Cursul 10. Nervul Facial. Nervul Vag.

Corelații clinice

NERVUL FACIAL

• Este un nerv complex: motor, senzitiv, senzorial şi parasimpatic. El prezintă două

rădăcini: una motorie (facialul propriu-zis) şi una senzitivă (intermediarul lui Wriesberg).

• Originea reală a fibrelor motorii: nucleul motor al facialului din calota pontină. Nucleul
poate fi subdivizat ]n mai multe subgrupe:

• facialul inferior pentru aproape toţi muşchii mimicii;

• două grupe intermediare pentru muşchii pavilionului urechii;

• facialul superior sau dorsal destinat orbicularului pleoapelor, frontalului şi sprâncenosului; acest
subgrup primeşte aferenţe de la ambele emisfere cerebrale.

• Originea reală a fibrelor senzitive: ganglionul geniculat, situat la nivelul genunchiului

facialului.

• Originea reală a fibrelor parasimpatice se află în doi nuclei vegetativi din punte: nucleul
lacrimo-muco-nazal al lui Yagita şi nucleul salivar superior.

• Originea aparentă a facialului se află în foseta supraolivară: rădăcina motorie

(voluminoasă) situată intern, iar cea senzitivă situată extern.

• Din punct de vedere al rapoartelor, nervul facial se împarte în trei porţiuni:

• a) o porţiune intracraniană în care nervul ocupă etajul posterior al craniului şi conductul auditiv
intern.

• b) o porţiune pietroasă în care nervul străbate stânca, prin apeductul lui Fallope.

• c) o porţiune extracraniană în care nervul străbate patrulaterul facialului şi apoi parotida.

• În prima porţiune nervul este situat în loja cerebeloasă (unghiul ponto-cerebelos). Pătrunde în
conductul auditiv intern, unde este întovărăşit de nervul acustico-vestibular şi artera auditivă
internă, apoi se angajează în apeductul lui Fallope.

• În apeductul lui Fallope nervul este întovărăşit de artera stilo-mastoidiană, descriind trei
porţiuni drepte: labirintică, timpanică şi mastoidiană, separate între ele prin două porţiuni curbe
numite genunchiul şi cotul facialului.
• După ce iese din craniu prin gaura stilo-mastoidiană, nervul străbate patrulaterul
facialului delimitat astfel:

• - superior - baza craniului;

• - inferior - burta posterioară a digastricului;

• - anterior - glanda parotidă;

• - posterior - mastoida şi marginea anterioară a sterno-cleido-mastoidiană.

• Pătrunde apoi în glanda parotidă pe care o străbate şi unde se împarte în trei ramuri
terminale: superioară (temporo-facială), mijlocie (transverso-facială) şi inferioară (cervico-
facială). Toate aceste ramuri inervează muşchii pieloşi ai capului şi gâtului.

• Ramurile colaterale ale facialului se împart în ramuri intrapietroase şi extrapietroase.

• Ramurile intrapietroase:

• 1. Marele nerv pietros superficial iese din stâncă prin hiatusul lui Fallope şi se
uneşte cu marele nerv pietros profund şi cu un filet simpatic, formând marele nerv vidian care
ajunge în ganglonul sfeno-palatin al lui Meckel de pe traiectul nervului maxilar. Pe acest nerv vin
filete parasimpatice cu originea în nucleul lacrimo-muco-nazal.

• 2. Micul nerv pietros superficial iese din stîncă prin hiatusul lui Fallope accesor, se uneşte cu
micul nerv pietros profund, formând micul nerv vidian şi se termină în ganglionul otic al lui
Arnold de pe traiectul nervului mandibular.

• 3. Nervul muşchiului scăriţei inervează muşchiul scăriţei.

• 4. Nervul coarda timpanului ajunge în casa timpanului, unde se găseşte între

ciocan şi nicovală, după care ajunge în fosa zigomatică unde se anastomozează cu nervul lingual
din maxilarul inferior, distribuindu-se glandelor submaxilare şi sublinguale.

• 5. Nervul senzitiv al conductului auditiv extern se distribuie zonei lui Ramsay -

Hunt: faţa externă a timpanului, tegumentele conductului auditiv extern, conca, tragusul,
rădăcina helixului, foseta naviculară.

• Ramurile extrapietroase:

• 1. Nervul auricular posterior inervează muşchiul occipital şi muşchii auricular

posterior şi superior.

• 2. Nervul stilo - hioidian şi

• 3. Nervul pentru burta posterioară a digastricului pentru muşchii cu acelaşi

nume.
 • 4. Nervul lingual din facial este inconstant, se distribuie muşchilor stiloglos,
glosostafilin.

• Nervul facial se anastomozează cu nervii V, VIII, IX, X, plexul cervical superficial şi

simpaticul cervical.

Nervul VAG

NERVUL PNEUMOGASTRIC (VAG) (X)

Este un nerv complex, care se distribuie laringelui şi la majoritatea organelor toracelui şi

abdomenului.

Originea reală a fibrelor motorii se găseşte în nucleul ambiguu din bulb.

Originea reală a fibrelor senzitivo-senzoriale se găseşte în ganglionii jugular şi plexiform de pe

traiectul nervului. Prelungirea lor dendritică strânge impresiile senzitivo-senzoriale din teritoriul
nervului, iar prelungirea lor axonală se termină în nucleul fascicolului solitar.

Originea reală a fibrelor parasimpatice se găseşte în nucleul dorsal al vagului sau cardio-
pneumo-enteric situat la nivelul aripii cenuşii.

Originea aparentă a nervului se găseşte în şanţul colateral posterior al bulbului.

Traiect şi rapoarte: nervul iese din craniu prin gaura ruptă posterioară prin compartimentul
mijlociu. La nivelul găurii rupte posterioare, pe traiectul nervului se găseşte ganglionul jugular. Sub baza
craniului nervul se găseşte în loja retrostiliană a spaţiului maxilo-vertebro-farinigian; în această lojă
nervul se găseşte în unghiul diedru posterior dintre carotida internă şi vena jugulară internă. El mai are
raporturi cu ceilalţi nervi din această lojă: IX, XI, XII şi simpaticul cervical. în această lojă, pe traiectul
nervului se găseşte ganglionul plexiform. La nivelul gătului, nervul străbate regiunea carotidiană. El
coboară cu carotida internă şi apoi cu carotida primitivă şi cu jugulara internă, împreună ce care
formează pachetul vasculo-nervos al gătului. Apoi nervul X coboară în torace.

Ramuri colaterale date în porţiunea cervicală:

1. Ramul meningeal pentru dura-mater de la nivelul etajului posterior.

2. Ramuri faringiene care se anastomozează cu ramuri din nervul IX şi simpaticul cervical pentru a forma
plexul perifiaringian.

3. Ramuri carotidiene care se anastomozează cu ramuri din nervul IX şi simpaticul cervical pentru a
forma plexul pericarotidian.

4. Ramul anastomotic al fosei jugulare (Cruveilhier) care se anatomozează cu facialul.

5. Ramurile cardiace superioare merg să formeze plexul cardiac anterior.

6. Nervul larigeu superior

Ramuri colaterale date în porţiunea toracică:

1. Nervii recurenţi dau ramuri pentru toţi muşchii laringelui, cu excepţia crico-tiroidianului.

2. Ramuri cardiace inferioare pentru plexul cardiac posterior.

3. Ramuri pulmonare care iau parte la formarea plexului pulmonar.

4. Ramuri esofagiene care inervează două treimi inferioare ale esofagului.