 Muşchii umărului cuprind: muşchii deltoid,

supraspinos, infraspinos, rotund mic, rotund

mare şi subscapular.
 Este cel mai superficial şi cel mai
voluminos muşchi din această grupă.

Originea este pe jumătatea laterală a

marginii anterioare a claviculei, pe
marginea laterală a acromionului şi pe
marginea inferioară a spinei scapulei.

Inserţia se face printr-un tendon comun pe

tuberozitatea deltoidă a humeruslui.

Inervaţia este realizată de nervul axilar.

Acţiune:
 flexia şi rotaţia medială braţului;
acţiunea este realizată de fasciculul
anterior şi mijlociu.
 extensia şi rotaţia laterală a braţului;
acţiunea este realizată de fasciculul
posterior.
 abducţie până la orizontală a braţului;
acţiunea este realizată prin contracţie
în totalitate.
 Originea este în fosa
supraspinoasă.
 Inserţia este pe tuberculul
mare al humerusului.
 Inervaţia este dată de
nervul suprascapular.

Acţiune:
 este considerat „starter” al
abducţiei braţului.
 are rol de ligament activ
al articulaţiei umărului şi
tensor al capsulei
articulare.
 Originea este în fosa
infraspinoasă.
 Inserţia este pe
tuberculul mare al
humerusului.
 Inervaţia este dată
de nervul
suprascapular.

Acţiune :
 este rotator lateral şi
adductor al braţului.
 este tensor al
capsulei articulare.
 Originea este pe
marginea laterală
a scapulei.
 Inserţia este pe
tuberculul mare al
humerusului.
Inervaţia este dată
de nervul axilar.
Acţiune:
 este rotator lateral
şi adductor al
braţului.
 Originea este pe unghiul
inferior şi marginea laterală
a scapulei.
 Inserţia este pe creasta
tuberculului mic al
humerusului.
 Inervaţia este dată de
nervul toracodorsal.

Acţiune :
 adductor, rotator medial al
braţului, extensor.
 basculează lateral unghiul
inferior al scapulei; aceasta
acţiune se realizează când
ia punct fix pe humerus.
 Originea este pe
faţa anterioară a
scapulei.
 Inserţia este pe
tuberculul mic al
humerusului.
 Inervaţia este dată
de nervii
subscapulari.
Acţiune:
 -adductor şi rotator
medial al braţului
 - tensor al capsulei
articulare.
Muşchii regiunii anterioare:
 muşchiul biceps brahial
 muşchiul coracobrahial
 muşchiul brahial

Muşchii regiunii posterioare:

 muşchiul triceps brahial
 muşchiul anconeu
 Originea este pe
procesul coracoid, prin
capul scurt şi pe
tuberculul
supraglenoidian al
scapulei, prin capul lung.

 Inserţia se face pe
tuberozitatea radială.

 Inervaţia este dată de

nervul musculocutan.

 Acţiune:
- este puternic flexor al
antebraţului pe braţ;
- la începutul contracţiei
este supinator.
 Originea este pe procesul
coracoid al scapulei.

 Inserţia se face pe faţa

medială a humerusului.

 Inervaţia este dată de

nervul musculocutan.

 Acţiune:
- flexie şi adducţie a braţului;
- coboară umărul; acţiunea
se realizează când ia punct
fix pe braţ.
 Originea este pe feţele
anterioare şi marginile
humerusului.

 Inserţia este pe
tuberozitatea cubitusului.

 Inervaţia este dată de

nervul musculocutan.

 Acţiune:
- flexia antebraţului pe braţ.
- tensor al capsulei articulare.
- ajută la căţărat; acţiunea se
realizează când ia punct
fix pe antebraţ.
 Originea este pe tuberculul infra-
glenoidian (capul lung), pe faţa
posterioară a humerusului,
superior de şanţul nervului radial
(capul lateral) şi pe faţa
posterioară a humerusului, inferior
de şanţul nervului radial (capul
medial).

 Inserţia se face printr-un tendon

unic pe olecran.

 Inervaţia este realizată de nervul

radial.

 Acţiune:
- extensor al braţului şi antebraţului.
- adductor al braţului; acţiunea se
realizează prin capul lung.
 Originea este pe
epicondilul lateral al
humerusului.

 Inserţia este pe
marginea laterală a
olecranului.

 Inervaţia este realizată

de nervul radial.

 Acţiune:
- extensor al antebraţului.
În această regiune, muşchii sunt dispuşi în 4 planuri:
1. Planul superficial:
 muşchiul rotund pronator
 muşchiul flexor radial al carpului
 muşchiul palmar lung
 muşchiul flexor ulnar al carpului

2. Planul al doilea:
 muşchiul flexor superficial al degetelor

3. Planul al treilea:
 muşchiul flexor profund al degetelor
 muşchiul flexor lung al policelui

4. Planul profund
 muşchiul pătrat pronator
MUŞCHIUL ROTUND PRONATOR

 Originea este pe epicondilul medial al humerusului (capul său humeral) şi pe procesul

coronoid (capul său ulnar).
 Inserţia este pe faţa laterală a radiusului în treimea sa mijlocie.
 Acţiunea constă în flexia antebraţului şi pronaţie.

MUŞCHIUL FLEXOR RADIAL AL CARPULUI

 Originea este pe epicondilul medial al humerusului.

 Inserţia este pe faţa anterioară a bazei metacarpului II.
 Acţiune: flexor al mâinii şi pronator al antebraţului.

MUŞCHIUL PALMAR LUNG

 Originea este pe epicondilul medial al humerusului.

 Inserţia se face pe aponevroza palmară.
 Acţiune: este flexor al mâinii şi tensor al capsulei palmare.

MUŞCHIUL FLEXOR ULNAR AL CARPULUI

 Originea este pe epicondilul medial al humerusului (prin capul humeral) şi pe olecran şi

marginea posterioară a ulnei (prin capul ulnar).
 Inserţia se face pe aponevroza palmară.
 Acţiune: flexor şi adductor al mâinii.
MUŞCHIUL FLEXOR SUPERFICIAL AL DEGETELOR

 Originea este pe epicondilul medial al humerusului, pe procesul coronoid (capul umero-ulnar) şi pe faţa
anterioară a radiusului, în treimea mijlocie (capul radial).
 Inserţia se realizează prin câte un tendon pentru degetele II-V, ce se prinde de baza falangei mijlocii
prin două fâşii: lateral şi medial.
 Acţiune:
 flexor al falangelor mijlocii ale degetelor II-V.
 flexor al degetelor pe mână, al mâinii pe antebraţ şi al antebraţului pe braţ (aceasta este o acţiune
secundară).

MUŞCHIUL FLEXOR PROFUND AL DEGETELOR

 Originea este pe faţa anterioară a ulnei, în ¾ superioare, pe membrana interosoasă şi pe radius, la

nivelul feţei sale anterioare. Inserţia se face prin 4 tendoane pe faţa palmară a bazei falangei distale a
degetelor II-V.
 Acţiune:
 flexia falangei distale.
 acţiune secundară identică cu flexorul superficial (excepţie: flexia antebraţului pe braţ).

MUŞCHIUL FLEXOR LUNG AL POLICELUI

 Originea este pe radius, treimea proximală a feţei sale anterioare şi pe membrana interosoasă. Inserţia
se face pe faţa anterioară a bazei falangei distale a policelui.
 Acţiune:
 flexor al ultimei falange a policelui
 acţiune secundară: flexia primei falange a metacarpianului I.

MUŞCHIUL PĂTRAT PRONATOR

 Originea este pe marginea anterioară şi medială a ulnei, în ¼ inferioară.

 Inserţia se face pe radius, pe faţa sa anterioară, în ¼ distală.
 Acţiune: pronator al antebraţului.
4.1. MUŞCHIUL TRAPEZ

 Originea se află pe protuberanţa occipitală externă şi pe procesele spinoase C7-T12, respectiv pe

ligamentele interspinoase corespunzătoare.
 Inserţia se face pe claviculă, în treimea laterală a marginii posterioare, pe marginea medială a
acromionului şi pe spina scapulei.
 Acţiune:
- ridică umărul, în cazul în care acţionează fibrele sale ascendente luând punct fix medial;
- trage umărul înapoi, în cazul în care acţionează fibrele sale orizontale;
- trage umărul în jos, în cazul când acţionează fibrele sale ascendente;
- bascularea scapulei, acţiune realizată în comun de fibrele ascendente şi descendente;
- rotaţia capului de partea opusă, când acţionează fibrele descendente luând punct fix pe scapulă;
- intervine în mişcarea de căţărare, prin fibrele ascendente ce iau punct fix pe scapulă;
- menţine poziţia verticală a capului şi extensia acestuia, acţiune realizată prin contracţia simultană a ambilor
muşchi, cu punct fix pe scapulă şi pe claviculă.

4.2. MUŞCHIUL MARELE DORSAL

 Orginea se află pe:

- procesele spinoase ale vertebrelor T7-L5 şi pe ligamentele supraspinoase corespunzătoare;
- creasta sacrală medie;
- creasta iliacă, în jumătatea ei posterioară. Prinderea de creasta iliacă şi coloana vertebrală se face prin
intermediul fasciei toraco-lombare.

 Acţiune:
- extensia, adducţia şi rotaţia medială a braţului; acţiunea se realizează când ia punct fix posterior.
- ridicător al coastelor, acţiunea se realizează când ia punct fix pe humerus.
- intervine în căţărare.
4.3. MUŞCHIUL ROMBOID MARE

 Originea se află pe procesele spinoase T2-T5 şi pe ligamentul supraspinos.

 Inserţia este pe marginea medială a scapulei.
 Acţiune: apropie umărul de coloană.

4.4. MUŞCHIUL ROMBOID MIC

 Originea se află pe procesele spinoase T1 – C6.

 Inserţia este pe marginea medială a scapulei, superior de inserţia muşchiului romboid mare.
 Acţiune: apropie umărul de coloană.

4.5. MUŞCHIUL LEVATOR SCAPULAE (muşchiul ridicător al scapulei)

 Originea este pe procesele transverse C1 – C4.

 Inserţia se face pe unghiul supero-medial al scapulei.
 Acţiune:
- ridică umărul; această acţiune are loc când ia punct fix pe coloană.
- flexia laterală a gâtului; acţiunea se realizează când ia punct fix pe scapulă.

4.6. MUŞCHIUL DINŢAT POSTERO-SUPERIOR

 Originea se află pe procesele spinoase C6-T2.

 Inserţia se face pe coastele II-IV la nivelul unghiului coastei.
 Acţiune: ridică coastele; este deci muşchi inspirator.

4.7. MUŞCHIUL DINŢAT POSTERO-INFERIOR

 Originea se află pe procesele spinoase T10-L2.

 Inserţia se face pe ultimele coaste (LX-XII).
 Acţiune: coboară coastele, este deci muşchi expirator.
5.1 MUŞCHIUL DREPT AL ABDOMENULUI
Cei doi muşchi drepţi abdominali sunt separaţi între ei de linia albă.
 Originea se realizează prin trei digitaţii pe faţa anterioară şi marginea
inferioară a cartilagiilor costale: V, VI, VII şi pe faţa anterioară a procesului
xifoid.
 Inserţia se face pe creasta pubelui şi pe faţa anterioară a simfizei pubiene.
Muşchiul drept abdominal este învelit într-o teacă fibroasă aponevrotică
realizată de aponevrozele muşchilor laţi ai abdomenului.
 Acţiune:
- menţine corpul în poziţie verticală;
- flectează trunchiul pe bazin; acţiunea se realizează prin contracţie bilaterală
cu punct fix pe bazin;
- flectează bazinul pe trunchi; acţiunea se realizează prin contracţie bilaterală
cu punct fix pe torace;
- este un muşchi expirator auxiliar.
6.1 MUȘCHIUL ILIOPSOAS

Este alcătuit din muşchiul psoas mare, muşchiul psoas

mic şi muşchiul iliac, toţi fiind înveliţi în fascia iliacă.
Acţiunea muşchiului iliopsoas:
 puternică flexie a coapsei, când au punct fix pe
oasele pelvisului. În mişcarea de flexie, muşchiul iliac
reprezintă forţa, iar muşchiul psoas este lungimea.
 rotaţia laterală a coapsei şi uşoară adducţie a
coapsei; această acţiune este secundară.
 flexia pelvisului şi a coloanei vertebrale, când punctul
fix este pe femur.
6.2 MUȘCHII FESIERI

6.2.1MUŞCHIUL FESIER MARE

Este cel mai voluminos muşchi al fesei.
 Acţiune:
- rotator lateral, adductor şi extensor al coapsei.
Muşchiul fesier mare este un puternic extensor, având rol important în
menţinerea staţiunii bipede. În ortostatism sau în mersul obişnuit este inactiv.
În raport cu axul sagital al mişcării de abducţie-adducţie, fibrele situate
superior de acesta intervin în abducţie, iar cele situate inferior intervin în
adducţie.

6.2.2 MUŞCHIUL FESIER MIJLOCIU

 Acţiune:
1.Când ia punct fix pe pelvis realizează:
 abducţie şi rotaţie medială, prin fasciculul anterior;
 abducţie şi rotaţie laterală, prin fasciculul posterior;
 extensie şi rotaţie laterală, prin fasciculul posterior;
 contracţia în totalitate realizează rotaţia medială şi abducţia.
2.Când ia punct fix pe femur realizează menţinerea bazinului în poziţie orizontală
sau înclinarea de partea membrului de sprijin.

6.2.3 MUŞCHIUL FESIER MIC

 Acţiune: identică cu muşchiul fesier mijlociu.
7.1 MUŞCHIUL TENSOR AL FASCIEI LATA
 Acţiune:
-fixează articulaţia genunchiului în extensie;
-este flexor al gambei, când mişcarea a fost iniţiată de alţi muşchi;
-este abductor şi flexor al coapsei, cu punct fix pe pelvis;
-comprimă capul femural în acetabul;
-are rol în menţinerea echilibrului, în statică şi mers.

7.2 MUŞCHIUL CROITOR

 Acţiune:
-flexor al coapsei;
-flexor al gambei pe coapsă;
-slabă acţiune de abducţie, rotaţie laterală a coapsei şi rotaţie
medială a gambei;
-înclină şi rotează pelvisul, acţiune ce are loc când ia punct fix pe
tibie.
7.3 MUŞCHIUL CVADRICEPS FEMURAL
Este cel mai mare şi cel mai puternic muşchi din organism.
El este alcătuit din alte 4 fascicule musculare care au superior origini
distincte, iar inferior se unesc la baza rotulei într-un tendon unic.
Cele 4 fascicule sunt:
-muşchiul drept femural
-muşchiul vast medial
-muşchiul vast lateral
-muşchiul vast intermediar
 Acţiune:
-extensia gambei pe coapsă;
-flexor al coapsei pe trunchi şi uşor abductor, acţiuni realizate de
muşchiul drept femural.
-stabilizează genunchiul în extensie.

7.4 MUŞCHIUL PECTINEU

 Acţiune:
-flexia coapsei;
-adducţie şi rotaţie laterală a coapsei;
-flexie anterioară a pelvisului, acţiune ce are loc când muşchiul ia
punct fix pe femur.
7.5 MUŞCHIUL ADDUCTOR LUNG
 Acţiune:
-adducţia şi flexia coapsei;
-rotaţia laterală a coapsei.

7.6 MUŞCHIUL ADDUCTOR SCURT

 Acţiune:
-adductor, flexor şi rotator lateral al coapsei.

7.7 MUŞCHIUL ADDUCTOR MARE

 Acţiune:
-adductor şi extensor al coapsei;
-rotator medial al coapsei, acţiune ce este realizată de
fasciculul inferior;
-rotator lateral al coapsei, acţiune ce este realizată de
fasciculele superior şi mijlociu.
7.8 MUŞCHIUL GRACILIS
 Acţiune:
-adductor al coapsei;
-continuă flexia gambei, când acţiunea a fost iniţiată de muşchii
posteriori ai coapsei;
-pe gamba reflectată, este rotator medial.

7.9 MUŞCHIUL BICEPS FEMURAL

 Acţiune:
-flexor al gambei pe coapsă;
-rotator lateral al gambei, când gamba este flectată;
-extensor al coapsei, acţiune realizată de capul lung.

7.10 MUŞCHIUL SEMITENDINOS

 Acţiune:
-extensor al coapsei;
-flexor al gambei;
-rotator medial al gambei flectate.
7.11 MUŞCHIUL SEMIMEMBRANOS
 Acţiunea este identică cu cea a muşchiului semitendinos.

7.12 MUŞCHIUL TIBIAL ANTERIOR

 Acţiune:
-flexie dorsală a piciorului;
-adducţia şi rotaţia medială a piciorului;

7.13 MUŞCHIUL LUNG EXTENSOR AL DEGETELOR

 Acţiune:
-extensor al degetelor II-V;
-abductor, rotator lateral şi flexor dorsal al piciorului.

7.14 MUŞCHIUL EXTENSOR LUNG AL HALUCELUI

 Acţiune:
-extensor al halucelui;
-flexor dorsal şi rotator medial al piciorului
 7.15 MUŞCHIUL AL TREILEA PERONIER
Acţiune:
-flexor dorsal, abductor, rotator lateral al piciorului.

7.16 MUŞCHIUL LUNG PERONIER

Acţiune:
- flexor plantar al piciorului;
- adductor şi rotator lateral al piciorului;
-fixează gamba pe picior (cu punct fix inferior);
- rol în menţinerea bolţilor plantare.

7.17 MUŞCHIUL SCURT

PERONIER
Acţiunea este identică cu cea a
precedentului.
7.18 MUŞCHIUL TRICEPS SURAL
 Este format din muşchiul gastrocnemian, cu cele două
capete (superficial) şi din muşchiul solear (profund).
MUŞCHIUL GASTROCNEMIAN
 Originea este pe faţa posterioară a condilului medial al
femurului, prin capul medial şi pe faţa laterală a condilului
lateral al femurului, prin capul lateral.
 Cele două capete se unesc şi se vor insera, începând cu
tendonul muşchiului solear, pe tuberozitatea calcaneană.
Ele formează „tendonul lui Ahile”.
MUŞCHIUL SOLEAR
 Acţiunea muşchiului triceps sural:
-este cel mai puternic flexor plantar;
-este stabilizator al articulaţiei talocrurale; are rol important în
mers;
-este adductor şi rotator medial al piciorului; când se
contractă în totalitate.

MUŞCHIUL PLANTAR
 Acţiunea este de tensor al articulaţiei genunchiului.
 POZIŢIA ANATOMICĂ

Studiul anatomiei pentru înţelegerea mişcării

urmăreşte în principal trei sisteme:
 oasele, elemente ale scheletului;
 legate între ele prin articulaţii;
 şi puse în mişcare de muşchi.

Adeseori, mişcările sunt greu de definit deoarece

se pot realiza în mai multe direcţii şi
antrenează frecvent mişcările mai multor
articulaţii.

Aşa încât s-au stabilit câteva convenţii:

 studiul are în vedere (cel puţin la început)
componentele fiecărei articulaţii;
 pentru fiecare componentă, mişcările sunt
observate doar în trei planuri;
 mişcările sunt descrise pornind de la o poziţie
de referinţă, numită „poziţia anatomică”.

 Corpul este în ortostatism, cu picioarele

alăturate, paralele, mâinile de-a lungul
corpului, cu palmele spre înainte. Nu este o
poziţie obişnuită, ci pur şi simplu o poziţie de
plecare pentru descrierea mişcărilor.
În raport cu planurile şi axele de orientare ale corpului,
mişcările segmentelor pot fi:
 abducţie – îndepartarea de planul sagital median;

 adducţie – apropierea de planul sagital median;

 flexie – apropierea prin îndoire în articulaţie a două

segmente învecinate (micşorarea unghiului);

 extensie – mişcarea opusă flexiei (mărirea unghiului);

 pronaţie – specifică membrului superior, mişcarea de

răsucire a mâinii şi antebraţului până la apropierea
maximă a degetului mare de planul sagital median,
cu palma în jos;

 supinaţie – răsucirea mâinii şi antebraţului cu palma

în sus.