Sunteți pe pagina 1din 54

Cerebelul reprezinta 10 % din volumul encefalului, acopera fata posterioara a bulbului rahidian si este acoperit in cea mai mare

parte de emisferele cerebrale.

Filogenetic, cerebelul este impartit in 3 parti: arhicerebel (aparut la pesti), paleocerebel (aparut la amfibieni), neocerebel (aparut la primate si la om). Aceste parti sunt considerate lobi: arhicerebelul este lobul floculonodular, paleocerebelul este lobul anterior, neocerebelul este lobul posterior.

Acesti lobi sunt delimitati de 2 santuri adanci de ordinul I - numite fisuri: fisura primara si fisura posterioara. Santuri mai putin adanci ,de ordinull II impart lobii in lobuli, iar santuri superficiale de ordinul III, impart lobulii in folii sau lame paralele.

Cerebelul este legat de trunchiul cerebral prin pedunculi cerebeloi, la trei nivele anatomice ale acestuia. Astfel pedunculii inferiori leag bulbul de cerebel, pedunculii mijlocii leag puntea de cerebel, iar pedunculii superiori fac legtura ntre mezencefal i cerebel.

Pedunculii cerebeloi sunt compui din fibre aferente i fibre eferente (de proiecie). Aspectul exterior este definit de o suprafa tiata de adncituri paralele de mrimi diferite. Adnciturile mici creeaz lamele, adnciturile mijlocii delimiteaz lobuli iar cele mai mari separ lobi ai cerebelului. anurile cele mai adnci: sunt anul primar i anul postero-lateral. anul primar las n fa lobul anterior al cerebelului. ntre anul primar i anul postero-lateral se situeaz lobul posterior.

Sau lobul floculonodular, formatiunea cea mai veche, indeplineste functia de reglare a echilibrului. Primeste aferente vestibulare si proprioceptive inconstiente. Contribuie la coordonarea reflexelor de postura a capului si a celor de redresare, deci la mentinearea posturii capului si a echilibrului corporal.

reprezint arhicerebelul cuprinde - lobul floculonodular - o mic parte din vermis - regiunea intermediar a lobului posterior primete aferene de la analiz. vestibular tractul vestibulo-cerebelos - analizatorul optic prin tractul tecto-cerebelos i proiecteaz axonii spre formaiunea reticulat a trunchiului cerebral prin nucleul fastigial sau direct spre nucleul vestibular lateral, motoneuronii fiind abordai pe calea tracturilor reticulo-spinal pontin i vestibulo-spinal, iar nucleii nervilor cranieni III,IV i VI prin intermediul proieciilor nucleului vestibular lateral rol: - n repartiia tonusului muscular n vederea asigurrii echilibrului - particip la micrile globului ocular asociate reflexelor de redresare statice i stato-kinetice leziuni ale arhicerebelului determin: - tulburri de echilibru - tulburri de mers (mers ebrios) - astazie - mers cu o baz de susinere lrgit

Lezarea arhicerebelului determina pierderea echilibrului, dar nu afecteaza precizia miscarilor comandate de scoarta.

Format din nucleii cerebelosi, are rol in mentinerea tonusului muscular (alaturi de nucleul rosu, substanta reticulata si scoarta cerebrala). El actioneaza prin intermediul fasciculelor vestibulospinale si rubrospinale. Contribuie astfel la coordonarea reflexelor musculare inclusiv a refelxelor posturale si a celor de redresare, realizand astfel echilibrul corporal.

reprezint paleocerebelul cuprinde - vermisul - regiunea intermediar a lobului anterior i posterior primete - informaii proprioceptive pe calea tracturilor spinocerebeloase Flechsig i Gowers - aferene cu originea n alte structuri nervoase (substana reticulat bulbo-pontin, oliva bulbar, ganglioni bazali, coliculi cvadrigemeni) i proiecteaz axonii ctre nucleul emboliform i globos stabilesc conexiunea cu nucleul rou abordeaz motoneuronii prin tracul rubrospinal intervine n: - ajustarea tonusului muchilor posturali antigravitaionali - reducerea reflectivitii medulare - a tonusului m. extensori leziunea produce: - hipertonie muscular - exagerea ROT - tulburri de mers i de echilibru

Extirparea paleocerebelului determina cresterea tonusului muscular, iar excitarea lui determina scaderea acestuia.

Formatiune noua filogenetic, este constituit din emisferele cerebeloase si nucleul dintat. Este caracterizat prin prezenta cortexului cerebelos format din trei straturi celulare: stratul molecular, stratul ganglionar si stratul granular (. 1). Cel mai important este stratul mijlociu, ganglionar, format din celule piriforme Purkinje.

reprezint neocerebelul cuprinde emisferele cerebeloase este strns legat de scoara cerebral prin: - aferena cortico-ponto-cerebeloas - eferena dento-rubro-talamo-cortical prin acest circuit reverberant = de conexiune invers, corticocerebelul: - este informat asupra comenzilor motorii corticale - informeaz cortexul motor asupra ndeplinirii micrilor comandate pe baza informaiilor proprioceptive pe care le primete prin colaterale ale tractului spino-cerebelos - compar intenia motorie cu performana execuiei motorii - corecteaz erorile posibile - se adreseaz micrilor voluntare fine, n cadrul crora corticocerebelul intervine stabilind o anumit vitez, succesiune, for i direcie, calculeaz durata necesar execuiei micrii i inhib impulsurile motorii corticale excendentare leziunile determin: - hipotonie muscular - ataxie - tremuratur intenional declan. de o mic. voluntar - dismetrie (alterarea probei index-nas) - asinergie (imposibilitatea de a asocia 2 mic. sinergice)

Extirparea neocerebelului este urmata de pierderea capacitatii de executie a miscarilor fine, tulburari in mers si atonie.

I
E G
C D
Continuare

Aceasta regiune are origini indepartate si este gasita la aproape toate vertebratele inca din cele mai vechi timpuri

A). Mezencefal

Back

Aceasta regiune regleaza relaxarea si este asociata cu sensul scopului. O demielinizare a neuronilor din aceasta regiune provoaca dificultati in echilibru, in mers, simtul atingerii, inghitirii si a vorbirii, ajungandu-se si la deces.
Back

B). Puntea lui Varolio

Acesta se gaseste in partea de jos a celulelor brainstem. Aceasta zona contine urmatorii centrii: cardiaci, respiratori, de vomitare, vasomotori si se ocupa cu functii automate precum respiratia, reflexe, urinare, pulsul inimii si presiunea sangelui.
Back

C). Bulbul rahidian

Functiile coloanei vertebrale sunt acelea de a transmite semnale neurale intre creier si restul corpului, dar contine si circuite neurale ce pot controla independent de creier numeroase reflexe.
Back

D). Coloana vertebrala

E). Sistem ventricular

Back

Arbor vitae (din latina pomul vietii) este materia alba din cerebel. Este numita astfel datorita formei sale, asemanatoare cu ramificatiile unui copac. Scopul ei este sa aduca si sa trimita informatiile de la senzori si motori in cerebel.
Back

F). Arbor vitae

Tonsila se ocupa in primul rand cu stocarea si formarea raspunsurilor emotionale. Se pare ca are o conexiune si cu simtul mirosului.

G). Tonsila cerebelara

Back

Lobul anterior al cerebelului este responsabil cu meditarea asupra pozitiei corpului, dar intr-un mod inconstient. La alcoolici, aceasta nu mai functioneaza corespunzator.

H). Lobul anterior al cerebelului

Back

Neocerebelul prin situarea sa pe una din caile motilitatii involuntare extrapiramidale, intervine in coordonarea miscarilor prin intensificarea influxului motor, care coboara pe aceasta cale din aria premotoare si motoare a scoartei cerbrale la nucleii motori medulari. Astfel asigura finetea, precizia miscarilor, inclusiv a miscarilor reflexelor posturale si de redresare, contribuind la pozitia de echilibru a corpului.

I). Lobul posterior

Back

Se gaseste atat la suprafata-formand scoarta cerebeloasa, cat si in interior unde formeaza 4 perechi de nuclei.

Scoarta cerebeloasa dispusa la suprafata , formeaza o patura continua , alcatuita din 3 straturi de celule: 1. Stratul molecular sau plexiform(extern) alcatuit din celule stelate mici si celule in cosulet precum s din fibre nervoase nemielinizate.

2. Stratul celulelor PURKINJE (ganglionar) format din celule mari,piriforme, dispuse pe un singur strat,orientate cu partea mai voluminoasaspre stratul molecular.De la acest pol pleaca o bogata ramificatie dendritica dispusa intr-un singur plan perpendicular pa axa mare a lamelelor cerebeloase ce fac sinapsa cu axonii celulelor din acest strat.Celulele Purkinje au un nucleu mare central cu un singur nucleol si o mare cantitate de corpusculi Nissl.Axonul lor se indreapta in profunzime in substanta alba si se termina in nuclei cerebelosi.Celulele Purkinje sunt singurele celule eferente ale scoartei cerebeloase.

3. Stratul granular - cel mai profound,contine doua tipuri de celule:celule mici granulare care trimit axonul spre stratul molecular unde dau ramificatii in forma de T ce poate sinapsa cu dendritele mai multor celule Purkinje.Al doilea tip de celule sunt celulele granulre mari sau Golgi a caror dendrite ajung in stratul molecular.

Nucleii cerebelosi`- dispusi in interiorul cerebeluli sunt in numar de 4 perechi: Nuclei fastigiali (cei mai vechi) - au conexiuni cu arhi si paleocerebelul , cu nuclei vestibulari si nervul acusticovestibular. Nuclei globosi - ce primesc fibre de la scoarta cerebelului. Nuclei dintati (olive cerebeloase) - au forma de frunza,sunt mai noi si au legaturi cu neocerebelul.de la ei pleaca fibre dento-rubro-talamice. Nuclei emboliformi - care trimit fibre spre nucleul rosu prin pedunculii cerebelosi superiori.

Este formata din fibre axonice ale neuronilor din substanta cenusie a cerebelului (scoarta si nuclei) si din fibre mielinizate ce vin de la cerebel de la diferite organe nervoase (maduva,bulb,punte,etc) precum si fibre c epleaca de aici spre alte organe nervoase, dar niciodata spre un organ efector.

Toate aceste fibre se pot imparti in 3 categorii : Fibre de asociatie , scurte ce leaga intre ale teritorii ale aceleiasi emisfere. Fibre comisurale - ce leaga cerebelul de alte organe nervoase;intrand in alcatuirea pedunculilor cerebelosi

Fibrele Comisurale, pot fi:


1) cu trasee spre cerebel (aferente) de la maduva (fascicul spino-cerebelos direct si incrucisat aducand impulsuri de la articulatii;muschi striate) , de la bulb(Fascicul olivo-cerebelos,vestibule-

cerebelos) si scoarta cerebrala (Fascicul cortico-ponto-cerebelos). 2) fibre ce pleaca de la cerebel (eferente) spre maduva , trunchi (Fascicule cerebelo-bulbare,fascicul cerebelovesribular , cerebelor-olivar) si thalamus (cerebelo-rubro-talamice).

Prin intermediul fibrelor aferente si eferente cerebelul este conectat in serie pe principalele cai ascendente si descendente , primind aferente in special ale sensibilitatii proprioceptive si trimitand fibre ce intra in constitutia fasciculelor extrapiramidale , ajunge sa influeneze activitatea motoneuronilor spinali.

Cerebelul are un rol deosebit de insemnat in activitatea musculara, influentand functionarea mecanismelor reglatoare stato-kinetice.

Lezarea sau extirparea cerebelului duce la scaderea tonusul muscular, adica la atonie, sau astenie musculara si la lipsa de coordonare a miscarilor numita astazie.

Cerebelul are un rol deosebit de insemnat in activitatea musculara, influentand functionarea mecanismelor reglatoare stato-kinetice. 1). Mentine la un nivel constant satrea de excitaie a scoartei cerebrale prin dozarea impulsurilor ascendente de catre paleocerebral si face astfel posibila stabilirea unui anumit raoprt inrtre scoarta si excitanti.

2). Coordoneaza reflexele musculare somatice si vegetative in sensul satbilirii unei proportionalitati a intensitatii contractiilor musculare fata de intensitatea excitatiilor si a unei concomitente sau a unei anumite succesiuni a reflexelor musculare. Cerebelul realizeaza acaeasta coordonare in functie de excitatiile vestibulare, propriocepttive etc. care ii parvin, prin inhibarea tonusului muscular de catre arhicerebel si paleocerebel prin dozarea impulsurilor ascendente de catre paleocerebelsi prin intensifiacarea influxului nervos descendent motor de catre cerebel.

3). In mod secundar , asigura postura, echilibrul corporal si locomotia, prin coordonarea reflexelor somatice,acestea incluzand si refelexele posturale,cele de redresare si cele locomotorii.

4). Coordoneaza miscarile voluntare in sensul preciziei finetii acestora, prinstabilirea momentului exact de itrare si iesire dibn contyractie a diferitilor muschi care concura la realizarea unor anumite miscari si prin stabilirea intensitatii contractiei in functie de stimuli ascendenti de la proprioceptorii musculari si de receptorii tactili din piele si in functie de stimuli descendenti. 5). Conduce influxul nervos ascendant si descendent prin tractusurile care il strabat

Trandafir Estera Cristina