Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
Este, dup dimensiuni, al doilea organ nervos dup emisferele cerebrale, de care este
separat prin fisura transvers .
Localizare: - posterior trunchiului, sub cortul cerebelului,
- n etajul inferior al cutiei craniene
Morfologie:
- este un organ ovoid , turtit de sus in jos si alungit transversal,
- prezint trei fee; pe cea anterioar se afl pedunculii cerebeloi
- este alctuit din 2 emisfere cerebeloase unite median prin vermis.
- suprafata este strabatut de anuri : adnci (fisuri) =>lobi,
medii =>lobuli,
superficiale => lamele / folii
- este legat de trunchiul cerebral prin pedunculii cerebelosi , alctuii din fibre
nervoase de proiectie, aferente i eferente
Lobii:
- floculonodular = arhicerebelul = vestibulocerebel = vermis + prelungirea lui
indeplineste functia de reglare a echilibrului i meninerea posturii
- anterior = paleocerebelul = spinocerebel
- are rol in mentinerea tonusului muscular (alaturi de NR mezencefalic,
SR si scoarta cerebrala)
- posterior = (neocerebelul) = cerebrocerebel
- coordoneaz miscarilor fine comandate de scoara cerebral
Anatomie: - substana cenusie la suprafa =>scoarta cerebeloas ;
in interior => 4 perechi de nuclei.
n folii subst alb i cenuie se ntreptrund => arborele vieii
Scoarta cerebeloas este alcatuit din 3 straturi de celule:
- stratul molecular sau plexiform(extern) cu puine celule stelate mici si celule in
cosulet i din numeroase fibre nervoase amielinice.
- stratul celulelor PURKINJE (ganglionar) cu celule mari, piriforme, dispuse pe un
strat, cu dendritele spre cel molecular ; axonul se termin in nuclei cerebelosi;
sunt cile eferente scoarei cerebeloase.
- stratul granular- profund, cu celule mici granulare de 4 8 i granulare mari Golgi
Nucleii cerebelosi:
- nuclei fastigiali din vermis - au conexiuni cu arhi si paleocerebelul , cu nuclei
vestibulari si cu nervul acustico-vestibular.
- nuclei dintati din neocerebel - au forma de frunz, au legaturi cu neocerebelul
de la ei pleac fibre dento-rubro-talamice
- nuclei globosi - primesc fibre de la scoarta cerebelului.
- nuclei emboliformi - trimit fibre spre nucleul rosu prin PCS
- subatana alb are fibre
* de asociatie - scurte ce leag intre ale teritorii ale aceleiasi emisfere.
- conexeaz nucleii intracerebeloi cu scoara cerebeloas
* comisurale- ntre emisfere
* de proiecie - leag cerebelul de alte organe nervoase, prin pedunculii (coliculii)
cerebeloi.
- substana alb din interior trimite prelungiri la scoara cerebeloas care apar n
seciune ca rmurelele unui arbore, motiv pentru care este numit i arborele vieii.
Prin fibrele aferente si eferente cerebelul:
- este conectat in serie pe principalele ci ascendente si descendente , .
- primete aferene, in special ale sensibilitatii proprioceptive
. - trimite fibre ce intr in constitutia fasciculelor extrapiramidale
. - influeneaz activitatea motoneuronilor spinali.
AFERENELE CEREBELULUI
- se termin pe celulele Purkinje - direct
- dup o staie n stratul granular
PCI - Flechsig de la mduv la paleocerebel
- bulbo-cerebelos de la nucleii G +B (cuneat accesor)
- vestibulo-cerebelos de la receptorii vestibulari la arhicerebel
- olivo-cerebelos de la nucleii olivari la paleocerebel
- reticulo cerebelos de la SR la paleocerebel
PCM - cortico-ponto-cerebelos - de la cortexul cerebral motor la neocerebel,
cu staie n nucleu pontin
PCS - Gowers de la mduv la paleocerebel
- tectocerebelos de la cile vizuale i auditive
EFERENE - pleac din nucleii cerebeloi la diferite etaje ale SNC
PCI - cerebelo fastigio vestibular
- cerebelo-vestibular
- cerebelo reticular de la SR din bulb i punte
PCS - cerebelo-rubric
- cerebelo dento rubric
- cerebelo dento talamo cortical
Cerebelul este legat n derivaie pe principalele ci ascendente i descendente ale SNC
=> numeroase circuite neuronale; ex: cerebelo talamo cortico ponto - cerebelos
asociat arcului reflex miotatic(de ntindere) astfel:
- prin fascicule spinocerebeloase cerebelul primete informaii proprioceptive incontiente
- prin calea kinestezic, neocortexul primete nformaii proprioceptive contiente
- corpii striai - moduleaz activiti extrapiramidale
- sunt conectai cu nuclei mezencefalici (CCS; NR; SN...)
- neocortexul elaboreaz planul micrii i-l trimite cerebelului pe calea cortico-ponto-cerebeloas
- neocortexul trimite PA piramidale la motoneutonii alfa
- cerebelul trimite PA extrapiramidale prin neuronii gamma la fusurile neuromusculare, responsabile
de tonusul muscular reflexul miotatic
Rolul cerebelului - este legat de coordonarea activitii musculaturii scheletice (muchii
unei pri a corpului dreapta, stnga - sunt controlai de centrii contralaterali),
influennd functionarea mecanismelor reglatoare stato-kinetice.
- fiecare regiune a cerebelului are o funcie predominant.
Extirparile partiale au aratat functiile diverselor portiuni ale cerebelului :
- arhicerebelul - prin legaturile cu aparatul vestibular( nucleii vestibulari laterali) are rol in
reglarea echilibrului static i dinamic, n meninerea posturii;
- extirparea determin hipertona musculaturii antigravitaionale i
tulburri de mers.
- excitarea este urmat de scderea tonusului muchilor extensori i a
micrilor comandate de cortexul cerebral
- paleocerebelul - este asociat cu nucleii intracerebeloi globoi i emboliformi.
- controleaz musculatura striat axial distal a corpului
- datorit legaturilor cu sensibilitatea proprioceptiva are rol in
reglarea tonusului muscular .
- primete informaii de la fasciculele spinocerebeloase
- transmite eferene prin fasciculele vestibulospinale, reticulospinale,
rubrospinale.
- trimite eferene i scoarei cerebrale - cortexul motor, unde ajung
dup o staie n nucleii antero-laterali ai talamusului.
- extirparea provoac exagerarea reflexelor osteotendinoase i
tulburri de mers
neocerebelul - este asociat cu nucleii intracerebeloi dinai
- participa la reglarea micrilor fine, voluntare comandate de cortex -
- extirparea este urmat de pierderea capacitii de a executa micri
fine i precise, de tulburri de mers i diminuare a tonusului muscular.
Extirprile totale de cerebel - sunt compatibile cu supravieuirea
. - in primele zile provoac tulburri grave motorii.
. - ulterior apare - astazia (tulburri de ortostatism, imposibilitatea de meninere fr sprijin n
poziie biped)
. - atonia (diminuarea tonusului muscular),
. - astenia (scderea forei voluntare, oboseal muscular la efort minim).
- articularea cu greutate a cuvintelor
- dup cteva sptmni / luni aceste tulburari dispar deoarece functia
cerebelului este preluat de ctre scoara cerebral.
Diencefalul Localizare
- deasupra mezencefalului i sub emisferele cerebrale;
- are o fa dorsal, 2 laterale si una bazal, ce corespunde spaiului interpeduncular.
- faa bazal conine, printre alte formaiuni, chiasma optic, tracturile optice i
hipofiza;
- faa posterioar, acoperit de emisferele cerebrale, conine, printre alte
formaiuni,
epifiza i talamusul
- n centru se afla ventriculul III, ce comunic inferior cu ventriculul IV prin apeductul
Sylvius, iar superior cu ventriculii laterali I,II din emisfere, prin orificiile Monro.