II.

4 Mușchii pectoral mare, pectroal mic, dințat anterior

*Pectoralul mare- lat, △-ular

- Origine: 3 părți
 Claviculară – marginea anterioară a claviculei
 Sternocostală – fața anterioară a sternului+primele 6 cartilaje costale
 Abdominală – teaca mușchiului drept abdominal

- Inserție: Cele 3 părți formează un tendon comun – se îndreaptă spre lateral – fibrele se prelungesc
pe periostul humeral, în capsula articulației scapulo-humerale și în fascia brațului.
 Anterior: fibre claviculare+sternale
 Posterior: fibre cartilaje costale+stern, urcă mai mult pe humerus și trimit
prelungiri care acoperă șanțul intertubercular

- Raporturi:
o Mușchi superficial=> acoperit de *piele
*țesut conjunctiv subcutanat

*nervii supraclaviculari mediali

*glanda mamară

=> acoperă ^pectoralul mic

^dințatul anterior

^subclavicularul

^coastele+spații intecostale

^inserțiile bicepsului+coracobrahialului

o Pectoral mare+ pectoral mic => perete anterior axilă

o Între pectoral mare+ pectoral mic => nervul pectoral lateral
o Între marginea superioară a pectoralulul mare+deltoid => șanțul deltopectoral cu vena
cefalică+ ramura deltoidiană a arterei toracoacromiale
o Învelit pe ambele fețe de fascia pectorală

- Vascularizație: & ramuri pectorale din toracoacromială

& ramuri perforante din artera toracică internă
 - Inervație: plax brahial prin nervii pectorali C5-C7
- Acțiune: punct fix pe torace: -coboară+proiectează anterior umărul
-adducție, rotație medială, flexie braț

punct fix pe humerus: -cățărare

-inspirator auxiliar

PARALIZIE PECTORAL MARE

Examenul m pectoral mare: pacientul este invitat să apropie braţele de torace

(pornind din abducţie de 900), examinatorul opunându-se adducţiei. Se apreciază contracţia m pectoral mare

prin apariţia reliefului caracteristic al muşchiului şi prin palpare.

Paralizia muşchiului pectoral mare (în lezarea nervilor pectorali sau leziune de plex brahial):

Datorită faptului că acţiunile m pectoral mare sunt comune cu cele ale altor mm, paralizarea sa nu dă
deficite motorii evidente în repaus, fiind diagnosticată doar prin:

 limitarea adducţiei braţului, când braţul se află în abducţie de 900 şi

examinatorul se opune mişcării
 hipotonia/atrofia muşchiului, cu ştergerea reliefului
muscular caracteristic (fig. 2 şi 3).

Fig. 2 Atrofia capului sternal, după leziune de plex brahial (C7)

Fig. 3 Atrofia m pectoral mare stâng, după leziune de plex brahial

*Pectoralul mic
- Origine: coastele 3-5 (fețe antero laterale, lateral de cartilajele costale)

- Inserție: proces coracoid; fibre ajung pe ligamentul coracobrahial

- Raporturi: acoperit de *pectoralul mare

*ramurile pectorale ale arterei acromiotoracice

acoperă: ^mușchiul dințat anterior

^vase axilare

^plex brahial

^coaste+ spații intercostale

- Vascularizație: ramuri arteră axilară

- Inervație: nervii pectorali

- Acțiune: punct fix pe coaste *proiectează anterior umărul

*proiectează anterior umprul

*coboară unghiul lateral al scapulei=> basculare

punct fix pe procesul coracoid ^ridică coastele=> mușchi inspirator auxiliar

*Mușchiul dințat anterior

- Origine: fețe laterale+ margini superioare primele 10 coaste

- Inserție: marginea medială a scapulei

partea vecină a feței anterioare a scapulei

- Raporturi: acoperit de *posterior de subscapular

*anterior de mușchii pectorali

acoperă ^coastele+spațiile intercostale

Pe fața superficială are nervul toracic lung.

- Vascularizație: artera toracică internă
subscapulară+ subscapulară posterioară

- Invervație: nervul toracic lung

- Acțiune: punct fix pe scapulă => fasciculele superioare coboară coastele

=> fasciculele interioare ridică coastele

Fixează osul, ajută deltoidul în ridicarea brațului

Dințat anterior+ micul pectoral: proiecția anterioară a scapulei

Paralizia m dinţat anterior apare în leziuni ale nervului

toracic lung (de ex. lezarea nervului în intervenţii chirurgicale în axilă- evidare ganglionară largă).
Omoplatul este deplasat superior şi medial (sub acţiunea m trapez şi
romboizi) iar marginea medială a scapulei devine proeminentă (fig. 4) – “scapula alata” (“scapulă
înaripată”)

mişcarea de basculă a scapulei este diminuată, iar pacientul nu

În plus,

poate realiza abducţia braţului peste 900.

Mm care intervin în diskineziile scapulare sunt cei ce se inseră pe scapulă: trapez, levator al
scapulei, romboizi şi mm „coafei rotatorilor”. În cazul insuficienţei unuia sau mai multor mm (prin
lezarea nervilor lor), se pierde echilibrul forţelor ce acţionează asupra scapulei şi deci a poziţiei sale
normale, scapula fiind deviată spre mm rămaşi activi.