Sunteți pe pagina 1din 8

Cerebelul .

Diencefalul
Este, dup dimensiuni, al doilea organ nervos dup emisferele
cerebrale, de care este separat prin fisura transvers .
Localizare: - posterior trunchiului, sub cortul cerebelului,
- n etajul inferior al cutiei craniene
Morfologie:
- este un organ ovoid , turtit de sus in jos si alungit transversal,
- prezint trei fee; pe cea anterioar se afl pedunculii cerebeloi
- este alctuit din 2 emisfere cerebeloase unite median prin vermis.
- suprafata este strabatut de anuri : adnci (fisuri) =>lobi,
medii =>lobuli,
superficiale => lamele / folii
- este legat de trunchiul cerebral prin pedunculii cerebelosi , alctuii
din fibre
nervoase de proiectie, aferente i eferente

Anatomie: - substana cenusie la suprafa =>scoarta


cerebeloas ;
in interior => 4 perechi de nuclei.
n folii subst alb i cenuie se ntreptrund => arborele vieii
Scoarta cerebeloas este alcatuit din 3 straturi de celule:
- stratul molecular sau plexiform(extern) cu puine celule stelate

mici si celule in
cosulet i din numeroase fibre nervoase amielinice.
- stratul celulelor PURKINJE (ganglionar) cu celule mari, piriforme,
dispuse pe un
strat, cu dendritele spre cel molecular ; axonul se termin in
nuclei cerebelosi;
sunt cile eferente scoarei cerebeloase.
- stratul granular- profund, cu celule mici granulare de 4 8 i
granulare mari Golgi
Nucleii cerebelosi:
- nuclei fastigiali din vermis - au conexiuni cu arhi si paleocerebelul ,
cu nuclei
vestibulari si cu nervul acusticovestibular.
- nuclei dintati din neocerebel - au forma de frunz, au legaturi cu
neocerebelul
de la ei pleac fibre dento-rubrotalamice
- nuclei globosi - primesc fibre de la scoarta cerebelului.
- nuclei emboliformi - trimit fibre spre nucleul rosu prin PCS
- substana alb are fibre
* de asociatie - scurte ce leag intre ale teritorii ale aceleiasi
emisfere.
- conexeaz nucleii intracerebeloi cu scoara
cerebeloas
* comisurale- ntre emisfere
* de proiecie - leag cerebelul de alte organe nervoase, prin
pedunculii (coliculii)
cerebeloi.
- substana alb din interior trimite prelungiri la scoara cerebeloas
care apar n
seciune ca rmurelele unui arbore, motiv pentru care este numit
i arborele vieii.
Prin fibrele aferente si eferente cerebelul:
- este conectat in serie pe principalele ci ascendente si
descendente ,
.
- primete aferene, in special ale sensibilitatii proprioceptive
.
- trimite fibre ce intr in constitutia fasciculelor
extrapiramidale
.
influeneaz activitatea motoneuronilor spinali.

Diencefalul
Localizare
- deasupra mezencefalului i sub emisferele cerebrale;
- are o fa dorsal, 2 laterale si una bazal, ce corespunde spaiului
interpeduncular.
- faa bazal conine, printre alte formaiuni, chiasma optic,
tracturile optice i hipofiza;
- faa posterioar, acoperit de emisferele cerebrale,
conine, printre alte formaiuni,
epifiza i talamusul
- n centru se afla ventriculul III, ce comunic inferior cu ventriculul
IV prin apeductul
Sylvius, iar superior cu ventriculii laterali I,II din emisfere, prin
orificiile Monro.

Cele cinci mase de substan nervoas conin


formaiuni
alctuite din substan cenuie i substan
alb, ce formeaz * fibre aferente (vin de la
nucleul dorsal al vagului, mezencefal, calea
optic,
formaiuni olfactive, talamus, sistemul
extrapiramidal i cortexul cerebral),
* eferente (pleac spre talamus, hipofiz,
trunchi cerebral, tractul optic, cortex
cerebral)
* internucleare
Diencefalul are dou funcii:
* staie de releu pe traseul cilor senzitive i
senzoriale
* centrul de integrare pentru funciile

1 emisfera cerebrala;
2. talamus; 3.
cortex;
4 substanta alba;
5. capsula interna;
6. tract optic
7. tija pituitara
8. hipofiza
9. hipotalamus
10. ventriculul III
11. corpi striati
12. ventricul
lateral; ;
13. corpul calos.

vegetative.
Talamusul
- are doua mase ovoide de substan cenusie , de o parte si alta a
ventriculului III;
- are - grupe nucleare cenuii: nuclei anteriori, mediali, laterali
- lame de substan alb (extern, intern), ce separ nucleii
- este centru senzitiv, conectat cu tr. cerebral, SR, scoara
cerebral si cu cerebelul
Functii:
de releu - sinaps obligatorie (n III) pentru cile
sensibilitii extero-, propriointeroceptive cu excepia cilor olfactive,
vizuale si auditive
- fibrele viscerale ajung la talamus dup
sinaps n hipotalamus
- rol = regleaz intensitatea stimulilor ce sunt
proiectai n scoara
cerebral.
de asociatie - primesc colaterale de la toate cile
senzitive i motorii
extrapiramidale
- intervin in coordonarea senzitivomotorie
- realizeaz funcia de integrare a
impulsurilor de la mai
muli nuclei talamici
- realizeaz asociatii cu ariile corticale
senzitivo-motorii si
asociative.
de sistem reticulat - se realizeaz cu ajutorul nucleilor talamici
nespecifici din SR,
- realizeaz conexiuni subcorticale.
- particip la - reglarea ritmului somn-veghe
(ritm nictemeral)
- elaborarea unor
procese afectiv- emoionale
Metatalamusul - cu doi corpi geniculati, mediali si laterali, inferior
i inapoia
talamusului.
corpul geniculat medial = releul cii auditive (n IV), are conexiuni
cu CCI;
corpul geniculat lateralreleul cii vizuale (n III) , are conexiuni cu CCS.
Epitalamusul - posterior de ventriculul III ,
cuprinde - epifiza (glanda pineala)

- nucleii habenulari(cenuii) in care se


inchid
* reflexe olfactivo-somatice
(necondiionate)
* reflexe motorii i secretorii
digestive.
- substan alb - striile habenulare
- comisura habenular
acioneaz asupra complexului hipotalamohipofizar
nucleii habenulari sunt conectai cu sistemul limbic
cortical
Hipotalamusul
- situat superior trunchiului cerebral, sub talamus
- dimensiunile hipotalamusului sunt reduse
- formeaz podiul i flancheaz lateral ventriculul III
- inferior fuzioneaz cu mezencefalul
- pe faa bazal a encefalului este delimitat de la nivelul chiasmei
optice pn la
marginea posterioar a corpilor mamilari (staii releu ale cii
sensibilitii olfactive).
- ntre chiasma optic i corpii mamilari se afl infundibulul (tija
pituitar), formaiune
ca o tulpin, prin care hipotalamusul este conectat cu glanda
hipofiz
- este punct nodal al cilor de reglare a activitii viscerale, SNV si
functiilor endocrine

- conine - nucleii anteriori, din vecinatatea chiasmei optice,cu


neuroni neurosecretori:
produc vasopresina (hormonul antidiuretic-ADH) si
oxitocina ce, prin tractul

hipotalamo- hipofizar, ajung in neurohipofiza de


unde sunt eliminati in sange.
- nucleii mijlocii cu neuroni secretori de substane ce
controleaz activitatea
hipofizei anterioare i integratori parasimpatici
- nucleii posteriori integratori simpatici
- regiunea mamilar (doi corpi mamilari),
- regiunea tuberal situat central.
- are legturi cu scoara cerebral (sist limbic) => integrarea
vegetativo-somatic.
- aferenele provin de la: - talamus, prin fibre talamo-hipotalamice;
.
- retina, - fibrele retino-talamice ajung la
hipotal prin nv II
- eferentele se duc spre: - nucleii vegetativi din
trunchi, talamus, epifiz,
.
- hipofiz prin legturi :
1 vasculare ( sistemul vascular
porthipofizar Popa i
Fielding)
2 nervoase ( tractul hipotalamohipofizar, axonii neuronilor supraoptici i
paraventriculari)
Funcii:
- este considerat punct nodal ce mediaz
- activitatea SNV
- strile emoionale
- funciile somatice,
- formeaz o unitate funcional cu sistemul limbic, mpreun cu
care coordoneaz
reaciile instinctive i emoionale.
- este centru de reglare, coordonare i integrare a principalelor
funcii ale organismului :
- coordonarea SNV sinaptic si parasinaptic;
- coordonarea sistemului endocrin, prin producere de neurosecretii
- reglarea metabolismului intermediar.
- reglarea echilibrului hidric prin centrii setei(ventro-medial) prin
informaiile furnizate de osmoreceptori;
- reglarea echilibrului energetic prin centii foamei (lateral) i ai
saietii centrii stimulai
de nivelul sangvin al nutrimentelor i de unii hormoni.
- reglarea echilibrului osmotic al organismului; are osmoreceptori
care, la cresterea
presiunii osmotice, stimuleaza secreia de ADH => absorbtia apei
la nivel renal.
- reglarea ritmului somn-veghe mpreun cu ali centrii corticali (cei

mai importani = vizuali)


i subcorticali (substana neagr din mezencefal).
- reglarea actelor comportamentale, hematopoiezei, termoreglare
- are rol vital n meninerea homeostaziei corpului.
- este cel mai important centru de coordonare visceral, puine
esuturi nefiind
influenate de el