Anginele acute Termenul de angina corespunde tuturor infectiilor care intereseaza faringele si amigdala palatina.

Sunt frecvent intalnite in patologia infantila. Angina poate fi: entitate de sine statatoare (cu autonomie evolutiva si terapeutica), sau epifenomen in cursul evolutiei unor boli generale: boli infecto-contagioase: Scarlatina, Rujeola, Mononucleoza infectioasa Hemopatii maligne leucemie agranulocitoza. Factori favorizanti : distrofia, anemiile, diatezele constitutionale, climatul rece si umed.

ETIOLOGIE -Apar mai frecvent dupa varsta de 3 ani, atunci cand amigdalelepalatine sunt suf icient de dezvoltate si participa activ la procesele de aparare antiinfectioasa de la nivelul cailor respiratorii superioare. Agentii etiologici ai anginelor sunt: -virusuri: adenovirusuri, V. Coxsackie Echovirus; -bacterii: streptococul beta hemolitic grup A, streptococul viridans, stafilococul aureu, Haemophilus influenzae; -fuzospirili.

TABLOUL CLINIC A. ANGINELE VIRALE Debut (de obicei) brusc, cu: febra oscilanta, anorexie, disfagie, senzatie de uscaciune a gatului, rinoree, tuse seaca. Frecvent procesul infectios intereseaza si laringele si bronhiile. Examenul obiectiv releva: hiperemia faringelui, +/-microvezicule la nivelul pilierilor, luetei si a peretelui posterior al faringelui (v. Coxackie). anginele determinate de adenovirusuri asociaza un catar conjunctival, adenopatie laterocervicala si mandibulara.

A. ANGINELE VIRALE Dg (+) se stabileste pe baza: datelor anamnestice si epidemiologice, manifestarilor clinice determinarilor serologice Evolutia: de obicei benigna, cu vindecare in cateva zile. Complicatii rare atunci cand apar sunt determinate de suprainfectia bacteriana.

B. ANGINELE BACTERIENE -frecvent determinate de streptococ beta hemolitic gr A. -Angina streptococica debuteaza brutal, cu -febra 39-400C, -varsaturi, -disfagie marcata, -(+/-) otalgie, dureri abdominale, -adenopatie laterocervicala si submandibulara satelita. Examenul obiectiv local releva: -hiperemia intensa a mucoasei faringiene, a pilierilor anteriori, a luetei, -amigdale hipertrofice si hiperemice, -prezenta unui exudat pultaceu la acest nivel. Paraclinic: Leucocitoza marcata (nr. PMN ) Exudat faringian cu streptococ b hemolitic gr. A = prezent Titrul ASLO (dupa 2 3 sapt. de la debutul bolii

B. ANGINELE BACTERIENE -Angina streptococica (II) .Evolutia favorabila sub tratament .Complicati (apar in absenta tratamentului sau in conditiile unui tratament aplicat tardiv): .Locale : .Flegmon periamigdalian .Abces retro si laterofaringian .La distanta: .RAA .Glomerulonefrita Anginele bacteriene determinate de alti agenti patogeni imbracaacelasi tablou cl inic dar faringele este mai putin hiperemic comparativ cu angina streptococica

Forme clinice: a) Angina eritematoasa: amigdalele sunt hiperemice si hipertrofice. evolueaza cu stare generala relativ buna cu vindecare in 4-5 zile, fara complicatii b) Angina eritemato-pultacee Debut brusc cu: disfagie si febra. Ex obiectiv: amigdale hiperemice, hipertrofice cu depozite pultacee ce se detaseaza usor. Evolutie favorabila si vindecare in 6 7 zile. c) Angina lacunaro-criptica: amigdale hipertrofice cu depozite pultacee la nivelul criptelor; Anginele acute

Forme clinice (II): d) Angina veziculoasa e) angina cu false membrane: Etiologia: stafilococ, pneumococ, B. difteric, bacilul mononucleozei, sau in cadrul hemopatiilor maligne. Ex local: se caracterizeaza prin prezenta la nivelul amigdalelor si a pilierilor anteriori a unor pseudomembrane de culoare alb cenusie, bogate in fibrina, aderente de mucoasa adiacenta greu detasabile si care prin decolare lasa o suprafata sangeranda. Dupa detesare se refac rapid. Tabloul clinic asociaza febra moderata, manifestari toxice (paloare, astenie, tahicardie). Anginele acute

a) Angina eritematoasa: Tuse Tablou clinic Etiologie Debut Febra Disfagie Rinoree Manifest. digestive Adenopatie Aspectul faringelui Splenomegalie Leucocite Complicatii Tratament ANGINA ERITEMATOASA adenovirusuri brusc moderata + + inapetenta minima sau absenta hiperemia peretelui posterior al faringelui, a luetei, si a pilierilor . 10.000 / mm3 parotidita acuta simptomatic

b) Angine eritemato-pultacee Tabloul clinic A AAN NNG GGI IIN NNA AA S SST TTR RRE EEP PPT TTO OOC CCO OOC CCI IIC CCA AA Etiologie streptococ b hemolitic Debut Brutal Febra crescuta Disfagie marcata Rinoree Tuse +/Manifest. digestive varsaturi, dureri abdominale, inapetenta Adenopatie laterocervicala si submandibulara Aspectul faringelui hiperemia mucoasei faringiene, a pilierilor si amigdalelor cu depozite pultacee pe amigdale Splenomegalie Leucocite . 15.000 / mm3 Complicatii otita, pneumonii, flegmon periamigdalian, abces retro-faringian, RAA, GNA. Tratament penicilina, eritromicina, cefalosporine

b) Angine eritemato-pultacee Tuse Tablou clinic Etiologie Debut Febra Disfagie Rinoree Manifest. digestive Adenopatie Aspectul faringelui Spleno-megalie Leucocite Complicatii Tratament ANGINA DIN MONONUCLEOZA v. Epstein Barr brusc (2-5 saptamani) moderata + inapetenta, hepatomegalie generalizata Angina unilaterala, putin extinsa, insotita de hiperemia faringiana si a valului palatin. Exudat amigdalian pultaceu cu false membrane, + Limfo-monocitoza simptomatic

c) Angine veziculoase Tratament ampicilina, simptomatic

Tabloul clinic Etiologie Debut Febra Disfagie Rinoree Tuse Manif.digestive Adenopatie Aspectul faringelui Splenomegalie Leucocite Complicatii Tratament STOMATITA Virusuri herpetice brusc crescuta +/inapetenta, laterocervicala microvezicule diseminate coasei bucale, a limbii, se ulcereaza rapid si se usor. . 10.000 / mm3 suprainfectie bacteriana ampicilina, simptomatic, ultraviolete

la nivelul mupilierilor, luetei ce suprainfecteaza

aplicatii locale

e) Angine cu false membrane Tuse TABLOUL CLINIC Etiologie Debut Febra Disfagie Rinoree Manifest. digestive Adenopatie Aspectul faringelui Splenomegalie Leucocite Complicatii Tratament ANGINA ULCERONECROTICA flora fusospirilara insidios moderata moderata +/sialoree, halena fetida Ulceratii neregulate unilaterale localizate la polul superior al amigdalei Si care se acopera de o falsa membrana ce se va elimina in zilele urmatoare normal penicilina,

e) Angine cu false membrane Tuse Tablou clinic Etiologie Debut Febra Disfagie Rinoree Manifest. digestive Adenopatie Aspectul faringelui Spleno-megalie Leucocite Complicatii Tratament ANGINA CU FALSE MEMBRANE streptococ, stafilococ, b. difteric Brutal Crescuta Marcata +/Inapetenta latero cervicala Pseudomembrane la nivelul amigdalei si pilierilor anteriori, de culoare alb-cenusie, bogate in fibrina, aderente de mucoasa subiacenta . 15.000 / mm3 pneumonii, bronsite penicilina, cefalosporine Angina din difterie

Reprezinta inflamatia amigdalei faringiene fiind favorizata de: prezenta distrofiei, a diatezei constitutionale, de climatul rece si umed. Se descriu: ADENOIDITA ACUTA Debut brusc cu febra neregulata cu varf matinal, obstructie nazala copilulprezen tand respiratie stertoroasa sau respiratie orala, rinoree purulenta, agitatie, alimentatie dificila la sugar; Obiectiv se evidentiaza un faringe moderat congestionat cu secretii albicioase care se scurg pe peretele posterior; Complicatii: otita medie, bronsita, laringita, flegmon cervical, abces retrofaringian, diaree parenterala, pneumonii; Tratament: antibiotice, simptomatice, dezinfectante nazofaringiene. ADENOIDITELE

ADENOIDITA SUBACUTA -febra in pusee ce persista peste 2-3 saptamani sau subfebrilitati; ascensiuni termice matinale; -anorexie, stagnare ponderala, uneori varsaturi si scaune diareice, dificultati de alimentatie; - hipoacuzie + otalgie tranzitorie la copilul mare. ADENOIDITA CRONICA = vegetatii adenoidiene = hipertrofia cronica a amigdalei faringiene; -determina tulburari respiratorii manifestate prin cianoza peri-oro-nazala, copilul tine permanent gura intredeschisa, cu respiratie zgomotoasa. In timp se instaleaza faciesul adenoidian, toracele este insuficient dezvoltat, prezinta intarzierea cresterii staturoponderale.

Indicatiile adenoidectomiei -obstructie nazala persistenta, cu respiratie stertoroasa; -obstructie orala persistenta, sindromul sleep apnea; -sforait permanent; -otita medie recurenta; -sinuzita sau infectii de vecinatate cu caracter recurent

Otitele Otita externa este reprezentata de inflamatia conductului auditiv extern. apare mai ales in conditii de umiditate crescuta, fiind foarte des intalnita la copiii care practica inotul sau lacopiii ce stau mult cu capul sub apa, in baie. Alte conditii favorizante : traumatismele locale survenite in timpul curatarii urechii cu betisoare sau cu degetul, corp strain in conductul auditiv extern sau dupa diferite dermatite (de contact, atopica etc). Cerumenul are un efect protector impotriva infectiei bacteriene, astfel ca un conduct auditiv prea uscat, cu cerumen in cantitateinsuficienta, va fi predispus la infectie.

Otitele Tabloul clinic durere la nivelul urechii, care se accentueaza cand pavilionul urechiieste tract ionat sau atunci cand se apasa pe suprafata din fataconductului auditiv extern, zona care este foarte sensibila. In cazul copilului mic, aceasta manevra determina retragerea capului siepisoade de plans, semne foarte importante. Copilul mai mare dureri, senzatia de infundare a urechii, de mancarime (mai ales in otita cronica) sau de senzatia de corp strain in ureche si de scadere a auzului (aceasta mai alesdator ita edemului si secretiilor acumulate, care ingusteaza conductulauditiv extern). De obicei, timpanul nu este afectat.

Otitele Tratamentul otitei externe in cazul otitei externe este suficient un tratament local. Inainte de inceperea acestui tratament, urechea (conductul auditiv extern) va tr ebui curatata cuajutorul unor betisoare cu vata imbibate in apa calduta si abia apoi se va picura solutia indicata demedic. In primele doua zile, aceasta poate fi administrata mai frecvent, apoi doar cate 3-4 picaturi de trei oripe zi, pana la vindecare. Copilul va fi culcat pe parte a opusa urechii afectate iar pavilionul urechii vafi usor tractionat in sus si s pre inapoi. Dupa introducerea picaturilor, copilul va mai fi tinut culcataproxim ativ cinci minute. In primele zile de tratament, se poate lasa, in conductul auditiv extern, un tam pon de vata imbibat insolutia respectiva. Tot in primele zile, se pot administra calmante impotriva durerii. se va evita contactul urechii afectate cu apa, ea trebuind curatata dupa cum s-a descris anterior. Aplicarea de comprese calde pe zona urechii este de asemenea utila, ameliorand d urerea mai ales inprimele zile de boala. La copiii care inoata frecvent, se poate face profilaxie cu instilare de picatur i (alcool diluat sau acidacetic 2%) in conductul auditiv extern, imediat dupa ie sirea din apa. Tratamentul cu antibiotice, injectabil sau pe cale orala, este necesar doar daca apare febra sau inflamarea ganglionilor din zona urechii.

Otita medie unul din sase copii cu varsta de pana la un an face cel putin un episod de otita medie, dupa aceasta varsta, frecventa bolii scazand mult. de cele mai multe ori, otita medie este o complicatie a rinitei si rinofaringitei acute, boala aparand de obicei la cateva zile de la debutul unei infectii acute a cailor respiratoare. Infectarea urechii se realizeaza, in acest caz, prin trompa lui Eustachio.

La sugar si copilul mic, trompa lui Eustachio : este mai scurta si mai orizontala, este mai larga, ceea ce explica usurinta cu care microbii prezenti innazofaringe pot ajunge in urechea medie, infectand-o. Plansul sau suflarea incorecta a nasului favorizeaza impingerea secretiilorin tr ompa auditiva, antrenand obstructia acesteia si accentuarea infectiei. Factori favorizanti : prezenta vegetatiilor adenoide (asa-zisii polipi ), distrofia, imunodeficientele, malformatiile ( gura de lup ), alergia, sinuzita, factori de mediu, cum ar fi: conditiile socio-economice precare, ingrijirea copilului in colectivitati (cresa, gradinita), familiile numeroase in care mai exista un copil cu otita medie, fumatul pasiv de catre copil, alimentarea copilului culcat pe spate si sezoanele reci.

Tabloul clinic la sugari, simptomatologia este nespecifica, agitatie, tipat, plans aparent fara motiv, Somn agitat, refuza alimentatia, scaune diareice febra (in toate cazurile in care un sugar sau un copil mic prezinta febra din cauze necunoscute, un examen ORL se impune cu necesitate).

Tratamentul otitei medii Antipiretice calmante pentru durere (paracetamolul in doze uzuale fiind cel mai indicat), caldura locala (de exemplu, asezarea pe urechea afectata a unui scutec usor incalzit cu fierul de calcat). picaturi in nas pentru a desfunda trompa lui Eustachio si a elimina secretiile acumulate in urechea medie. Antibiotice in functie de etiologie.