CEREBELUL, DIENCEFALUL

Este, dup dimensiuni, al doilea organ nervos dup emisferele cerebrale, de care este
separat prin fisura transvers .
Localizare: - posterior trunchiului, sub cortul cerebelului,
- n etajul inferior al cutiei craniene
Morfologie:
- este un organ ovoid , turtit de sus in jos si alungit transversal,
- prezint trei fee; pe cea anterioar se afl pedunculii cerebeloi
- este alctuit din 2 emisfere cerebeloase unite median prin vermis.
- suprafata este strabatut de anuri : adnci (fisuri) =>lobi,
medii =>lobuli,
superficiale => lamele / folii
- este legat de trunchiul cerebral prin pedunculii cerebelosi , alctuii din fibre
nervoase de proiectie, aferente i eferente
Lobii:
- floculonodular = arhicerebelul = vestibulocerebel = vermis + prelungirea lui
indeplineste functia de reglare a echilibrului i meninerea posturii
- anterior = paleocerebelul = spinocerebel
- are rol in mentinerea tonusului muscular (alaturi de NR mezencefalic,
SR si scoarta cerebrala)
- posterior = (neocerebelul) = cerebrocerebel
- coordoneaz miscarilor fine comandate de scoara cerebral
Anatomie: - substana cenusie la suprafa =>scoarta cerebeloas ;
in interior => 4 perechi de nuclei.
n folii subst alb i cenuie se ntreptrund => arborele vieii
Scoarta cerebeloas este alcatuit din 3 straturi de celule:
- stratul molecular sau plexiform(extern) cu puine celule stelate mici si celule in
cosulet i din numeroase fibre nervoase amielinice.
- stratul celulelor PURKINJE (ganglionar) cu celule mari, piriforme, dispuse pe un
strat, cu dendritele spre cel molecular ; axonul se termin in nuclei cerebelosi;
sunt cile eferente scoarei cerebeloase.
- stratul granular- profund, cu celule mici granulare de 4 8 i granulare mari Golgi
Nucleii cerebelosi:
- nuclei fastigiali din vermis - au conexiuni cu arhi si paleocerebelul , cu nuclei
vestibulari si cu nervul acustico-vestibular.
- nuclei dintati din neocerebel - au forma de frunz, au legaturi cu neocerebelul
de la ei pleac fibre dento-rubro-talamice
- nuclei globosi - primesc fibre de la scoarta cerebelului.
- nuclei emboliformi - trimit fibre spre nucleul rosu prin PCS
- subatana alb are fibre
* de asociatie - scurte ce leag intre ale teritorii ale aceleiasi emisfere.
- conexeaz nucleii intracerebeloi cu scoara cerebeloas
* comisurale- ntre emisfere
* de proiecie - leag cerebelul de alte organe nervoase, prin pedunculii (coliculii)
cerebeloi.
- substana alb din interior trimite prelungiri la scoara cerebeloas care apar n
seciune ca rmurelele unui arbore, motiv pentru care este numit i arborele vieii.
Prin fibrele aferente si eferente cerebelul:
- este conectat in serie pe principalele ci ascendente si descendente , .
- primete aferene, in special ale sensibilitatii proprioceptive
. - trimite fibre ce intr in constitutia fasciculelor extrapiramidale
. - influeneaz activitatea motoneuronilor spinali.
AFERENELE CEREBELULUI
- se termin pe celulele Purkinje - direct
- dup o staie n stratul granular
PCI - Flechsig de la mduv la paleocerebel
- bulbo-cerebelos de la nucleii G +B (cuneat accesor)
- vestibulo-cerebelos de la receptorii vestibulari la arhicerebel
- olivo-cerebelos de la nucleii olivari la paleocerebel
- reticulo cerebelos de la SR la paleocerebel
PCM - cortico-ponto-cerebelos - de la cortexul cerebral motor la neocerebel,
cu staie n nucleu pontin
PCS - Gowers de la mduv la paleocerebel
- tectocerebelos de la cile vizuale i auditive
EFERENE - pleac din nucleii cerebeloi la diferite etaje ale SNC
PCI - cerebelo fastigio vestibular
- cerebelo-vestibular
- cerebelo reticular de la SR din bulb i punte
PCS - cerebelo-rubric
- cerebelo dento rubric
- cerebelo dento talamo cortical
 Cerebelul este legat n derivaie pe principalele ci ascendente i descendente ale SNC
=> numeroase circuite neuronale; ex: cerebelo talamo cortico ponto - cerebelos
asociat arcului reflex miotatic(de ntindere) astfel:
- prin fascicule spinocerebeloase cerebelul primete informaii proprioceptive incontiente
- prin calea kinestezic, neocortexul primete nformaii proprioceptive contiente
- corpii striai - moduleaz activiti extrapiramidale
- sunt conectai cu nuclei mezencefalici (CCS; NR; SN...)
- neocortexul elaboreaz planul micrii i-l trimite cerebelului pe calea cortico-ponto-cerebeloas
- neocortexul trimite PA piramidale la motoneutonii alfa
- cerebelul trimite PA extrapiramidale prin neuronii gamma la fusurile neuromusculare, responsabile
de tonusul muscular reflexul miotatic
 Rolul cerebelului - este legat de coordonarea activitii musculaturii scheletice (muchii
unei pri a corpului dreapta, stnga - sunt controlai de centrii contralaterali),
influennd functionarea mecanismelor reglatoare stato-kinetice.
- fiecare regiune a cerebelului are o funcie predominant.
Extirparile partiale au aratat functiile diverselor portiuni ale cerebelului :
- arhicerebelul - prin legaturile cu aparatul vestibular( nucleii vestibulari laterali) are rol in
reglarea echilibrului static i dinamic, n meninerea posturii;
- extirparea determin hipertona musculaturii antigravitaionale i
tulburri de mers.
- excitarea este urmat de scderea tonusului muchilor extensori i a
micrilor comandate de cortexul cerebral
- paleocerebelul - este asociat cu nucleii intracerebeloi globoi i emboliformi.
- controleaz musculatura striat axial distal a corpului
- datorit legaturilor cu sensibilitatea proprioceptiva are rol in
reglarea tonusului muscular .
- primete informaii de la fasciculele spinocerebeloase
- transmite eferene prin fasciculele vestibulospinale, reticulospinale,
rubrospinale.
- trimite eferene i scoarei cerebrale - cortexul motor, unde ajung
dup o staie n nucleii antero-laterali ai talamusului.
- extirparea provoac exagerarea reflexelor osteotendinoase i
tulburri de mers
neocerebelul - este asociat cu nucleii intracerebeloi dinai
- participa la reglarea micrilor fine, voluntare comandate de cortex -
- extirparea este urmat de pierderea capacitii de a executa micri
fine i precise, de tulburri de mers i diminuare a tonusului muscular.
Extirprile totale de cerebel - sunt compatibile cu supravieuirea
. - in primele zile provoac tulburri grave motorii.
. - ulterior apare - astazia (tulburri de ortostatism, imposibilitatea de meninere fr sprijin n
poziie biped)
. - atonia (diminuarea tonusului muscular),
. - astenia (scderea forei voluntare, oboseal muscular la efort minim).
- articularea cu greutate a cuvintelor
- dup cteva sptmni / luni aceste tulburari dispar deoarece functia
cerebelului este preluat de ctre scoara cerebral.
Diencefalul Localizare
- deasupra mezencefalului i sub emisferele cerebrale;
- are o fa dorsal, 2 laterale si una bazal, ce corespunde spaiului interpeduncular.
- faa bazal conine, printre alte formaiuni, chiasma optic, tracturile optice i
hipofiza;
- faa posterioar, acoperit de emisferele cerebrale, conine, printre alte
formaiuni,
epifiza i talamusul
- n centru se afla ventriculul III, ce comunic inferior cu ventriculul IV prin apeductul
Sylvius, iar superior cu ventriculii laterali I,II din emisfere, prin orificiile Monro.

Cele cinci mase de substan nervoas conin formaiuni

alctuite din substan cenuie i substan alb, ce formeaz * 1 emisfera cerebrala;
2. talamus; 3. cortex;
fibre aferente (vin de la nucleul dorsal al vagului, mezencefal, calea optic,
formaiuni olfactive, talamus, sistemul extrapiramidal i cortexul cerebral),
4 substanta alba;
5. capsula interna;
* eferente (pleac spre talamus, hipofiz, trunchi cerebral, tractul optic, cortex
cerebral)
6. tract optic
7. tija pituitara
* internucleare
8. hipofiza
Diencefalul are dou funcii: 9. hipotalamus
* staie de releu pe traseul cilor senzitive i senzoriale 10. ventriculul III
* centrul de integrare pentru funciile vegetative. 11. corpi striati
Talamusul 12. ventricul lateral; ;
- are doua mase ovoide de substan cenusie , de o parte si alta 13. corpul calos.
a ventriculului III;
- are - grupe nucleare cenuii: nuclei anteriori, mediali, laterali
- lame de substan alb (extern, intern), ce separ nucleii
- este centru senzitiv, conectat cu tr. cerebral, SR, scoara cerebral si cu cerebelul
Functii:
de releu - sinaps obligatorie (n III) pentru cile sensibilitii extero-, proprio-
interoceptive cu excepia cilor olfactive, vizuale si auditive
 - fibrele viscerale ajung la talamus dup sinaps n hipotalamus
- rol = regleaz intensitatea stimulilor ce sunt proiectai n scoara
cerebral.
de asociatie - primesc colaterale de la toate cile senzitive i motorii
extrapiramidale
- intervin in coordonarea senzitivo-motorie
- realizeaz funcia de integrare a impulsurilor de la mai
muli nuclei talamici
- realizeaz asociatii cu ariile corticale senzitivo-motorii si
asociative.
de sistem reticulat - se realizeaz cu ajutorul nucleilor talamici nespecifici din SR,
- realizeaz conexiuni subcorticale.
- particip la - reglarea ritmului somn-veghe (ritm nictemeral)
- elaborarea unor procese afectiv- emoionale
Metatalamusul - cu doi corpi geniculati, mediali si laterali, inferior i inapoia
talamusului.
corpul geniculat medial = releul cii auditive (n IV), are conexiuni cu CCI;
corpul geniculat lateral- releul cii vizuale (n III) , are conexiuni cu CCS.
Epitalamusul - posterior de ventriculul III ,
cuprinde - epifiza (glanda pineala)
- nucleii habenulari(cenuii) in care se inchid
* reflexe olfactivo-somatice (necondiionate)
* reflexe motorii i secretorii digestive.
- substan alb - striile habenulare
- comisura habenular
acioneaz asupra complexului hipotalamo-hipofizar
nucleii habenulari sunt conectai cu sistemul limbic cortical
Hipotalamusul
- situat superior trunchiului cerebral, sub talamus
- dimensiunile hipotalamusului sunt reduse
- formeaz podiul i flancheaz lateral ventriculul III
- inferior fuzioneaz cu mezencefalul
- pe faa bazal a encefalului este delimitat de la nivelul chiasmei optice pn la
marginea posterioar a corpilor mamilari (staii releu ale cii sensibilitii olfactive).
- ntre chiasma optic i corpii mamilari se afl infundibulul (tija pituitar), formaiune
ca o tulpin, prin care hipotalamusul este conectat cu glanda hipofiz
- este punct nodal al cilor de reglare a activitii viscerale, SNV si functiilor endocrine
 - conine - nucleii anteriori, din vecinatatea chiasmei optice,cu neuroni neurosecretori:
produc vasopresina (hormonul antidiuretic-ADH) si oxitocina ce, prin tractul
hipotalamo- hipofizar, ajung in neurohipofiza de unde sunt eliminati in sange.
- nucleii mijlocii cu neuroni secretori de substane ce controleaz activitatea
hipofizei anterioare i integratori parasimpatici
- nucleii posteriori integratori simpatici
- regiunea mamilar (doi corpi mamilari),
- regiunea tuberal situat central.
- are legturi cu scoara cerebral (sist limbic) => integrarea vegetativo-somatic.
- aferenele provin de la: - talamus, prin fibre talamo-hipotalamice;
. - retina, - fibrele retino-talamice ajung la hipotal prin nv II
- eferentele se duc spre: - nucleii vegetativi din trunchi, talamus, epifiz,
. - hipofiz prin legturi :
1 vasculare ( sistemul vascular porthipofizar Popa i Fielding)
2 nervoase ( tractul hipotalamo- hipofizar, axonii neuronilor supraoptici i
paraventriculari)
Funcii:
- este considerat punct nodal ce mediaz - activitatea SNV
- strile emoionale
- funciile somatice,
- formeaz o unitate funcional cu sistemul limbic, mpreun cu care coordoneaz
reaciile instinctive i emoionale.
- este centru de reglare, coordonare i integrare a principalelor funcii ale organismului :
- coordonarea SNV sinaptic si parasinaptic;
- coordonarea sistemului endocrin, prin producere de neurosecretii
- reglarea metabolismului intermediar.
- reglarea echilibrului hidric prin centrii setei(ventro-medial) prin informaiile furnizate de
osmoreceptori;
- stimularea secretiei de ADH ( lezarea hipotalamusului sau tijei pituitare produce diabetul insipid, mult
mai grav, datorit dificultilor de tratare, fa de diabetul zaharat, form mai frecvent de diabet).
- reglarea echilibrului energetic prin centii foamei (lateral) i ai saietii centrii stimulai
de nivelul sangvin al nutrimentelor i de unii hormoni.
- reglarea echilibrului osmotic al organismului; are osmoreceptori care, la cresterea
presiunii osmotice, stimuleaza secreia de ADH => absorbtia apei la nivel renal.
- reglarea ritmului somn-veghe mpreun cu ali centrii corticali (cei mai importani = vizuali)
i subcorticali (substana neagr din mezencefal).
- reglarea actelor comportamentale, hematopoiezei, termoreglare
- are rol vital n meninerea homeostaziei corpului.
- este cel mai important centru de coordonare visceral, puine esuturi nefiind
influenate de el
Subtalamusul
- situat in continuarea peduncului cerebelos, inapoia hipotalamusului, sub talamus.
- alctuire: nucleul subtalamic, fasciculele talamic, lenticular si subtalamic.
- din punct de vedere funcional, aparine sistemului extrapiramidal, avnd rol n
stabilizarea activitii motorii iniiate n ariile corticale extrapiramidale.