Nervul facial

- a 7-a pereche de nervi cranieni

- este nerv motor
- originea reală a fibrelor motorii se află în nucleul pontin la care sosesc o serie de aferențe de la scoarța
cerebrală prin fibre corticonucleare ce explică controlul voluntar al musculaturii pe care o inervează
- primește aferențe de la talamus și nucleul lenticular, răspunzătoare de componenta emoțională a
mușchilor mimicii
- primește aferențe de la coliculii cvadrigemeni sup. prin fibre tectospinale ce intervin în reflexul de clipit
de la nucleii acustici, ceea ce explică închiderea pleoapelor la zgomote puternice
- primește aferențe de la nucleii senzitivi ai nervului trigemen, ce intervin în reflexul cornean
- primește aferențe de la structuri piramidale ce intervin în controlul mimicii automate a feței
- prin fibrele motorii va inerva mușchii mimicii (cutanați) ai capului ce realizează diferitele expresii ale
feței

Eferențele nucleului facialului permit identificarea a 4 grupe nucleare:

- cele care pleacă din partea dorso-nucleară a nucleului vor inerva mușchii auriculari și pântecele post.
(occipital) al mușchiului occipito-frontal
- cele care pleacă din partea ventro-medială inervează mușchii platysma și stapedius
- cele care pleacă din partea laterala a nucleului inervează mușchii oro-labiali
- cele care pleacă din partea intermediară inervează mușchii din partea superioară a feței: orbicularul
pleopelor, pântecele ant. al occipito-frontalului, sprâncenosul, zigomaticii (mare și mic)

Fibrele eferente ale nervului facial se îndreaptă ventro-lateral prin punte spre șanțul bulbopontin a.î. originea
aparentă a nervului este în partea laterală a șanțului bulbopontin la nivelul fosetei supraolivare, având lateral
nervii intermediar și vestibulocohlear, iar medial (dar la distanță) nervul abducens.

Traiect și raporturi

De la nivelul originii aparente străbate fosa craniană post., apoi meatul acustic intern, canalul facialului, ajunge
sub baza craniului și se termină în interiorul galndei parotide. În fosa craniană post. nv. facial + nv.
intermediar + nv. vestibulocohlear se află în constituția buchetului acusticofacial la nivelul unghiului
pontocerebelos al lui MINGAZZINI. La acest nivel vine în raport cu elementele din acest unghi: rădăcinile
nervului trigemen în partea superomedială – acestea îndreptându-se către marginea sup. a stâncii
temporalului; în partea internă vine în raport cu nv. glosofaringian, vag, accesor ce se îndreaptă către fosa
jugulară. Are raport cu artera cerebeloasă anteroinf. ce încrucișează buchetul acusticofacial între nervii facial și
intermediar.

Nervul intermediar – întâi situat lateral de facial, se interpune apoi între acesta și fibrele cohleare, poziție ce îi
dă și denumirea. Pătrunde apoi în stânca temporalului prin meatul acustic intern, de aici începând porțiunea
pietroasă a nv. facial. În acest traiect se apropie progresiv de peretele ant. al meatului pt. a se dispune în
șanțul ce îl conduce către orificiul canalului facialului. Acest canal are aprox. 12 mm lungime, în această
porțiune având raporturi cu nv. acusticovestibular si nv. intermediar.

Fundul meatului acustic intern e împărțit de 2 creste (transversală și verticală) în 4 cadrane: aria nervului facial
situatuată anterosup. corespunde nervilor facial și intermediar (VII bis), ariile vestibulare (sup. + inf.)
corespund ramurilor vestibulare, iar aria cohleară corespunde nervului cohlear. Prin prima arie, nervul facial
pătrunde în canal pe care îl va străbate până la gaura stilomastoidiană.
Canalul nervului facial (apeductul/canalul lui Fallopius) – urmează un traiect sub forma literei Z, rezultând 3
segmente:

- prima porțiune/primul segment = segmentul labirintic, situat superior de labirintul urechii interne; ține
de la aria nervului facial (polul acustic intern) până la hiatusul facialului (loja ganglionulnui geniculat).
Aici prezintă o primă angulație (genunchiul facialului) pe care se află ganglionul geniculat. Acest prim
segment reprezintă cea mai scurtă și mai îngustă porțiune, direcția nervului fiind perpendiculară pe axul
stâncii temporalului
- a doua porțiune: segmentul timpanic – situat pe peretele lateral al urechii medii; în această porțiune
canalul e paralel cu axul stâncii. Nervul e însoțit de un ram din artera meningee mijlocie. Urmează o a
doua angulație (cotul nervului facial) urmată de porțiunea a treia a canalului
- a treia porțiune: segmentul mastoidian – situat pe peretele ant. al procesului mastoidian. Aici nervul
facial are o direcție verticală, e însoțit de artera stilomastoidiană, părăsește canalul prin orificiul
stilomastoidian, ajungând la baza craniului la nivelul patrulaterului facialului. Acest patrulater e
delimitat:
 sup. de baza craniului
 inf. de pântecele post. al digastricului
 ant. de glanda parotidă
 post. de procesul mastoidian și marginea ant. a mușchiului sternocleidomastoidian

La acest nivel se delimitează triunghiul stilodigastric între baza craniului, pântecele post. al digastricului și
mușchiul stilohioidian.

După ce traversează patrulaterul, nv. facial pătrunde în loja glandei parotide pe care o traversează ca un semn
de carte într-o carte, după care se împarte în ramurile sale terminale. În loja parotidei facialul vine în raport cu
vena jugulară externă și artera carotidă externă, față de care e situată mereu lateral.

Ramurile colaterale desprinse pe traiectul nervului facial se împart dpdv topografic în:

- ramuri pietroase (un singur ram) – se desprind în interiorul stâncii temporalului

- ramuri extrapietroase – se desprind din facial după ce el iese din stâncă

În interiorul stâncii dă un singur ram colateral – nervul mușchiului scăriței (stapedius) – desprins din
segmentul vertical al nervului facial, străbate ..... osos al canalului facialului și inervează mușchiul cu același
nume.

Ramurile extrapietroase: nv. auricular post., ramul digastric, ramul stilohioidian, ramul comunicant cu
glosofaringianul și un ram lingual (e inconstant).

1. nervul auricular post. – se desprinde din facial la ieșirea lui prin gaura stilomastoidiană, ajunge în
regiunea mastoidiană și se împarte în 2 ramuri:
o ram auricular – se îndreaptă sup. între mastoidă și pavilionul urechii, se va termina în mușchii
auricular post. și sup.
o ram occipital – va merge de-a lungul liniei nucale sup. și va inerva pântecele occipital al
occipito-frontalului; aici se va anastomoza cu nervul II rahidian cervical (nervul occipital mare al
lui Arnold)
2. ramul digastric – ia naștere din facial sub gaura stilomastoidiană și pătrunde în pântecele post. al
digastricului
3. ramul stilohioidian – ia naștere la același nivel cu ramul digastric, uneori prin un trunchi comun și
inervează mușchiul stilohioidian
4. ramul comunicant cu glosofaringianul – un filet subțire ce se desprinde sub gaura stilomastoidiană;
înconjoară ca o ansă vena jugulară internă, formând ansa lui Haller și se termină în ganglionul ing. al
glosofaringianului; acest ram uneori poate lipsi
 5. ramul lingual – (când există) ia naștere sub gaura stilomastoidiană și se îndreaptă către baza limbii.
Vine în raport cu fața laterală a faringelui unde se anastomozează cu ramurile din glosofaringian. La
baza limbii va da 2 tipuri de fibre:
 mucoase pt. mucoasa linguală
 musculare pt. mușchii stiloglos și glosofaringian

Ramurile terminale – iau naștere în interiorul lojei parotidiene; sunt în nr. de 2:

 ram superior = temporo-facial

 ram inferior = cervico-facial

Sunt frecvente cazurile de terminare prin trifurcare:

 ram superior = temporo-facial

 ram mijlociu = transverso-facial
 ram inferior = cervico-facial

Ramul superior – se va îndrepta spre condilul mandibular, nivel la care se va împărți în ramurile temporale,
zigomatice și bucale superioare

- ramurile temporale vor încrucișa fața sup. a arcadei zigomatice, apoi se vor distribui mușchilor auricular
ant. și porțiunii frontale a occipito-frontalului
- ramurile zigomatice încrucișează fața superficială a arcadei zigomatice și vor inerva mușchii palpebrali
(orbicularul ochiului, depresorul sprâncenei, sprâncenosul)
- ramurile bucale sup. se distribuie mușchilor buzei sup. și mușchilor nasului:
 marele și micul zigomatic
 ridicătorul unghiului gurii
 ridicătorul buzei sup.
 ridicătorul comun al buzei sup. și al aripii nasului
 buccinatorul
 orbicularul gurii

Ramul inferior – e mai lung, mai subțire, la nivelul unghiului mandibulei se împarte în ramuri bucale
inferioare, ramul marginal al mandibulei și un ram cervical.

- ramurile bucale inf. – situate aproximatix la 1 cm deasupra marginii alveolare a mandibulei; se

distribuie mușchilor buccinator, rizorius și orbicularul gurii
- ramul marginal al mandibulei – de-a lungul marginii alveolare a mandibulei; se distribuie mușchilor
depresor al gurii, despresor al buzei inf. și mentonier
- ramul cervical (al gâtului) – încrucișează nv. mandibular, mergând să inerveze mușchii platisma
(pielosul gâtului) și se anastomozează cu nv. transvers al gâtului (ram din plexul cervical superficial),
formând la acest nivel ansa lui Lanjer

Anastomozele nervului facial:

- la nivelul originii aparente cu nervul vestibulocohlear

- în conductul auditiv intern cu nv. intermediar și cu nv. vestibular
- după ieșirea din canal se anastomozează prin câteva filete cu nv. glosofaringian, trigemen și plexul
cervical superficial