În sindromul de neuron motor periferic deficitul motor este limitat, există hipotonie musculară

cu reflexe osteotendinoase diminuate sau abolite şi apar atrofii musculare la nivelul paraliziei.
Deficitul motor este limitat la un grup muscular cu aspect poliomielitic, radicular, plexular sau
nevritic. Paralizia interesează toate componentele activităţii motorii (voluntară, automată şi
sincinetică).
Hipotonia musculară intereseaza acelasi sector muscular ca si paralizia.
Reflexele osteotendinoase sunt diminuate sau abolite.
Reflexele cutanate pot fi diminuate sau abolite in raport cu sediul leziunii.
Atrofiile musculare se instaleaza lent dupa saptamini de la agresiunea NMP. Aceasta
atrofie se numeste secundara deoarece se produce ca urmare a lezarii nervoase si trebuie
diferentiata de atrofia primara care se intilneste in bolile musculare. Reactia idiomusculara
reprezinta contractia musculara determinata de percutia mecanica a muschiului. Aceasta este
conservata o perioada indelungata in atrofiile musculare neurogene si alterata rapid in cele
miogene.
În leziunile cu evoluţie lentă asupra corpului neuronului motor periferic apar fasciculaţii
musculare care sunt contractii spontane dezorganizate ale unitatilor motorii in grupele musculare
denervate care se pot observa la inspectia tegumentelor respective, insa care nu pot deplasa
segmentul respectiv (exemple: poliomielita anterioară cronică şi scleroza laterală amiotrofică).
Exista si fibrilatii: contractii cu aceleasi caractre, care se rezuma la fibre musculare izolate; nu se
pot vedea la inspectie ci numai prin examenul elecromiografic (EMG).
EMG arată modificări neurogene.