Sunteți pe pagina 1din 21

CURS 5

MIOLOGIE
MUȘCHII TRUNCHIULUI
Din punctul de vedere al formei şi a situaţiei lor, muşchii acestei regiuni sunt de două feluri:
- muşchii superficiali care leagă membrul superior de coloana vertebrală
- muşchi profunzi, proprii ai coloanei vertebrale
Acţiune.
Muşchiul trapez *ridică umărul şi-1 trage înăuntru
*fibrele inferioare contribuie la ridicarea corpului în întregime
Inserţii (acţiunea de căţărare).
- medial: Prin tonicitatea sa, muşchiul menţine umărul la înălţimea
*linia nuchală superioară normală.
*protuberanta occipitală externă
*ligamentul nuchal
*procesele spinoase C7-T12
*ligamentul supraspinos toracic
- spre centura scapulară:
*fibrele superioare: 1/3 laterală clavicula
*fibrele mijlocii: acromion şi spina scapulei
*fibrele inferioare: spina scapulei
Muşchiul dorsal mare
Originea:
- faţa externă coaste IX-XII
- procesele spinoase T7-L5
- creasta sacrată medie
- cresta iliaca
- unghi inferior scapula
Insertie: creasta tubercul mic

Acţiune
- punctul fix pe coloana vertebrala: coboara braţul ridicat
- punctul fix pe humerus: ridică toracele şi este inspirator
Muşchiul pectoral mare Acţiune
- punct fix pe torace
Origine:
- fasciculul superior sau clavicular *adductor
*1/2 medială a marginii anterioare a claviculei
- fasciculul mijlociu, sternocostal *coboară braţul ridicat.
*fața anterioară a sternului *rotaţie internă
*cartilajele primelor şase coaste
- fasciculul abdominal - punct fix pe humerus
*teaca dreptului abdominal
Inserţie *acţiunea de căţărare
- creasta tuberculului mare humerus *muşchi inspirator auxiliar
Mușchii abdomenului
Abdomenul este în cea mai mare parte circumscris de pereţi musculari.
Muşchii abdomenului se pot grupa astfel:
1) muşchii regiunii antero-laterale: oblic extern, oblic intern, transvers abdominal
muschii regiunii anterioare: dreptii abdominali, piramidalii
2) muşchii regiunii posterioare sau lombo-iliace: patrat lombar
3) muşchiul regiunii superioare, diafragma;
4) muşchii regiunii perineale sau inferioare.
MUŞCHII UMĂRULUI
Acoperă articulaţia scapulohumerală.
Se dispun sub forma unui con - cu baza la torace şi vârful la humerus
Sunt în număr de şase: deltoid, supraspinos,infraspinos,rotund mare,
rotund mic şi subscapular.
Muşchiul deltoid
Inserţia superioară - se face corespunzător celor trei porţiuni ale sale:
- pe treimea laterală a claviculei
- pe acromion
- pe spina scapulei
Inserţia inferioară - tuberozitatea deltoidiană a humerusului

Acţiune
Acţiunea sinergică a celor trei fascicule produce abducţia braţului până la orizontală
Mușchii regiunii anterioare a brațului
Muşchiul biceps brahial
Origine :
- capul scurt: vârful procesului coracoid
- capul lung: tuberculul supraglenoidian al scapulei
Tendonul trece prin articulatia scapulohumerala,
coboară prin şanţul intertubercular, acoperit de
tendonul marelui pectoral
Insertie: tuberozitatea radiusului

Acţiune
- pe antebraţ: - flexie
- supinatie
- pe braţ - adducţie (capul scurt)
- abductie (capul lung)
Muşchiul coracobrahial
Origine pe procesul coracoid
Insertie: faţa medială a humerusului, 1/3 medie
Acţiune: adductor şi proiector înainte al braţului

Muşchiul brahial
Origine: - feţele laterală şi medială a humerusului sub inserţia deltoidului
Insertie: tuberozitatea ulnara
Acţiune: cel mai puternic flexor al antebraţului pe braţ
MUŞCHII REGIUNII POSTERIOARE A BRAȚULUI
Mușchiul triceps brahial
Origine - capul lung: tubercul infraglenoidian scapula
- capul lateral: - pe faţa post a humerusului, deasupra şanţului n radial
- capul medial - pe faţa posterioară a humerusului, sub şanţul n radial
Insertie: olecran
Acţiune - extensor al antebraţului
Mușchii
membrului inferior
MUŞCHII BAZINULUI
Se mai numesc „muşchii pelvi-trohanterieni“.
Se împart în două grupe:
a) Grupul anterior (interior) – mm iliopsoas şi psoas mic.
b) Grupul posterior (exterior) - cuprinde un număr de 10 muşchi aşezaţi pe suprafaţa exterioară a pelvisului.
Corpurile lor musculare se suprapun în două sau chiar trei planuri pe faţa posterioară, respectiv laterală a bazinului,
formând în totalitatea lor fesa.
3 planuri: supeficial (m fesier mare), mijlociu (m fesier mijl), profund (m fesier mic, mm pelvitrohanterieni)
Muşchiul iliopsoas
Muşchiul psoas mare
Origine
- T12 – L4

Muşchiul iliac
Origine
- fosa iliacă
Insertie: trohanterul mic
.

Acţiune
- flexia coapsei pe pelvis
- rotaţie externa a coapsei
Muşchiul gluteu mare (fesierul mare)
Origine: - faţa gluteală a aripii iliace (înapoia liniei gluteale posterioare)
- porţiunea corespunzătoare a crestei iliace
Insertie: - tuberozitatea gluteală

Acţiune: extensor, rotator extern şi abductor sau adductor al coapsei


*cel mai puternic extensor al coapsei
Muşchiul gluteu mijlociu Muşchiul gluteu mic (fesierul mic)
Origine: Origine: câmpul osos dintre linia gluteală ant şi inf
- între linia gluteală anterioară şi posterioară ale aripii iliace Insertie: trohanter mare
- porţiunea corespunzătoare a crestei iliace. Acţiune: abducţie coapsa
Insertie: faţa laterală trohanter mare
MUŞCHII COAPSEI
Muşchii coapsei se împart în trei grupe:
Grupul anterior: muşchii extensori
Grupul medial: mm adductorii
Grupul posterior : muşchii flexori
Masa voluminoasă a muşchilor coapsei este învelită de fascia lata.
MVN (vase femurale + n. safen) trece prin lacuna vasculară la coapsă şi
coboară între grupul anterior şi cel medial, în teaca vaselor femurale.
Nervul femural trece separat prin lacuna musculară.
MUŞCHII REGIUNII ANTERIOARE
Muşchiul croitor
Cel mai lung muşchi al corpului (aproximativ 50 cm)
Originea: spina iliacă antero-superioară
Insertie: faţa medială a tibiei, sub condilul medial
*alcătuieste planul superficial al „pes anserinus’’
Acţiune: - flexia coapsei pe bazin
- flexor al gambei pe coapsă
Muşchiul cvadriceps femural
Cvadricepsul este cel mai puternic şi mai voluminos muşchi al corpului (greutatea medie de 2 kg).
Origine:
Dreptul femural
- tendonul direct (vertical): spina iliacă antero-inferioară
Vastul lateral
- trohanterul mare şi pe buza laterală a liniei aspre
Vastul medial – pe buza a liniei aspre
Vastul intermediar - feţe laterală şi anterioară
Insertie: un singur tendon, care înglobează patela şi se fixează prin intermediul ligamentului patelar pe tuberozitatea tibiei

Acţiune
- extensor al gambei pe coapsă (forţa lui este de trei ori mai mare decât a tuturor flexorilor la un loc)
MUŞCHII REGIUNII POSTERIOARE a gambei
Muşchiul gastrocnemian Muşchiul solear
Origine:
- gemenul medial: condil femural medial Origine: 1/3 superioara tibie (linia solearului), fibulă
- gemenul lateral: condil femural lateral Acţiunea tricepsului sural
Insertie: tendon comun cu solearul pe tuberozitate calcaneu - flexor plantar şi supinator-adductor al piciorului
Tendonul calcanean al lui Ahile: tendonul comun al (realizeaza singur 4/5 din forţa totală a flexiunii plantare)
gastrocnemianului şi al solearului

S-ar putea să vă placă și