Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Este, dup dimensiuni, al doilea organ nervos dup emisferele cerebrale, de care este
separat prin fisura transvers .
Localizare: - posterior trunchiului, sub cortul cerebelului,
- n etajul inferior al cutiei craniene
Morfologie:
- este un organ ovoid , turtit de sus in jos si alungit transversal,
- prezint trei fee; pe cea anterioar se afl pedunculii cerebeloi
- este alctuit din 2 emisfere cerebeloase unite median prin vermis.
- suprafata este strabatut de anuri : adnci (fisuri) =>lobi,
medii =>lobuli,
superficiale => lamele / folii
- este legat de trunchiul cerebral prin pedunculii cerebelosi , alctuii din fibre
nervoase de proiectie, aferente i eferente
Lobii:
- floculonodular = arhicerebelul = vestibulocerebel = vermis + prelungirea lui
indeplineste functia de reglare a echilibrului i meninerea posturii
- anterior = paleocerebelul = spinocerebel
- are rol in mentinerea tonusului muscular (alaturi de NR mezencefalic,
SR si scoarta cerebrala)
- posterior = (neocerebelul) = cerebrocerebel
- coordoneaz miscarilor fine comandate de scoara cerebral
Anatomie: - substana cenusie la suprafa =>scoarta cerebeloas ;
in interior => 4 perechi de nuclei.
n folii subst alb i cenuie se ntreptrund => arborele vieii
Scoarta cerebeloas este alcatuit din 3 straturi de celule:
- stratul molecular sau plexiform(extern) cu puine celule stelate mici si celule in
cosulet i din numeroase fibre nervoase amielinice.
- stratul celulelor PURKINJE (ganglionar) cu celule mari, piriforme, dispuse pe un
strat, cu dendritele spre cel molecular ; axonul se termin in nuclei cerebelosi;
sunt cile eferente scoarei cerebeloase.
- stratul granular- profund, cu celule mici granulare de 4 8 i granulare mari Golgi
Nucleii cerebelosi:
- nuclei fastigiali din vermis - au conexiuni cu arhi si paleocerebelul , cu nuclei
vestibulari si cu nervul acustico-vestibular.
- nuclei dintati din neocerebel - au forma de frunz, au legaturi cu neocerebelul
de la ei pleac fibre dento-rubro-talamice
- nuclei globosi - primesc fibre de la scoarta cerebelului.
- nuclei emboliformi - trimit fibre spre nucleul rosu prin PCS
- subatana alb are fibre
* de asociatie - scurte ce leag intre ale teritorii ale aceleiasi emisfere.
- conexeaz nucleii intracerebeloi cu scoara cerebeloas
* comisurale- ntre emisfere
* de proiecie - leag cerebelul de alte organe nervoase, prin pedunculii (coliculii)
cerebeloi.
- substana alb din interior trimite prelungiri la scoara cerebeloas care apar n
seciune ca rmurelele unui arbore, motiv pentru care este numit i arborele vieii.
Prin fibrele aferente si eferente cerebelul:
- este conectat in serie pe principalele ci ascendente si descendente , .
- primete aferene, in special ale sensibilitatii proprioceptive
. - trimite fibre ce intr in constitutia fasciculelor extrapiramidale
. - influeneaz activitatea motoneuronilor spinali.
AFERENELE CEREBELULUI
- se termin pe celulele Purkinje - direct
- dup o staie n stratul granular
PCI - Flechsig de la mduv la paleocerebel
- bulbo-cerebelos de la nucleii G +B (cuneat accesor)
- vestibulo-cerebelos de la receptorii vestibulari la arhicerebel
- olivo-cerebelos de la nucleii olivari la paleocerebel
- reticulo cerebelos de la SR la paleocerebel
PCM - cortico-ponto-cerebelos - de la cortexul cerebral motor la neocerebel,
cu staie n nucleu pontin
PCS - Gowers de la mduv la paleocerebel
- tectocerebelos de la cile vizuale i auditive
EFERENE - pleac din nucleii cerebeloi la diferite etaje ale SNC
PCI - cerebelo fastigio vestibular
- cerebelo-vestibular
- cerebelo reticular de la SR din bulb i punte
PCS - cerebelo-rubric
- cerebelo dento rubric
- cerebelo dento talamo cortical
Cerebelul este legat n derivaie pe principalele ci ascendente i descendente ale SNC
=> numeroase circuite neuronale; ex: cerebelo talamo cortico ponto - cerebelos
asociat arcului reflex miotatic(de ntindere) astfel:
- prin fascicule spinocerebeloase cerebelul primete informaii proprioceptive incontiente
- prin calea kinestezic, neocortexul primete nformaii proprioceptive contiente
- corpii striai - moduleaz activiti extrapiramidale
- sunt conectai cu nuclei mezencefalici (CCS; NR; SN...)
- neocortexul elaboreaz planul micrii i-l trimite cerebelului pe calea cortico-ponto-cerebeloas
- neocortexul trimite PA piramidale la motoneutonii alfa
- cerebelul trimite PA extrapiramidale prin neuronii gamma la fusurile neuromusculare, responsabile
de tonusul muscular reflexul miotatic
Rolul cerebelului - este legat de coordonarea activitii musculaturii scheletice (muchii
unei pri a corpului dreapta, stnga - sunt controlai de centrii contralaterali),
influennd functionarea mecanismelor reglatoare stato-kinetice.
- fiecare regiune a cerebelului are o funcie predominant.
Extirparile partiale au aratat functiile diverselor portiuni ale cerebelului :
- arhicerebelul - prin legaturile cu aparatul vestibular( nucleii vestibulari laterali) are rol in
reglarea echilibrului static i dinamic, n meninerea posturii;
- extirparea determin hipertona musculaturii antigravitaionale i
tulburri de mers.
- excitarea este urmat de scderea tonusului muchilor extensori i a
micrilor comandate de cortexul cerebral
- paleocerebelul - este asociat cu nucleii intracerebeloi globoi i emboliformi.
- controleaz musculatura striat axial distal a corpului
- datorit legaturilor cu sensibilitatea proprioceptiva are rol in
reglarea tonusului muscular .
- primete informaii de la fasciculele spinocerebeloase
- transmite eferene prin fasciculele vestibulospinale, reticulospinale,
rubrospinale.
- trimite eferene i scoarei cerebrale - cortexul motor, unde ajung
dup o staie n nucleii antero-laterali ai talamusului.
- extirparea provoac exagerarea reflexelor osteotendinoase i
tulburri de mers
neocerebelul - este asociat cu nucleii intracerebeloi dinai
- participa la reglarea micrilor fine, voluntare comandate de cortex -
- extirparea este urmat de pierderea capacitii de a executa micri
fine i precise, de tulburri de mers i diminuare a tonusului muscular.
Extirprile totale de cerebel - sunt compatibile cu supravieuirea
. - in primele zile provoac tulburri grave motorii.
. - ulterior apare - astazia (tulburri de ortostatism, imposibilitatea de meninere fr sprijin n
poziie biped)
. - atonia (diminuarea tonusului muscular),
. - astenia (scderea forei voluntare, oboseal muscular la efort minim).
- articularea cu greutate a cuvintelor
- dup cteva sptmni / luni aceste tulburari dispar deoarece functia
cerebelului este preluat de ctre scoara cerebral.
Diencefalul Localizare
- deasupra mezencefalului i sub emisferele cerebrale;
- are o fa dorsal, 2 laterale si una bazal, ce corespunde spaiului interpeduncular.
- faa bazal conine, printre alte formaiuni, chiasma optic, tracturile optice i
hipofiza;
- faa posterioar, acoperit de emisferele cerebrale, conine, printre alte
formaiuni,
epifiza i talamusul
- n centru se afla ventriculul III, ce comunic inferior cu ventriculul IV prin apeductul
Sylvius, iar superior cu ventriculii laterali I,II din emisfere, prin orificiile Monro.