NERVUL SPINAL

Cele 31 de perechi de nervi spinali (rahidieni) au o dispoziţie metamerică, fiind situaţi de o

parte şi de alta a măduvei spinării şi distribuindu-se teritoriilor somatice succesive corespunzătoare
metameric.
Se împart în 8 perechi cervicale, 12 perechi toracale, 5 perechi lombare, 5 perechi sacrate şi o
pereche coccigiană.
Revenind la nervul spinal, reamintiţi-vă componentele acestuia: rădăcini, trunchi şi
ramuri terminale.
Rădăcina anterioară este motorie şi este formată din 3 tipuri de fibre eferente:
- fibre mielinice groase (8-14 mm) care reprezintă axonii motoneuronilor alfa
- fibre mielinice mijlocii (3-8 mm) care sunt axonii motoneuronilor gama
- fibre mielinice subţiri (sub 3 mm) reprezentate de fibrele vegetative preganglionare cu origine
în coarnele intermediare.
Rădăcina posterioară este senzitivă, prezintă pe traiectul ei ganglionul spinal şi este formată
din fibre aferente mielinice şi amielinice. Ea asigură în cea mai mare parte sensibilitatea tegumentului
(teritoriul cutanat superficial), iar un grup profund mai mic se distribuie viscerelor (teritoriul profund
visceral). Aceasta explică fenomenele senzitive cutanate (durere, arsuri, etc.) care acompaniază
diferitele afecţiuni viscerale, faptul datorându-se conexiunilor centrale care există între nervii senzitivi
cutanaţi şI cei viscerali. Datorită acestui fapt topografia zonelor hiperalgice poate servi pe de o parte
pentru a aprecia semnele obiective ale unei afecţiuni viscerale în clinică, iar pe de altă parte la
localizarea în măduvă a segmentelor sensibilităţii viscerale.

Prin unirea celor două rădăcini se formează trunchiul nervului spinal, nivel de la care nervul spinal
reprezintă un nerv mixt (fibre motorii, senzitive şi vegetative, preganglionare şi postganglionare).
Imediat după ieşirea lui din foramenul de conjugare se desprinde o ramură recurentă (ramura
spinovertebrală Luschka) care repătrunde în canal. Trunchiul se desface apoi în două ramuri terminale,
de asemeni mixte - ramura anterioară şi posterioară; emite şi ramuri comunicante şi meningeale.
Ramurile posterioare (dorsale) îşi păstrează dispoziţia segmentară şi se distribuie muşchilor posteriori
ai capului şi gâtului, muşchilor autohtoni ai şanţurilor vertebrale din regiunea toracală, lombară,
sacrală. Asigură sensibilitatea regiunii dorsale a trunchiului pe un câmp median de la vertex la
coccige. Aceste ramuri nu se anastomozează pentru a forma plexuri, cu excepţia nervului suboccipital
şi a unor ramuri ale lui C2 şi C3 ce realizează plexul cervical posterior (Cruveilhier).
Ramurile anterioare (ventrale), cu excepţia celor din regiunea toracală, formează plexuri nervoase.
Consecinţa acestei distribuţii constă în faptul că diferite formaţiuni (muşchi, oase, articulaţii, viscere)
sunt inervate în acelaşi timp de ramuri provenind din mai mulţi nervi spinali. Se pare că aceasta ar fi
consecinţa unor schimbări de poziţie ce se petrec în diferite regiuni şi organe în timpul dezvoltării.

https://www.youtube.com/watch?
v=aDvbAvBLQuM
https://www.youtube.com/watch?
v=n02mnEyWmQw

1
Ramurile anterioare se distribuie la muşchii şi
tegumentul regiunilor antero-laterale ale gâtului,
trunchiului şi extremităţilor. Se delimitează
astfel 5 plexuri:
- plexul cervical, format din ramurile
anterioare ale primilor 4 nervi cervicali (C1-C4)
- plexul brahial, alcătuit din ramurile
anterioare ale ultimilor 4 nervi cervicali (C5-C8)
şi ale primului toracal (T1)
- plexul lombar, constituit din ramurile
anterioare ale primilor 4 nervi lombari (L1-L4)
şi filete nervoase din T12
- plexul sacrat format din ramurile
anterioare ale celui de-al cincilea lombar (L5) şi
a primilor 4 nervi sacraţi (S1-S4)
- plexul coccigian la formarea căruia
participă prin ramurile lor anterioare ultimii 2
nervi sacraţi (S3-S4) şi nervul coccigian.
Ramurile anterioare ale nervilor toracali
(cu excepţia primului) nu formează plexuri; sub
denumirea de nervi intercostali ei merg izolat la
peretele toracelui.

2
 Flash !!! Nervul spinal

Componente: rădăcini, trunchi şi ramuri terminale.

Radacina posterioara (dorsala) = senzitiva = dendrite+axonii neuronilor din ganglionul

spinal aflat pe traiectul ei (N1). Dendritele sunt conectate cu receptorii tegumentari (ai
sensibilitatii exteroceptive), cu receptorii din muschi, tendoane si articulatii (ai
sensibilitatii proprioceptive) si cu receptorii sensibilitatii visceroceptive. Axonii fac sinapsa
cu neuronii senzitivi din substanta cenusie medulara- coarne posterioare/laterale (N2).

Radacina anterioara (ventrala) = motorie = axonii neuronilor somatomotori

medulari+axonii neuronilor visceromotori din coarnele laterale. Fibrele eferente
somatomotorii transmit impulsuri musculaturii scheletice, iar fibrele visceromotorii
transmit impulsuri musculaturii netede+glande.
Trunchiul nervului spinal este mixt – fibre somatosenzitive, somatomotorii,
viscerosenzitive, visceromotorii,

Ramurile sunt in numar de cinci:

- dorsala - care isi distribuie fibrele in tegumentul si musculatura regiunii dorsale,

- ventrala - care isi raspandeste fibrele in tegumentul si muschii regiunilor
anterioare ale gatului, trunchiului, membrelor superioare si inferioare, - plexuri
- meningeala - care contine fibre vasomotoare pentru meninge,
- comunicanta alba si cenusie - care contin fibre vegetative preganglionare care
merg la ganglionii simpatici din lanturile laterovertebrale (paravertebrale).
Exista 31 de perechi de nervi spinali micsti, dispusi simetric de o parte si de alta a
maduvei spinarii: 8 perechi cervicali, 12 perechi toracali (dorsali), 5 perechi lombari, 5
perechi sacrali si o pereche coccigieni. Cu exceptia nervilor toracali (T2-T12) care se
distribuie metameric, intercostal, ceilalti nervi spinali formeaza plexuri: cervical (C1-
C4), brahial (C5-T1, nervii mb. superioare) lombar (L1-L5, nervii femurali), sacral (L5-
S5, nervii rusinosi si sciatici), coccigian (S4-S5).

Metamerul reprezintă un segment (imaginar) al corpului în care se găseşte un centru nervos (din
măduva spinării) de unde pornesc de fiecare parte o rădăcină ventrală (motorie) şi o rădăcină dorsală
(senzitivă) pe traseul căreia se găseşte ganglionul spinal. Aceste elemente nervoase leagă între ele, de
fiecare parte a măduvei, o porţiune de tegument (DERMATOM), părţi ale muşchiului (MIOTOM),
elemente osteoarticulare (SCLEROTOM), elemente vasculare (ANGIOTOM) şI elemente viscerale
(VISCEROTOM).
Dermatomul este regiunea tegumentului inervată de fibre senzitive de la o singură rădăcină
dorsală.

3
 Să ne reamintim schema arcului nervos reflex medular. O excitaţie la suprafaţa corpului este
transformată în influx nervos şi ajunge prin intermediul fibrelor senzitive (dendritele neuronului din
ganglionul spinal) în ganglionii spinali şi, de aici, prin rădăcina posterioară a nervului rahidian (axonii
aceluiaşi neuron), merge direct sau prin neuronii intercalari la neuronii motori din cornul anterior. Pe
cale axonilor neuronilor motori radiculari prin intermediul rădăcinilor anterioare şi ramurilor nervilor
spinali se va produce contracţia musculară. Arcul reflex medular stă deci la baza organizării reflexe
transversale (metamerice) descrise anterior. Se explică astfel de ce o stimulare cutanată, musculară,
osteoarticulară, vasculară sau viscerală va determina apariţia unui semn sau va avea un efect terapeutic
la nivelul oricărui element al acestui metamer prin circuite nervoase spino-spinale, spino-autonome
sau autonomo-spinale.
Există, de asemeni, şi o organizare longitudinală prin legături intermetamerice care cuprind
colateralele fibrelor radiculare aferente, trunchiurile simpatice vertebro-laterale şi o reţea de
interneuroni nevraxici foarte bogată.
Fie că este vorba de un semn, fie despre o stimulare există întotdeauna decalaje între originea
şi terminarea arcului reflex.
Fibrele radiculare care vin de la măduva spinării se bifurcă în zona proeminenţelor şi trimit
colaterale celor 7 segmente supraaiacente şi celor 3 subiacente (deci o rădăcină stimulează 10
segmente spinale); de fiecare parte a nevraxului se găsesc trunchiuri simpatice vertebro-laterale care
determină un decalaj al fibrelor nervoase (o fibră autonomă cu originea în dermatomul C7 se poate
termina în segmentele spinale C7, C8, T1-T4). De asemeni un dermatom şi un miotom aparţinând
aceluiaşi segment nu sunt situate neapărat la acelaşi nivel topografic. De exemplu muşchii centurii
scapulare chiar dacă sunt localizate la nivel toracic sunt inervaţi de fibre cervicale (pectoral mare C5-
C8; dorsal mare C6-C8). Zonele de inervaţie ale tegumentelor (dermatoamele) sunt foarte bine
precizate la ora actuală.
În ceea ce priveşte enteromeria este necesar să amintim că ramurile splahnice ale ganglionilor
ortosimpatici realizează plexuri. Existenţa unor legături în nevrax cu anumite mielomere explică
prezenţa reflexelor viscerocutanate (sau viscero-musculo-cutanate) caracterizate prin hiperalgezie în
zonele dermatomerice ale leziunilor viscerale metamerice. De asemeni, este explicată influenţa
pozitivă a anesteziei cutanate segmentare, masajul reflex sau acupuncturii în diminuarea durerii sau
chiar tratarea leziunilor viscerale.

Explicaţia constă în stimularea nervilor

viscerali (fibrele aferente ale sensibilităţii
dureroase) care provin de la organul bolnav
situate în acelaşi segment şi cu originea în
acelaşi corn posterior al măduvei spinării.
La acest nivel al măduvei se produce o
convergenţă a tuturor fibrelor sensibilităţii
dureroase a segmentului atât a celor care vin
de la periferie, cât şi a celor care vin de la
organul bolnav; răspunsul la iritaţia
viscerogenă (durerea) va fi resimţit de
subiect la nivelul tegumentului deoarece
impulsurile născute în regiunile superficiale
tegumentare sunt foarte numeroase,
organizarea senzitivă este mai perfecţionată
şi experienţa individului îi dă acestuia
posibilităţi mai mari de percepţie la nivelul
tegumentelor
Un segment care prezintă la nivelul
dermatomului şi al miotomului simptome
reflexe şi algice (hipersensibilitate,
modificări ale tensiunii tisulare, tulburări
vasomotorii, hipersudoraţie, etc.) prezintă la
nivelul cornului posterior un aşa numit
²²câmp de iritaţie²², adică o stare de 4
excitaţie subliminară gata să reacţioneze la
cea mai mică stimulare suplimentară.
Figura 2.34. Succesiunea dermatoamelor şi corespondenţa acestora cu nervii spinali; (a) vedere anterioara; (b) vedere
posterioara.

Plaman, diafragm
Ficat,
colecist

Inima
Ficat, colecist

Stomac

Intestin
subtire Pancreas

Ovar
Ureter

Figura 2.35. Diagrama ariilor cutanate de proiecţie a durerii viscerale; a) vedere anterioară; b)
vedere posterioară.

5
 .
1. PLEXUL CERVICAL (plexus cervicalis)
Se formează prin unirea ramurilor anterioare C1-C4. Cu excepţia primului, care dă numai un
ram descendent, nervii cervicali se divid în două ramuri (superioară şi inferioară) ce se anastomozează
între ele formând trei anse prevertebrale din care vor pleca diverse ramuri.
Plexul este situat profund înapoia marginii posterioare a muşchiului sternocleidomastoidian.
El dă ramuri anastomotice la hipoglos, vag, facial şi ganglionii cervicali simpatici superior şi mijlociu.
Ramurile plexului sunt: - superficiale, cutanate
- profunde, motorii.
Ramurile superficiale asigură sensibilitatea teritoriilor cutanate ale gâtului.
Includ: - nervul transvers al gâtului pentru regiunea antero-laterală a gâtului
-nervul auricular mare pentru regiunea parotidiană, mastoidiană şi partea posterioară a
pavilionului urechii
- nervul occipital mic pentru regiunea cefei
- nervii supraclaviculari pentru regiunea supraclaviculară.
Aceste ramuri se reunesc la 1/2 a marginii posterioare a sternocleidomastoidianului (punctul
nervos al gâtului al lui Erb) şi de aici diverg spre teritoriile cutanate respective.
Nervul occipital mic

6
·       ia nastere din C2 si C3;
·       trece prin insertia muschiului splenius al capului, unde se divide in cateva ramuri;
·       inerveaza tegumentele:
Ø     partii laterale superioare a gatului;
Ø     partii auriculare superioare;
Ø     din vecinatatea scalpului.
Nervul auricular mare
·       ia nastere din C2 si C3;
·       reprezinta cea mai mare ramura;
·       trece spre superior prin spatele venei jugulare externe;
·       se divide in:
Ø     ramul posterior inerveaza pielea din regiunea posterioara a urechii si regiunea mediala si
laterala auriculara inferioara;
Ø     ramul anterior inerveaza pielea partii inferioare posterioare a fetei si regiunea concava a
auriculului.
Nervul cervical transvers
·       ia nastere din C2 si C3;
·       trece aproape orizontal peste suprafata externa a muschiului sternocleidomastoidian, urmand o
directie anterioara spre osul hioid;
·       se divide intr-o ramuri superioara si inferioara care inerveaza pielea partii anterolaterale a gatului
intre mandibula si stern.
Nervii supraclaviculari
·       trunchiul comun al nervilor supraclaviculari:
Ø     ia nastere din C3 si C4;
Ø     iese la marginea posterioara a muschiului strenocleidomastoidian, imediat sub nervul cervical
transvers, trece spre inferior si se divide in:
ü     ramul anterior;
ü     ramul median;
ü     ramul posterior.
·       inerveaza pielea:
Ø     din regiunea situata deasupra partii caudate a gatului, a umerilor si partii laterale a toracelui
superior;
Ø     care acopera partea anterioara a muschiului deltoid ce corespunde regiuni acromiale.

Ramurile profunde musculare ale plexului cervical inerveaza musculatura profunda

anterioara a gatului:
- muşchiul drept lateral şi micul drept anterior
- muşchiul marele drept anterior şi lung al gâtului
- muşchiul ridicător al scapulei, muşchii romboizi
- contribuie la inervaţia muşchilor sternocleidomastoidian şi trapez
- muşchiul diafragma prin nervul frenic (C3-C4).
Sunt reprezentate de:
- ·         nervul cervical descendent;
- ·     ramura trapezului;
- ·     nervul frenic.
- Nervul cervical descendent
- ·       ia nastere din C2, C3 si C4;
- ·       da fibre catre plexurile nervoase carotidian si jugular;
- ·       se uneste cu nervul cervical superior descendent si formeaza ansa cervicala;
- ·       inerveaza muschii sternotiroid, sternoscleidomastoidian, tirohioid, geniohioid si
omohioid.
- Ramura trapezului
- ·       iese sub nervul accesor;
- ·       trece spre muschiul trapez. https://www.youtube.com/watch?v=bNicIEt-_SM
- Nervul frenic

7
- ·       ia nastere din C4 si C3/5;
- ·       este nervul motor al diafragmului;
- ·       contine si fibre senzitive si simpatice care inerveaza pericardul fibros, pleura
mediastinala si partea centrala a diafragmului;
- ·       stabileste legaturi cu: ganglionii cervicali inferior si mijlociu, plexurile subclavicular
si pulmonar, vena cava inferioara, jonctiunea esogastrica, cardia, cortexul suprarenal etc.

2.PLEXUL BRAHIAL
Plexul brahial este format prin impletirea ramurilor ventrale ale (plexus brachialis)
ultimilor patru nervi cervicali si a celei mai mari parti a primului ram
ventral toracic (apartinand bineinteles primului nerv spinal toracic).
De asemenea, la constituirea plexului brahial pot contribui si nervii
C4 sau T2. Din plex se desprind ramuri care vor inerva articulatiile,
musculatura si pielea membrului superior. La origine plexul brahial se
afla in triunghiul posterior al gatului, in unghiul dintre clavicula si
partea inferioara a marginii posterioare a sternocleidomastoidianului.
Iese printre scalenii anterior si mijlociu, superior de cea de-a treia
parte a arterei subclaviculare si este acoperit de platysma, fascia
profunda si piele. Este incrucisat de nervii supraclaviculari, nervul
pentru muschiul subclavicular, burta inferioara a omohioidianului,
vena jugulara externa si ramul superficial al arterei cervicale
transverse. Plexul se intinde posterior de cele 2/3 mediale ale
claviculei, muschiului subclavicular si vasele subclaviculare si se
pozitioneaza pe prima digitatie a muschiului dintat aterior si pe
subscapular.
 
Ramurile ventrale ale nervilor mentionati anterior constituie
radacinile plexului. Acestea sunt aproximativ identice in dimensiuni,
dar variabile in ceea ce priveste modul in care jonctioneaza.
Contributiile nervilor C4 si T2 sunt inconstante. Cand ramul provenit
de la C4 este mare, frecvent cel provenit de la T2 este absent, ramul
de la T1 este redus in dimensiuni, iar in situatia de fata se vorbeste
despre un plex brahial prefixat. Daca ramul de la C4 este mic sau
absent, contributia de la C5 este diminuata, ramul provenit de la T1
este mai voluminos si exista intotdeauna o contribuie de la T2, se
vorbeste despre un plex brahial postfixat.
Ramurile ventrale ale nervilor C5 si C6 primesc, aproape de iesirea
lor din orificiile intervertebrale corespunzatoare, ramuri comunicante .
cenusii de la ganglionul simpatic cervical mijlociu, iar ramurile
ventrale ale nervilor C7 si C8 primesc de la ganglionul cervicotoracic.
8
 https://www.youtube.com/watch?v=5YJJkK4Kw88
https://www.youtube.com/watch?v=mKbk_ey_dEs

Este constituit din ramurile anterioare C5-C8 şI T1

C5-C6 se reunesc pentru a forma trunchiul primar
superior (truncus superior). la marginea laterala a
scalenului mijlociu
C8-T1 formează trunchiul primar inferior (truncus
inferior).
C7 formează trunchiul mijlociu (truncus medius).

Fiecare trunchi primar se divide într-un ram anterior şi

unul posterior; ramurile anterioare ale trunchiurilor
superior şi mijlociu se unesc formând fasciculul lateral
având ca ramuri terminale nervul musculocutanat şi
nervul median (rădăcina medial).
Ramurile anterioare ale trunchiului inferior
formează fasciculul medial cu ramuri terminale nervul
ulnar, nervul median (rădăcina medială), nervul cutanat
brahial medial şi cutanat antebrahial medial.
Toate ramurile posterioare se unesc pentru a forma
fasciculul posterior cu ramuri terminale nervul axilar şi
nervul radial.
https://www.youtube.com/watch?v=VdiFNYdIo1o
https://www.youtube.com/watch?v=hrKesc_XSzo
https://www.youtube.com/watch?v=qsjUz4ID_Ss

Plexul are raporturi importante cu muşchii scaleni, artera subclavie; îl regăsim în regiunea
supraclaviculară (trunchiurile primare), subclaviculară (fasciculele) şi axilară (nervii).
Ramurile plexului brahial pot fi grupate în ramuri colaterale şi terminale.

9
FLASH !!!
Ramurile colaterale se distribuie la
muschii scaleni+lung al gatului si
majoritatea muschilor centurii
scapulare dupa cum urmeaza:
- nervul subclavicular pentru
muschii subclavicular.
- nervii pectorali pentru
muschiul pectoral mare si muschiul
pectoral mic.
- nervul subscapular pentru
muschiul subscapular si rotund mare.
- nervul toracal lung pentru
muschiul dintat mare.
- nervul dorsal al scapulei
pentru muschii romboizi.
- nervul suprascapular pentru
muschii supra si infraspinos.
Ramurile terminale se distribuie
musculaturii membrului superior, fiind
reprezentate de nervul
musculocutanat, median, ulnar
(cubital), cutan antebrahial, cutan
brahial, radial, axilar.

10
Nervul scapular dorsal/dorsal al scapulei – C5
Se formeaza din ramul ventral al nervului C5, perforeaza scalenul mijlociu, trece inapoia levatorului
scapular, pe care ocazional il inerveaza, dupa care merge alaturi de ramul profund al arterei scapulare
dorsale catre romboizi, inervandu-i
Nervul toracic lung – C5, 6 (7)  
Are de obicei originea in C5-7. Primele doua radacini (din C5, 6) perforeaza oblic scalenul mijlociu,
unindu-se intre fibrele acestuia sau lateral de el, iar ultima radacina, cand este prezenta, se insinueaza
printre scalenul anterior si scalenul mijlociu, coborand pe fata laterala a acestuia din urma. Nervul
toracic lung descinde posterior de plexul brahial si prima portiune a arterei axilare, incruciseaza
marginea superioara a dintatului anterior si ajunge pe fata laterala a acestuia. Se continua catre
marginea inferioara a dintatului anterior, furnizand ramuri pentru fiecare digitatie a acestuia.
Nerv pentru subclavicular – C5, 6
Este scurt si are originea aproape de jonctiunea dintre ramurile ventrale ale nervilor C5 si C6. Coboara
anterior de plexul brahial si portiunea a treia a arterei subclaviculare si stabileste uneori conexiuni cu
nervul frenic. Trece peste vena subclaviculara si inerveaza muschiul subclavicular.

Nervul suprascapular – C5,

6 
Nervul pectoral lateral – C5, 6, 7
Este mai voluminos comparativ cu cel medial si se poate forma din diviziunile anterioare ale
trunchiurilor superior si mijlociu sau dintr-o singura radacina din fasciculul lateral. Fibrele sale provin
din ramurile ventrale ale nervilor C5-7. Trece anterior de artera si vena axilara, perforeaza fascia
clavipectorala si se distribuie fetei profunde a pectoralului mare. Trimite un ram catre nervul pectoral
medial formand o ansa, anterior de prima portiune a arterei axilare, din care se desprind cateva filete
nervoase pentru micul pectoral.
Nervul pectoral medial – C8, T1
Deriva din fasciculul medial si este constituit din fibre care ajung la acest nivel pe calea ramurilor
ventrale ale nervilor C8 si T1. Trece printre artera si vena axilara, anterior de artera se alatura unui ram
din nervul pectoral lateral, dupa care ajunge pe fata profunda a micului pectoral, pe care il inerveaza.
Doua sau trei ramuri strabat micul pectoral, iar altele trec pe sub marginea sa inferioara, pentru a se
distribui marelui pectoral.
Nervul subscapular superior – C5, 6
Este mai mic decat cel inferior, se formeaza din fasciculul posterior (C5 si 6), de obicei este dublu si
abordeaza muschiul subscapular in partea superioara a acestuia
Nervul toracodorsal – C6, 7, 8
Se desprinde din fasciculul posterior (C6-8) intre nervii subscapulari. Acompaniaza artera
subscapulara pe peretele posterior al axilei si inerveaza marele dorsal, abordand marginea distala a
acestuia.
Nervul subscapular inferior – C5, 6

11
Se formeaza din fasciculul posterior (C5 si 6), inerveaza partea inferioara a muschiului subscapular si
se termina in muschiul rotund mare, inervat uneori printr-un ram separat.

12
13
 Denumire plex Denumire nerv Componenta Teritoriu inervat
spinala
Ramuri superficiale --occipital mic C2, C3 C2, -Tegumentul scalpului deasupra si in spatele u
cutanate  -Tegumentul regiunii parotidiene, masto
-auricular mare C3 posterioara a pavilionului urechii

-Tegumentul regiunii antero- laterale
-transvers al C2,C3 Tegumentul regiunii supraclaviculare, umar
gatului 
CERVICAL -supraclavicular C3,C4
-M.geniohioidian,tirohioidian, infrahioidieni
  -M. omohioidian, sternohioidian, sternotiroidia
-ansa cervicalis C1,C2 -M. diafragm
 -rad.anterioara M. profunzi ai gatului (ridicator al scapulei, tr
Ramuri profunde  C3, C4 sterno- cleidomastoidieni)
motorii -rad.posterioara
C3-C5
-frenic C1-C5
-ramuri
segmentare
-axilar fascicul -Tegumentul umarului, articulatia glenohume
posterior (C5, -M. deltoid, rotund mic
C7)
Ramuri terminale  -radial fascicul posterior -Tegumentul fetei posterolaterale
(C5-C8,T1) a bratului, antebratului, fetei dorsale a main
I,II, III
-M. posteriori ai bratului si antebra
brahial, supinator, anconeu, brahioradial, exte
scurt al carpului, extensor ulnar al carpului, ex
al degetelor, extensor al degetului V, lung
 abductor, extensor lung si scurt al police

-musculocutanat fascicul lateral -Tegumentul regiunii laterale a antebratulu

(C5-C7) -M. regiunii anterioare a bratului (coracobrahia
biceps brahial)
BRAHIAL
fascicul -Tegumentul regiunii mediale a mainii
-ulnar medial(C8, M. flexori intrinseci ai mainii(flexor profu
T1) lombricali 3-4); adductorul policelui

Ramuri terminale  - median fascicul -Tegumentul regiunii laterale a

medial mainii
(C6-C8,T1) -M. flexori ai regiunii anterioare a
antebratului (rotund pronator,
flexor radial al carpului, palmar
lung, flexor superficial al
 degetelor, lungul flexor al
policelui, flexor profund al
degetelor, patrat pronator
-M. scurti ai policelui, lombricalii1-2

14
Ramuri colaterale 
-subclavicular -M. subclavicular
-pectoral -M. pectoral mare si mic
-subscapular -M. subscapular si rotund mare
-toracal lung -M. dintat anterior
-dorsal al scapulei -M. romboid
-suprascapular -M. supra si infraspinos

Varianta extinsa
Nervul musculocutanat – C5, 6, 6
Pleaca din fasciculul lateral (C5-7), perforeaza muschiul coracobrahial, descinde catre lateral printre
biceps si brahial, ajungand in partea laterala a bratului. Imediat sub nivelul cotului, perforeaza fascia
profunda lateral de tendonul bicepsului si se continua sub forma nervului antebrahial cutanat lateral.
Linia trasata dintr-un punct situat in partea laterala a celei de-a treia portiuni a arterei axilare, peste
muschii coracobrahial si biceps, catre un punct situat in partea laterala a tendonului bicipital reprezinta
proiectia la suprafata a nervului, variatiile fiind legate in principal de locul unde nervul perforeaza
muschiul coracobrahial. Inerveaza coracobrahialul, ambele capete ale bicepsului si majoritatea fibrelor
brahialului. Ramul pentru coracobrahial se desprinde inainte ca nervul sa perforeze muschiul, fibrele
acestui ram provin din C7 si se poate forma uneori direct din fasciculul lateral. Ramurile pentru biceps
si brahial iau nastere dupa ce musculatocutanatul patrunde in coracobrahial, iar dintre acestea, cel
pentru brahial trimite filete nervoase si pentru complexul articular al cotului. Nervul musculocutanat
furnizeaza un mic ram pentru humerus, ce patrunde in diafiza acestuia impreauna cu artera nutritiva a
osului.
Leziunile nervului musculocutanat
O leziune izolata a nervului musculocutanat este rara, cauzata de traume ale umarului si bratului sau
de amiotrofia nevralgica. Determina deficienta marcata in flexia cotului, deoarece bicepsul brahial si
cea mai mare parte din brahial devin paralizati, si perturbare senzoriala pe aspectul extensorilor la
antebrat, in distributia nervului antebrahial cutanat lateral. Durerea si paresteziile sunt accentuate prin
extensia cotului.

Nervul antebrahial cutanat lateral

Este continuarea directa a nervului musculocutanat, de la nivelul fosei cubitale, lateral de tendonul
bicepsului. Trece profund de vena cefalica, coborand in lungul marginii radiale a antebratului catre
carp. Inerveaza pielea fetei anterolaterale a antebratului si stabileste conexiuni cu nervul antebrahial
cutanat posterior. Din trunchiul sau, ia nastere un ram recurent, subtire, ce insoteste vena cefalica
pana in treimea mijlocie a bratului, distribuind filamente pieleii ce acopera treimea distala a fetei
anterolaterale a bratului, din apropierea venei cefalice. La nvielul articulatiei pumnului, nervul
antebrahial cutanat lateral se afla anterior de artera radiala, iar unele filamente perforeaza fascia
profunda si acompaniaza artera catre fata dorsala a carpului. Nervul isi continua traiectul pana la baza
eminentei tenare, unde se termina distribuindu-se pielii de la acest nivel. Emite ramuri care se
conecteaza cu ramul terminal superficial al nervului radial si ramul cutanat palmar al nervului median

Nervul antebrahial cutanat medial – C8, T1

Se formeaza din fasciculul medial, fibrele sale derivand din ramurile ventrale ale nervilor C8 si T1.
Initial, se afla intre artera si vena axilara si da un ram ce perforeaza fascia profunda pentru a se
distribui pielii ce acopera bicepsul, aproape pana la nivelul cotului. Nervul descinde medial de artera
brahiala, iar in portiunea mijlocie a bratului perforeaza si el fascia profunda, impreuna cu vena
bazilica, dand un ram anterior si unul posterior.
Ramul anterior (mai voluminos) de obicei trece inaintea, ocazional inapoia, venei cubitale mediane,
coboara anteromedial in antebrat si se distribuie pielii pana la nivelul carpului, conectandu-se cu ramul
cutanat palmar al nervului ulnar.

15
Ramul posterior descinde oblic medial de vena bazilica, anterior de epicondilul medial, dupa care se
incurbeaza catre posterior, coborand in lungul marginii mediale a antebratului pana la carp pentru a
inerva pielea de la acest nivel. Stabileste conexiuni cu nervul brahial cutanat medial, nervul
antebrahial cutanat posterior si ramul dorsal al nervului ulnar.

Nervul brahial cutanat medial – C8, T1

Este cel mai mic si mai medial ram al plexului brahial. Ia nastere din fasciculul medial (C8, T1),
strabate axila, fie anterior fie posterior de vena axilara, trecand apoi medial de aceasta, stabileste
conexiuni cu nervul intercostobrahial si coboara medial de artera brahiala si vena bazilica. Perforeaza
fascia profunda si se distribuie pielii ce acopera aspectul medial al 1/3 distale a bratului. Ramificatiile
sale ajung pana anterior de epicondilul medial si peste olecran, nivel la care se conecteaza cu ramul
posterior al nervului antebrahial cutanat medial. Uneori nervul brahial cutanat medial si nervul
intercostobrahial se conecteaza intr-o maniera plexiforma la nivelul axilei. Nervul intercostobrahial
poate fi voluminos si consolidat de fibre provenite din ramul cutanat medial al nervului intercostal 3.
In aceasta situatie, nervul intercostobrahial inlocuieste nervul brahial cutanat medial, acesta din urma
existand sub forma unei conexiuni intre nervul intercostobrahial si plexul brahial, iar ocazional aceasta
conexiune poate lipsi.
 
-

Nervul axilar – C5, 6

Are originea in fasciculul posterior (C5, 6). Initial se afla lateral de nervul radial, posterior de artera
axilara si anterior de muschiul subscapular. La marginea inferioara a acestuia, se orienteaza catre
posterior, inferior de capsula articulara humeroscapulara si impreuna cu vasele humerale circumflexe
posterioare strabate un spatiu patrulater, delimitat superior de muschii subscapular (in partea
anterioara) si rotund mic (in partea posterioara), inferior de muschiul rotund mare, medial de capul
lung al tricepsului si lateral de colul chirurgical al humersului. In acest spatiu se bifurca intr-un ram
anterior si unul posterior.
Ramul anterior inconjoara colul humeral impreuna cu vasele humerale circumflexe posterioare,
profund de muschiul deltoid. Ajunge la marginea anterioara a muschiului, pe care il inerveaza, iar in
traiectul sau emite cateva ramuri cutanate care perforeaza deltoidul si se ramifica sub piele, peste
portiunea inferioara a muschiului.
 Ramul posterior trece medial si posterior de insertia capului lateral al tricepsului. De obicei se afla
medial de ramura anterioara in spatiul patrulater. Da un ram pentru muschiul rotund mic si nervul
brahial cutanat lateral superior, lateral de originea capului lung al tricepsului. Nervul pentru micul
rotund patrunde in muschi prin fata inferioara a acestuia. Frecvent, ramul posterior se distribuie
aspectului posterior al deltoidului, de obicei printr-un ram separat din acesta sau, ocazional, din nervul
brahial cutanat lateral superior.
Nervul brahial cutanat lateral superior perforeaza fascia profunda la nivelul marginii mediale a
aspectului posterior al deltoidului si se distribuie pielii ce acopera portiunea inferioara a deltoidului si
partea superioara a capului lung al tricepsului.
De obicei pe nervul pentru micul rotund se gaseste un pseudoganglion, iar din trunchiul axilar se
desprinde frecvent, sub muschiul subscapular, un ram pentru articulatia umarului.
 Leziunile nervului axilar
Cele mai frecvente cauze sunt traumele (dislocarea umarului, fractura colului chirurgical al
humerusului) si amiotrofia nevralgica. De asemenea, apare o deficienta a deltoidului, deseori
evidenta clinic, si o pierdere senzoriala intr-o zona pe aspectul lateral al bratului. Aceasta poate fi
diferentiata de o leziune a radacinii C5 prin evaluarea distributiei senzoriale a nervului
suprascapular.

Nervul radial – C5, 6, 7, 8, (T1)

Nervul radial este cel mai voluminos ram al plexului brahial. Se formeaza din fasciculul posterior si
coboara posterior de portiunea a treia a arterei axilare si de partea superioara a arterei brahiale, anterior
de subscapular si tendoanele muschilor mare dorsal si mare rotund. Impreuna cu artera brahiala
profunda se orienteaza catre posterior si trece printr-un spatiu triunghiular sub marginea inferioara a

16
rotundului mare, printre capul lung al tricepsului si humerus. La acest nivel, inerveaza capul lung al
tricepsului si da nastere nervului brahial cutanat posterior care se distribuie pielii de pe fata
posterioara a bratului. In loja posterioara a bratului descrie un traiect oblic, situandu-se posterior de
fibrele superioare ale capului medial al tricepsului ce separa nervul de os, in portiunea initiala a
santului spiral. Aici, da un ram muscular pentru capul lateral al tricepsului si un ram ce strabate capul
medial si se distribuie anconeului. Ajungand lateral de humerus, perforeaza septul intermuscular
lateral si patrunde in loja anterioara. Coboara intre brahial si brahioradial si apoi intre brahial si lungul
extensor radial al carpului. Anterior de epicondilul lateral se divide intr-un ram terminal superficial si
nervul interosos posterior. La acest nivel da ramuri pentru articulatia cotului.
 
Ramurile musculare
Se organizeaza in trei grupuri – medial, posterior si lateral.
Ramurile musculare mediale se desprind din nervul radial in traiectul acestuia aproape de partea
mediala a bratului. Acestea inerveaza capul medial si capul lung al tricepsului; ramul pentru capul
medial este lung, se prezinta sub forma unui filament subtire, se plaseaza foarte aproape de nervul
ulnar si mai este denumit nerv colateral ulnar.
Un ram muscular posterior, mai voluminos, se desprinde din nervul radial, in traiectul acestuia prin
santul de pe humerus. Se divide pentru a inerva capetele medial si lateral ale tricepsului si anconeul.
Ramul muscular pentru anconeu este lung si coboara prin capul medial al tricepsului. Este acompaniat
de ramul colateral mijlociu al arterei brahiale profunde, trece posterior de articulatia cotului si se
termina in anconeu.
Ramurile musculare laterale iau nastere anterior de septul intermuscular lateral si se distribuie partii
laterale a brahialului, brahioradialului si lungului externsor radial al carpului.
Exista unele variatii in ceea ce priveste locul de unde ramurile musculare de la nivelul cotului se
desprind din trunchiul principal al nervului. De exemplu, ramuri pentru supinator si scurt extensor
radial al carpuluise se pot desprinde din trunchiul principal al nervului radial sau din portiunea
proximala a nervului interosos posterior, dar aproape invariabil deasupra arcadei lui Frohse (marginea
proximala libera, aponevrotica, a partii superficiale a supinatorului).
 
Ramurile cutanate
Sunt reprezentate de nervii brahiali cutananti posterior si lateral inferior si nervul antebrahial cutanat
posterior.
Nervul brahial cutanat lateral inferior perforeaza capul lateral al tricepsului distal de tuberozitatea
deltoidiana, la nivelul cotului trece aproape de vena cefalica si inerveaza pielea partii laterale a
jumatatii inferioare a bratului.
Nervul brahial cutanat posterior ia nastere din nervul radial inca din regiunea axilara, incruciseaza
posterior nervul intercostobrahial, cu care stabileste conexiuni si inerveaza pielea fetei posterioare a
bratului pana la nivelul olecranului.  
Nervul antebrahial cutanat posterior se desprinde din nervul radial odata cu nervul brahial cutanat
lateral inferior. Strabate, de asemenea, capul lateral al tricepsului, dupa care descinde initial pe partea
laterala a bratului, apoi in loja posterioara a antebratului pana la nivelul carpului. Inerveaza pielea in
traiectul sau si stabileste conexiuni in portiunea terminala cu ramuri dorsale din nervul antebrahial
cutanat lateral.
 
Leziunile nervului radial la nivelul bratului
Leziunile nervului radial la originea sa, din fasciculul posterior, in axila, pot fi cauzate spre exemplu
de utilizarea carjelor. Tricepsul este interesat doar cand leziunile apar la acest nivel si deseori neafectat
in cele mai frecvente leziuni ale nervului radial de la nivelul bratului (fracturi de humerus), la trecerea
acestuia prin santul radial. Compresiunea nervului pe humerus are loc daca bratul este sprijinit pe o
margine ascutita, precum spatarul scaunului, sub forma unei “paralizii de sambata noaptea”. Atat
fractura humerusului cu afectarea nervului radial, cat si compresiunea nervului sunt urmate de
deficienta brahioradialului si pierderea reflexului tendonului muschiului brahioradial. De asemenea,
apar deficiente ale extensorilor carpului si degetelor, extensorului lung al policelui si ale abductorului
lung al policelui, iar ocazional apar perturbari senzoriale sau parestezii in distributia nervului radial
superficial. 

17
Sindromul persoanelor cu carja
Se manifesta cand nervul radial sau o parte din plexul brahial, care contine diferiti nervi ce asigura
inervatia senzitiva si motorie a membrului superior, sunt supusi unei presiuni constante, prin utilizarea
carjelor. Aceasta poate duce la paralizia muschilor inervati de nervul comprimat. In general, carjele
care nu sunt ajustate corespunzator inaltimii pot determina ca nervul radial sa fie in mod constant
comprimat pe humerus si implicit, orice muschi care este inervat de nervul radial sa devina partial sau
complet paralizat. Spre exemplu, degetele, mana sau articulatia pumnului se vor gasi intr-o pozitie
cronic flectata, deoarece muschii extensori sunt paralizati. Aceasta conditie se poate imbunatati rapid
prin intermediul kinetoterapiei.
Sindromul de tunel radial
Este o neuropatie de incarcerare a nervului radial in apropierea cotului, unde patru structuri pot cauza
compresiunea nervului. Acestea sunt benzile fibroase care pot lega nervul radial de articulatia
radiohumerala; marginea mediala tendinoasa ascutita a scurtului extensor radial al carpului; vasele,
care se desprind din artera recurenta radiala si se indreapta catre brahioradial si lungul extensor radial
al carpului, pentru a-i aproviziona cu sange nutritiv; arcada lui Frohse.  
De obicei, singurul simptom este durerea la nivelul extensorilor, imediat distal de articulatia cotului.
Nu exista perturbare senzoriala sau pierdere motorie, dar frecvent se semnaleaza sensibilitate pe
traiectul nervului radial peste capul radiusului. Durerea este exacerbata cand cotul se afla in extensie si
mana in pronatie si flexie pasiva. De asemenea, hiperextensia mediusului cand cotul se afla in extensie
totala poate accentua durerea. Aceste manevere mentin strans structurile anatomice intre ele, cauzand
compresiunea.
 

Ramul terminal superficial

Coboara anterolateral de la epicondilul lateral in cele 2/3 proximale ale antebratului, initial aflandu-se
pe supinator, lateral de artera radiala si posterior de brahioradial. In 1/3 mijlocie a antebratului este in
continuare acoperit de brahioradial, mai aproape de flancul lateral al arterei radiale, trecand succesiv
anterior de rotundul pronator, capul radial al flexorului superficial al degetelor si flexorul lung al
policelui. De obicei, se distanteaza de artera la aproximativ 7 cm de carp, trecand profund de tendonul
brahioradialului. Pe masura ce coboara, pe partea laterala a radiusului, perforeaza fascia profunda si se
divide in cinci, uneori patru, nervi digitali dorsali. De regula, comunica pe fata dorsala a mainii cu
nervii antebrahiali cutanati lateral si posterior.
Leziunile ramului terminal superficial al nervului radial
Cand nervul traverseaza partea laterala a radiusului, este superficial si relativ neprotejat, fiind astfel
usor comprimat, la acest nivel, de bratari stranse, curele de ceas sau catuse.
Incarcerarea ramului terminal superficial poate avea loc cand nervul iese de sub marginea tendonului
brahioradialului la aproximativ 6 cm proximal de procesul stiloid al radiusului; probabil afectat de
efectul de foarfece dintre tendoanele brahioradialului si scurtului extensor radial al carpului. Frecvent
se asociaza cu o trauma precedenta din aceasta regiune. Simptomele caracteristice sunt durerea si
parestezia la nivelul aspectului radial al dorsului carpului si al mainii.

Nervii digitali dorsali

Primul inerveaza pielea de pe partea radiala a policelui si cea adiacenta de pe eminenta tenara,
comunicand in acelasi timp cu ramuri din nervul antebrahial cutanat lateral. Al doilea nerv digital
dorsal inerveaza partea mediala a policelui; al treilea, partea laterala a indexului; al patrulea, partile
adiacente dintre index si medius; al cincilea comunica cu un ram din nervul ulnar, mai exact din
ramura posterioara a acestuia, si se distribuie partilor adiacente dintre medius si inelar. Cand al
cincilea nerv lipseste, este inlocuit de ramul dorsal al nervului ulnar. Nervii digitali ai policelui ajung
pana la radacina unghiei, cei ai indexului pana in portiunea mijlocie a falangei mijlocii, iar cei ai
mediusului si partii laterale a inelarului nu trec de articulatia interfalangiana proximala. In rest, pielea
de pe fetele dorsale ale degetelor este inervata de ramurile digitale palmare ale nervilor median si
ulnar. Ocazional, ramul terminal superficial al nervului radial poate inerva dorsul mainii in totalitate.
 
Nervul interosos posterior

18
Este ramul terminal profund al nervului radial. Ajunge in loja posterioara a antebratului trecand in
jurul aspectului lateral al radiusului printre cele doua capete ale muschiului supinator. Inerveaza
scurtul extensor radial al carpului si supinator inainte de a patrunde in acesta din urma. Ramul pentru
scurtul extensor radial al carpului poate lua nastere si din portiunea incipienta a ramului terminal
superficial al nervului radial. Odata ajuns posterior, nervul interosos posterior emite trei ramuri scurte
pentru extensorul degetelor, extensorul degetului mic si extensorul ulnar al carpului si doua ramuri
lungi, unul medial pentru extensorul lung al policelui si extensorul indexului si unul lateral care
inerveaza lungul abductor al policelui si scurtul extensor al policelui. Initial, nervul se gaseste intre
cele doua planuri ale musculaturii lojii posterioare a antebratului, iar de la nivelul marginii distale a
scurtului extensor al policelui trece profund de lungul extensor al policelui si, sub forma unui filament
subtire, descinde pe membrana interosoasa catre fata dorsala a carpului. La acest nivel prezinta un
pseudoganglion din care pleaca filete nervoase pentru ligamentele carpiene si articulatiile radio-ulnara
distala, cateva intercarpiene si intermetacarpiene. De asemenea, filete nervoase ajung si la articulatiile
metacarpofalangiene si interfalangiene proximale.  
Portiunea distala a nervului interosos posterior se afla intr-o teaca fasciala pe aspectul profund, radial
al celui de-al patrulea compartiment al retinaculului extensorilor, pe fata dorsala a articulatiei
pumnului, localizat la acest nivel profund de extensorul degetelor si extensorul indexului. Aceasta
portiune a nervului constituie o sursa pentru efectuarea unor grefe de nervi, neidentificandu-se la acest
nivel vreun deficit perceptibil clinic.
Paralizia nervului interosos posterior
Printre cauze se mentioneaza atat trauma si edemele inflamatorii, cat si comprimarea nervului in
aceleasi locuri anatomice care cauzeaza sindromul de tunel radial. Durerea are aceleasi caracteristici
cu cea din sindromul de tunel radial, dar este ulterior insotita de paralizie. Cand este complet instalata,
paralizia se manifesta prin incapacitatea efectuarii extensiei degetelor din articulatiile
metacarpofalangiene si deficiente in extensia si abductia policelui. De asemenea, exista deficienta si
deviatie radiala in extensia articulatiei pumnului, datorita faptului ca extensorul ulnar al carpului este
de obicei afectat, in timp ce extensorii radiali ai articulatiei pumnului si brahioradialul nu sunt
interesati (deoarece inervatia lor este asigurata de nervi care se desprind proximal de originea nervului
interosos posterior). Nu exista perturbare senzoriala, deoarece nervul radial superficial se formeaza
superior de acest nivel.

Nervul ulnar (cubital) C (7), 8, T1

Nervul cubital pleaca din fasciculul medial (C8, T1) si primeste de obicei fibre de la ramul ventral al
nervului C7. In axila se plaseaza medial de artera axilara, intre aceasta si vena axilara, continuand la
nivelul bratului, medial de artera brahiala. In portiunea mijlocie a bratului, perforeaza septul
intermuscular medial, coborand anterior de capului medial al tricepsului si prin santul dintre
epicondilul medial si olecran, alaturi de artera colaterala ulnara superioara. La nivelul bratului, nervul
ulnar nu emite ramuri.  
In antebrat patrunde printre cele doua capete ale flexorului ulnar al carpului, superficial de partile
posterioara si oblica ale ligamentului colateral ulnar. La nivelul cotului emite ramuri articulare.
Descinde pe partea mediala a antebratului, situandu-se pe flexorul profund al degetelor. Proximal este
acoperit de flexorul ulnar al carpului, iar in jumatatea distala a antebratului, se pozitioneaza lateral de
muschi, fiind acoperit doar de piele si fascii. In treimea superioara a antebratului, nervul ulnar se afla
la o oarecare distanta de artera ulnara, aceasta distanta micsorandu-se pe masura ce nervul se apropie
de extremitatea distala a antebratului, unde se situeaza pe flancul medial al arterei. La aproximativ 5
cm de articulatia pumnului, nervul ulnar da un ram dorsal ce se continua la nivelul mainii, trecand
anterior de retinaculul flexorilor, lateral de pisiform si postero-medial de artera ulnara. Nervul ulnar
trece alaturi de artera ulnara profund de partea superficiala a retinaculului, prin canalul Guyon, si se
divide in ramuri terminale superficiale si profunde. De obicei, la nivelul antebratului, nervul ulnar da
doua ramuri musculare. Acestea se desprind in apropierea cotului si inerveaza flexorul ulnar al
carpului si jumatatea mediala a flexorului profund al degetelor. Ramul cutanat palmar se formeaza
din portiunea mijlocie a antebratului, descinde pe artera ulnara, careia ii furnizeaza filete nervoase,
perforeaza fascia profunda si se termina la nivelul pielii din regiunea palmara, dupa ce stabileste o
conexiune cu ramul palmar din nervul median. Uneori inerveaza si palmarul scurt.

19
 
Sindromul de tunel cubital
Nervul ulnar poate fi comprimat in tunelul format de arcul tendinos care conecteaza cele doua capete
ale flexorului ulnar al carpului. Factori care pot cauza compresiune si nervrita la acest nivel sunt
trauma, artrita inflamatorie, capul medial al tricepsului, osteofitele, subluxatia recurenta si variantele
musculare anormale, precum anconeul epitrohlear.  
Simptomele includ durere, resimtita la nivelul aspectului medial al portiunii proximale a antebratului,
parestezie si senzatie de amorteala in degetul mic si jumatatea ulnara a inelarului, precum si in
partea ulnara a dorsului mainii. Aceste simptome sunt desori accentuate prin flexia exagerata a
cotului. De asemenea, se poate asocia deficienta muschilor antebratului si a muschilor intrinseci ai
mainii inervati de nervul ulnar. Interesant, flexorul ulnar al carpului si componentele pentru inelar si
degetul mic ale flexorului profund al degetelor raman frecvent neafectate, probabil pentru ca
fasciculele furnizate acestor muschi sunt localizate pe aspectul profund al nervului. Prin urmare,
postura de gheara a mainii nu este o manifestare caracteristica acestui sindrom.
Tratamentul presupune decompresiune chirurgicala prin sectionarea aponevrozei flexorului ulnar al
carpului, urmata sau nu de transpozitia anterioara a nervului ulnar.
 
Sectionarea nervului ulnar la nivelul articulatiei cotului
Nervul ulnar se afla intr-o pozitie vulnerabila in traiectul sau intre epicondilul medial si olecran, la
acest nivel gasindu-se direct pe os si acoperit numai de piele. Nervul este usor lezat daca santul ulnar
nu este suficient de adanc si poate deveni usor mai proeminent decat epicondilul medial sau olecran,
atunci cand cotul este complet flectat. Sectionarea nervului la acest nivel paralizeaza flexorul ulnar al
carpului, componentele pentru inelar si degetul mic ale flexorului profund al degetelor si toti muschii
intrinseci ai mainii (cu exceptia primilor doi lombricali). Aspectul de gheara al mainii este prezent,
dar mai putin evident decat in cazul in care sectionarea nervului are loc la nivelul articulatiei
pumnului, ceea ce reflecta neconcordanta in actiune a flexorilor lungi si extensorilor inelarului si
degetului mic cand flexia acestor degete este produsa doar de flexorul superficial. De asemenea,
exista pierdere senzoriala la nivelul degetulu mic si a jumatatii ulnare a inelarului.
 
Ramul dorsal
Ia nastere la aproximativ 5 cm proximal de articulatia pumnului, spre care se indreapta posterior,
profund de flexorul ulnar al carpului. Perforeaza fascia profunda, descinde de-a lungul partii mediale a
dorsului carpului si mainii, dupa care se divide in doi, sau deseori trei, nervi digitali dorsali. Primul se
distribuie fetei mediale a degetului mic, al doilea, fetelor adiacente ale degetelor mic si inelar, in timp
ce al treilea, cand este prezent, inerveaza fetele adicente ale degetelor inelar si medius. Ultimul poate
fi inlocuit, in intregime sau partial, de catre o ramura a nervului radial, cu care in alte situatii comunica
oricum pe fata dorsala a mainii. In degetul mic, nervii digitali dorsali ajung doar pana la nivelul bazei
falangei distale, iar in inelar, doar pana la baza falangei mijlocii. Cele mai distale parti ale degetului
mic si ale jumatatii ulnare a inelarului sunt inervate de ramurile dorsale ale nervilor digitali palmari
proprii ce provin din nervul ulnar. Cea mai distala parte a jumatatii laterale a inelarului este inervata de
ramurile dorsale ale nervului digital palmar propriu corespunzator din nervul median.
 
Ramurile terminale superficiale si profunde
Ramul terminal superficial inerveaza palmarul scurt si pielea eminentei hipotenare. Se divide in doi
nervi digitali palmari, care se pot palpa la nivelul carligului osului hamat. Unul se distribuie jumatatii
mediale a degetului mic, celalalt (nerv digital palmar comun) trimite un filament catre nervul median
si apoi se divide in doi nervi digitali palmari proprii care ajung pe fetele adiacente ale degetelor inelar
si mic. Ramurile digitale proprii se comporta similar celor derivate din nervul median.  
Ramul terminal profund acompaniaza ramul profund al arterei ulnare printre abductorul degetului mic
si flexorul degetului mic. Perforeaza apoi opozantul degetului mic si urmeaza arcul palmar profund
catre tendoanele flexorilor. La origine, inerveaza muschii degetului mic, iar cand traverseaza mana da
ramuri pentru interososi si lombricalii trei si patru. Se termina distribuindu-se addctorului policelui,
primului interosos palmar si de obicei flexorului scurt al policelui. Trimite filamente si pentru
articulatia pumnului.

20
Partea mediala a flexorului profund al degetelor este inervata de nervul ulnar, precum si lombricalii
trei si patru, care sunt conectati cu tendoanele acestei parti a muschiului. In mod similar, partea
laterala a flexorului profund al degetelor si lombricalii unu si doi sunt inervati de nervul median. Cel
de-al treilea lombrical este deseori inervat de ambii nervi. Se considera ca din ramul terminal profund
pleaca filete nervoase pentru cateva articulatii intercarpiene, carpometacarpiene si intermetacarpiene,
insa detalii exacte sunt momentan incerte.
 
Sindromul de canal Guyon
Este o neuropatie de compresiune a nervului ulnar, cand acesta trece prin canalul Guyon. Trauma
sau apropierea muschilor aberanti sau accesori pot fi cauzele manifestarii acestei afectiuni.
Simptomele includ durere resimtita la nivelul mainii sau antebratului si modificari senzoriale pe
aspectul palmar al degetului mic si a jumatatii ulnare a inelarului. Sensibilitatea pe aspectul ulnar al
dorsului mainii este pastrata. Suplimentar, pot exista deficiente in actiunea musculaturii intrinseci a
mainii inervate de nervul ulnar si postura de gheara in cazuri extreme.
Tratamentul chirurgical implica decompresiunea nervului prin divizarea plafonului canalului Guyon
si indepartarea cauzei determinante.
 
Sectionarea nervului ulnar la nivelul articulatiei pumnului
Paralizeaza musculatura intrinseca a mainii, cu exceptia primilor doi lombricali. Astfel, actiunea
musculaturii intrinseci de flexie a articulatiilor metacaropofalangiene si de extensie a articulatiilor
interfalangiene este pierduta, iar datorita faptului ca actiunea flexorilor si extensorilor lungi ai
degetelor nu intampina rezistenta, mana va adopta un aspect de gheara cu articulatiile
metacarpofalangiene aflate in extensie si articulatiile interfalangiene in flexie. Aspectul de gheara
este mai putin accentuat in cazul indexului si mediusului, datorita lombricalilor corespunzatori
intacti, inervati de nervul median.
De asemenea, exista o pierdere senzoriala la nivelul degetului mic si a jumatatii ulnare a inelarului.
Comparativ cu o sectionare a nervului ulnar la nivelul cotului, pielea aspectului ulnar al dorsului
mainii nu este afectata, deoarece ramul dorsal al nervului ulnar se desprinde la aproximativ 5 cm
proximal de articulatia pumnului.
Paralizia combinata de nervi ulnar si median imprima mainii un aspect complet de gheara, cu o
nivelare a eminentelor tenara si hipotenara si cu police in adductie si flexie. Aceasta diformitate este
cunoscuta ca “mana simiana”, deoarece se aseamana cu mana unei maimute.

Nervul median
Nervul median se formeaza prin unirea a doua radacini, ce provin din fasciculele lateral (C5, 6, 7) si
medial (C8, T1), anterior sau lateral de cea de-a treia portiune a arterei axilare. Cateva fibre din nervul
C7 se desprind, de regula, din radacina laterala, in partea inferioara a axilei si trec mai la distanta,
medial si posterior de radacina mediala si frecvent anterior de artera axilara pentru a se alatura
nervului ulnar. Clinic, aceste fibre sunt considerate in principal motorii si cele care inerveaza flexorul
ulnar al carpului. Daca radacina laterala este scurta, nervul musculocutanat (C5, 6, 7) se conecteaza cu
nervul median la nivelul bratului.
Nervul median patrunde la nivelul bratului lateral de artera brahiala. Aproape de insertia
coracobrahialului trece anterior de artera (rareori posterior), coborand medial de aceasta catre fosa
cubitala, unde se afla posterior de aponevroza bicipitala si anterior de muschiul brahial, prin
intermediul caruia se separa de articulatia cotului.
Nervul median ajunge de obicei in antebrat printre capetele de insertie ale rotundului pronator.
Ocazional, nervul trece posterior de acestea sau numai printre fibrele capului humeral. Se pozitioneaza
lateral de artera ulnara, fata de care este separata de capul profund al rotundului pronator si posterior
de arcul tendinos dintre capetele humero-ulnar si radial ale flexorului superficial al degetelor; coboara
ulterior posterior si aderent de acesta si anterior de flexorul profund al degetelor. Aproximativ la 5 cm
de retinaculul flexorilor, nervul median iese din profunzime pe marginea laterala a flexorului
superficial al degetelor, devenind superficial proximal de carp. La acest nivel se afla intre tendoanele
flexorului superficial al degetelor si flexorului radial al carpului. Trece apoi profund de retinaculul

21
flexorilor in regiunea palmara. In traiectul sau din antebrat, nervul median este acompaniat de ramul
median al arterei interosoase anterioare, iar ramurile pe care le da sunt nervul interosos anterior,
musculare, articulare si un ram cutanat palmar.
 
Multiple ramuri comunicante iau nastere din nervul median (si uneori nervul interosos anterior),
proximal in antebrat, se orienteaza catre medial, trecand printre flexorii superficial si profund ai
degetelor, profund de artera ulnara, pentru a se alatura nervului ulnar. Este vorba de conexiunea
Martin-Gruber, prezenta la aproximativ 17% din indivizi. Are ca rezultat inervatia de catre nervul
median a unui numar variabil de muschi intrinseci ai mainii, explicand de ce leziunile izolate de nerv
median sau nerv ulnar pot fi uneori imprevizibile in ceea ce priveste exprimarea paraliziei acestora.
 
Sindromul pronator
Este o neuropatie, mai putin frecventa, de compresiune a nervului median in regiunea cotului. In
general, compresiunea poate avea loc in patru locuri. Primul loc predispozant este la nivelul
ligamentului lui Struthers. Acest ligament, cand este prezent, se intinde intre un mic tubercul
supracondilian si o insertie de origine accesorie a rotundului pronator. Nervul median poate fi
comprimat cand trece pe sub acest ligament. De asemenea, nervul poate fi comprimat la trecerea pe
sub aponevroza bicipitala; de marginea aponevrotica a capului profund al rotundului pronator; de
arcul aponevrotic tendinos ce constituie marginea libera proximala a insertiei radiale a flexorului
superficial al degetelor.
Principalul simptom este durerea, resimtita la nivelul aspectului volar al portiunii distale a bratului si
portiunii proximale a antebratului. In functie de cauza incarcerarii, durerea se poate intensifica prin
hiperflexia cotului, pronatia exagerata a antebratului sau hiperflexia componentei pentru medius a
flexorului superficial al degetelor. Daca nervul interosos anterior este de asemenea comprimat apare
o deficienta a musculaturii inervate de nervul median, inclusiv abductorul scurt al policelui si flexorii
degetelor, precum si o perturbare senzoriala la nivelul palmei. Tratamentul presupune explorarea
nervului si decompresiune chirurgicala.
 
Ramurile musculare se desprind in apropierea cotului si sunt distribuite tuturor muschilor flexori
superficiali cu exceptia flexorului ulnar al carpului. Astfel, din nervul median pleaca ramuri pentru
rotundul pronator, flexorul radial al carpului, palmarul lung si flexorul superficial al degetelor. Ramul
pentru partea flexorului superficial al degetelor care deserveste indexul se desprinde in portiunea
mijlocie a antebratului si poate deriva uneori din nervul interosos anterior.
Ramurile articulare care se desprind la nivelul cotului sau imediat distal, inerveaza articulatia cotului
si articulatia radio-ulnara proximala.
 
Nervul interosos anterior
Se desprinde catre posterior din nervul median, printre cele doua capete ale rotundului pronator, distal
de originea ramurilor pentru flexorii antebrahiali superficiali si proximal de locul unde nervul median
trece sub arcul tendinos al flexorului superficial al degetelor. Impreuna cu artera interosoasa anterioara
coboara anterior de membrana interosoasa, intre si profund de flexorul lung al policelui si flexorul
profund al degetelor, pe care ii inerveaza; cu specificatia ca din flexorul profund al degetelor numai
partea laterala a acestuia este inervata de nervul interosos anterior, si anume cea care trimite tendoane
indexului si mediusului. In portiunea terminala, nervul interosos anterior se afla posterior de patratul
pronator, pe care il abordeaza prin fata profunda. De asemenea, trimite ramuri pentru articulatiile
radio-ulnara distala, radio-carpiana si articulatia pumnului.
 
Leziunile nervului interosos anterior
Nervul interosos anterior poate fi afectat impreuna cu nervul median sau izolat de aceeasi factori ce
conditioneaza si sindromul pronator. Compresiunea nervului median este tipic cauzata de presiunea
exercitata de benzile fasciale de pe capul profund al rotundului pronator sau de insertia radiala
tendinoasa a flexorului superficial al degetelor. Paralizia nervului interosos anterior poate fi cauzata
de presiune exercitata din exterior, o forma de “paralizie de sambata noaptea”, sau uneori prin
prinderea stransa a anteratului aflat in pronatie, fara o cauza evidenta. De asemenea, poate fi o
manifestare a amiotrofiei nevralgice, ce se poate rezolva spontan in cateva luni. O varietate de

22
muschi aberanti, de exemplu un cap accesor al flexorului lung al policelui, palmarul profund sau
scurtul flexor radial al carpului sunt toti descrisi ca factori ce pot cauza o neuropatie de compresiune
a nervului interosos anterior.  
Paralizia de nerv interosos anterior cauzeaza deficienta in prinderea unui obiect intre degetul mare
si index, datorita afectarii flexorului lung al policelui si componentei pentru index a flexorului
profund al degetelor. Inervatia componentei pentru medius a flexorului profund al degetelor este
variabila si astfel acest muschi poate sau nu sa fie deficient. Daca ramurile pentru acesti trei muschi
(flexor lung al policelui si componentele pentru index si medius ale flexorului profund al degetelor)
iau nastere separat din nervul median pot aparea deficiente izolate la nivelul falangelor terminale ale
policelui si indexului. Patratul pronator este de asemenea implicat, dar clinic insignifiant. Paralizia
nervului interosos anterior se diferentiaza de sindromul pronator prin faptul ca nu apar simptome
senzoriale. Tratamentul presupune explorarea nervului si decompresiunea chirurgicala.
 
Proximal de retinaculul flexorilor, nervul median este lateral de tendoanele flexorului superficial al
degetelor si intre tendoanele flexorului radial al carpului si palmarului lung. Trece pe sub retinaculul
flexorilor in tunelul carpian unde poate fi comprimat in sindromul de tunel carpian. Distal de retinacul,
nervul median se mareste si in acelasi timp se turteste, divizandu-se de obicei in 5-6 ramuri, ce descriu
o distributie variabila.
 
Ramul cutanat palmar
Ia nastere la aproximativ 3 cm proximal de retinaculul flexorilor. Trece printr-un mic tunel din teaca
flexorului radial al carpului, inainte de a perfora fascia profunda si se divide in ramuri laterale si
mediale. Ramurile laterale inerveaza pielea eminentei tenare si se conecteaza cu nervul antebrahial
cutanat lateral. Ramurile mediale inerveaza pielea regiunii mediopalmare si se conecteaza cu ramul
cutanat palmar al nervului ulnar.
 
Ramul muscular (recurent)  
Este scurt si gros, se desprinde de pe flancul lateral al nervului si poate fi primul ram palmar sau un
ram terminal care ia nastere la acelasi nivel cu ramurile digitale. Se indreapta catre lateral, imediat
distal de retinaculul flexorilor, descriind o curba usor recurenta pe sub partea aponevrozei palmare ce
acopera muschii eminentei tenare. De la nivelul marginii distale a retinacului, se pozitioneaza
superficial de scurtul flexor al policelui, pe care de obicei il inerveaza. Da un ram pentru scurtul
abductor al policelui, ce abordeaza muschiul pe marginea mediala, trece apoi profund de acesta si
patrunde in opozantul policelui prin marginea sa mediala. Din partea sa terminala, de obicei, pleaca un
ram pentru primul interosos dorsal, ce poate constitui unica sa inervatie.  
Ramul muscular poate lua nastere in tunelul carpian si perfora retinaculul flexorilor, tinandu-se seama
in interventiile chirurgicale.
 
Ramurile digitale palmare
De obicei, nervul median emite 4-5 ramuri digitale. Frecvent, se divide initial intr-un ram lateral ce
furnizeaza ramuri digitale pentru police si jumatatea radiala a indexului si un ram medial ce distribuie
ramuri digitale pentru fetele adiacente dintre index, medius si inelar.
Ramurile digitale trec profund de arcul palmar superficial si vasele digitale emergente, intial anterior
de tendoanele flexorilor. Nervii proprii ai policelui pot forma uneori un trunchi comun, urmand
ulterior sa se distribuie fiecarei jumatati a degetului; nervul care inerveaza jumatatea radiala a policelui
trece inaintea tendonului lung al policelui. Nervul digital palmar propriu al partii laterale a indexului
inerveaza si primul lombrical. Doi nervi digitali palmari comuni se indreapta distal printre tendoanele
flexorilor. Cel lateral se divide in portiunea distala a palmei in doi nervi digitali palmari proprii care
traverseaza fetele adiacente dintre index si medius. Cel medial se divide in doi nervi digitali palmari
proprii care inerveaza fetele adiacente dintre medius si inelar. Nervul digital comun lateral inerveaza
al doilea lombrical, iar cel medial primeste un filet de la ramul digital palmar comun al nervului ulnar
si poate inervra al treilea lombrical. In portiunea distala a palmei, arterele digitale trec profund printre
diviziunile nervilor digitali: nervii stau anterior arterelor pe fetele laterale ale degetelor.
Nervul median de obicei da ramuri digitale cutanate palmare pentru trei degete si jumatate, police,
index, medius si jumatatea laterala a inelarului, cea din urma putand fi uneori inervata de nervul ulnar.

23
Ocazional, exista un ram comunicant intre nervul digital comun pentru medius si inelar (derivat din
nervul median) si nervul digital comun pentru inelar si auricular (derivat din nervul ulnar),
exemplificand variatii senzoriale.
Nervii digitali palmari proprii care se distribuie fetei palmare a indexului, ambelor fete ale medisului si
fetei laterale a inelarului ajung la nivelurile corespunzatoare, trecand, cu lombricalii si arterele digitale
palmare, dorsal de ligamentul metacarpian transvers superficial si ventral de ligamentul metacarpian
transvers profund. In degete, nervii inainteaza distal in afara tecilor fibroase ale tendoanelor flexorilor,
la nivelul suprafetelor anterioare a falangelor si anterior de arterele digitale, intre ligamentele Grayson
si Cleland. Fiecare nerv emite numeroase ramuri pentru pielea de pe fetele anterioara si laterale ale
degetelor (multe dintre acestea se termina in corpusculii Pacini) si trimit ramuri catre articulatiile
metacarpofalangiene si interfalangiene.
Nervii digitali inerveaza tecile fibroase ale tendoanelor flexorilor, arterele digitale (vasomotori) si
glandele secretorii (secretomotori). Distal de baza falangei distale, fiecare nerv digital da un ram ce
trece dorsal catre patul unghiei. Frecvent acest nerv se trifurca, inervand atat pulpa cat si pielea
portiunii terminale a degetului. Distal de baza falangei proximale, fiecare nerv digital propriu da, de
asemenea, un ram dorsal ce inerveaza pielea ce acopera fetele posterioare ale falangelor medie si
distala. Nervii digitali palmari proprii ai policelui si jumatatii laterale a indexului apar cu tendoanele
flexorilor de sub marginea laterala a aponevrozei palmare. La nivelul degetelor respecta aranjamentul
descris anterior, cu o mica exceptie, la nivelul policelui, unde ramurile distale scurte inerveaza numai
pielea de pe fata posterioara a falangei distale.
 
Alte ramuri
In plus fata de ramurile nervul median descrise mai sus, exista, cu o oarecare variabilitate, si ramuri
vasomotorii ce inerveaza arterele radiala si ulnara si ramurile lor. Cateva dintre articulatiile
intercarpiene, carpometacarpiene si intermetacarpiene sunt considerate a fi inervate de nervul median
sau ramul sau interosos anterior, insa detalii precise sunt momentan incerte.

24