Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
stim si ce nu stim
Workshop
“ALIMENTE, NUTRITIE SI SANATATE”
CE STIM DESPRE NUTRITIA
Corecta ????
• ** foarte multa teorie
• ** necesar caloric
• ** % proteine/glucide/lipide
• **minerale/vitamine
• ** apa
>Nutritionistul
>Medicul de medicina scolara
>Medicul de familie
R E
>NOI !!!! N TA
T I E IME
TA A L
E N T E
I M N
AL LIME
U P
S
CUM stam insa????
- Notiuni despre:
- GREUTATEA CORPORALA
- IMC
- STAREA DE NUTRITIE
- CALCULUL NECESARULUI ENERGETIC (CALORIC)
- NOTIUNI DE BAZA DESPRE TROFINELE ALIMENTARE
- ALIMENT PERMISE/ALIMENTE INTERZISE
A
L ȚA !! !!
D E N
TA
C O RM A
R E F
C O E R
I Ț I A A P
T R I E L
N U A Ț
U C
E D
CE ESTE GREUTATEA
CORPORALA?
> 25 de aminoacizi
> aminoacizi esentiali
> Proteinele care contin toti aminoacizii sunt numite
proteine complete si se gasesc in produse de origine
animala : carne, lactate, oua. Proteinele de
origine vgetala 9 leguminoase, nuci si seminte,
cereale) nu contin toti amino acizii esentiali si
ca atare trebuie combinate cu proteine
>Rol
>Exista aminoacizi cu valori speciale?
>Exista depozite in organism?
> I. Aportul zilnic de proteine este 12-15% din
valoarea ratiei alimentare:
> 0,8 g/kgcorp/zi pentru un adult cu activitate
normala ;
> pentru copii in crestere 2,4 g/kgcorp/zi in
primele luni si 1,5 g/kgcorp/zi de la 6 luni ;
> pentru persoanele foarte active 1,2 g/kgc/zi la
barbati si 1,0 g/kgc/zi la femei ;
> pentru sportivii implicati in eforturi intense se
indica 1,5-1,8 g/kgc/zi ;
> pentru sporturile de forta 2g/kgc.
> II. Din cantitatea totala de protide, cele de origine
animala reprezinta 60%, cele de origine
vegetala 40%.
CE SUNT GLUCIDELE?
> Glucidele (hidrocarbonatele, carbohidratii,
zaharurile) sunt substante nutritive in
compozitia carora intra C, H, O2. Sunt
utilizate ca sursă principală de energie în
organism.
> Clasificările medicale pentru glucide sunt de multe ori prea
complicate pentru o persoană nespecializată: mono, oligo- şi
polizaharide, oze şi ozide, intrinseci şi extrinseci etc. Unele
glucide se metabolizează cu ajutorul insulinei, altele fără.
Unele glucide se digeră, altele nu. Din toate aceste puncte de
vedere, este de înţeles că au apărut concepte mai simple,
adresate populaţiei largi, şi care sunt la fel de uşor de „digerat”
ca zahărul. Cel mai simplu sună astfel: glucide bune, glucide
rele.
> Zaharurile.
> Alimentele care conţin amidon - sunt
reprezentate de faina, cereale, fainoase.
> fibrele alimentare sunt larg percepute ca şi
componente alimentare „bune”. Ele reprezinta o
categorie de carbohidrați proveniți din alimentele de
origine vegetală: fructe, legume, cereale integrale.
Majoritatea nu sunt digerabile şi nu reprezintă o
sursă de kcal, reglează tranzitul intestinal, absorb
apa mărindu-şi volumul, reţin o parte din zahăr,
săruri biliare, acizi organici şi minerale, favorizând
dezvoltarea în organism a unei flore intestinale
sănătoase şi stimulând motilitatea colonului. Lipsa
de fibre din alimentația zilnică, asociată cu
sedentarismul, constituie cea mai frecventă cauză a
constipației cronice.
>Rol
>Exista glucide cu valori speciale?
>Exista depozite in organism?
> Aportul zilnic de glucide = 55 - 70 % din ratia
alimentara.
> Necesarul de glucide trebuie asigurat 60-75% de
catre alimente bogate in amidon si fibre
(polizaharide).
> II. Glucidele se gasesc in cereale (graul,
porumbul, fulgi de porumb, ovaz etc.), paste
fainoase, orez, fructe uscate (prune, caise,
smochine, stafide, curmale etc.), leguminoase
uscate (fasole, soia, linte, mazare etc.), paine,
cartofi, fructele, zarzavaturile, zaharul,
mierea, bomboanele, siropurile, dulceturile,
marmelada, rahatul.
Ce SUNT LIPIDELE ?
> Lipidele pot fi de origine animala si vegetala si se pot
clasifica in:
> - grasimi nesaturate - cu legaturi duble intre atomii de
carbon= grăsimi "bune" si pot fi mononesaturate (uleiul
de măsline) sau polinesaturate (uleiuri vegetale de
rapiţă, de in, de floarea-soarelui, de porumb). Se gasesc
in peste si vegetale si ajuta la scaderea nivelului de
colesterol rau (LDL) din organism, in timp ce pot creste
nivelul de colesterol bun (HDL) din sange. ** grăsimi
polinesaturate = grăsimile esenţiale care conţin acizii
graşi esenţiali Omega 3 şi Omega 6.
> - grasimi saturate - fara legaturi duble intre atomii de
carbon. Sunt numite si grasimi ”rele”. O dieta bogata in
acesti acizi grasi creste riscul pentru atac de cord, diabet,
anumite forme de cancer (cresc nivelul colesterolului rau
LDL) . Se gasesc in grasimile de provenienta animala sub
forma solida.
> - grasimile trans - concepute prin adaugarea
hidrogenului in ulei vegetal, in cadrul unui proces
numit hidrogenare. In urma cu cativa ani, grasimile
trans erau utilizate de producatorii de alimente
procesate la scara larga, gratie efectelor pozitive
asupra intensificarii aromei, texturii si rezistentei
hranei, de la pizza congelata, pana la prajituri.
> La fel ca grasimile saturate, grasimile trans ridica
nivelul colesterolului rau LDL si cresc riscul
dezvoltarii bolilor cardiace. Insa, spre deosebire de
acestea, acizii grasi trans mai au si efectul nociv de
a reduce nivelul colesterolului bun HDL, ridicand
riscuri suplimentare pentru sanatate
> Alimentele in care este cel mai probabil sa gasiti
grasimi trans sunt urmatoarele
> - prajiturile, biscuitii, fursecurile, aluatul de placinta
sau pizza, chiflele pentru hamburgeri;
> - margarina si smantana vegetala pentru gatit;
> - amestecuri de prajituri, placinte si ciocolata
instant;
> - alimente prajite (gogosi, cartofi prajiti, bucati de
pui pane etc.);
> - snacksuri (chipsuri, napolitane, bomboane, pop-
corn preambalat pentru cuptorul cu microunde);
- semi-preparate congelate;
>Rol
>Exista lipide cu valori speciale?
>Exista depozite in organism?
EXERCITIUL FIZIC!!!!
MULTUMESC PENTRU ATENTIE!