SINDROAME CORTICALE

Lobul Frontal

Este cel mai mare dintre lobi-cca 1/3 din emisfere. Este format din:

1. faţa externă- se află cuprinsă între şanţul central şi scizura lui Sylvius. Pe această faţă se
află şanţul prerolandic(precentral). Între acesta şi şanţul central circumvoluţiunea
frontală ascendentă + 2 şanţuri transversale: frontal S + frontal I. Aceste 2 şanţuri
delimitează 3 circumvoluţiuni: Frontală I, Frontală II, Frontală III (superioara, mijlocie,
inferioara).

2. faţa internă
 circumvoluţiunea frontală internă
 lobul paracentral
 circumvoluţiunea corpului calos
3. faţa inferioară
 Circumv. orbitala mediana
 Circumv orbitala laterala
 Circumv orbitale mijlocii

Santuri: orbital lateral,medial si santurile in H

ARIILE FUNCȚIONALE ALE LOBULUI FRONTAL

1. CORTEX MOTOR
Cortex motor primar –aria 4- mişc. voluntare discrete
Cortex premotor –aria6,8,44,45- elaborarea programelor motorii
Cortex motor suplimentar- mişc. complexe ce necesită mai multe părţi ale
corpului

2. CORTEX PREFRONTAL-aria 9,46,10,11

- Regiunea medio-bazala si partea anterioara a corpului calos-ariile 12,13.47,24,25,32

LEZIUNILE LOBULUI FRONTAL - SINDROM DE LOB FRONTAL

1. leziuni ale cortexului motor si premotor

 leziunea ariei 4-distructivă( pareze/plegii spastice la nivelul hemifeţei

+membrele de partea opusă leziunii), iritativă(crize motorii Jacksoniene la
nivelul hemicorpului contralateral leziunii)

 leziunea cortexului premotor aria 6-spasticitate , reflexe patologice se supt, şi

Page 1 of 11
 de apucare forţată(grasping), reflexe de agatare contralateral leziunii
 leziunea ariei 8-distructivă(devierea capului + globi oculari spre leziune),
iritativă(devierea capului + globi oculari de partea opusă a leziunii)+/-pierderea
constientei si convulsii tonico-clonice=crize adversive
 leziunea ariei Broca aria 44,45- afazie motorie, agrafie, anartrie ,(emisfer
dominant); tulburari ale praxiei –apraxia fetei,buzelor,limbii

2. leziuni ale cortexului prefrontal-pseudoataxie frontala cu elemente cerebeloase,

vestibulare, gnozice si praxice(BURNS) - apraxia mersului
- leziunile părţilor posterioare ale girusului frontal superior- incontinenţă pentru urină +
materii fecale
- Crizele de arie motorie suplimentara( insotite de crize adversive)
- Tulburari psihice -lez. de arii 9,10,11,12 de tipul :
- De afectivitate si personalitate – exitaţie psihomotorie, euforie,
puerilism, tendinţa de a face glume (cele mai importante in sdr de lob frontal)
=sdr. moriatic; iritabilitate, apatie=’’golire psihica’’
- de activitate - apatie-lipsă se interes, indiferenta fata de propria
persoana si la ce se intampla in jur, lipsa de initiativa, greutate de a trece de la
o activitate la alta
- intelectuale - neatenţi, tulburări de memorie(amnezie de fixare, cu
uitarea datelor recente)
- confuzionale - dezorientare temporo-spaţială ,fenomene
confabulatorii; sdr Korsakov:confuzie, amnezie, confabulatie
- tulburari datorate dezinhibitiei bulimie, polidipsie, impulsivitate,
exhibitionism
- pierderea simtului autocritic

Lobul Parietal
Este situat între lobul frontal şi lobul occipital, delimitat pe faţa externă de scizura
Rolando(situata anterior) , Scizura lui Sylvius(inferior) si şanţul parieto-occipital.

Pe faţa externă prezintă 2 şanţuri :

1. şanţul postcentral- între acesta şi cel central circumvoluţiunea parietală ascendentă

(ariile 3,1,2)
2. şanţul intercentral- separă parietala 1(superioara-ariile5,7 partial) de parietala2
(inferioara ariile 39,40)
3. Plica curba sau angulara (P2 +T2)=aria 39
4. Operculul rolandic (F asc.+ P asc ); sub opercula si T1=insula Reil
5. Plica supramarginala ( P2 +T1) =pliul P-T BROCA =aria 40

Page 2 of 11
 Pe fata mediala (interna)
scizura calosomarginala si scizura perpendicular interna(P-O)

–lobul patrulater(precuneus)+ partea posterioara a lobului paracentra si a circumv. corpului

calos
Nu are fata inferioara

LEZIUNILE LOBULUI PARIETAL - SINDROM DE LOB PARIETAL

1. Iritativă- crize jacksoniene sensitive (epilepsia de lob parietal)

2. Distructivă
- tulburarilor de sensibilitate profunda(in special) - tulburari ale simtului articulo-
muscular si barestezic, cu respectarea simtului vibrator.
- tulburari de sensibilitate superficiala contralaterale – hemihipoestezie (sensibilitate
epicritica) cu distributia somatotopiei sensitive ,mai accentuate la mb. superior,
ectromielic ; inatentia tactila
- la examenul sensibilitatii tactile se constata marirea cercurilor lui Weber.
- astereognozia = incpacitatea de a recunoaşte forma obiectele prin atingere;
- asimbolie pentru durere-adică indiferenţa pentru durere deşi o simte.
- Ahilognozia-nu recunoaste materialul din care e confectionat obiectul
- Atopognozia-nu localizeaza o reg. a corpului
- Adermolexia
- Rar-tulburari de sensibilitate tip pseudoradicular(dupa tcc) sau “in ciorap”,”in
manusa”.cheilo-orale(lez. Operculare)

3. Tulburarile de limbaj: leziunile scoartei parietale stangi sunt insotite de elemente

afazice tip dislexie si afazie amnestica, deoarece zona lui Wernicke se extinde si la
circumvolutiunea parietala inferioara legata de plica supramarginala si plica curba (ariile
39 si 40).

4. Apraxia: consta in tulburari ale activitatii gestuale la persoane care nu prezinta tulburari
motorii, ataxice sau miscari involuntare sau de utilizare (emisfer dominant)- ideomotorie,
ideatorie, de constructive; apraxia de imbracare.

5. Tulburarile schemei corporale: recunoasterea este denumita somatognozie

Asomatognozie- pierderea înţelegerii spaţiale a schemei corpului. Tulburarile observate difera
dupa localizarea leziunii parietale la dreapta sau la stanga.
a) Leziunile emisferului drept realizeaza in hemicorpul stang o simptomatologie
complexa, din care citam= SDR ANTON-BABINSKI
Hemiasomatognozia - neglijarea hemicorpului stang;
Anosognozia - negarea hemiplegiei stangi;
Halucinatiile kinestezice - impresia executarii miscarilor normale la nivelul
membrelor paralizate (hemicorp stg);

Page 3 of 11
 b) Leziunile emisferului stang sunt insotite de tulburari bilaterale manifestate
prin:
Sindromul lui Gerstmann
- agnozie digitala ( imposibilitatea de a denumi sau alege un deget),
- acalculie,
- agrafie,
- dezorientare stg-dr.
Membru fantoma-persistenta imaginii unui membru amputate/neamputate

6. Tulburarile trofice: in tumorile parietale, si mai rar in ramolismente si traumatisme, sunt

descrise atrofii musculare contralaterale leziunii cerebrale. Ele sunt localizate in general la
membrul superior, rar proximal frecvent distal, cand realizeaza un sindrom de tip Aran-
Duchenne si la umar de partea opusa leziunii. Atrofiile musculare se insotesc cateodata de
tulburari vegetative: vasomotorii ( cianoza ), sudorale sau termice. Patogenia atrofiilor
musculare de origine parietala nu este lamurita

7. Tulburarile de echilibru si vestibulare: in patologia scoartei parietale s-au descris tulburari

de coordonare a miscarilor sub forma de ataxie de tip tabetic sau cerebelos. Aceasta ataxie a
fost explicata prin lezarea cailor sensibilitatii profunde, fie prin atingerea cailor
corticopontocerebeloase sau a fibrelor cerebelotalamocorticale.

8. Tulburarile vizuale si oculomotorii: dintre tulburarile vizuale citam hemianopsia laterala

omonima, initial interesand cadranul inferior, care se explica prin lezarea radiatiilor optice
ale lui Gratiolet.

Lobul Temporal
Se află sub şanţul lateral (Syulvius), anterior de lobul occipital. Pe faţa externă
prezintă 2 şanţuri transversale (temporal superior + inferior), care delimitează cele 3
circumvoluţiuni: temp sup, temp medie, temp inf.

Pe fata inferioara:
- sant T-O lat intre girus T. INF.(T3) si girus T-O LAT(LOB FUSIFORM)
- sant T-O medial(colateral) intre girus T-O LAT si girus T-O MEDIAL care se continua
anterior cu girusul parahipocampic si uncusul.

Are 2 portiuni:neocortexul si allocortexul.

Neocortexul-zona acustica primara(41,42), zona acustica sec.(22-aria wernike),reg

temporala propriu-zisa(20,21), reg.temp.-parietala(37), polul temporal(38), reg.
fusiforma(36)
Allocortexul-fascia dentata,subiculum,reg. entorinala (28,35), reg.periamigdalara (34),
nucleul amigdalian
Cortexul limbic-20,21,27,28,29,30,34,36,38 –rol in emotii,comportament complex,
memorie. Lezarea lor-amnezie,dementa Alzheimer,prosopagnozie.

Page 4 of 11
 Circumvolutiile HESCHL-ariile 41,42,52 BRODMANN

LEZIUNILE LOBULUI TEMPORAL - SINDROM DE LOB TEMPORAL

1. Tulburări auditive
- Iritativă- acufene, care se traduc prin zgomote , pocnituri, vajaituri, prezente mai ales in
urechea de partea opusa.
- Distructivă- nu produce pierderea semnificativă a auzului , datorită bilateralităţii căilor
auditive central(rar surditate)In leziunile lobului temporal stang se intalneste rar agnozia
auditiva pura, care consta in imposibilitatea de a recunoaste semnificatia zgomotelor auzite

2. Tulburări de limbaj- tulburări de vorbire (tip WERNIKE)-nu poate denumi obiectele dar le
recunoaste cu cele 2 componente: agnozia cuvintelor sau surditatea verbala, simptom
important al afaziei senzoriale, care consta in nerecunoasterea cuvintelor auzite si afazia
amnestica, caracterizata prin imposibilitatea de a denumi unele obiecte sau notiuni

3. Tulburări de echilibru- vertij fara greata, cu senzatia de deplasare in plan vertical sau
senzatia de rotatie. Vertijul cortical nu este insotit de nistagmus. Alteori -pseudoataxii
cerebeloase.

4. Tulburări vegetative- modificări ale respiraţiei si TA

5. Tulburări olfactive- hiposmie/anosmie

6. Tulburări vizuale. Hemianopsia temporal(omonima lateral) se caracterizeaza prin disparitia

jumatatii temporale a campului vizual heterolateral procesului patologic, fenomen denumit
hemianopsie in "luna noua “ - lezarea radiatiilor optice ale lui Gratiolet.

7. Epilepsia temporala este vorba de un complex simptomatic manifestat prin crize paroxistice
psiho-senzoriale, motorii si vegetative, in care tulburarile psihice predomina.
Halucinatiile ocupa un loc important, ele interesand unul sau mai multi analizatori.
Halucinatiile auditive , dependente de ariile acustice corticale (41, 42, 22), se pot rezuma la
zgomote elementare sau la voci si piese muzicale.
Halucinatiile vestibulare se traduc prin crize "menieriforme", crize giratorii, crize cu senzatie
de plutire in aer. Halucinatiile vizuale sunt elementare (stele, lumini) sau complexe, ultimele
sub forma de secvente cinematografice cu scene alb-negru sau colorate
Halucinatiile olfactive se traduc prin mirosuri dezagreabile, hiperosmie ,atribuite leziunilor
nucleilor amigdalei.
Halucinatiile gustative se refera la gusturi particulare, datorate leziunilor de vecinatate care
intereseaza partea posterioara a operculului rolandic.
Criza gelastica

Page 5 of 11
 Modificarile constientei ( starea de vis ) : in leziunile lobului temporal pot apare crize
paroxistice, cu modificari ale constientei, avand o durata de cateva secunde.(absente temporal).
Senzatia de "deja-vu" este caracteristica, bolnavul considerand ca tot ce se petrece in jurul
sau ii este cunoscut dinainte. Frecvent se intalneste sentimentul de instrainare(jamais-vu),
cand bolnavul crede ca este pentru prima data in acel loc. Senzatia de straniu(de vis) –
obiectele din jur par schimbate. Crizele de memorie paranoica –retraire vizuala si emotional
a unor scene traite demult.
Tulburarile psihomotorii se traduc prin gesturi automate mici sau mari, pe care bolnavii le
executa in timpul starilor de vis. Automatismele mici se refera la gesturi simple sau complexe.
Cele simple constau in accese de sugere, masticatie, deglutitie, insotite de sialoree, iar gesturile
complexe se manifesta prin crize de ras, plans, miscari de frecare a mainilor, de dezbracare.
Automatismele mari se caracterizeaza prin deplasari pe distante mici, cand durata crizei este de
cateva minute. Alteori insa criza dureaza ore sau zile, timp in care bolnavii fac deplasari mari.
Executarea relativ corecta a gesturilor si actiunilor intreprinse lasa impresia ca este vorba de
persoane constiente, desi acesti bolnavi, in timpul crizelor psiho-motorii, nu au constiinta
actelor savarsite.
Tulburarile paroxistice de euforie si anxietate sunt fenomene caracteristice.
Crizele vegetative, sub forma de dureri epigastrice si abdominale, modificarile ritmului
respirator si tulburarile vasomotorii sunt frecvent intalnite in epilepsia temporala.
8. Tulburari de memorie, de comportament.

LOBUL OCCIPITAL
Este delimitat pe faţa externă , anterior de scizura perpendiculară externă , fiind
prevăzut cu 2 şanţuri transversale care separă cele 3 circumvoluţiuni occipitale: I, II, III.
Fata interna:scizura perpendicular interna si scizura calcarina-cuneusul. Sub
scizura calcarina-girus lingualis(si in lobul temporal).
Fata inferioara-2 santuri occipital lat. si med; 2 circumv.occipitale laterale
si mediale.

ARIILE FUNCŢIONALE ALE LOBULUI OCCIPITAL

1. aria vizuală primară(17-aria striata)-jumatatea omolaterala a retinei temporal sic ea

contralaterala a retinei nazale
2. cortexul parastriat(aria vizuala 2-camp 18)
3. cortexul peristriat(aria vizuala 3-camp 19)
Ariile 18 si 19 primesc informatii vizuale de la ambele arii striate; rol in perceptia vizuala
complexa a culorilor, miscarilor si directiei obiectelor.

LEZIUNILE LOBULUI OCCIPITAL-------SINDROM DE LOB OCCIPITAL

1. Tulburări de câmp vizual- hemianopsie homonimă laterală de partea opusă leziunii

2. Cecitate corticală- poate fi insotita de halucinatii vizuale, dezorientare spatiala si mai ales
anosognozie, care consta in negarea tulburarii de vedere. Este urmarea distrugerii bilaterale a
scoartei occipitale
3. Agnozia vizuală- pierderea posibilităţii de a recunoaşte obiectele cu ajutorul văzului. Este de

Page 6 of 11
 mai multe feluri: nu poate identifica obiectele din jur (agn. viz. ptr. obiecte), nu poate identifica
obiectele pe o hartă, nu poate identifica o faţă familiar(agn. viz. spatiala), nu poate diferenţia
culorile(agnozia culorilor), Agnozia vizuala pentru cuvantul scris (alexia sau cecitatea
verbala- lez. emisfer stg).
4. Halucinaţiile Vizuale - puncte luminoase sau colorate. Rar apar halucinatii vizuale complexe
cu vederea unor persoane sau obiecte, despre a caror realitatea bolnavul este convins.
5. METAMORFOPSIILE- vede modificat conturul, forma, distanţa , mărimea obiectelor
6. Tulburări oculo-motorii
- Tulburarile de fixare a privirii, avand la baza disparitia atentiei optice.
- SDR BALINT-imposibilitatea localizarii unui obiect in spatiu cu ajutorul vederii ci prin
tact; Are 3 semne clinice: paralizia psihica a privirii, ataxie optica ,tulburarea atentiei vizuale.
-paralizia psihica a privirii consta intr-o "aderare" a privirii la un anumit punct fix, cu
nesiguranta in miscarile privirii, atat in cele de lateralitate cat si in profunzime
-tulburarea atentiei vizuale-scaderea atentiei ptr tot ansamblul imaginilor; obiectul “central” este
pierdut daca nu e situat in zona central a campului
-ataxia optica-nu poate prinde cu mana un obiect care le e prezentat(asemeni hipo/hipermetriei)

7. SDR CHARCOT –WILBRANT-pierderea memoriei vizuale ptr. forme, fata, topografie, culori
precum si pierderea elementelor vizuale din timpul visului(lez, arie19 stg sau lez .bilat.)
8. Epilepsia Occipitală: halucinatii vizuale tip elementar-metamorfopsia, dismetropia(modif.
dimensiunilor obiectelor) contralateral focarului epileptic; se pot asocia cu deviatia conjugata a
capului si globilor ocular de partea campului vizual cu halucinatiile(aria 17), micro/macropsii,
nistagmusul epileptic(aria 19). Pot avea si caracter complex-personaje animate,peisaje etc.

Afazia
Afazia este un sindrom caracterizat printr-o tulburare de limbaj cu interesarea celor 2
componente ale sale: înţelegerea vorbirii(senzorială) + vorbirea articulată(motorie).

Afaziile apar după lezarea următoarelor structuri din emisferul dominant:

- Aria Broca(ariile 44, 45-circumv F3 )
- Campul Wernike-portiunea post.a lobului temporal si reg.vecine ale lobului parietal
si occipital(gir supramarginal,plica curba-ariile 39,40)
- Aria motorie suplimentară

Cauzele care pot determina afazia:

- vasculare
- tumorale
- traumatice
- infecţioase
- degenerative

Din punct de vedere al fluenţei vorbirii, afaziile sunt:

1) non fluente- Broca(motorie), Globală

Page 7 of 11
2) fluente- Wernicke(senzoriala), Amnezică(anomia),afazia senzoriala transcorticala

Din punct de vedere al tulburărilor de vorbire , de înţelegere sau a ambelor afaziile

sunt:
1) motorii- este afectată doar exprimare(Broca, amnezică)
2) senzoriale- este afectată înţelegerea mesajelor scrise / orale(Wernicke)
3) senzorio-motorii- sunt afectate atât înţelegerea cât şi exprimarea

Afazia Broca- verbală , motorie

Este afazia producţiei de foneme, afazie agramatică. Leziunile sunt localizate în aria Broca, la baza
circumvoluţiei F3. Are 2 forme: afazie motorie propriu-zisa(afemia/anartria) si agrafia.
Pacientul nu se poate exprima deloc /cate un cuvant sau o silaba
 Expresie orală săracă, deformata- stereotipii (ma-ma,ti-ti), mutism, Perseverarea sau
intoxicatia prin cuvant
 Dificultate în găsirea cuvintelor-anomie
 Parafazie
 Jargonofazia
 Prozodia-variatii de intensitate,de inaltime tonala si de ritm=nuante in vorbire;
afectarea = disprozodie
 Foloseste in special verbe
 Progresie spre agramatism (constructia gramaticala afectata),scris deteriorat-
agrafie;este afectat scrisul dictat/copiat/spontan
 Înţelegerea poate fi bună
 Frecvent –deficit motor pe partea dreaptă
 Mai mereu , pacientul conştientizează deficitul
 Vorbirea spontana este mai afectata decat vorbirea automata si repetata.

Afazia Wernicke
Este o afazie senzorială , urmare a lezării Ariei Wernicke ,cu cele 2 componente:surditate si
cecitate verbala
 Surditate verbala
- nu intelege cuvintele vorbite;
- nu executa ordinele simple sau complexe;
- apar greseli de exprimare:parafazia,jargonofazia(cuvinte inexistente in lexic) ,
ecolalia-repeta intrebarea examinatorului, perseverarea sau intoxicatia prin cuvant;
- vorbirea spontana e mai bine conservata,vorbirea repetata foarte afectata
 Cecitatea verbala alexia-bolnavii nu pot citi(nu inteleg cuvintele scrise); alexie literala/
alexie silabica /alexie verbala.
 tulburari intelectuale-uitarea vocabularului,datelor profesionale,diminuare intelectuala
- Anosognozie(nu-si dau seama de tulb .de limbaj); sunt logoreici
- Scrisul –Afectat; poate copia ca un desen sau nu copiaza cuvintele unui text tiparit

Page 8 of 11
AFAZIA AMNESTICA-forma particulara a afaziei senzoriale de cele mai multe ori reprezinta
sechelele acesteia care este caracterizata de anomie si anume:
- Perifraze sau circumlocutiuni –ptr. a desemna obiectul al carui nume l-a uitat
- Denumirea obiectelor prin utilizarea lui

Afazia global(mixta)

Leziunile afectează întreg centrul limbajului si cuprinde elemente ale afaziei motorii sau senzoriale
in proportii variabile.

Praxia

Reprezintă capacitatea de a executa corect intr-o forma sau succesiune gesturile adecvate
unui scop. În realizarea unei acţiuni voluntare se suprapun 3 niveluri:

A. Nivelul concepţional- îşi face o schiţă

B. Nivelul formulării kinetice a actului motor- destocarea formulelor celor mai adecvate
din perspectiva acţiunii propuse
C. Nivelul inervaţiei motorii centrale + periferice- se realizează mişcările propriu-zise.

Schematic, orice mişcare voluntară este precedată de o schiţă ideatorie, elaborată în

LOBUL PARIETAL STÂNG (aria 40), care este transmisă centrului ideomotor(LOB
FRONTAL STÂNG)-aria 6, unde iau naştere formulele kinetice , care se vor proiecta
bilateral pe circumvoluţiunile frontale ascendente stg. si prin corpul calos la centrii
rolandici din emisferul dr.
APRAXIA= incapacitatea de a realiza corect intr-o forma sau succesiune gesturile adecvate
unui scop , în absenţa oricăror tulburări neurologice elementare (motricitate, tonus,
coordonare)

Lezarea emisferului dominant de termină apraxie bilaterală, pe când cea a

emisferului nedominant, determină apraxie unilaterală.

TIPURI DE APRAXII

1. Apraxii globale: apraxia melokinetica, ideomotorie, ideatorie, constructive, specific(de

imbracare, mersului)
2. Apraxii localizate: apraxia bucofaciala, mimicii, scrisului(agrafie?).

Apraxia melokinetica(KLEIST)- unilateral;atinge un grup mic de muschi; ex.-nu poate

executa miscari cu degetele precum cantatul la pian.

Page 9 of 11
 Apraxia ideomotorie-bilaterala,rar unilateral(lez. dr. sau corp calos); o tulburare de
executare a unor actiuni simple la ordin-nu poate sulfa nasul la ordin dar ulterior il poate
efectua corect si spontan cand are guturai; nu poate incheia nasturii la ordin
Apraxia ideatorie-alterarea gesturilor complexe in special cele la ordin decat cele imitate.
Este perturbat planul general de executie a actului ;nu utilizeaza correct obiectele uzuale.
Nu poate imita o miscare. Ex.-aprinderea unui chibrit(actiune incomplete); apare in lez.
cerebrale difuze.
Apraxia constructiva-nu poate efectua figure simple geometrice(testul desenului,al
constructiei cu piese sau cuburi) sau figurile complexe sunt gresit executate.Leziunile pot fi
uni/bilateral.(lez dr-nu efectueaza desene complexe)
Apraxia imbracarii - greseala de imbracare –dezbracare(innodarea sireturilor,a cravatei,
dificultate in a-si pune corect hainele- atat spontan cat si la comanda );apare in lez. de
emisfer dr.
Apraxia mersului-bolnavul nu poate merge; la varstnici; greutate in initierea si realizarea
mersului: pasi mici/pe varful picioarelor/bat pasul pe loc.
Apraxia bucofaciala-nu poate executa miscari voluntare ale limbii,buzelor,nu poate arata
dintii ,nu poate deschide gura, sa fluiere, sa inghita la solicitarea examinatorului,dar pot fi
effectuate reflex sau spontan.

Agnozia
Agnozia-tulburare de recunoastere a obiectelor), in absenta tulburarilor functiilor senzitivo-
senzoriale ,a unui deficit intelectual precum si a tulburarilor psihice.

TIPURI DE AGNOZII

AGNOZIA TACTILA (ASTEREOGNOZIA)- imposibilitatea recunoasterii si denumirii

unui obiect palpat cu ochii inchisi( lob parietal).
Ahilognozia-nu recunoaste materialul din care e confectionat obiectul
Amorfonogzia – nu recunoaste forma obiectului.
Macrostereoagnozia-smte obiectul mai mare decat in realitate

AGNOZIA VIZUALA-lez lob occipital si ariile asociative

- deficitul de recunoastere a obiectelor,desi vederea e pastrata
- deficitul de recunoastere a imaginilor, a culorilor-acromatopsia(nu percepe culorile, ci
numai gri) sau anomia culorilor(nu le poate numi sau indica),a fizionomiilor=prosopagnozie
(persoane reale,fotografii)
- agnozie ptr simboluri grafice(alexie agnozica)

AGNOZIA VIZUALA SPATIALA

- de localizare-nu localizeaza obiectele,distantele dintre ele sau fata de observator
-topografice-nu se poate orienta in spatiu,nu poate descrie drumul ce-l va parcurge; se
ratacesc in oras, in casa,etc
-stereoscopica- nu apreciaza grosimea obiectelor
-vizuospatiala-nu poate asambla unitati unidimensionale ptr a forma figuri/modele; nu pot
utiliza unelte;nu poate copia figuri geometrice simple, nu poate desena din memorie;

Page 10 of 11
- neglijarea hemispatiului stg
-geometrica-nu recunoaste unele reprezentari geometrice(cerc,patrat).
- SDR.BALINT-vezi sdr lob occipital

AGNOZIA AUDITIVA-lob temporal

-agnozia auditiva completa-percepe zgomotele,le poate localiza spatial dar nu poate defini
semnificatia , natura, provenienta lor;
- surditati psihice”specializate”-tonala,melodica, ritmica
- surditatea verbala –vezi afazia wernike

AGNOZIA SCHEMEI CORPORALE (asomatognozia)-lob parietal

- lez dr=sdr ANTON BABINSKI
-lez stg-sdr.GERSTMANN
-Atopognozia(discriminarea tactila)
-Membrele-fantoma

Page 11 of 11