Sunteți pe pagina 1din 1

Diagnosticul topografic al hemiplegiei

Hemiplegia corticală este uşor de recunoscut atunci când este însoţită de fenomene
corticale sigure: crizele de epilepsie jacksoniană, afazia în leziunile emisferului dominant,
agnozii, apraxie, hemianopsie, tulburări de sensibilitate de tip cortical, reflexul de apucare forţată
unilateral.
Hemiplegia este parcelară, urmând reprezentarea somatotopică din frontala ascendentă.
Este afectat mai mult un membru decât celălalt: faţa şi membrul superior, în leziunile porţiunilor
medii şi inferioare ale frontalei ascendente (irigate de artera cerebrală mijlocie), membrul inferior,
în leziunile porţiunii superioare ale circumvoluţiei frontale ascendente şi a lobului paracentral
(irigate de artera cerebrală anterioară). Lezarea ariei suplimentare poate provoca paralizie în
partea proximală a membrului superior, cuprinzând şi muşchiul trapez, cruţă faţa şi interesează
distal membrul inferior.
Spasticitatea este mai puţin marcată în leziunile corticale decât în cele subcorticale.
Hemiplegia capsulară internă şi capsulo-talamică este masivă şi atribuită egal
membrului superior şi inferior deoarece fibrele cortico-spinale sunt strânse într-un spaţiu mic în
braţul posterior al capsulei interne. Recuperarea ulterioară este mai accentuată la membrul
inferior, fără să se evidenţieze o diferenţă atât de mare între deficitul membrelor, ca în cazul
hemiplegiei corticale parcelare. Spasticitatea este precoce şi intensă.
Tulburările de sensibilitate profundă şi hiperpatia talamică apar numai în cazul lezării
concomitente a talamulsului (cu capsula internă). Hemianopsia nu apare decât în leziunile
talamice sau ale bandeletei optice.
Hemiplegia prin lezarea trunchiului cerebral. Leziunile trunchiului cerebral se
caracterizează prin hemiplegii alterne: hemiplegie de partea opusă leziunii şi paralizia unuia sau
mai multor nervi cranieni de aceeaşi parte, la care se pot asocia tulburări de sensibilitate,
cerebeloase, vestibulare, etc.
Exemple de sindroame alterne mai des întâlnite în practica medicală:
Sindromul Weber (leziune pedunculară) constă în hemiplegie controlaterală şi paralizie
ipsilaterală de nerv oculomotor comun.
Sindromul Millard-Gubler (leziune pontină) are hemiplegia controlaterală, iar
homolateral paralizii de nervi facial (paralizie periferică) şi oculomotor extern. Sindroamele
alterne de bulb cuprind paralizii ipsilaterale de nervi bulbari şi sindrom piramidal controlateral
leziunii.
Hemiplegia spinală este ipsilaterală şi interesează numai membrele, leziunea fiind
deasupra umflăturii cervicale; leziunile situate sub umflătura cervicală cruţă membrul superior.
De cele mai multe ori hemiplegia spinală este însoţită de fenomene de hemisecţiune medulară
(sindromul Brown-Sequard) : tulburări de sensibilitate profundă şi hemiplegie de partea leziunii
şi tulburări de sensibilitate superficială de partea opusă leziunii.
Hemipareza ataxică asociază un sindrom cerebelos kinetic cu un sindrom piramidal de
aceeaşi parte, leziunea fiind la nivelul pedunculului cerebral deasupra decusaţiei Wernekinck
(decusaţia pedunculilor cerebeloşi superiori).