Sindroamele topografice corticale

EMISFERELE CEREBRALE

• Reprezintă structura cea mai înalt organizată a

SNC – TELENCEFAL
• Între cele două emisfere există conexiuni de
substanță albă: comisura hipocampului,
comisura anterioară (unește formațiuni
olfactive), corpul calos: rostrul, genunchiul,
corpul, spleniul.
• Pe fiecare emisferă se observă o serie de șanțuri:
șanțul central Rolando, scizura lui Sylvius,
șanțul parietooccipital.
 Cortexul cerebral
• La suprafata emisferelor cerebrale
• Cea mai complexa arie a creierului(15 miliarde
de neuroni si sinapse),responsabil de activitati
mentale
• Rolul cortexului
-mentinerea starii de constienta
-emotii
-comanda miscarilor de indemanare
-memorie,gandire,limbaj
-motivatie,toate functiile cerebrale superioare
• Anatomic cortexul cerebral este împartit în 4 lobi:
frontal,parietal,temporal,occipital,(z.limbica si
insulara)
 SINDROMUL FRONTAL
• Anatomo-fiziologie :
Are 3 fețe:
- externă : limitată posterior de scizura Rolando (centrală)
și inferior de scizura Sylvius (laterală)
- internă : până la prelungirea medială a scizurii Rolando
-inferioară : limitată înapoi de scizura Sylvius si de
mezencefal
Între scizura Rolando și șanțul precentral se află girusul frontal
ascendent (aria 4 si 6 Brodmann) = zona motorie propriu-zisă
În fața girusului frontal ascendent se află cele 3 girusuri frontale
orizontale = ariile premotorii sau prefrontale
 Semiologia leziunilor lobului
frontal
1. Sindromul de zonă motorie propriuzisă (a
girusului frontal ascendent)
-reprezintă rezultatul lezării sau iritării neuronilor
zonei motorii din girusul precentral și se
manifestă sub formă de crize convulsive sau
deficit motor
-datorită homunculusui motor, mușchii convulsiona
și sunt mai ales cei ai mâinii și feței.
 Crizele convulsive
• Sunt localizate la un anumit teritoriu muscular
contralateral,corespunzător homunculus-ui motor al
girusului precentral = crize focale rolandice (crize
epileptice jacksoniene motorii)
• Mușchii afectați la începutul crizei sunt la mână și la
față, contralateral (regiuni cu reprezentare corticală
întinsă de la nivelul porțiunii inferioare a homunculus-
ui motor)
• Criza jacksoniană poate să se limiteze doar la această
zonă ( mână și față), se poate extinde la întreaga
jumătate a corpului sau se poate generaliza
 Crizele convulsive
• Dacă leziunea afectează partea superioară a
frontalei ascendente și lobul paracentral, criza
poate debuta la membrul inferior, cu aceeași
evoluție de extindere
• Asemenea crize pot apărea în leziuni iritative ale
girusului frontal precentral : tumori, tromboflebite,
arahnoidite, traumatisme cranio-cerebrale,
hematom cronic subdural
 Fenomenele de deficit motor
• Pot atinge gradul de pareză sau plegie cu
interesarea întregului hemicorp contralateral
(hemipareza sau hemiplegie) sau cu
interesarea membrului superior și a feței
contralaterale ( hemiplegie facio-brahială)
sau doar a unui membru (monoplegie
crurală sau brahială)
• Când leziunea interesează exclusiv aria 4
Brodmann hemiplegia corticală este flască
• Dacă este afectată și aria 6 Brodmann
determină instalarea contracturii piramidale
• Deseori semnele de iritație și de deficit al
zonelor motorii apar simultan, pe un fond
paretic declanșându-se crize convulsive
jacksoniene
2. SINDROMUL DE ARII PREMOTORII (SINDROMUL
PREFRONTAL)

Cuprinde următoarele simptome:

• Tulburări de reflexe – în leziunea ariei 6 apare la
membrul contralateral reflexul de apucare (grasping
reflex) = apucarea cu mâna a ciocanului de reflexe la
excitația proprioceptivă a palmei și a degetelor
• Ataxia frontală = tulburări vestibulo-cerebeloase de
origine frontală
• Crize adversive oculo-cefalogire = excitarea arie 8
Brodmann determină orientarea capului și a globilor
oculari spre partea opusă emisferei excitate
• Reflexele de eliberare frontală: reflexul de
apucare (grasping), reflexul de urmărire cu
mâna (groping), reflexul tonic al piciorului,
reflexul tonic al palmei.
• În leziunile frontale ale regiunii promotorii
este întâlnită apraxia ideomotorie.
• În leziunile ariei 8 dintr-o parte , datorită
rămânerii active a ariei 8 din partea opusă, se
produce devierea oculo-cefalogiră spre emisfera
lezată
=> legea Prevost-Landouzy : bolnavul își
privește membrele animate de convulsii în caz de
iritație (focar iritativ) și sediul leziunii corticale în
caz de leziuni organice (bolnavul își privește
leziunea),controlateral prezentând deficit motor.
• Tulburări afazice (afazie de exprimare,
afazie motorie,non-fluenta) în leziunile
ariilor 44 și 45 (aria Broca) = bolnavul nu
poate pronunța cuvintele, deși le înțelege
• Tulburări apraxice
• Tulburări vegetative , vasomotorii,
termice, digestive, sudorale, sfincteriene,
pupilare, etc.
• Leziunile partilor posterioare ale
girusului frontal superior determina
incontinenta pentru urina si materii fecale
3. SINDROMUL REGIUNII PREFRONTALE

• Ataxia frontală – apraxie a mersului – inabilitate

motorie cu dismetrie.
• Tulburări psihice
- euforie, hipomanie, limbaj coprolalic, dezinhibare
și preocupări erotice = moria
- lipsă de inițiativă și de afectivitate, indiferență =
apatie
- Tulburări de memorie și de atenție, a memoriei de
fixare
- Manifestări confuzive ușoare sau severe
• În cadrul afectării regiunii prefrontale poate
apărea sindromul apato-abulic – apatie, lipsa de
inițiativă, aspontaneitate, indiferență, prostrație,
întârziere în elaborarea și efectuarea unor acte.
 SINDROMUL PARIETAL
Anatomo-fiziologie
• Lobul parietal este delimitat de scizura
Rolando anterior, scizura Sylvius și scizura
perpendiculară externă inferior, scizura
parieto-occipitală posterior
• Are trei girusuri principale: parietala
ascendentă (girusul postcentral) , superioară
și inferioară
 SEMIOLOGIA LEZIUNILOR
LOBULUI PARIETAL
• Epilepsia parietală sau jacksoniană senzitivă =
leziuni iritative ale girusului postcentral
care se manifestă prin crize sub formă de
amorțeli, furnicaturi sau durere cu punct de
plecare dintr-o porțiune a hemicorpului sau
hemifeței contralaterale (vezi homunculus-
ul senzitiv) cu generalizare secundară
• Tulburări de sensibilitate manifestate prin
hipoestezie superficială și profundă pe hemicorpul
controlateral
• Ataxie de tip tabetic – tulburări de sensibilitate
profundă
• Agnozii și tulburări de schemă corporală
(bolnavul nu își recunoște jumătatea controlaterală
leziunii)
• Apraxia reprezintă o tulburare a funcţiei gnozice
(capacitatea de a recunoaşte un obiect), subiectul
putând să ȋl descrie şi să ȋl denumească, ȋnsă nu
poate să ȋl utilizeze.
• Apraxie parietală (ex: nu se poate îmbrăca singur)
• Alexia – pierderea posibilității de înțelegere
a semnificației limbajului scris.
• Agrafia – pierderea posibilității de
exprimare în scris.
• Acalculia – imposibilitatea de a înțelege
semnificația diverselor simboluri
matematice și de a efectua calcule scrise sau
mintale cu operațiile aritmetice.
• Sunt întâlnite în leziunile parietale ale
emisferului dominant.
• Afazia receptivă (senzorială, Wernicke) =
leziune a ariei Wernicke (bolnavul nu
înțelege comanda)-afazie fluenta
• Automatismele Zingerle = mișcări de
rotație axială a corpului
• Tulburări oculomotorii în leziuni ale
lobului parietal drept, cu limitarea
mișcărilor globilor oculari spre stânga
• Amiotrofii parietale= rar atrofii musculare
contralaterale leziunii la membrul superior,
proximal sau distal
• SINDROMUL PARIETAL DE EMISFERĂ
DOMINANTĂ – agnozie tactilă, asimbolie dureroasă,
afazie mixtă, apraxie ideatorie sau ideomotorie, apraxie
constructivă.

• SINDROMUL GERTSMANN – finger agnozie

(inabilitatea de a diferenția degetele mâinii), acalculie,
agrafie, dezorientare corporală stânga-dreapta, uneori
alexie.

• SINDROMUL PARIETAL DE EMISFERĂ

NEDOMINANTĂ – aprxia constructivă, apraxia de
îmbrăcare, agnozie vizuală.
 SINDROMUL TEMPORAL
Anatomo-fiziologie
• Pe fața externă a emisferei cerebrale sub
scizura lui Sylvius, se continuă posterior cu
lobii occipitali
• Două șanțuri longitudinale delimitează
girusurile superior, mijlociu și inferior
• Pe fața inferioara se află girusul
hipocampului, cu uncusul hipocampic
• Conține centrii căilor acustice și vestibulare
• Are rol important în limbajul senzorial prin centrii
auditivi ai vorbirii (aria Wernicke)
• Conține fibrele călor optice (radiațiile optice
Gratiolet)
• Hipocampul are un rol deosebit în funcțiile
olfactive și gustative, în determinarea unor reacții
emoționale și comportamentale, precum și în
edificarea memoriei
• Conține și structuri care intervin în mecanismele
veghe-somn
 SEMIOLOGIA LEZIUNILOR LOBULUI
TEMPORAL
Tulburări auditive :
• acufene controlateral, halucinații auditive simple
sau complexe (crizele de uncus sau leziune centru
auditiv)
• Leziunile unilaterale temporale produc hipoacuzie ,
dar niciodată surditate , deoarece căile acustice se
proiectează bilateral
• În leziunile lobului temporal stâng se semnalează
uneori agnozia auditivă pură (nu recunoaște
semnificația zgomotelor auzite)
Tulburări gustative și olfactive :
• pot apărea halucinații gustative sau olfactive în
epilepsia temporală (crizele uncinate)
• Pot apărea hipo-, para- sau anosmii sau aguezii
Tulburări vizuale : apar hemianopsii omonime
controlaterale prin interesarea radiațiilor optice.
Halucinații vizuale în crizele uncinate (tumori
temporale)
• Tulburari vestibulare: tulburări de echilibru cu
deviere laterală de partea leziunii sau spre cea
sănătoasă; fenomene vertiginoase (adesea fără
greață), cu nistagmus rar de partea leziunii
• Pseudo-ataxia cerebeloasă temporală: cu
lateropulsiune, dismetrie și tremor intențional de
partea opusă – lezarea căilor temporo-ponto-
cerebeloase
• Tulburări afazice: în leziunile temporale din
stânga apare afazia Wernicke și afazia amnestică
• Triada Knapp: apare în tumorile de lob temporal și este
compusă din pareza oculomotorului comun ipsilaterală,
fenomene piramidale de partea opusă și tulburări de
echilibru (plus afazie senzorială dacă leziunea e în stânga).
• Epilepsia temporală:
- crize psiho-senzoriale = halucinații auditive simple
(zgomote, sunete) sau complexe (voci, melodii); halucinații
vizuale simple (pete, puncte) sau complexe (morfopsii:
animale, persoane, scene colorate); halucinații vestibulare
(zbor, rotire); halucinații olfactive (dezagreabile);
halucinații gustative.
- crize psiho-motorii = automatisme simple (mișcări
de sucțiune, masticație, deglutiție) sau complexe
(crize de râs sau plâns, dezbrăcare; automatisme
ambulatorii (deplasări pe distanțe variabile cu
trenul, mașina)
- modificări paroxistice ale conștienței (starea de
vis, dreamy state): deja vu, deja entendu, jamais
vu, jamais entendu, dedublare a personalității,
anxietate paroxistică – caracteristice crizelor
uncinate
- crizele vegetative: viscero-vegetative
(dureri epigastrice, precordiale de tip
pseudoanginos), modificări respiratorii,
vasomotorii.
- tulburări paroxistice ale vorbirii: crize
disfazice, întreruperea bruscă, tranzitorie a
vorbirii (arrest of speech)- în leziunile
temporale din stânga
• Tulburări psihice complexe (în afara
crizelor epileptice temporale): bulimie,
hipersexualitate, tulburări de memorie
• Tulburări ale funcției veghe-somn:
hipersomnii (narcolpesie) – leziuni
hipocampice
• Tulburări de memorie – intersectări are
realului cu irealul – dreamy state.
 SINDROMUL OCCIPITAL
Anatomo-fiziologie:
Este format din trei girusuri delilmitate de două
șanțuri transversale
Se continuă anterior cu girusul hipocampului și lobul
termporal iar superior cu lobul parietal
Pe fața medială se observă scizura calcarină (rol în
funcțiile analizatorului vizual) cu aria 17
Brodmann , zona peristriată (18 Brodmann), zona
parastriată (19 Brodmann).
 SEMIOLOGIA LEZIUNILOR
LOBULUI OCCIPITAL
• Epilepsia occipitală: fosfene, viziuni colorate,
scotoame sau halucinații = aura unei crize
epileptice mai complexe, cu mare valoare de
localizare
• Halucinațiile vizuale occipitale pot fi bi sau
tridimensionale, mobile, animate.
• Metamorfopsiile = tulburări ale percepției spațiale
(deformarea obiectelor, vederea inversată)
• Discromatopsiile sunt tulburări ale vederii
culorilor
• Hemianopsiile = în leziunea cortexului scizurii calcarine
sau a fibrelor geniculo-calcarine:
- hemianopsie omonimă caliativă – hemiacromatopsie
(bolnavul nu percepe culoarea în hemicâmp)
- hemianopsia omonimă parțială – leziuni ale marginilor
scizurii calcarine
- hemianopsia maculară – leziune a vârfului lobului occipital
- hemianopsia dublă cu păstrarea vederii maculare (vedere în
țeavă de pușcă)
- hemianopsia dublă cu pierderea vederii maculare realizează
cecitatea corticală
• Cecitatea corticală
- apare prin distrugerea totală a celor două
arii striate ale scizurilor calcarine (tumori,
traumatisme, tromboze vasculare)
- bolnavii nu conștientizează deficitul vizual
și îl neagă
- se asociază cu dezorientare temporo-
spațială și cu amnezie
• Agnoziile vizuale = pierderea posibilitățiilor de
recunoaștere cu ajutorul vederii
- agnozia pentru cuvinte
- agnozia pentru obiecte (leziune aria 18)
- agnozia spațială (nu apreciază corect distanțele)
- agnozie vizuală pentru memoria topografică, a
segmentelor corporale și apraxie constructivă
(leziune aria 19)
• Apraxia constructivă = orice aranjare
constructivă implicând o aranjare spațială este
imposibilă sau alterată
• Tulburăriile oculomotorii : paralizii ale
mișcăriilor oculare conjugate, tulburări de fixare
reflexă a privirii, paralizie psihică a privirii
• Tulburări în percepția duratei și a vitezei
mișcărilor
• Tulburări psihice (mnezice)
• SINDROMUL BALINT – leziuni ale
cortexului P-O bilateral – paralizia psihică a
privirii, ataxia oculară, tulburări ale atenției
vizuale.
• SINDROMUL DIDE-BOTCAZO – cecitate
corticală, dezorientare temporo-spațială,
amnezie de fixare, confabulație.
• SINDROMUL CHARCOT-WILLBRAND
– pierderea memoriei vizuale pentru forme,
față, culori.