
tirohioid ridicarea laringelui
sternocleidomastoidian: unilateral rotirea capului si gitului, bilateral- retroflexia

Participa la formarea planseului bucal (Format din: - mm. geniohioidieni; - mm.

milohioidieni; - venterele anterioare ale mm.digastrici.), care din punct de vedere
topografic se imparte in :
Diafragma stiliana are 2 formatiuni:
Buchetul stilian Riolan
Venterul posterior al m. digastric

Topografic gitul are 3 regiuni:

Regiunea anterioar a gtului ( prinsa intre marginile anterioare ale muschiului
sternocleidomastoidian)
Regiunea muschiului sternocleidomastodian
Regiunea lateral a gtului
In aceste regiuni se afla tringhiurile gitului. TREBUIE DE CUNOSCUT SCHEMA LOR.

Regiunea anterioar a gtului

Protiunea suprahioidiana
Intre ventrele anterioare ale m. digastric si m. hioid se afla triunghiul submental unde
sunt localizati ganglionii limfatici si venele submetoniere care formeaza vena jugulara
anterioara
Triunghiul submandibular formeaza loja submandibulara. se gaseste un alt triunghiu
al lui Pirogov/lingval (unde o latura e formata de insasi nervul hipoglos, alta de
muschiul digastric iar la fundul acestui triunghi este artera lingvala, unde chirurgul nu
are voie sa intre)
In triunghi, mai posterior, in regiunea fosei retromandibulare, trece artera carotida
externa.
Fosa retromandibular este completata de glanda parotida.