Nervii cranieni IX,X ,XI N.

GLOSOFARINGIAN(IX) Este un nerv mixt,format din fibre motorii care inerveaza m faringelui si o parte din m limbii.Fibre senzitive care inerveaza mucoasa faringelui si o treime post a mucoasei linguale . Fibre vegetative asigura inervatia parasimpatica a gl parotide. Orig reala. Fibre viseceroeferente speciale se gaseste in treimea sup a nucleului ambiguu din bulb Fibre visceroaferente generale se gaseste intr-un ganlgion sit pe traiectuk nervului si care poarta denum de gangl inf al nervului IX sau gl lui Andersch. Ca orice ganglion este format din neuroni pseudounipolari. Prelung periferica a acestora culege pe de o parte stimuli ai sensibilitatii generale (tactila,termica,dureroasa,depresiune) de la niv : treimii post a mucoasei linguale ,a valului palatin, amigdalei palatine; de la niv rino si orofaringelui; de la niv tubei auditive; de la mucoasa casei timpanului si de la niv mucoasei cel mastoidiene. Prelungirea centrala a acestor neuroni patrunde in tr cerebral pe la niv originii aparente a nervului si face sinapsa cu deutoneuronul in nucleul tractului spinal al nervului V . O alta parte din dendritele neuronilor pseudouni[polari din gangl inf culeg stimuli de la niv sinusului carotid si glomusului carotid iar prelungirea centrala a acestor neuroni fac sinapsa cu deutoneuronul in nucleul dorsal al vagului. Fibre visceroaferente speciale sau senzorial gustative sit. in gangl inf . Prelung periferica a neuronilor pseudounipolari culege informatiile legate de gust de la niv mucoasei linguale din jurul Vului lingual si din o treime post a fetei dorsale a limbii. Prelung centrala a acestor neuroni intra in tr cerebral pe la niv orig aparente si face sinapsa cu deutoneuronul in treimea superioara a nucleului tractului solitar din bulb care datorita faptului ca primeste fibrele gustative ce vin pe calea nervilor VII,IX,X se mai numeste si nucleul gustativ al lui Mageotte . Fibre somatoaferente generale se gaseste in gangl sup al nervului IX sau gangl lui Ehreritter considerata dependenta a celui inferior si dispus imediat sup si medial fata de el . Neuronii pseudounipolari prin prelung lor periferica culeg informatii proprioceptive de la muschii inervati de nervul IX si stimuli exteroceptivi de la zona ramsay-hunt care reprez fata lat a membr timpanului si pav urechii. Prelung centrala a acestor neuroni patrunde in tr central si face sinapsa cu deutoneuronul in nucleul tractului spinal al nervului V . Fibre vegetative parasimpatice se gaseste in nucleul salivator inf din bulb. Orig aparenta. este in santul retroolivar sau santul dorsolateral al bulbului deasupra nervilor X si XI.

Traiect si rapoarte I se descriu 3 segmente: Un seg intracranian Al 2 lea sit la niv gaurii jugulare Seg extracranian 1. Se gaseste in fosa craniana post, 2. La niv gaurii jugulare nervul iese din craniu prin acest orificiu fiind cel mai anterior si medial element al gaurii jugulare , posterior de el gasindu-se nervii X,XI,A.meningee post a gaurii

jugulare, Sinusul venos pietros inf. Cel mai post si lat element ce iese prin gaura jugulara fiind sit si post de lig jugular este Vena jugulara interna care continua sinusul venos sigmoidian. 3. In seg cervical fiind sit initial post de artera carotida interna , o inconjura lat si se aseaza intre aceasta si vena jugulara interna . Coboara spre ant si medial fiind aplicat pe peretele alt al faringelui pe m. Constrictor superior al acestuia, nivel la care da un ram pt m stilofaringian. Patrunde in faringe,merge pe m. Hioglos , ajunge pe fata dorsala a port verticale faringiene a limbii pe care o parcurge pana in dreptul V-ului lingual niv la care se termina. Ramuri colaterale: Nervul Timpanic al lui Jacobson - isi are orig in gangl inf al nervului IX , patrunde in casa timpanului , nivel la care se termina dand plexul timpanic. Plexul timpanic inerveaza: mucoasa casei timpanului din jurul ferestrelor rotunda si ovala, mucoasa cel mastoidiene si da un ram tubar special pt inervatia mucoasei trompei lui Eustachio . Din plexul timpanic se desprind nervii caroticotimpanici care se distribuie glomusului carotic si vor da ramuri ce se anastomozeaza cu simpaticul cervical participand la formarea plexului pericarotidian intern. Nervul pietros mic (nervul pietros profund mic) ajunge in craniu printr-un orificiu propriu situat pe fata anterosuperioara a stancii . Iese din craniu fie prin sutura sfenopietroasa sau chiar prin gaura rupta, ajungand astfel in fosa infratemporala la gangl otic al lui Arnold . In felul acesta fibrele vegetative parasimpatice preganglionare care pleaca din nucleul salivator inferior ies din tr cerebral pe la niv orig aparente a nervului iau traiectul nervului IX , apoi a nervului pietros mic si ajung la gangl otic. Fibrele postganglionare amielinice iau calea nervului mandibular si apoi a nervului auriculo temporal ajungand astfel sa inerveze secretor gl parotida. Ramurile sinsului carotic se desprind din nervul IX sub gaura jugulara, sunt in nr de 2 ramuri , coboara de-a lungul A, carotide interne si se anast cu filete nervoase care provin din nervul X si din simpaticul cervical formand plexul pericarotidian din care se desprind ramuri pt sinsulu si glomusul carotic. Ramurile faringiene in nr de 2-3 ramuri se ansat cu ramuri din nervul X si din simpaticul cervical formand plexul faringian al lui Haller din care se desprin ram pt tonsila palatina, pt m. Constrictor sup al faringelui si pt mucoasa faringiana. Ramul pt m. Stilofaringian Ramuri tonsilare sau amigdaliene sunt destinate inervatie senzitive a mucoasei amigdalei palatine si a mucoasei valului palatin si se anst cu nervii palatini ai nervului maxilar formand plexul palatin al lui Andersch. Ramul comunicant cu nervul auricular al nervului X care se desprinde din gangl inf al nervului IX , si participa la inervatia senzitiva a zonei lui ramsay-hunt Ramurile terminale: Se num ramuri linguale , se anast cu cele de partea opusa in dreptul vf v-ului lingual , formand plexul lingual ce asigura inervatia treimii post a mucoasei linguale, papilelor de la niv v-ului lingual, si pe traiectul lor vin si fibre parasimpatice pt inervatia glandelor linguale.

NERVUL VAG ( X) Este un nerv mixt Orig reala a: Fibrelor senzitive somatice si viseceroaferente generale si speciale se gaseste in 2 gangl senzitivi situati pe traiectul nervului, gangl sup sau gangl jugular sit la niv gaurii jugulare si gangl inf sau plexiform sau nodos sit sub precedentul la aprox 1cm. Amandoi gangl senzitivi sunt alc din neuroni pseudounipolari. Prelungirile periferice ale acestor neuroni din gangl sup sunt fibre somato-aferente generale care conduc pe calea nervului auricular impulsurile senzitive din zona ramsay-hunt si de la niv meningelor din fosa craniana posterioara. Prelungirea centrala patrunde in nevrax pe la niv orig aparente si face sinapsa cu deutoneuronul in nucleul tractului spinal al nervului V. Prelungirea periferica a neuronilor pseudounipolari din gangl inf formeaza 2 categorii de fibre: fibrele viseceroaferente speciale sau senzorial gustative care receptioneaza informatii legate de gust de la niv : mucoasei palatine, valeculei, epiglotei, bucofaringelui. Prelungirea centrala a acestor neuroni patrunde in tr cerebral pe la niv orig aparente si face sinapsa cu deutoneuronul in nucleul gusativ al lui Nageotte . a 2-a categorie de prlungiri periferice formeaza fibrele visceroaferente generale ce culeg stimuli legati de distensia viscerelor de la niv : laringelui, traheei, faringelui, esofagului, tubului digestiv pana la niv unghiului stang al colonului, de la niv zonei cardioaortice si de la niv plamanilor. Prelungirea centrala a acestor neuroni patrunde in tr cerebral pe la niv orig aparente si face sinapsa cu detoneuronul in o treime inferioara a nucleului tractului solitar din bulb . Fibrelor viseceroeferente speciale se gaseste in treimea mijlocie a nucleului ambiguu din bulb Fibrele vegetative parasimpatice (visceroefernte preganglionare) se gaseste in nucleul dorsal al vagului numit si nucleul cardiopneumoenteric sit sub planseul ventriculului IV cerebral la niv trigonului bulbar. Acest nucleu contine neuroni preganglionari parasimpatici ai caror axoni intra in constitutia nervului X si fac sinapsa cu neuronii postganglionari ai plexurilor previscerale si intramurale din torace si abdomen. Astfel axonii proveniti din treimea sup a nucleului dorsal asigura inervatia parasimpatica a traheei si esofagului . Cei din treimea mijlocie a cordului si a viscerelor abdominale si cele din treimea inferioara asigura inervatia parasimpatica a plamanilor. Orig. aparenta este in santul retroolivar sau dorsolateral al bulbului sub nervul IX si deasupra nervului XI. Traiect si rapoarte Prez 3 seg : 1.Seg intracranian 2.De la niv gaurii jugulare 3.SeG extracranian in care i se descriu nervului o portiune cervicala , o portiune toracica si o portiunea abdominala. 1. Se gaseste in fosa craniana post 2. La niv gaurii jugulare 3. Traiectul nervului este ft ramificat strabatand succesiv spatiul retrostilian , patrunde in trigonul carotic si apoi in port inf a regiunii SCM. In toate aceste seg succesive nervul face parte din pachetul vasculonervos al gatului fiind situat in unghiul diedru posterior dintre A.carot interna si

V. Jugulara interna si apoi intre A.carot comuna si V.jugulara interna. La baza gatului nervul vag drept incruciseaza fata anterioara a A.subclaviculare si trece apoi intre aceasta si vena subclaviculara . Nervul vag stang coboara de-a lungul fetei laterale a carotidei primitive stangi si trece apoi anterolateral de arcul aortic. Ramuri colaterale in regiunea cervicala: Ramul meningeal pleaca din gangl sup , reintra in craniu prin gaura jugulara si se anast cu fibre simpatice ce provin din gangl cervical sup asigurand inervatia senzitiva a durei mater din vecinatate. Ramul auricular orig lui este in gangl sup de unde patrunde in port mastoidiana a canalului facialului alaturandu-se nervului intermediar. Iese din craniu prin gaura stilomastoidiana, se desparte de nervul intermediar si inerveaza senztiv zona ramsay-hunt . Este sg ram cutanat al nervului X si se anst cu ramul comunicant a perechii a 9-a de nervi cranieni. Ramul comunicant cu nervul IX Ramurile faringiene isi au orig in gangl inf , sunt in nr de 2-3 , coboara ajungand pe peretele lat al faringelui unde se anst cu fibre din nervul IX si din gangl cervical sup formand plexul faringian din care se desprind ramuri ce inerveaza m. Constricor inf al faringelui, m. Vlului palatin si mucoasa laringofaringelui . Nervul laringeu superior isi are orig din gangl inf sau din tr nervului X sub gangl inf , coboara spre ant si medial indreptandu-se spre peretele lat al faringelui , incruciseaza fata mediala a carotidei externe , ajunge inferior de artera linguala si in vecinatatea acesteia si a corpului mare a osului hioid se termina dand un ram extern si un ram intern. Ramul extern sau inferior parcurge lama laterala a cartilagiului tiroid intre m. Constrictor inf al faringelui pe care il inerveaza si gl tiroida , da ramuri pt plexul faringian , ajunge la m. Cricotiroidian il inerveaza dupa care perforeaza membr cricotiroidiana , patrunde in laringe si asigura inervatia gl laringiene. Se anast cu ramurile cardiace superioare ale nervului X formand nervul depresor. Din acest ram se desprind ramuri terminale pt mucoasa etajului subglotic al laringelui si ramuri anastomice pt plexul simpaticul cervical participand la formarea plexului lui Haller . Ramul sup perforeaza membr tirohioidiana si ridica mucoasa laringelui formand plica nervului laringeu si pe peretele post al laringelui se anast cu un ram din nervul recurent formand ansa lui Galenus . Acest ram intern inerveaza mucoasa laringelui , mucoasa peretelui post al laringofaringelui , mucoasa traheala in port ei sup., mucoasa linguala in dreptul valeculei, o parte din gl linguale si asigura inervatia proprioceptiva a m. Laringelui. Ramurile cardiace cervicale superioare isi au orig din nervul X sub gangl inf , si participa la formarea plexuluji cardiac ant Ramurile carotidiene isi pot avea orig din gangl inf , din nervul recurent, sau din plexul faringian si se anast cu ramuri din nervul IX si din simpaticul cervical formand plexul nervos intercarotidian. Nervul laringeu recurent(Nlr) Nlr drept isi are orig din nervul vag ant de artera subclaviculara dreaapta, trece apoi inf si post de aceasta descriind o ansa in jurul arterei subclaviculare drepte, in acest moment are rapoarte cu cupola pleurala. Ia apoi un traiect ascendent si se aseaza pe marginea laterala dreapta a esofagului urcand astfel pana in dreptul vertebrei cervucale 7 in unghiul diedru traheoesofagian. Isi continua traseul ascendent pana in dreptul laringelui.

Nlr stang isi are orig din nervul vag in torace ant de arcul aortic , trece inf si apoi post de acesta descriind o ansa in jurul lui, ia traiect ascendent si urca asezat pe fata stanga a esofagului. Ramuri colaterale ale nervului recurent: Ramurile cardiace cervicale inferioare cunoscute in anatomia clasica sub denum de cardiaci mijlocii participa la formarea plexului cardiac. Ramurile esofagiene Ramurile traheale Ult 2 inerveaza ,musculatura si mucoasa. Ramurile faringiene pt m. Constrictor inf al faringelui Portiunea terminala a N.recurent numita si ramul lui terminal se numeste N.laringeu inferior care de ramuri musculare pt m. Cricoaritenoidian m. Interaritenoidian, m. Tiroaritenoidian si de asemeni sa un ram anastomic ce se anst cu un filet al nervului laringeu sup. Formand ansa lui Galenus .

NERVUL ACCESOR (XI) Orig. Reala Se realizeaza prin 2 radacini: spinala sau medulara care isi are orig in nucleul spinal sau medular al nervului XI din coarnele ventraele ale maduvei spinarii(lamina IX dupa Rexed) la niv mielomerelor c1 c4 . la niv acestui nucleu exista o somatotopie astfel axonii neuronilor motori din jumatatea mediala inerveaza SCM si din jumatatea laterala inerveaza m. Trapez. Radacina craniana sau bulbara isi are orig in treimea inf a nucleului ambiguu din bulb si probabil in nucleul dorsal al vagului de unde si denum de radacina aberanta a nervului X . Orig aparenta Pt rad craniana in santul retroolivar sau dorsolateral al bulbului , inf de nervii IX si X prin 5-6 filete nervoase. Rad spinala isi are orig aparenta ant de santul ventrolateral al maduvei si deci ant radacinii ant a primilor 4 perechi de nervi cervicali spinali. Filetee nervoasa din rad medulara devin ascendente se inmanuncheaza, intra in craniu prin gaura occ si datorita acestui traiect si orig se mai num si nerv spinal aberant. Traiect si rapoarte IN fosa craniana post cele 2 rad se anast formeaza tr nervului accesor care strabate fosa craniana inferior de nervii IX si X , si deasupra nervului XII iese din craniu prin gaura jugulara si ajunge extracranian in spatiul retrostilian unde se termina dand un ram intern si un ram extern. Ramul intern corespunde rad bulbare , este scurt , patrunde in polul sup al gangl inf al nervului X de unde si denum. De ram aberant al nervului X. Se anast cu ramurile faringiene ale vagului cu nervul laringeu superior si contribuie astfel la inervatia m. Intrinseci ai laringelui cu exceptia m. Cricotiroidian , m. Valului palatin cu exceptia m. Tensor al valului palatin, si la inervatia m. Constrictor sup al faringelui.Ramul extern corespunde rad spinale a nervului accesor este mai voluminos si mai lung, strabate spatiul retrostilian si coboara ajungand in fosa supraclaviculara mare in triungghiul omotrapezoidian . In spatiul retrostilian este in raport cu primele 2 perechi de nervi spinali cervicali cu care se anast formand ansa lui Maubrac , inconjura vena jugulara interna , ajunge la marg ant a m. SCM, cam la 3cm sub vf mastoidei,parcurge fata profunda a acestui muschi il inerveaza, iese pe l;a marg lui post cam la 6cm sub vf mastoidei , ajungand astfel in fosa supraclaviculara mare pe care o strabatae ajungand la marg lat si fata profunda a m. Trapez in care patrunde inervandu-l cam la 2 cm deasupra claviculei. Este insotit de nodulii limfatici spinali.