FARINGE CURS 2

Supuraţiile faringiene si perifaringiene: flegmonul periamigdalian (forma anterioară şi

posterioară; adenoflegmonul retro-faringian al sugarului şi copilului; abcesul retro-
faringian al adultului; adenoflegmonul latero-faringian; flegmonul peri-visceral latero-
faringian.
Rapoartele faringelui cervical
• Peretii laterali ai faringelui au 2 etaje
• Unul superior sau cefalic
• Unul inferior sau cervical, separate de un plan orizontal tangent cu marginea inferioara a
maxilarului inferior.
• Dedesubtul liniei orizontale tangente la marginea inferioara a maxilarului inferior, fetele
laterale ale faringelui sunt in raport cu organele continute in spatiul retrostilian
(posterior):ACI, VJI, glosofaringian, vag, spinal, marele hipoglos si simpatic
• spatiul prestilian (anterior)
• cu : Gl.parotida, ACI, Vjext
• Diafragmul stilienilor este format din 2 ligamente (stilo-hioidian si stilo-maxilar) si 3
muschi (stilo-glos,stilo-hioidian si stilo-faringian) formand BUCHETUL LUI RIOLAN
Spatiul parafaringian
• PMS –spatiul mucos parafaringian
• MS – spatiul masticator
• PVS – spatiul prevertebral
• PS – spatiul parotidian
• ICA – Art.carotida interna
• IJV – V.jugulara interna
Infectiile retro-faringiene si retrostiliene
• Este vorba de fapt de adenite,dar aceste infectii sunt clasate printre infectiile
perifaringiene pentru ca beneficiaza de aceeasi etiologie bacteriana (flora saprofita
faringiana) si de aceleasi complicatii.
• Aceste infectii sunt mai frecvente la copil, la care ganglionii retrofaringieni si retrostilieni
regreseaza catre varsta de 7 ani. Rinofaringitele reprezinta cauza cea mai frecventa in
raport cu anginele,acestea pot fi retrofaringiene,retrostiliene sau pot ocupa ambele
teritorii in formele avansate.In cazul existentei unei capsule de delimitare care franeaza
extensia,aceste infectii se localizeaza doar in cele doua spatii
Infectiile prestiliene
• La adult si adolescent principalele infectii perifaringiene sunt infectiile prestiliene.
• Focarele dentare sunt pe primul loc urmate de cele amigdaliene din cadrul anginelor sau
mai frecvent al flegmoanelor periamigdaliene.de la nivelul amigdalei sau a tesutului
celular periamigdalian, infectia traverseaza fascia buco-faringiana (teaca fibroasa care
 acopera fata externa a muschilor faringieni) si afecteaza spatiul celulo-grasos
paratonsilar.
• Din cauza ca acest tesut se lichefiaza rapid devenind purulent, infectiile prestiliene sunt
cel mai frecvent abcedate.
• Procesul infectios poate ramane circumscris sau se poate extinde rapid in alte spatii dand
nastere unei celulite cervicale profunde extensive
Celulitele cervicale profunde extensive
• Termenul de celulita defineste o infectie a spatiilor celuloase sau zone tisulare in special
grasoase care sunt separate intre ele de fascii (lamele fibroase care se insera pe
piele,acoperind muschii si viscerele zones tissulaires )
• Termenul are ca sinonime aceea de fasciita necrozanta/infectie necrozanta a tesuturilor
moi.
• In cadrul faringitelor,celulitele cervicale profunde extensive apar ca urmare a infectiilor
prestiliene (angina/flegmon periamigdalian). Infectia difuzeaza rapid in regiunile
parotidiene,submandibulare,retrostiliene apoi retrofaringiene si in final
MEDIASTINALE !!!!!! cu aparitia pleureziilor sau pericarditelor purulente (risc de
tamponada cardiaca).
• Tesuturile infectate sunt sediul unei inflamatii intense (std pre-supurativ sau colectie)
apoi secundar anumite zone pot abceda
EXAMEN CLINIC
• Semnele de alerta in favoarea unei complicatii infectioase cervicale cu punct de
plecare faringian
• In prezenta unei faringite sau a unei angine semnele de atentionare sunt:
• Alterarea starii generale
• Sindrom septic sever
• Unilateralitatea simptomelor
• Trismus/torticolis,limitarea miscarilor laterale ale gatului
• Torticolis
• Tumefactia latero-cervicala
• Inflamatia cutanata
• Dispneea/disfagie
• Mediastinita (dureri toracice cu iradiere interscapulara ).
Semnele unei adenite acute sunt :
• Febra
• Durerile cervicale
• Tumefactia cervicala uni/bilaterala
• Eritem /edem cutanat
Imagistica
• Indicatii
• Investigatia imagistica in adenitele acute este ineficienta ,ea devine utila in cazurile care
nu au raspuns la tratament antibiotic timp de 48/72 ore.
• • tehnici recomandate sunt tomodensitometrie sau ecografia (mai putin costisitoare dar
este mai putin fidela ).
• La copil are avantajul ca se efectueaza rapid si nu este iradianta !!!.
• In flegmoanele periamigdaliene
• Este inutila
• Tomodensimetria este indicata cand trismusul face examenul endobucal imposibil si cand
se banuie o extensie catre spatiile latero-faringiene, prezenta unei tumefactii latero-
cervicale inalte sau torticolis febril sau esec al punctiei locale care nu a imbunatatit starea
generala
• De referinta ramane RMN-ul dar costurile uneori induc probleme in efectuarea ei
• Imagistica are in general urmatoarele avantaje :
• Ghideaza punctia unei colectii dificil de localizat clinic
• Urmareste evolutia procesului infectios in absenta unei evolutii clinice favorabile sub un
tratament bine condus infectios
FLEGMONUL PERIAMIGDALIAN
• Abcesul lojii amigdaliene
• Etiopatogenie
• Mecanismul ramane incert-difuzarea puroiului intre capsula amigdaliana si peretele
muscular faringian sau infectia glandelor Weber (glande accesorii situate imediat
dedesubtul ogivei amigdaliene in palatul moale).Recidivele flegmonului periamigdalian
survin in 10% din cazuri si sunt mai frecvente in caz de angine repetitive la indivizi pana
in 30 – 40 ani.
Forme clinice :
• Antero-superior
• Postero-superior
• Inferior
• Extern
• Abces intraamigdalian (rar)
Simptomatologie
• ODINOFAGIE
• TRISMUS
• HIPERSIALOREE
• Pozitie antalgica a capului (capul fixat usor aplecat inainte)
• Voce amigdaliana (edem si pareza de val)
• Respiratie fetida
• Adenopatie dureroasa subangulo-mandibular
 • Febra,stare generala alterata
BFS : se executa cu dificultate din cauza trismusului si evidentiaza bombarea stalpului anterior
/posterior amigdalian/val palatin, cu impingerea amigdalei in jos si inauntru(varianta anterioara),
inainte (varianta posterioara)+_ edem al mucoasei laringiene
• Evolutie – deschidere spontana sau complicatii (supuratii faringiene sau septicemie)
• Diagnosticul este confirmat si prin prezenta puroiului la punctie
• Tratament
• Chirurgical si medicamentos (ab. antalgice,),alimentatie moale.
• Flegmonul ant se deschide cu pensa Lubet Barbon ce se introd deschisa in spatele
pilierului ant, la polul sup al amigdalei, pana in cavitatea abcesului, apoi se extrage
deschisa, creand astfel o cale de drenaj. In pilierul post, se face deschiderea cu bisturiul in
axul lung al pilierului. Se asociaza antibioterapia timp de 10 zile.
• Amigdalectomie dupa 2-3 saptamani
COMPLICATII
• Flegmoanele periamigdaliene pot provoca dispnee in cazurile exceptionale !!!! de
bilateralitate
• Pneumopatiile de inhalatie apar mai ales in cazul fistulizarilor mucoase ale flegmoanelor
retrofaringiene cu voma purulenta care poate ajunge in laringe
• Epiduritele datorate extensiei posterioare a procesului infectios catre spatiul prevertebral
sunt exceptionale.
• Complicatile neuro-vasculare mai frecvente sunt :
• − Tromboflebita VJI, cu risc de septicemie si de embolii septice la distanta (sindr.
Lemierre);
• − Pseudoanevrismul micotic al ACI cu riscul de ruptura carotidiana,ocluzia sau tromboza
acestei artere
• - Paralizia nervilor cranieni IX,X,XI XII sau afectarea lantului simpatic cervical.

Adenoflegmonul retro-faringian
• Adenoflegmonul ganglionilor Gilette (sugar si copilul mic)
• Este o complicatie a adenoiditei acute
• Semne clinice : stare generala brusc alterata, disfagie si dispnee (prin obstructia buco si
rinofaringelui)
• BFS : bombarea peretelui faringian posterior (de culoare rosie,infiltrat si edematiat) cu
localizare mediana sau paramediana,impingand inainte stalpul posterior si amigdala de
partea respectiva.
• Adenopatie subangulo-mandibulara inalta
• Evolutie : spontana cu deschidere posibila in caile aeriene superioare si
bronhopneumonie de aspiratie cu evolutie letala.
• La copil dupa 30 zile este necesara adenoidectomia.
• Tratament – chirurgical
 • Copil – pozitia Rose
• Adult - clasic

Adenoflegmonul latero-cervical
• Are o incidenţă crescută la copilul şcolar, în general prin mecanism de extindere al unui
procesinfecţios peritonsilar, la copii cu imunitate deficitară .
• În general apare după o amigdalită acută, formăc clinică septică,
• în cursul bolilor infecţioase anergizante, flegmon periamigdalian nedepistat
• Infectarea ganglionilor jugulo-carotidieni
• Localizare : intre pachetul vasculo-nervos cervical si muschiul scmd
• Clinic : : disfagie şi odinofagie intense, febră de tip septic şi stare generală alterată
tumefactia reg.latero-cervicale superioare cu impingerea muschiului scmd,
torticolis,trismus si o discreta tumefactie a peretelui latero-faringian (pilier posterior,loja
amigdaliana).
• Complicatii : tromboflebita jugularei cu septicopiemie, mediastinită, metastaze
pleuropulmonare, ulcerarea pereţilor, hemoragii masive şi repetate, adesea mortale.
După Barnett, abcesul mediastinal, sau paraesofagian, este produs în marea majoritate a
cazurilor de abcesul retrofaringian sau latero-cervical, prin drenarea puroiului în cutia toracică.
• Tratament: deschiderea colectiei pe cale externa,dupa o prealabila punctie

Flegmonul visceral latero-faringian (celuloflegmonul latero-faringian)

• Colectia purulenta este situata intre peretele faringian si pachetul vasculo-nervos
• Poate fi confundat cu flegmonul periamigdalian (varianta externa)
• Clinic : disfagie cu odinofagie,bombarea peretelui lateral faringian
• Dupa 5-7 zile tumefactia se poate extinde cervical
• Complicatia principala este invadarea cailor aeriene superioare sau/si erodarea marilor
vase ,riscul de mediastinita,soc septic,obstructia cailor aeriene,pleurezie,pericardita cu
tamponada cardiaca Tratament :deschidere chirurgicala pe cale endobucala sau
combinata endo-bucal-latero-cervical, AB obligator