1.Anatomia clinica a faringelui-rapoarte laterale.

Faringele este un tub musculo-membranos cu lungime de 14cm ,ce in timpul

deglutitiei se scurteaza cu 6-7 cm,avand directie veritcala si este situat inaintea
coloanei vertebrale si inapoia foselor nazale, a cavitatii bucale si laringelui,de
la apofiza bazilara-superior si pana la C6 inferior,unde se continua cu
esofagul.Are aspect de jgheab deschis anterior,comunicand cu fosele nazale
prin orificiile coanale,cu cavitatea bucala prin istul gatului si cu laringele prin
stramtoarea superioara.Sinusurile piriforme continua inferior hipofaringele cu
esofagul.
Structura:de la interior la exterior-stratul mucos ce cuprinde elementele
limfatice ale lui Waldayer si foliculi solitari,-aponevroza
intrafaringiana(schelet al faringelui si suport ptr muschii constrictori),-stratul
muscular intern(longitudinal)-stilofaringianul ,
palatofaringianul,salpingofaringianul,-stratul muscular extern(dispozitie
circulara)-constrictorul superior,mijlociu si inferior,-fascia perifaringiana.
Rapoarte:Exofaringe-posterior-cu coloana vertebrala prin spatiul
retrofaringian care la copil perzinta ggl lui Gillette in dreptul rinofaringelui, ce
se continua cu spatiul retrofaringian,anterior-rap cu fosele
nazale,orofaringe,laringe,lateral-faringele cefalic-cu spatiul maxilo-vertebro-
faringian divizat in spatiul glandular extern ce cuprinde parotida si spatiul
cervical subglandular ce este impartit de buchetul lui Riolan(musculo
ligamentar cu insertie pe apofiza stiloida)si aripioara faringiana a lui Toman
Ionescu in 2 compartimente:comp posterior(retrostilian) ce contine pachetul
vasculo nervos al gatului,nervii IX,XI,XII,simpatiucl cervical si lantul
ganglionar jugulo-carotidian;comp anterior(prestilian) contine prelungirea
faringiana a glandei parotide,artera carotida externa,avand raport cu loja
amigdaliana si plexul venos perifaringian.
Rinofaringele(cavum):peretele superior corespunde sinusului sfenoidal si
apofizei bazilare prezentand apofiza faringiana a lui Luscka ce determina
patologie inflamatorie si care involueaza la pubertate.peretele lateral-se
deschid trompele lui Eustachio ce permit comunicarea cu urechea
medie,inapoia lor gasindu-se 2 fosete profunde ale lui Rosenmuller.Launirea
peretelui sup cu cel post se afla amigdala peritubara a lui Gerlach. Peretele inf
corespunde unei linii orizontale ce trece prin regiunea palatina,formata din
valul palatin si istmul nazo-faringian delimitat de val,pilierii posteriori si
peretele post al faringelui.
Orofaringele:pe peretele lateral se gaseste loja amigdaliana intre pilierul
anterior si posterior de forma triunghiulara,limitata inferior de baza limbii si
santul gloso-amigdalian.Lojele sunt ocupate de amigdalele palatine.Posterior-
capul axisului si foliculi limfatici diseminati.La nivelul bazei limbii situata
inapoia V-ului lingual se gaseste amigdala linguala a lui Francke,indaratul
foselor gloso-epiglotice,delimitate de repliurile gloso-epiglotice laterale si
median.

1
 Hipofaringele:peretele anterior cu un orificiu ce face comunicarea cu
laringele si fata post a pecetelui cricoidului pana la marginea inf a C6.Peretele
post este curb,prezinta 2 santuri numite piriforme,ce se deschid larg in timpul
deglutitiei permitand trecerea alimentelor prin esofag.

2. Anatomia si fiziologia cercului limfatic Waldeyer.Inelul limfatic a lui

Waldayer este alcatuit din amigdala faringiana a lui Luscka,amigdalele tubare
Gerlach,amigdalele palatine si amigdala linguala a lui Francke.Elementele
inelului reprezinta organe limfoide secundare ce produc limfocite
timodependente(t), ce au rol in imunitatea celulara sau limfocite
timoindependente(b) cu rol in imunitatea umorala producand anticorpi ca
imunoglobuline:IgG,IgA,IgM,si accesoriu IgD,IgE.Faringele reprezinta primul
releu in impactul cu mediul ext participand activ la procesele de
aparare.Tesutul limfoid faringian este dezvoltat in copilarie, spre pubertate,
involuand cu pastrarea numai a migdalelor palatine ce-si mentin capacitatea de
aparare.Contribuie la mecanismele de stergere a clonelor contra propriilor
proteine prin recunoasteraselfului de non-self.Prin functia imunitara cu
fagocitarea bacteriilor,determina rezistenta agresiunii microbiene locale sau
externe.Cu timpul insa saturatia infectioasa a amidalelor devine nociva,
devenind porti de intrare a germenilor cu declansarea de reactii neuro-
endocrine si alergice,cuprinse in cadrul infectiei de focar adeno-amigdalian.

3.Angina banala.(erotematoasa si eritemato-pultacee).Angina acuta

eritematoasa este o afectiune inflamatorie faringiana cu caracter sezonier,avnd
etiologie virala,prin aceasta explicandu-se caracterul
contagios.Ang.virala,precede pe cea eritemato-pultacee,virusul pregatind calea
infectiei bacteriene datorita scaderii capacitatii de aparare locala, cu cresterea
virulentei germenului si aparitia exudatului pultaceu sau a germenilor din stare
saprofita pentru a deveni patogeni.Factori favorizanti:clima rece si
umeda,stare generala deficitara,scaderea apararii organismului diverse
colectivitati.
Simptome:debut brusc,frison,febra,cefalee si chiar convulsii la copilul
mic,senzatie de uscaciune in gat,disfagie dureroasa cu otalgie reflexa.
Palpare:hipertrofia ggl subdigastrici,cu proces de
periadenita.Bucofaringoscopic:congestie difuza a mucoasei faringiene,cu
hipertrofia amigdalelor si un edem al valului si al luetei.Dupa cateva zile poate
apare si exsudat fibros in criptele amigdaliene.In evolutie se poate complica cu
suprainfectie bacteriana cu aparitia de angina eritemato-pultacee,laringite si
traheo-bronsite acute.
Tratament:local prin
antisepticegenerale:Faringosept,Strepsils,Hexoral,prisnite si general

2
simptomatic prin:antitermice si antiinflamatorii
generale:Aspirina,Paracetamol,vitaminoterapie,regim igieno zaharat.
Angina acuta eritemato-pultacee:etiologie microbiana, cel mai frecvent
implicat fiind streptococcul beta hemolicitc,stafilococul,pneumococul,bacilul
Fiedlander.
Simptome:febra 39 grade,disfagie dureroasa cu otalgie reflexa, alterarea
starii generale.
Bucofaringoscopic:hipertrofie amigdaliana cu exsudat pultaceu important, cu
depozit galbui cremos, pe amigdala aderenta se poate transforma in aspect
pseudo-membranos,ulcerativ ,sanguin sau ulcero-necrotic.Respiratia poate
avea aspect fetid.Palpare:adenopatie subangulomandibulara dureroasa din
cauza periadenitei. Ex.bacteriologic identifica microbul.Fromula
sanguina:leucocitoza cu neutrofilie si cresterea titrului antistreptolizinelor in
infectiile streptococice.Se poate complica in forma cu streptococ beta
hemolititc cu glomerulonefrita acuta,RAA,cardita reumatismala.
Tratament:local,general cu antibiotice conform antibiogramei:Penicilina
G injectabila 2-4 mil ui/zi timp de 7 zile dupa care se administreaza Moldamin
600.000 i la copil si 1200000ui/zi la adult a 7 zi ai a 14 zi.frecvent:Amoxiklav
si Amoxicilina timp de 5-7 zile sau Cefalosporine gen II,III, 1-2 prize timp de
5 zile.In formele recidivante si in cele de infectie de focar cronic amigdalian
se recomanda amigdalectomia la 3-4 sapt de la puseul acut.

4.Anginele din bolile de sange.Imbraca diverse aspecte clinice asemanatoare

cu angina acuta eritemato-pultacee sau cu anginle ulcerative profunde.Sunt
afectiuni acute ale faringelui, neutropenizante, ce scad rezistenta organismului
cu exacerbarea virulentei germenilor.Manifestarile bucofaringiene pot apare
ca semne de debut ale aacestoe afectiuni,necesitand o atenat investigare
hematologica ptr diagn si terapia corecta ulterioara mai ales la formele
prelungite.Angina cu monocite din mononucleoza infectioasa-se datoreaza
virusului Epstein-Barr.Debut la tineri prin angina cu manifestari generale si
locale banale,pe fondul careia apare exsudat pultaceu, apoi ulceratii si necroze
ce determina odinofagie si disfagie,adenopatie cervicala
asociata,hepatosplenomegalie si conjuctivita.Hemoleucograma:leucocitoza cu
limfomonocitoza 40-60%.Reactia Paul Bunell Hanganitiueste pozitiva si
pozitivarea ei diferentiaza afectiunea de leucemii limfoide sau afectiuni
virale.Evolutie:2-3 sapt, cu o vindecare lenta favorizata de vitaminoterapie si
administrarea de antibiotice ptr prevenirea infectiilor.Angina din leucemia
acuta:angina eritematoasa sau ulcero-necrotica bilaterala cu adenopatii
multiple cervicale, axilare, inghinale ce nu sunt inflamatorii, neavand astfel
tendinta la supuratii.Simptome:astenie,anemiedatorat unui sindrom hemoragic
caracterizat prin hemoragii profuze amigdaliene,gingivale sau
bucale,epistaxis.Hemograma:leucocitoza 100-300.000/mmc cu aparitia de

3
celule anormale mieloblastice sau limfoblastice.Punctia medulara clarifica
diagnosticul.
Tratamentul:angina cu antibiotice,antiseptice locale faringiene,evitandu-
se badijonarile locale ce sunt traumatizante.Agranulocitoza sau maladia
Schultze:angina grava, cu scaderea granulocitelor,dar posibil si cu afectare
concomitenta a celor 3 serii medulare.Nu prezinta adenopatie.Agranulocitoza
apare in urma unor intoxicatii medicamentoase ca si radiatiile x sau radiatiile
atomice ce determina atingere medulara toxica.Sdr infectios este grav-angina
cu ulceratii profunde amigdaliene, cu sfaceluri bilaterale, ce se pot extinde si
spre val si pilieri.Nu prezinta adenopatie sau hepatosplenomegalie,iar
hematologic prezinta scaderea granulocitelor.Febra poate persista mult timp,
putand apare si subicter.Evolutia este letala in 1-2 ani, cu posibile remisiuni
temporare clinice si hematologice.Tratament:antibiotice si antiseptice
faringiene,afectiunea de baza fiind rezolvata de hematolog si prin transplant
medular.

5.Anginele ulceroase superficiale.Intereseaza stratul epitelial.Angina

herpetica –origine virala si evolutie ciclica.Debuteaza brutal, cu febra 40-41
garde, stare generala alterata, disfagie foarte
intensa.Bucofaringoscopia:roseata difuza pe pilieri si amigdale,deasupra
carora se gasesc mici vezicule albe sidefii ce se ulcereaza, apoi se pot acoperi
si de false membrane.Nu exista adenopatie cervicala,coexistand herpesnazo-
labial.Evolutie favorabila cu vindecare spontana dupa 7
zile.Tratament:simptomatic.Un herpes extins pe fond de adenopatii multiple si
cu o durata prelungita,poate suspiciona SIDA.Angina aftoasa produsa prin
transmiterea infectiei cu predilectie de la produsele lactate infectate.Se
caracterizeaza prin febra moderata, dureri ale membrelor, greata,varsaturi
diaree.Bucofaringoscopic:vezicule albe cenusii pe fata interna a obrajilor,
limba, valul palatin, amigdale cat si faringo-laringian.Pot apare eroziuni
superficila.Tratament:gargarisme si antiseptice locale, badijonari cu nitrat de
argint 4% sau clorura de zinc 10% grabind procesele de cicatrizare si
diminuarea durerii.Angina din zona Zoster se localizeaza ades pe ramificatiile
nervului glosofaringian, unilateral, de-a lungul caruia apar vezicule mici,
polimorfe,situate pe un fond eritematos, prezentand un lichid clar.Prezinta
febra, adinamie, si hiperestezie in teritoriul nervului afectat.Eruptia veziculara
dispare in aproximativ 2 sapt, sialorea reflexa si nevralgia putand persista mai
mult.Pot fi afectate ramuri si din nervul VII si X cranian.Tratament:vitamina
B1 in doza de 100 mg i.m, Vitamina B 12 1000 gamma zilnic/7 zile, antalgice
si fizioterapie ptr combaterea nevralgiei.Herpangina-det de virusul Coxsackie
A avand frecventa crescuta vara.Debuteaza cu febra,
cefalee,anorexie,adinamie.Bucofaringoscopic:vezicule cu continut
rosietic,situat pe val, lueta si amigdale.Acestea pot deveni eroziuni rotunde,
acoperite cu depozit fibrinos alb-cenusiu si insotite de stomatita.Eroziunile se

4
vindeca spontan in 5-7 zile.Pemfigusul apare la nivel faringian sub forma unor
eruptii buloase, cu continut seros sau hemoragic, ce se sparg si determina
ulceratii superficiale.Sunt f dureroase, fara febra,se vindeca spontan.

6.Anginele din bolile infectioase.Angina scarlatinoasa apare in cursul

scarlatinei, fie de la debut fie la sf sapt a treia-determinata de streptococul beta
hemolitic.Debut:enantem rosu aprins al mucoasei faringiene si al amigdalelor
ce sunt hipertrofiate si prezinta exsudata pultaceu.Limba e initial alba, apoi
devine depapilata,zmeurie.Dupa 2-3 zile apare exantemul
caracteristic.General:greata,varsaturi,febra,frisoane.La sf sapt a treia poate
apare o noua angina ca sindrom infectios secundar.Exista o forma grava de
scarlatina maligna la care aspectul bucofaringoscopic evidentiaza leziuni
amigdaliene de tip ulcero-necrotic.Tratament:penicilina si local dezinfectante
uzuale.Angina rubeolica-aparitia pe langa enantem si exantem a unei
adenopatii multiple cervicale si occipitale.La aceste angine se aplica un
tratament simptomatic si antiseptic faringian.Angina rujeolica precedata de un
catar acut al cailor respiratorii superioare si inferioare cu asocierea unui
enantem si exantem caracteristic.Enantemul este reprezentativ in special la
nivelul valului palatin sub forma de pete rosii inchise, precedat de petele
Koplick ce apar langa deschiderea canalului Stenon si dispra inaintea aparitiei
exantemului cutanat.Angina micotica reprezentata in special de Candidoza
este o afectiune ce apare tot mai frecvent in ultimul timp datorita starii
deficitare imunitare a indivizilor,consumul excesiv de antibiotice.Ulterior, pot
apare infectii micotice la intreg tubul digestiv si laringe ce pot complica unele
leziuni bucofaringiene ca lichenul plan si leucoplazia,deasemenea
administrarea indelungata de antibiotice cat si iradierea pentru diferitele
afectiuni neoplazice pot favoriza candidoza.Bucofaringoscopic:depozite mici
albicioase, ce prin indepartare lasa ulcer eritematos.Simptome:disfagie si jena
dureroasa.Tratament:local,antiseptice si solutie ce schimba ph-ul cat si
antimicotice(Nizoral,Diflucan).De asemena se incearca tratarea unor afectiuni
ce potenteaza candidoza(diabet,tratament prelungit cu imunosupresoare.

7.Anginele ulcerative profunde.(ulcero necrotice).Angina ulceroasa

Moure(amigdalita lacunara ulceroasa acuta) se intalneste in special la
tineri.debut:insidios,usoara odinofagie.Ex faringelui:ulceratie necrotica la
nivelul polului superior faringian, insotita frecvent de adenopatie.Evoluita este
in general de 10 zile.Tratament:badijonaj local cu sol de clorura de zinc
aplicata dupa prelevarea exsudatului si antibioterapie.Se indica
amigdalectomia dupa o luna de la puseul acut ptr prevenirea
recidivelor.Amigdalita fuzospirilara(angina Plaut- Vincent-Simanovski)-
ulceratie pseudo-membranoasa circumscrisa situata pe mucoasa
faringelui,gingii si in cavitatea bucala, cu aspect de stomatita.Se intalneste in

5
special al tineri,dupa boli infectioase, avitamonoze,infectii locale, cauzate unei
asocieri fuzospirilare Vincent la flora obisnuita.Debut:insidios,stare
febrila,cefalee,astenie,disfagie dureroasa.Localizare unilaterala,insotindu-se
frevvent de adenopatie subangulomandibulara.Bucofaringoscopia:hipertrofia
si congestia amigdaliana, cu un depozit albicios la nivelul polului
superior,circumscris si usor detasabil, ce in cateva zile se detaseaza spontan,
lasand o suprafata necrotica, sangeranda, cu marginile neregulate.Ex
bacteriologic:ptr difenetierea ulceratiei cu difteria,luesul primar,neoplasmul
amigdalian cat si hemoleucograma ptr bolile de sange.Tratament:sol
antiseptice locale,gargarisme,adm de antisptice faringiene,vitaminoterapia si
antibioterapia ca in trat anginei eritemato-pultacee.

8.Angine cu false membrane-determinata de angina difterica si mai rara de

alte angine ca cea streptococica,stafilococica,pneumococica.Se caract prin:sdr
focal amigdalian:angine cu false membrane ce sunt aderente la amigdala
hipertrofica si inflamata, ce prin inlaturare ulcereaza si sangera, sdr general-
alterarea starii generalr,febra ridicata,astenie,anorexie,tahicardie.Exista si
forme grave ce determina complicatii laringiene,nevrite sau
miocardite.Diagnosticul se bazeaza pe sdr toxic, falsele membrane ce
depasescsuprafata amigdaleisi confirmarea
bacteriologica.Tratament:seroterapie 40.000-60.000 ui/zi in formele grave in
asociere cu antibiotice: Penicilina G injectabila 2-4 mil ui/zi timp de 7 zile
dupa care se administreaza Moldamin 600.000 i la copil si 1200000ui/zi la
adult a 7 zi ai a 14 zi.frecvent:Amoxiklav si Amoxicilina timp de 5-7 zile sau
Cefalosporine gen II,III, 1-2 prize timp de 5 zile, tonicardiace,
antiinflamatorii,tratament local.

9.Amigdalita cronica.-inflamatie cronica a amigdalelor palatine in special

manifestata sub 2 forme:amigdalita cr hipertrofica-in special la
copii,amigdalita cr scleroasa ce corespunde unei situatii a sistemului limfoid
amigdalian si care este caracteristica adultilor.Rolul dominant in cronicizare il
joaca infectia cu cei 2 factori favorizanti:terenul limfatic si alergic.In
amigdalita cronica hipertrofica:hiperplazia tesutului limfoid prin
hiperactivitate functionala a foliculilor limfoizi amigdalieni, avand o
hipertrofie moale amigdaliana.Dupa fiecare proces inflamator amigdalian,
amifdala va creste in dimensiuni, amplificand jena respiratorie si al
deglutitie.In timp, amigdala ajunge la o saturatie de germeni, cu stocare in
cripte si devine dintr-un organ de aparare, un organ patologic,rezrrvor de
germeni,un adevarat focar infectios.Se produc modificari in structura
amigdalei, cu aparitia unui tesut scleros amigdalian.Amigdala se transforma
intr-o amigdala cronica hipertrofica dura,datorata sclerozei s atrofiei
limfatice.Simptome diferite in functie de varsta:copil-volumul amigdalian

6
creste determinand jena respiratorie amplificata si de concomitenta
vegetatiilor adenoide.Se produc angine repetate, cu asocieri de pusee acute de
laringita,traheo-bronsica, ce determina modificarea vocii,tulburari
respiratorii,tuse seaca.Adult-posibil aparitia unor amigdale reduse de volum,
dar cu dopuri de cazeum in cripte.In cazul asocierii cu hipertrofie, cu
adenopatie voluminoasa cervicala, necesita explorare pentru excluderea unei
tumori maligne epiteliale sau a unui limfom malign.In amigdalita scleroasa si
criptica tesutul limfoid este redus cu cripte si cazeum, cu septuri fibroase si
scleroase ce traverseaza amigdala.Clinic:angine acute periodice si posibile
complicatii.In perioadele latente,bolnavul prezinta odinofagie,miros fetid,tuse
seaca,stare de oboseala.Exista posibilitatea existentei unei mici zone necrotice
ce tradeaza un abces intraamigdalian.Tratament:gargarisme cu antiseptice si
antibiotice,badijonari cu solutie de clorura de fier sau criptoliza cu laser.In
cazul nereusitei acestor tratamente, amigdalectomia ramane ca tratament de
electie.

10.Infectia de focar amigdaliana-clinic +laborator.-Reprezinta o afectiune

inflamatorie nesupurativa legata adesea de o angina cu streptococ beta
hemolitic de grup A.Clinic:dureri surde la nivelul regiunii scapulo-
humerale,lombare,articulatiilormembrelor, o stare de oboseala cronica si
fatigabilitate.Bucofaringoscopia:amigdale palatine de marimi diferite, dar care
la palpare cu spatula pot evidentia aparitita dopurilor de cazeum sau secretie
gleroasa in criptele amigdaliene.Paraclinic:VSH peste 15-20mm/h,
fibrinogenul peste 2,5 g/l, titrul ASLO peste 200 u, prezenta sau nu a proteinei
C reactive, sumarul de urina ce poate arata albuminurie, hematurie si
cilindrurie.(ex:RAA,nefrita).

11.Complicatiile anginei acute-supuratiile spatiului retrostilian-este situat

in spatiul retrostilian, avand un grad de gravitate crescuta, datorita raportului
cu artera carotida interna.Dezvoltarea se face pe seama ganglionilor latero-
cervicali jugulo-carotidieni superiori, infectia provenind cel mai ades de la o
angina cu etiologie frecvent streptococicasau stafilococica.Clinic:febra 39-40
grade persistenta,starea generala se modifica,disfagia se accentueaza, poate
apare torticolis cu inclinarea capului si imobilitatea sprepartea
bolnava.Palparea regiunii sterno-cleido-mastoidiene este
dureroasa.Bucofaringoscopia:bombarea peretelui lateral al faringelui, cu
impingerea anterioara si mediastinala a lojei amigdaliene.Volutia:catre
supuratie in 8-10 zile, cu tendinta spre exteriorizare cervicala sau faringiana a
puroiului sau prin abcedarea si a celorlalti ganglioni jugulo-carotidieni, dand
nastere la adenoflegmonul laterocervical.Pot apare complicatii hemoragice
prin erodarea arterei carotide sau tromboflebita de vena jugulara interna si mai
rar fuzarea infectiei spre mediastin cu mediastinita.Tratament:chirurgical-

7
drenajul colectiei pe marginea anterioara a muschiului SCM, dupa prealabila
confirmare prin punctie, introducandu-se o mesa iodoformata.Se
administreaza antibiotice, antiinflamatorii, antitermice si antalgice.

12.Complicatiile la distanta ale anginelor sunt:-acute, de etiologie

bacteriana:septicemia, bacteriemia si septicopiemia;-toxice-prin difuziunea
toxinelor la distanta;-Fluxionare si degenerative,determinate de infectia de
focar cronica amigdaliana sau prin reincalzire,sub forma de RAA,nefrita si
endocardita.Septicemia amigdaliana-grava complicatie a nginelor acute,este
rara dat antibioterapiei energice disponibila in prezent.Poate avea etilogie
polimicrobiana cu punct de plecare de la o angina acuta sau
monomicrobiana(anaerob) cu punt de plecare de la focar amigdalian ulcero
necrotic.Propagarea se face direct prin intermediul circulatiei venoase sau prin
contiguitate, in afectarea ggl si in continuare a peretelui venos
jugular.Clinic:brusc febra si frison,facies teros,sdr hepato-renal,torpoare,delir
sau semne din determinarile septice secundare ca in abcese
cerebrare,hepatice,pulmonare,articulare.Diagnostic:hemocultura si accesriu
prin insamantari si antibiograma.Tratament:trebuie sa fie energic conform
antibiogramei.Administrare antibiotice in asociere cu hialuronidaza, heparina
si antiinflamatorii tip cortizon,intr-un serviciu specializat de boli
infectioase.Anginele si RAA:in general anginele preced cu cateva zile aparitia
RAA.Intervine un mecanism toxic , alergic streptococic, cu determinare de
anticorpi specifici antistreptolizinici, ce in timpul unei noi angine creste in
cantitate determinand o reactie inflamatorie fluxionara la nivelul articulatiilor,
parenchimului renal sau cord.Tratament:antibiotice si antiinflamatorii de tip
cortizonic.Rolul amigdalectomiei este prevenirea acestor complicatii de
focar.Anginele si nefrita:Glomerulonefrita poststreptococica debuteaza
brutal:sdr edematos,sdr urinar(oligurie cu albuminurie,cilindrurie si hematurie
macroscopica)Tratament:repaus la pat,trat igieno-dietetic si amigdalectomie
sub protectie de antibiotic dupa trecerea puseului acut de nefrita.

13.Flegmonul(abcesul )periamigdalian-reprezinta supuratia tesutului

conjunctiv lax situat intre capsula amigdalei si peretii lojei.Supuratia este
intrafaringiana,produsa prin trecerea geremnilor prin capsula-cea mai
frecventa complicatie a anginei la adult.Flora incriminata-streptococul beta
hemolitic la care se asociaza frecvent anaerobi.Localizare-2 forme-Flegmonul
anterior(intre amigdala palatina si pilierul anterior)cu bombarea pilierului
anterior si impingerea amigdalei in jos si indarat,cu bombarea valului palatin
de partea leziunii si edemul luetei.In caz de necroza se elimina un puroi
cremos si foarte fetid. -flegmonul posterior(intre amigdala si pilierul
posterior)cu bombarea pilierului posterior si impingerea amidalei
hipertrofiate,cu depozite purulente,edemul luetei.Clinic:debut la 2-3 zile de la

8
aparitia anginei eritemo-pultacee, cu accentuarea disfagiei, a durerii
unilaterale,otalgiei reflexe si uneori trismus.Odata cu constituirea colectiei
vocea capata ton nazonat,durerea se accentueaza, apare hipersialoree, trismus,
disfagie intensa cu febra,frison,cefalee,halena fetida.Regiunea cervicala de
partea afectata este impastata si dureroasa.Diagnostic:confirmat prin punctie si
diferential sancru luetic, tumora amigdaliana infectata, anevrismul carotidei
interne, abcesul ultimului molar si tumorile spatiului
intermaxilar.Tratament:chirurgical precedat de punctie in punctul de maxima
bombare.Se asociaza antibioterapia timp de 10 zile apoi se recomanda
amigdalectomie la 2-3 saptamani de la puseul acut.

14.Adenoidita acuta-cronica.Adenoidita acuta-inflamatia banala a amigdalei

lui Luschka, intalnita la sugar si copilul mic, in asociere cu rinita acuta si
laringo-traheo-bronsita acuta cu evolutie de aproximativ o
saptamana.Simptome-sugar-febra mare 39-40 grade, agitatie, respiratie rapida,
eventual convulsii.Obstructia nazala face dificila alimentatia.Rinoscopia
anterioara-prezenta unei rinorei purulente, ex bucofarincoscopic aratand
scurgerea muco-purulenta, ca o perdea pe peretele faringian posterior.La
copilul mare-datorita scuregerilor muco-purulente poate determina afectiuni
ale cailor respiratorii.Are caracter recidivant, in special in sezonul rece
determinand in timp hipertrofia si hiperplazia formatiunii si posibila
complicare cu abcesul retrofaringian.Tratament:repermeabilizarea foselor
nazale-administrare de antiseptice si vasoconstrictoare(ser efedrinat 3%) sub
forma de instilatii nazale, antitermice(paracetamol-supozitoare)si in caz de
complicatii locale antibioterapie.In caz de adenoidite trenante sau repetate se
recomanda adenoidectomia in afara puseelor acute, insa dupa varsta copilariei-
varsta minima 8 luni.Adenoidita cronica-este hiperplazia amigdalei lui
Luschka insotita de infectia cronica, denumita popular „polipi”.Limfantismul
si infectia sunt factorii ce predomina in formarea afectiunii.Limfantisul-stare
constitutionala caract prin hiperplazia limfoida generala cu
micropoliadenopatie,tegumente si mucoase palide,anemie,tulburari
tiroidinene.Se insoteste la copilul mare si de o amigdalita cronica
hipertrofica.Clinic:sindrom de obstructie nazala, cu rinoree si perdea muco-
purulenta pe peretele posterior al faringelui, cu tulburari respiratorii mai ales
nocturne pana la apnee nocturna.Copilul respira bucal,vocea este nazonala si
sforaie noaptea.Apar in timp modificari ale masivului facial si ale partilor moi
ale fetei, cu retroprognatism, bolta ogivala, dentitie vicios implantata,
piramida nazala subtire-facies adenoidian.Lipsa de ventilatie a trompei
antreneaza otite seroase cu hipoacuzie de transmisie.Bucofaringoscopia –
congestie permanenta a pilierilor anteriori, cu hipertrofia amigdalei
palatine.Rinoscopia posterioara ca si tuseul cavumului evidentiaza formatiuni
tumorale moi,boselate, ce ocupa plafonul si obstrueaza orificiile obstructie

9
nazala, otite seroase,apnee de somn,manifestari ca infectii de focar), adesea
necesitand si amigdalectomia.

15.Afectiunile rinofaringiene acute ale copilului-vezi sub 14+amigdalitele

acute-intereseaza in special amigdalele palatine-cauza-imunitate
deficitara.Agenti implicati-stafilococ,streptococ,haemophilus.Clinic:senzatie
de corp strain,durere la inghitire,otalgie reflexa,modificarea vocii, posibila
adenopatie ganglionara cervicala, febra, cefalee. Buofaringoscopia-hipertrofie
amigdaliana cu congestie intensa,cu depozite purulente posibile la nivelul
criptelor. Tratament:local-antiseptice si antiinflamatorii plus
antibioterapie.Amigdalita acuta linguala-rara aparuta la pacientii
amigdalectomizati ca o reactie hipertrofica compensatorie limfatica sau dupa
leziuni de corp strain sau alimnte.Clinic:disfagie la baza limbii cu otalgie
reflexa,durerea e exacerbata de fonatie sau mobilizarea limbii.posibila
coexstenta a edemului glotic si adenopatiei subanguomandibulara.

16.Fibromul rinofaringian-tumora localizata la nivelul nazofaringelui, ce

prin dezvoltare poate determina o simptomatologie grava.Este denumita si
tumora sangeranda a pubertatii masculine, intre 9-20 ani.Tumora se situeaza in
cavum, in portiunea sfeno-etmoidala, cu extindere spre rino-farnige,fosele
nazale,sinusuri, orbita si rar endocraniu.Anatomo-patologic:tumora neteda,
rosie,uneori boselata, la palpare avand o consistenta renitenta sau dura.Poate
prezenta mici eroziuni, dar nu ulcereaza.Insertia este sesila, pe cadrul
coanal,fata inf a sfenoidului sau aripa interna a apofizelor
pterigoide.Microscopic:fibroangion avand vase fara pereti proprii realizand
adevarate lacuri sangvine ce determina sangerari la cele mai mici
traumatisme.Poate debuta prin sndrom de obstructie nazala unilaterala, ce apoi
se poate bilateriza si prin epistaxisuri determinand anemie.Rinoscopie
ant:congestie,staza si uneori o prelungire nazala a tumorii.Rinoscopia
posterioara:masa tumorala cu aspectul specific.Examenul clinic se
completeaza prin radiografii ale masivului facial, angiografie selectiva
carotidiana extena, ce permite embolizarea retrograda a tumorii cat si
CT.Diagnostic diferential:vegetatiile adenoide,chisturile de
retentie,sarcomul,polipul sinuso-coanal.Tratament:chirurgical-exereza tumorii
pe cale transfaciala cu diminuarea hemoragiei prin embolizari selective,ligatui
vasculare,tratament hormonal si hemostatic.

17. Cancerul de rinofaringe-simptomatologie, tratament.-apare la varsta

adulta.Punctul de plecare este cel mai frecvent peretele lateral al faringelui,
inspecial in foseta Rossenmuller.Clinic-4 modalitati de debut ce se pot intrica-
debutul adenopatic maifestat prin tumefierea ganglionilor cervicali, in special

10
jugulo-carotidieni superiori, ce devin ficsi,nedurerosi;-debutul rinologic-coriza
unilaterala si obstructie nazala,rinoree muco-purulenta cu striatii
sanguinolente;-debutul otic-simuleaza diferite grade de afectare otica, de la
simplu catar la otita supurata, prezentand hipoacuzie de transmisie unilaterala,
acufene, cat si otalgie reflexa, tenace si rebela la tratament;-debutul
neurologic-sindrom cefal-algic in casca sau durere localizata in
vertex,nevralgie pe una din ramurile nervului trigemen.Cel mai frecvent
afectat este oculomotorul extern datorita apropierii sale de varful stancii.Daca
afectarea nervului oculomotor este asociata cu cea a trigemenului determina
sindromul Gradenigo.Prin adenopatia satelita jugulo-carotidiana superioara
pot fi afectati ultimii 4 nervi cranieni.In invazia valului palatin apare triada
Trotter:diminuarea mobilitatii valului,tulburari auditive si nevralgii de
trigemen.In perioada de stare, devine voluminoasa si det o supuratie nazala,
semne tubo-timpanice,putandu-se extinde spre fosele nazale si etmoid
determinand tulburari de vedere,paralizii ale nervului oculomotor.De
asemenea determina sdr Jacoud ce evoleaza cu oftalmoplegie,amauroza si
nevralgie trigeminala, iar in fazele terminale pot fi prinsi toti nervii cranieni
determinand sdr Garcin.Cand invadeaza peretele lateral faringian accentueaza
semnele auriculare,prin invazia fosei zigomatice determina
trismus.Tratamentul tumorilor rinofaringienew este preponderent radio-
chimio-terapic.Chirurgia se adreseaza adenopatiilor latero-cervicale, in care se
practica evidare ganglionara radicala,urmata de radioterapie la
distanta,prognosticul ramanand moderat.Modern, ptr a iradia cat mai putin
tesuturile sanatoase din jurul tumorii se practica radioterapia
locala(brachiterapia).

18.Cancerul de amigdala palatina.-epiteliomul de amigdala palatina

debuteaza insidios, cu o jena amigdaliana,senzatie de corp strain, otalgie
reflexa si adenopatie subangulomandibulara.Poate apare ulceratie la nivelul
amigdalei ce se poate extinde spre pilieri si faringe.In perioada de stare,
aspectul tumorii este burjonata, ulcerata, sangeranda la atingere, dura la
palpare,Disfagia se accentueaza, apar semne de impregnare
tumorala.Diagnostic pozitiv-clinic,biopsie,CT.Prognostic mai bun la polul
superior al amigdalei, cel de pol inferior putand invada baza limbii si
faringele.Dg diferential:anginele ulcero necrotice Plaut-Vincent, de anginele
din bolile de sange si de anginele cronice(tbc,lues).Tratament:extirparea
largita a amigdalei palatine urmata de evidarea ganglionara si tratamentul
complementar radio-chimioterapic.Limfoepiteliomul evolueaza mai lent,
amigdala avand aspect de masa moale, vegetanta, cu adenopatie cervicala
bilaterala, avand un grad de malignitate crescut.

11
19.Cancerul de hipofaringe.-sunt in general epitelioame care afecteaza
sinusurile piriforme si mai rar peretele posterior.Clinic:apare disfagie
progresiva pana la stop alimentar, sialoree, otalgie reflexa, adenopatie latero
cervicala,disfonie si tulburari respiratorii(cand prinde gura superioara a
laringelui.Diagnostic:laringoscopie indirecta, endoscopie, CT si confirmare
histo-patologica prin biopsie.Tratament:complex,caracterul limfofil al tumorii
determina extirparea monobloc a tumorii prin faringo-laringectomie partiala
sau totala, evidare ganglionara radicala, urmata de radio-
chimioterapie.Tratamentul cu Metronidazol imbunatateste rezultatele
radioterapiei.

20.Corpi straini faringo-esofagieni.-oprirea unui corp strain la nivelul

faringelui si esofagului apare mai ales la copii, mai rar la adultii cu tulburari
de deglutitie, edentati, cu tulburari psihice.Natura corpilor straini-de la
alimente si pana la diferite obiecte inghitite accidental(monede,
bolduri).Acestea se opresc in faringe,adesea la stramtoarea superioara a
esofagului, datorita volumui si neregularitatilor.Leziunile determinate sunt la
nivelul mucoasei, putand duce la perforarea peretelui,cu determinarea unor
complicatii septice(supuratii cervicale si mediastinale, pleurezii,fistule) sau
perforatii vasculare.Simptomatologia-polimorfa-un corp strain mai voluminos,
in hipofaringe sau la stramtoarea superioara a esofagului poate determina crize
de sufocare sau sincopa reflexa.Cand sunt mai mici, ei determina durere
pasagera, o senzatie de greutate, o jena cu iradiere interscapulara.Disfagia
mecanica sau dureroasa, reprezinta semnul cardinal, depinzand de marimea
corpului, cat si de reactia de inflamatie si spasmul local.In timp corpii straini
determina ulceratii si infectii locale, cu alterarea starii generale, accentuarea
disfagiei, sialoree,fetiditate.In situatia producerii perforatiilor, dispar semnele
de supuratie sau semnele toxicoseptice generale grave, ca urmare a intalarii
spuratiei mediastinale.Rx simplu sau baritat, esofagoscopia-precizeaza
diagnosticul.Largirea spatiului retroesofagian, vizibil radiografic arata o
colectie retro-faringo-esofagiene.La nivelul dispensarului medical-calmarea
pacientului cu fenobarbital, se poat administra antispastice, ca atropina, se
incepe terapia cu antiinflamatorii si antibiotice.In spital-extragerea corpului
strain pe cale naturala prin esofagoscopie.Extractia chirurgicala se face in caz
ca nu se rezolva prin esofagoscopie pe cale cervicala, toracica sau abdominala
in functie de localizarea corpului strain.Drenaj si antibioterapie pentru evitarea
complicatiilor septice.

21.Anatomia clinica a foselor nazale-perete extern-in partea superioara este

alcatuit din partea interna a apofizei maxilarede osul lacrimal si de labirintul
etmoidal.Dedesubt se gaseste fata interna a maxilarului superior, continuat
indarat de lama verticala a palatinului si apofiza pteriogoida a sfenidului.Pe

12
peretele extern se observa 3 lame osoase suprapuse denumite
cornete(superior,mijlociu si inferior) care delimiteaza cu peretele lateral al
foselor nazale 3 spatii numite meaturi in care se deschid orificiile cavitatilor
anexe ale foselor nazale.La nivelul meatului mijlociu se deschid sinusurile
maxilare,sinusul frontal si celulele etmoidale anteroare.La nivelul meatului
inferior se deschide orificiul sinusului sfenoidal.coanale.Determina infectii
permanente:adenoidite acute,corize repetate,otite,laringite, traheo-
bronsite.Amigdala afringiana are rolul de a produce Ig A, IgM,
IgG.Tratament:extirparea vegetatiilor adenoidiene chirurgical(in caz de

22.Anatomia lcinica a sinusurilor fetei-maxilare,frontale,etmoidale-sinusul

maxilar este sapat in maxilarul superior si se deshide in meatul mijlociu.Are
forma de piramida .Baza piramidei corespunde peretelui extern al foselor
nazale,peretele anterior corespunde fosei canine si este acoperit de partile moi
ale regiunii geniene.La partea superioara prezinta orificiul canalului suborbitar
prin care trece pachetul vasculo nervos suborbitar.Peretele postero inferior
separa sinusul de fosa zigomatica si pterigomaxilara.Peretele superior subtire
separa sinusul maxilar de cavitatea orbitara si prezinta in grosimea sa canalul
suborbitar cu frecvente dehiscente care favorizeaza afectarea nervului
suborbitar in cursul proceselor patologice ale sinusului maxilar.Marginea
inferioara constituire parea cea mai decliva a sinusului si este in raport cu
alveolele ultimului premolar si a primilor 2 molari a caror radacini pot
patrunde in sinusul maxilar.Mucoasa este subtire si aderenta si contne
numeroase glande mucoase care pot genera chisturi.Sinusurile frontale sunt 2
cavitati sapate in grosimea osului frontal a caror forma, dimensiuni, variaza de
la un individ la altul.

23.Sdr. secretor nazal.Prin rinoree se intelege orice fel de scurgere nazala

indiferent de natura ei.Poate fi seroasa,serosanguinolenta, seromucoasa,
mucupurulenta, purulenta, iar ca forma aparte rinoreea cerebro-spinala.Se
exteriorizeaza prin narina, posterior spre rinofarige sau mixt.Rinoreea
anterioara poate fi:-seroasa-unilaterala-ne face sa ne gandim la o rinoree
cerebro-spinala daca este asociata cu un traumatism,-bilaterala-insotite de
crize de stranut si obstructie nazala bilaterala, evoca alergia nazala;-purulenta-
unilaterala:cu mros fetid si obstructie nazala pledeaza pttr corp strain, la copil,
de rinolit sau tumora nazala la adult.Rinoscopia ant permite diagnosticul, cel
mai adesea fiind provocata de o sinuzita maxilara.La rinoscopie apare puroi in
meatul mijlociu, abundent ce se reface rapid dupa suflarea nasului.-bilaterala-
evoca diagn de rinita acuta-in care curgerrea nazala este frecvent striata cu
sange,mucoasa nazala rosie, narina inflamata, buza superioara iritata.La copii
cu recidive frecvente ne orienteaza spre vegetatii adenoide.Rinita acuta poate
fi esentiala sau doar un simptom al unei boli generale(rujeola,scarlatina).Rinita

13
cronica-daca diagn pozitiv este usor, diagn etiologic ridica probleme.Rinoree
manifeste sub forma de cruste-crustele pot fi de la nivelul vestibulului
narinar(furunculul de vestibul nazal,impetigo narinar,foliculita
narinara,lupusul nazal), fie de la nivelul foselor nazale(rinita cronica
crustoasa-secundara unor agenti terapeutici-spalaturi
nazale,vasoconstrictoare,antibiotice locale-sau inhalarii unor vapori calzi sau
iritanti.Se obs de asemenea in perforatii nazale sau dupa interventii ce
sacrifica arhitectura fselor nazale,- si rinita ozeoasa manifestata prin
triada:atrofie, cruste, cacosmie).Rinoreea posterioara-drenajul secretiilor spre
coane deterina:hemaj, tuse, raclarea gatului.Secretia expulzata este vascoasa,
decubitul dorsal favorizand scurgerea in faringe.Sinusurile posterioare(cel
etmoidale posterioare si sinusul sfenoidal) isi evacueaza deasemeni secretiile
spre rinofaringe, ca si ozena, care prin atrofie largeste fosele nazale,
determinand frmarea si eliminarea crustelor atat anterior cat si posterior.La
adult resturile limfoide mediane sau laterale pot determina cefalee insotita de
rinore posterioara purulenta sau mucopurulenta.Epiteliomul de rinofaringe
poate da aceleasi simptome.

24.Sdr de obstructie nazala.-apare cand un obstacol endocavitar sau parietal

diminua lumenul fosei nazale.Sediul obstacolului este mai important decat
volumul sau-obstacolele narinare anterioare sau la nivelul capului cornetulu
inferior, sau cele posterioare la nivelul cozii cornetului inferior sau cele care
jeneaza cel mai mult respiratia.Pot da obstructie:infectiile nazale si ale cailor
respiratorii, anosmia, modificarile timbtului vocii, sforaitul, tulburarile de
auditie, otitele catarale sau supurate, tulburari in alimentatia copilului mic,
astenia fzica si intelectuala, deformarile osoase de la nivelul fetei si
toracelui.Obstructia nazala permanenta de la inceput-la nou nascut-datorita
unei malformati nazale, de obicei la nivelul orificiului posterior coanal.In
timpul alimentatiei copilul se cianozeaza, respiratia fiind bucala.In scop
diagnostic se introduce o sonda Nelaton in fosa nazala care se va opri la
nivelul obstacolului.La copil-o obstructie unilaterala ne face sa ne gandim la
un corp strain endonazal, care a un timp se insoseste de secretie
mucopurulenta cu miros fetid.Alta cauza e reprezentata de un traumatism-care
provoaca un hematom septal subpericondral, fie o fractura a piramidei nazale
si mai ales a septului.La adult se produceprin traumatism sau corp
strain.Obstructia nazala progresiva bilaterala-la sugar:rinite sau adenoidite
acute cu rinoree, tulburarti generale pana la sindrom toxicoseptic;-la baieti,la
pubertate-fibromul rinofaringian,cu hemoragii repetate si abundente;-la adult-
rinite cronice,fie atrofice,fie hipertrofice,alergia nazala,polipoza nazala;-la
varstnici-sdr de senescenta se poate insoti de jena respiratorie
nocturna,hemoragii,sforait.Unilaterala-de cauza organica-malformatie,deviatie
de sept, hipertrofie de cornete, sinuzita, tumora rinosinusala.

14
25.Functia respiratorie nazala.-are importanta primordiala in mecanismul
respirator general.Contactul aerului cu mucoasa nazala ii confera calitatile
necesare pentru o functie normala a intregului aparat respirator.Mucoasa
nazala datorita structurii morfologice are rolul de a incalzi, umezi si purifica
aerul respirator.Etajul mijlociu este zona ventilatorie principala,in timp ce cel
inferior are un rol minor.Curentul inspirator merge de-a lungul septului si fata
interna a cornetului fara sa treaca prin meaturi.Curentul de tip turbulent este
singurul care atinge deschiderea sinusurilor in meaturi.Zona olfactiva primeste
mai mult aer expirat decat inspirat.in repaus vol aerului inspirat este de 8-9
litri.Incalzirea aerului se face prin iradiere de caldura de la mucoasa,
vasodilatatia din inspir avand rol de a contacta o mai mare cant de sange cu
aerul expirat.Aerul care paraseste sinusurile in timpul inspirului fiind incalzit
contribuie in mica masura la incalzirea aerului inspirat.Umezirea aerului este
asigurata de celulele caliciforme si glandele seromucoase.Purificarea aerului
incepe in vestibulul nazal unde sunt oprite particulele mai mari de catre
peri(vibrizi) apoi in fosele nazale unde intra in actiune cilii si mucusul nazal.

26.Furunculul vestibulului nazal.-este determinat de infectia cu Stafiloco

auriu a unuia sau mai multor foliculi pilosebacei.In forma simpla-un punct
galben centrat de un fir de par si cu reactie inflamatorie periferica intensa si
tradus exterior prin tumefiererosie si dureroasa a aripii nasului.Durerea
spontana este intensa, pulsatila cu paroxisme violente.Frecvent apare la cei cu
diabet,insuficienta hepatica cronica.Uneori mai multi foliculi se pot uni pentru
a forma furunculul antracoid.Complicatii:infectia venoasa-cordon inflamator
pe cordonul venei faciale pana la unghiul intern al ochiului ce poate fi urmata
de tromboflebita sinusului cavernos(protruzia globului ocular, edem palpebral
si conjunctval,paralizia oculomotorilor, cecitate, insotite de semne generale de
septicemie).Tratament:aplicarea de pulverizatii cu solutii antiseptice si pomezi
completate cu antibioterapie generala sau sulfamidoterapie.

27.Rinite hipertrofice.-se caracterizeaza prin hipertrofia pasagera sau

definitiva a cornetelor nazale inferioare si a mucoasei nazale.Se descriu 2
forme:difuze si localizate.Sunt mai mult un simptom decat o maladie, insotind
deviatia de sept, vegetatiile adenoide, fenomenele alergice rinosinusale sau
diverse tulburari generale endocrine sau neurovegetative.Rinita hipertrofica
difuza-in primele 2 decenii ale vietii.Factori favorizanti:tulburari de ventilatie
nazala, activitatea in atmosfera bogata in praf, rolul favorizant al climatului
rece si umed, abuzul de alcool si tutun.Anatomo-patologic:2 forme:congestiva
pura in care se produce o extensie temporara a tesutului erectil submucos si
forma conjunctiva in care hipertrofia este definitiva si este constituita din
proliferarea tesutului conjunctiv in profunzime.Clinic: obstructie nazala in

15
special in cursul noptii si la caldura atenuandu-se la frig, insotita de
rinofaringita si infectii descendente larngo-treheo-bronsice.Rinoscopia
anterioara:hipertrofia cornetului inferior, rosu violaceu, umple toata fosa
nazala.Tratament:cauterizari electrice sau chimice ale cornetelor, injectii
sclerozante(clorhidrat de chinina5%) in forma congestiva sau interventiile
chirurgicale in forma conjunctiva(turbinectomie sau luxatia cornetului
inferior).Rinita hipertrofica localizata-la o portiune de cornet sau sept-
hipertrofia cozilor de cornet,cozile de sept nazal si cornetele mijlocii
buloase(dispozitie congenitala a unei celule etmoidale in cornetul mijlociu).
Tratament:cauterizare sau ablatie chirurgicala.

28.Rinite atrofice.leziuni inflamatorii cronice caracterizate prin atrofia si

largirea consecutiva a foselor nazale.Se deosebesc 2 forme:rinitele atrofice
simple si ozena.Rinitra atrofica simpla:secundar infectiilor grave ale foselor
nazale precum scarlatina, difterie,lues,abuz de diverse medicamente, folosirea
d epudre iritante sau toxice,spalaturi cu lichide neizotonice, cauterizari
excesive sau rezectii excesive a cornetelor inferioare hipertrofiate, la
muncitorii din industria cu praf, pulberi, diverse gaze toxice.Clinic:jena
respiratorie nazala,functionala, fara a prezenta cruste sau
fetiditate.Tratament:badijonarea cu solutie Bonain sau instilatii nazale de
diverse solutii cu rol in favorizarea secretiei nazale.Rinita atrofica ozeoasa-
atrofie,fetiditate si prezenta de cruste galben-verzui pe mucoasa foselor
nazale.Etiologie:infectioasa, endocrina,avitaminoza,
trofoneurotica.Anatomopatologic:transformarea fibroasa a intregului tesut
conjunctiv al foselor nazale, transformarea pavimentoasa a epiteliului cilindric
al mucoasei, disparitia celulelor mucipare, a cililor vibratili si a glandelor;
submucoasa este transformata fibros iar vasele prezinta o teaca fibroasa care le
diminueaza calibrul. Procesul se extinde si la scheletul cornetelor si in
rinofaringe.Clinic:cefalee, jena respiratorie functonala,
anosmie.Tratament:indepartarea mecanica sau prin spalatura a crustelor,
folosirea de substante congestionante pentru stimularea secretiei,
vitaminoterapia A,B,C,E, pulverizatii sau aerosoli cu antibiotice, cure termale.

29.Etmoidita acuta si cronica.Etmoidita acuta este apanajul copilului al carui

sinus frontal nu este dezvoltat.Etmoidita cronica supurata-2 forme
clinice:asociata la o sinuzita frontala,maxilara sau sfenoidala sau limitata
numai la etmoid.Etmoidita aociata cu so sinuzita frontala sau
maxilara.Infectia etmoidului nu ramane compartimentata si se extinde rapid la
intreg labirintul etmoidal ceea ce face posibil in continuare afectarea sinusului
frontal.Leziunile anatomice:edem inflamator al mucoasei etmoidului urmata
de osteita rarefianta a septurilor intercelulare astfel ca etmoidul devine un
burete purulent.Clinic:etmoidita anterioara se confunda cu sinuzita frontala,

16
durere la presiunea unghiului intern al orbitei.Puroiul prezent in meatul
mijlociu inconjura mase polipoide de aspect inflamator.Etmoidita posterioara
este clinic manifesta daca nu se asociaza cu o sinuzita maxilara.-scurgere
purulenta in rinofaringe obiectivata la rinoscopia posterioara prin prezenta
puroiului deasupra meatului mijlociu si pe bolta rinofaringelui.Etmoidita
limitata la etmoid-empiem inchis a etmoidului-obstructie completa a celulelor
etmoidale prin leziuni inflamatorii si fibrocicatriciale,puroiul ramane in
etmoid care este transformat intr-o cavitate unica.Clinic:cefalee frontala sau
occipitala,aparitia unei complicatii orbito-oculare.Tratament:pulverizatii sau
aerosoli cu antibiotice, sulfamide, vaccinuri cu actiune locala.Daca tratamentul
medical nu da rezultate dupa 8-10 zile se practica etmoidectomia pe cale
endonazala si numai in caz de supuratie orbitara sau de sinuzita frontala
asociata se intervine pe cale externa.

30.Sinuzita maxilara acuta si cronica: Sinuzita maxilara acuta: se def ca

inflamatie catarala sau supurata a mucoasei sinusului maxilar cu punct de
plecare de obicei nazal sau dentar. Etiologie: 1. rinogena (drenajul va fi
defectuos datorita pozitiei orificiului de deschidere situat ff sus cat si
obstructiei prin edem a mucoasei, prin deviatie inalta de sept si cronicizarea
sinuzitei), 2. dentara (infectia se poate propaga prin contiguitate de la 2
premolar, 1,2 molar ca urmare ca urmare a unei extractii, granulom, chist
dentar,pericoronarita), 3. infectii de vecinatate (se constituie o infectie
secundara dupa o sinuzita fronto-etmoidala, dar mai frecvent se produce o
prindere simultana a tuturor sinusurilor), 4. traumatisme (fractura maxilarului
sup cu hematom supurat, efractia antrumului in timpul extractiei de dinti si
baro traumatismele).Simptomatologie: cea nazala de origine A) catarala
apare in cursul unui guturai banal sau gripal. Durerea este redusa la o simpla
greutate a capului se gaseste in jum fetei respective si se propaga la nivelul
dintilor fiind de intensitate moderata. Evolutie spre vindecare in cateva zile.
B) sinuzita maxilara purulenta apare im cursul unei gripe, durerile survin
simultan cu coriza, sunt f vii, cu caracter nevralgic, cu senzatie de plenitudine
in hemifaciesul respectiv. Durerea se exacerbeaza conturand un caracter orar.
Rinoreea este mai intai clara apoi 5-6 zile puroi de culoare galbena, brun sau
sangeranda.De origine dentara este acuta numai in aparenta, in realitate avem
de a face cu o sinuzita cronica latenta a carei existenta este brusc acutizata de
o interventie dentara. Se acumuleaza puroi in sinus fara a altera mucoasa si
numai daca infectia dentara persista , mucoasa se infecteaza si devine sinuzita
propriu zisa. Criza de sinuzita acuta: intreg faciesul devine dureros, obrazul se
tumefiaza, si se evacueaza un puroi fetid. Dintele bolnav lasat pe loc sau
existenta unui mic focar de osteita reziduala mentin starea de infectie si
sinuzita se cronicizeaza. In timpul crizei este necesara extractia dintelui
bolnav.Tratamentul sinuzitei acute maxilare: este acelasi ca si pt sinuzita
frontala. Daca spre a 5 zi de la debut durerea persista si nu cedeaza la

17
analgezice se poate considera ca puroiul este in retentie in sinusul maxilar. Se
impune practicarea unei punctii a sinusului maxilar cu evacuarea puroiului
prin ostium dupa prealabila aplicare de vasoconstric. in meatul mij. Dupa
degajarea sinusului se pot introduce antibiotice, cortizon, vasoconstric repetate
la 2-3 zile.Se plaseaza un tub de polietilen in sinusul maxilar pt a se adm
tratam.
Sinuzita maxilara cronica: infectia este de origine rinogena evidentiind in
secretii germeni saprofiti ai foselor nazale deveniti patogeni. Alteori, puroiul
este amicrobian. Mucoasa sinusului este in general edematiata polipoida sau
are un aspect granulos.Clinic se caract prin durere si rinoree purulenta.
Durerea este variabila si exacerbeaza cu ocazia unei reincalziri a
sinuzitei.Rinoreea este constant unilateral, abundenta si uneori fetida daca este
de origine dentara. Rinoreea purulenta det prin inghitire tulb gastrointestinale
si traheobronsite descendente prin aspiratie.Numai punctia sinusului maxilar
precizeaza prezenta unei sinuzite maxilare supurate indiferent de etiologie si
forma clinica. Prin punctie se evacueaza puroiul si se introduc med.
Tratament: punctii repetate, antibiotice cu cortizon. Existenta unor leziuni
ireversibile ale mucoasei impune indepartarea acestora, operatia clasica este
trepanarea sinusului prin fosa canina cu chiuretajul mucoasei si drenajul
sinusului prin bresa practicata in meatul inf.

31.Sinuzita frontala acuta si cronica.Sinuzita frontala acuta: def ca

afectarea infectioasa sau virala a sinusului frontal.Pe plan clinic va fi insotita
in mod practic de o etmoidita ant. Simptome: dupa o perioada de debut
constituita de o rinita acuta, semnele clinice diminua dar persista o rinoree
purulenta si senzatie dureroasa in reg supraorbitara care iradiaza spre reg
temporala si maxilara. Durerea se intensifica progresiv, devine continua cu
exacerbari paroxistice, mai ales in cursul diminetii obligand bolnavul sa
ramana imobil si in obscuritate in timpul crizei care dureaza 1-2 ore. Durerea
se insoteste de fotofobie, lacrimare iar miscarile globului ocular devin
dureroase. Palparea obiectiveaza durerea in aria de proiectie a sinusului frontal
cu un punct dureros maxim in inghiul intern al ochiului. (semnul lui Ewing)
Radiografia pune in evidenta o voalare sau opacitate neta a sinusului frontal.
Evolutie: spre vindecare dupa tratament si mai rar spontan. Cronicizarea
sinuzitei frontale se datoreste in general deviatiei de sept , hipertrofiei de cap
de cornet si mai rar virulentei germenului, sinuzitei etmoidale sau maxilare
asociate. Forme clinice: A) sinuzita congestive dat unei tulburari de aeratie in
sinus in care nu exista supuratie persistand doar durerile det de edemul
mucoasei. B) sinuzita fluxionara prin asocierea cu un edem orbito ocular
insotit de un grad de chemosis care dispar rapid sub efectul trat med.
Tratament: se trateaza si deviatia de sept si hipertrofia capului de cornet mij.
Se prescriu antalgice (algocalmin, aspirina, comprese calde). Pt a favoriza
drenajul sinusului se aplica comprese cu vasoconstrictive(efedrina, adrenalina)

18
urmata de inhalatie cu oleuri balsamice, alcool mentolat si/sau instilatii nazale
cu vasoconstrictive locale asociate cu un antibiotic si cortizon.
Aerosoloterapie, si antibioterapie pe cale generala dupa stabilirea unei
antibiograme. Daca durerile persista si drenajul este defectuos se
trepanopunctie cu fixarea unui cui prin care se fac zilnic spalaturi si se adm
antib si cortizon. Sinuzita frontala cronica: dupa 2 luni de evolutie o sinuzita
frontala netratata se cronicizeaza. O infectie cronica a sinusului frontal poate
surveni: prin cronicizarea unei sinuzite frontale acute sau ca o complicatie a
unei sinuzite maxilare. Leziunile anatomo patologice: mucoase reprez de
edem, serozitate, puroi cu germeni, urmate apoi de degenerescenta polipoida a
mucoasei si in final de procesul de osteita rarefianta cauza det a complicatiilor
infectioase orbito oculare craniene si endocraniene. Simptome: clinic det
durere si rinoree purulenta. Durerile se agraveaza cu ocazia unui banal guturai.
Cefalee puternica. Rinoreea este purulenta, nefetida si mult mai putin
abundenta decat in sinuzita maxilara. Rinoscopia ant evidentiaza puroi in
meatul mij, ocupat de polipi edematosi sau inflamatori. Exam radiologic
evidentiaza o opacitate completa a sinusului si eventual prezenta unei osteite
parietale. Sinuzita frontala are un prognostic rezervat datorita unor complicatii
orbitare sau cerebrale! Tratament de chirurgical, este rebela la antibiotice
utilizate pe cale generala si imposibil de adm local. In cazurile simple se poate
practica o operatie de drenaj pe cale nazala prin rezectia septului sau
cornetului mij. Initial este necesar a se practica trepanopunctia sinusului
frontal si introducerea de med modificatoare, antib, cortizon, enzime
proteolitice. Daca sunt leziuni de osteita care obliga si la indepartarea
mucoasei, se trepaneaza sinusul, se chiureteaza focarele de osteita , se exclude
sinusul umpland cavitatea cu tes gras si se obtureaza ostiumul prin grefon
osos.

32.Complicatiile endocraniene ale infectiei nazala si sinusale:

Complicatii sinuzite :endocraniene;-datorita extinderii pe cale hematogena sau
din aproape in aproape prin proc de osteita si distructie osoasa cu aparitia de
meningita,abces extradural,abces cerebral,cu semne de HIC,si fen de
focalizare;-sdr cefalgic,cu pierdere de cunostiinta,vertij,tulb de vedere;Trat
neurochir si orl;Complicatii sinuzite: vasculare;-tromboflebita de sinus long
sup sau de sin cavernos prin diseminarea trombilor septic cavernosi;Apar in
sinuzite etmoido frontale pe calea venei angulara si oftamice; Simptome:
supuratie profunda cu oftalmoplegie,chemozis,cefalee post de globii ocular;
Trat: chir( sinuzite) drenaj si ab si ains in doze mari

33.Complicatiile exocraniene ale sinuzitelor: orbito-oculare

-dacriocistite supurate-inflamatia gl lacrimale cu edemul orbitei si secretie
mucopurulenta;-celulita orbitei – secundara extensiei unei supuratii prin

19
strabaterea lamei papiracee a unei etmoidite supurate,chemozis si det abcesul
orbital,exoftalmie,si tulb de miscare a globilor ocul si tulb de vedere;
Trat:chir(drenaj etmoidal al colectiei) fara trat-det fuxiune palpebrala
superficial in pleoapa sup sau in cea inf,empiem orbital cu formare de
tromboflebite de sinus cavernos,afectarea nervilor 2,3,4,5,6;-osteomielita
oaselor craniului – apare in rinita ac ,sinuzita max sau frontal acuta det de
streptococ sau stafilococ,edem local,inflamatie,proc de osteita
(RX),exteriorizare prin fistulizare sau se propaga endocranian cu aparitia
complic endocraniene;Ab incizie abces-complic de vecintate si descendente-
otite ,faringite, laringo-traheite,pneumopatii.

34.Tumori benigne ale foselor nazale: se concretizeaza prin sind de

obstructie nazala. Tumori de origine conjunctiva(fibrom,lipom, miom,
angiom, condrom, osteom) si tumori de origine epiteliala (papilom, adenom,
mucocel, chistul septului nazal) 1.MUCOCELUL ETMOIDAL este o tumora
lichida cu perete osos formata prin retentie in una sau mai multe celule
etmoidale si contine un lichid de inflamatie cu multe albumine.
Etiologie:infectie cronica latenta a mucoasei, traumatism accidental sau
operator, corpi straini, tumori benigne care antreneaza obstructia orificiilor de
deschidere a cel etmoidale si det formarea unui chist prin lipsa de drenaj al
secretiilor mucoase. Det o eroziune progresiva a peretilor ososi ajungand la un
volum considerabil. Simptome: semne de obstructie nazala care se intensifica,
vedere perturbata epifora frecventa. Trat numai chirurgical, consta in ablatia
peretelui epitelial al fistulei. 2.OSTEOMUL: tumora bine circumscrisa,
formata numai din tesut osos care se dezvolta lent si continuu avand de obicei
punct de plecare intr un sinus. Osteomul este solitar, rareori dublu sau triplu.
Tumora se dezvolta treptat excentric, deformeaza si erodeaza peretii sinusului,
patrunde in regiunile vecine unde comprima organele respective. Simptome:
in perioada de debut semne subiective, tensiune dureroasa, cafalee fronto-
orbitara unilateral,nevralgie nazala;dupa cresterea osteomului apar semne
obiective mai ales la nivelul orbitei unde det o bombare a peretelui si
deplasarea globului ocular. Trat: esential chirurgical, ablatia timpurie a
tumorii. 3 PAPILOMUL: tumora benigna fibro epiteliala mai frecvent solitara
situata pe septul nazal inf, pe capul cornetului mij si f rar in sinusul maxilar si
etmoid. Are aspect de formatiune conopidiforma, roz cenusie cu baza larga de
implantare, consistenta elastica si sangereaza la palpare. Semne: det in timp o
obstructie iar epistaxisul spontan este rar. Trat: excizia tumorii prin
electrocoagulare, iar cand se dezvolta in sinusul maxilar este necesar abord
chir larg al sinusului datorita potentialului de malignizare al papilomului. 4.
POLIPUL SANGERAND AL SEPTULUI NAZAL: este o mica tumoreta cu
sediul in partea ant- inf in zona lui Kisselbach. Structura histologica de
angiom, sau granulom vascular care det hemoragii repetate si abundente mai
ales in perioada menstrelor si sarcinii. La exam rinoscopic se evidentiaza o

20
formatiune de marimea unui bob de piper sau de mazare de culoare rosie sau
violacee, acoperita de o mucoasa normala, de forma rotunda, sesila sau
pediculata. Ablatia formatiunii trebuie sa fie f completa deoarece se poate
confunda clinic cu sarcomul.

35.Polipoza rinosinusala banala.-polipi si formatiuni rezultate din

degenerarea edematoasa a mucoasei meatului mij sau etmoidal si sinusului
maxilar asociate cu prolif limfoblastica si a subs fundamentale din tes
conj;Fact alergici ,infectiosi si tumorali; Etiopat: polipoza alergica(polipi
bilaterali si obstr la fel) si infectioasa-insoteste sinuzita adesea (polipi
unilaterali si obstr la fel); De insotire a unei tumori maligne:Polip
coanal( Killian) prin blocarea coanei obstr unilaterala.Polipoza nazala
deformanta si recidivanta juvenila ( sdr WOAKES)-in copilarie , polip mare
ce deformeaza scheletul nazal; Polipoza nazala asoc cu dilatatie bronsica ( sdr
mounier-kuhn) sau asoc unei inversiuni ale org ( triada kartagener); Simpt:
obstr nazala ,tulb de olfactie( ansomie sau hiposmie) rinoreee
mucopurulenta,sdr cefalgic, rinolalie inchisa; Trat: mixt,
medicam,antialergic,antinf,chir –ablatia polipilor prin polipectomie clasica sau
endocopica.

36.Alergia rinosinusala-etiopatogenie, simptomatologie:

Af frecv cu implicarea unei reac de sensibilizare indusa alergenic cu formare
de Ac specifici; Imunitatea poate fi : nespecif ( naturala –neutralizeaza mai
multi alergeni ) sau specif ( actioneaza este asupra unui singur
alergen);Reactiile se produc proport cu intensitatea agresiunii Ag-Ac si cu
gradul de sensibilizare a org; Alergenii pot fi : completi ( proteici ) incompl
( haptene ); Tipuri de reac alergice: 1.anafilactice-alergie rinosinusala;
2.citotoxice-incompatibil sanguine si Rh; 3.complex ag-Ac – boala serului si
nefrita alergica; 4.hipersensibil intarziata-grefe transplant. In alergia
rinosinusala Ac tip Ig G,Ig E se fixeaza pe mastocite si bazofile cu elib de med
chimic( histamine,bradikinina,Pg) se prod vasodil ,edem,hipersecr si polipi-
manif de rinoree,stranut,obstructie nazala.Dupa etiologie: rinite alegice si
infecto-alegice; Sezoniere( febra de fan,mucegai,acarieni,ag bact si
profesionali).Simptome: sdr alergic naso sinusal-rinoree stranuturi in
salve ,obstr nazala si plenitudine nazala si prurit oculo-nazal. Rinoscopia ant:
muc nazala cu aspect turgescent,tumefiat acoperit de mucus,sangerare minima
si polipi in meatul mij. Forme clince: polipoza spasmodica periodica (polen)-
crize repetate chiar in cursul aceleasi zile +_congestie conjunctivala si
lacrimale , eozinofilie, exema ,edem quinke; Rinita spasmodica aperiodica-
pneumoalergeni, ag bact ,med si alimente; Rino-sinuzite polipoide-polipi la
niv cel etmoidale sau sinusului max ce det obstructia foselor nazal, bilateral,
obstructie, eozinofilie.

21
37.Alergia rinosinusala- tratament.De lunga durata, se actioneaza in mai
multe directii: suprimarea alergenului, desensibilizarea specifica sau
nespecifica pt a opri formarea de anticorpi, evitarea conflictului alergen-Ac,
modificarea pragului reactional al terenului, suprimarea focarelor infectioase
cronice, supr de parazitoze. Trat, este de 2 feluri: general si local. General: trat
specific de desensibilizare si trat simptomatic care cuprinde: med antialergica,
antiinflamatorie,antiinfectioasa si med modificatoare ale terenului. A) med
antialergice nespecifice: antihistaminice de sinteza, gamaglobuline,
cromoglycat disodic. B) med antiinflamatorie: cortizon C) med
antiinfectioasa: antib si vaccinuri (sulfamide,eritromicina sau cicline. Nu se da
penicilina); D) med modificatoare ale terenului: sedative nervoase,
psihoterapie, cure de relaxare, simpaticomimetice,vitaminoterapie, trat
neuroendocrin. Local: vasoconstric locale (cocaina, efedrina, adrenalina) cu
scopul de a debloca fosele nazale. Se pot utiliza asocieri efedrina si
hidrocortizol instilatii sau aerosoli. Cortizonu se poate aplica local si in injectii
in mucoasa cornetului inf. Pt diminuarea in vol a cornetului inf se mai pot
utiliza si electrocoagulare, galvanocauterizare, cauterizari chimice, crioterapie.
Trat chirurgical este indicat numai pt sinuzice cronice alergice rebele la
tratament si pt polipoze nazale obstruate care produc tulburari accentuate in
resp.

38.Tumori maligne ale foselor nazale si sinusurilor paranazale: tumori

maligne epiteliale si conjunctive. Rareori matastazeaza. Tumorile benigne
ca :adenomul, papilomul pot degenera in carcinoame. Tumorile epiteliale
nazale au originea mai frecv din etmoid si mai rar pe cornetul inf si septul
nazal. Tumorile epiteliale au mai ales un caracter infiltrativ, destructiv, se
ulcereaza si sfaceleaza usor insotindu se de fen inflamatorii ale foselor nazale
si ale sinusurilor in timp ce tumorile conjunctive au un caracter expansiv,
rapid.Tumori epiteliale: A)epiteliomul pavimentos, se intalneste mai frecv la
nivelul sinusurilor max, frontal si sfenoidal. B) epiteliomul cilindric mai frecv
la nivelul etmoidului C) cilindromul rar intalnit cu tendinta la metastatzare
minima D) nevocarcinomul cel mai agresiv, det metastaze generale. Tumorile
conjunctive: mai frecv sub forma de sarcom fibroblastic, mai rar osteosarcom,
condrosarcom, mixosarcom. Debutul este insidios, nedureros, det fen variabile
de rinita. In perioada de stare rinoreea devine purulenta, cu sange;
epistaxisurile frecvente si obstructie nazala accentuata. in perioada terminala
tumora se dezvolta in diferite directii: trompa lui Eustache, orbita, endocraniu,
piramida nazala, fata, palat si apar metastaze osoase, pulmonare, gangl.
A)Cancerul de sept nazal det rapid jena resp si epistaxisuri putin abundente
dar frecv. Sarcomul septului nazal este des confundata cu o tumora benigna
sangeranda, de aceea orice formatiune suspectata va fi larg ridicata. B)

22
cancerul de etmoid si fosa nazala, cel mai frecv, perioada lunga de timp se
dezv in labirintul etmoidal, neprezentand forme directe. Clinic: rinoree
persistenta, unilaterala, fetida, persistenta la tratament. Exam rinoscopic:
meatul mij polipi simptomatici de aspect banal. Tumora se extinde spre orbita
deplasand globul ocular. Diag diferential cu sifilis, rinoliti, etmoidite cronice
supurate asociate cu polipoza nazala. C) cancerul de sinus maxilar se dezv in
sinusul maxilar, se manifesta prin rinoree purulenta, fetida, hemoragica,
unilaterala. Det dureri dentare, rebele la trat. Tumora evolueaza prin erodarea
peretelui ant al sinusului maxilar exteriorizandu se spre obraz. Treptat este
interesat intreg masivul facial. Durerile sunt in general violente, deoarece este
interesat nervul maxilar sup. Diag diferential cu afectiuni inflamatorii, tumori
benigne, nevralgii dentare, trigeminale.

39.Epistaxisul- principii de tratament: 3 etape :1 Hemostaza locala

( medicamentos ): calmare pac, eliminare cheaguri din FN, aplicarea sol
vasoconstric,anestezice – xilocaina 2-4%; repaus pac in semisezand+
compresiune digitala pe aripa nasului cateva min( dir sau prin tampon );
cauterizarea chimica (cu perle de nitrat de ag)sau electr ( cu laser);
compresiune cu sonda foley ,tamponament nazal ant (compresiv daca e
abundant + fasa de tifon imbibata in subt uleioase si hemostatice)tamp post –
la batrani,la HTA,ATS,prin interesarea a sfenopalatine( tampon in sonda
nellaton in rinofaringe +tamp ant: 48-72h +AB cu urmarire la 72 h
( preventive sinechii);
2. hemostaza regional ( chir ): in hemoragiile grave-prin embolizarea selective
retraograda (a etm) sau ligaturi vasc ( a car ext),rezectie septala
submuc,circumscrierea zonei hemoragice cu laser;3. hemostaza generala
( medicamentos – hemostatice (venostat,vitK+C,etamsilat)+ corect echil
hemodinam.-coresct hidro-electrolitica; 4. Trat etiologic :
HTA,af cardiovasc,hepatice,hematologice,endocrinopatii

40. Hematom septal: colectie sangvinol. Submucoasa ( intre pericondru si

periost) in partea ant a septului, cauza post traumatica; Dg:prin rinoscp
ant(durere,obstructive nazala bilat); Complicatii: suprainf(abces septal); Trat:
incizie,drenaj,tamponament compresiv)

41.Fracturile piramidei nazale. In urma unui traumatism, se realizeaza cu

sau fara deplasare. Repunerea in pozitie normala a piramidei nazale si
contentia ei iar in interior recalibrarea foselor nazale cu restabilirea funct
acestora. Pot fi deschise dau inchise. Fracturile fara deplasare pot fi uni sau
bilaterale, nepunand probl de trat. Fracturile de deplasare pot interesa scheletul
osos, piramida nazala, septul nazal si masivul facial. Fracturile prin soc ant-

23
post, in “carte deschisa”, cu separarea oaselor proprii pe linia mediana; asupra
septului fracturile de tip Jarjavay, cu linie de fractura ant-post sau zdrobirea
acestuia. Alte tipuri de fracturi: Le Fort I,II si III (orizontale), verticale si
combinate (Walter). Exam clinic: Inspectia daca este precoce, inaintea
aparitiei edemului si hematoamelor permite observarea deformarilor osoare si
cateodata a traiectului de fractura. Palparea permite evidentierea crepitatiilor
osoase, mobilitatii anormale, a existentei emfizemului subcutanat. Tratament:
chirurgical, manevra de reducere a fracturii urmata de contentia piramidei
nazale. Fracturi deschise: transformatea fracturii deschise in fractura inchisa
prin suturarea plagii, se face corespunzator pt a evita osteita.

42.Anatomia clinica a urechii externe: 2 parti: pavilion si conduct auditiv

extern; pavilion: este o lama cartilaginoasa si elastica, ovalara cu marele ax
vertical, ant mastoidei. Fata ext: are forma unui cornet, central conca, periferic
reliefuri cartilaginoase, inf lobul urechii. Fata int: conf inversa externei, in 1/3
ant aderenta la peretele lateral al capului. Format din: schelet fibrocartilaginos,
aparat musculoligamentar rudimentar, la ext acoperit cu tegument mobil.
Conductul auditiv extern: repr un tub aerat, de forma neregulata, de 25 mm.
Punct de plecare din conca pana la timpan, curbat orizontal in S italic. Pt
vizualizarea timpanului se tractioneaza pavilionul in sus si indarat. Intern:
structura osoasa, ext: structura fibrocartilaginoasa. RAPOARTE: ant:
articulatia temporo mandibulara, post: cel antrale, profund cu nervul facial,
inf: loja parotidiana, sup: baza craniului, ext: se deschide in conca printr un
larg orificu iar extrem int prezinta un sant in care se insera conturul
timpanului.

43.Otalgia etiologie: durere resimtita de bolnav in ureche. Datorata unor

afectiuni auriculare: -otodinie, sau poate fi det de o leziune din vecinatatea
urechii.sau chiar de la distanta: otalgie reflexa. Afectiuni care det: A) afectiuni
alea pavilionului si conduct aud ext: traumatice,contuzii,plagi, hematoame,
otite ext cu diferite etiologii(microb, micotica, alergica, zona zoster), leziuni
prin inghet sau arsuri, corpi straini endogeni(dop cerumen, dop epidermic),
sau exogeni (animati-insecte, inanimati-margele, plastic), tumori
suprainfectate ale pav si cond aud ext. B) afectiuni ale urechii medii: otita,
traumatisme, cancerul urechii medii; C) afectiuni ale zonelor vecine: cavitatii
orale: inf dentare, herpes, neoplazie. Faringelui: inflamatii si infectii, faringite,
amigdalite, abcese, tumori ale faringelui in toate cele 3 etaje, afectiuni
inflamatorii ale parotidei, si ale articul temporo mandibulare. D) afectiuni la
distanta: ale laringelui: tuberculoza laringiana, tumorile coroanei laringiene;
stiloida lunga-sdr Eagle; tiroida:leziuni inflamatorii, tiroida subacuta
Quervain, hemoragie dintr un chist sau nodul tiroidian. Ischemia miocardului.
E) isterica: la femei cu dezechilibre endocrine.

24
44.Clasificarea otitelor:
Otite medii acute: otita congestiva, otita seroasa, otita acuta supurata. Otita
supurata(gripala, sugarului, persoanelor in varsta, otomastoidita acuta, otita
medie cronica; Otita medie cronica: poate fi cu timpan inchis(otita
seromucoasa cronica) si cu timpan deschis. Otita cu timpan deschis are 2
forme: otita medie supurata cronica simpla (otoreea tubara) si otita medie
suparata cronica propriu zisa (osteitica).
Clasif otite
Otita cu timpan inchis cu simptomatologie acuta: otita seroasa,otita
barotraumatica,ot.congestiva
Otita acuta cu timpan inchis : otita acuta supurata ( etiol infectioasa )
Otita cronica cu timpan inchis : otita mucoasa cu multe varietati, otita
fibroadeziva
Otita cronica cu timpan inchis (supurate): sechele cictariceale,timpano-
scleroza

45.Otite externe: otita ext acuta-inf pielii urechii ext+obstr CAE cause:
trauma locala, suprinf, fenom alegice agent pat: strepto (erizipel-otalgie,
prurit, otoree sero purul, senz de tens locala )stafilo- lez se pot ext la niv
mastoidei, parotidei si art temporo mand( cand e implic piocianicul). Trat:
elimin cruste si secretiilor, rivanol hidrocortizon acetat ains ab pe cale
generala si debridare chir(necroza)

46.Otita medie acuta banala la adult si copil mare: este amicrobiana:

clasificare: A) otita seroasa acuta, den cataruri tubotimpanic sau otita a vacuo.
Frecv la copil, de obicei bilateral, apare in cursul ultimului episod inflamator
faringian det obstructia sau disfunctia trompei. Prezenta lichidului seros in
casuta se datoreste cresterii presiunii venoase ca urmare a resorbtiei aerului
din casuta. Otalgia are intensitate variabila, pasagera sau lipseste. Simptomul
predominat: hipoacuzia. La exam otoscopic: timpan de aspect normal sau
rozat, mai mult sau mai putin retractat, mobilitate diminuata. Prin transparenta
timpanului se observa nivelul de lichid. Evolutie favorabila, vindecarea prin
tratament precoce si concordant, constand in dezobstructia trompei si reluarea
functiei de aerisire si drenaj a urechii medii. B) otita barotraumatica sau
aerotita: cauze mecanice, la indivizi supusi diferentei mari de
presiune(aviatori, chesonieri) Cauza: insufucienta permeabilitate a trompei lui
Eustachio. Clinic: durere, insotita de surditate si zgomote si vertij. Tratament:
acelasi ca in otita seroasa, desi se vindeca si spontan. C)otita acuta congestiva:
poate aparea la toate varstele dar in special la copilul Adenoidian ca urmare a
unei crize banale acute sau virale. Clinic: dureri, durere brusca care se

25
calmeaza dupa instilatii de boramid sau alt lichid cald in ureche. Nu
supureaza, afebrila.

47.Otite acute din boli infecto-contagioase: rare si cu evolutie benigna: A)

otita scarlatinoasa, incidenta 5-30% la copil. Se poate confunda cu otita medie
acuta. Si o forma necrozanta, rarisima(timpan si distructie osoasa). Apare de
obicei in cursul anginei scarlatinoase. B) otita din cursul rujeolei imbraca
caracterul otitei supurate clasice, dar mai frecv sub forma congestiva, sunt
curabile prin antibioterapie, nepunand probleme deosebite. C) otita din cursul
difteriei, este de cele mai multe ori consecutiva difteriei nazale sau faringiene,
beneficiind de trat general al difteriei.

48.Otita sero-mucoasa acuta.(catarul tubo-timpanic) se intalneste frecvent la

copil si este de obicei bilaterala.Apare de obicei in jurul unui episod
inflamator faringian care determina obstructia sau disfunctia trompei prin
modificarile reactive hiperplazice limfatice.Prezenta lichidului seros in casuta
se datoreste cresterii presiunii venoase ca urmare a resorbtiei aerului din
casuta.Lichidul este galbui, steril fluid si se coaguleaza in aer.Contine
iunoglobuline E si C, glicoproteine, lipoproteine.Clinic:otalgie, zgomote si
surditate.Simptomul cardinal ramane hipoacuzia de transmisie care este
insotita de senzatia de lichid care se deplaseaza in ureche.Otoscopic:timpanul
normal sau rozat mai mult sau mai putin retractat si cu mobilitate
diminuata.Evolutia este in general favorabila si vindecarea se obtine prin trat
precoce.La cateva zile de tratament inflamatia rinofaringiana cedeaza ca si
inflamatia tubo-timpanica incat trompa se repermeabilizeaza rapid.Otita poate
recidiva dar cu timpul apar modificari anatomo-patologice timpano-osiculare
si in compozitia lichidului incat trece in stadiul de cronicizare(otita
mucoasa).Uneori pe fondul de otita seroasa acuta pot surveni fenomene
inflamatorii infectioase prin migrarea germenilor in urechea medie si atunci
devine tita acuta supurata evidenta. Tratament:dezobstrucita trompei si
reluarea functiei de aerisire si drenal a urechii medii.Daca trompa nu se
permeabilizeaza se punctioneaza timpanul si se evacueaza lichidul prin
aspiratie.

49.Otomastoidita acuta.Se caracterizeaza prin osteita apofizei mastoide

insotita de leziuni ale mucoasei.Este cel mai frecvent secundara otitei acute si
rareori poate fi primitiva. Etiologie:monomicrobiana cu streptococ beta
hemolitic, pneumococ, stafilococ auriu.Patogenie:infectia ajunge in mastoida
din casuta pe calea mucoasei care se continua prin aditus ad antrum cu
mucoasa antrului si celulelor periantrale.Retentia puroiului in urechea medie
prin paracenteza tardiva sau perforatie insuficienta favorizeaza propagarea

26
infectiei.Anatomie-patologica:leziunile depind de structura mastoidei si timpul
cand a debutat infectia.Initial congestie si hiperemie urmate de un proces de
tromboza vasculara cu necroza aseptica a endostului si a septurilor
celulare.Datorita invaziei microbiene si afluxului de leucocite se produce o
necroza septica cu formarea unui empiem si osteoflegmonul este
constituit.Clinic:durerea e localizata in interiorul urechii cu iradiere spre
mastoida, hemicranie continua sau paroxistica mai accentuata in timpul noptii,
hipoacuzie de transmisie.Otoscopie:puroi in conductul auditiv extern sau
oprirea brusca a otoreei, timpan congestiv, cu bombarea in cadranul posterior
cu o perforatie variabila ca marime.Palparea mastoidei este
dureroasa.Paraclinic:audiograma,Rx.Forme anatomo-clinice dupa grupul
celular mastoidian prin care puroiul se dreneaza:-forma retroauriculara-prin
peretele extern al antrului.In cursul drenajului puroiul ajunge subperiostal si
apoi subcutanat impingand pavilionul inainte si inafara cu stergerea santului
retroauricular;-forma temporo zigomatica-la copilul mic(puroiul poate cantona
sub muschiul temporal si determina trismus sau ajunge subcutanat si
determina edem masiv in hemifaciesul respectiv si pleoape;-forma cu
deschidere in teaca musciului SCM cu producerea de torticolis;-forma
occipitala;-forma jugodigastrica. Tratament:medical,paracenteza si antibiotice.
Daca in interval de 15 zile simptomele clinica nu retrocedeaza siradiologic
apar semne evidente de mastoidita se recurge la mastoidectomie.

50.Forme de exteriorizare a otomastoiditei acute. Forme anatomo-clinice

dupa grupul celular mastoidian prin care puroiul se dreneaza:-forma
retroauriculara-prin peretele extern al antrului.In cursul drenajului puroiul
ajunge subperiostal si apoi subcutanat impingand pavilionul inainte si inafara
cu stergerea santului retroauricular;-forma temporo zigomatica-la copilul
mic(puroiul poate cantona sub muschiul temporal si determina trismus sau
ajunge subcutanat si determina edem masiv in hemifaciesul respectiv si
pleoape;-forma cu deschidere in teaca musciului SCM cu producerea de
torticolis;-forma occipitala;-forma jugodigastrica.Daca supuratia se dreneaza
prin peretele intern al mastoidei poate ajunge in labirint, deschide canalul lui
Falloppe, sau prin intermediul celulelor perilabirintice ajunge in stanca
determinand petrozita si chiar pana la varful stancii(apexita).Prinderea varfului
stancii afecteaza nervii V-VI si realizeaza sindromul lui Gradenigo
caracterizat prin otoree,paralizie de oculomotor extern si nevralgie de
trigemen.

51.Forme particulare de otita medie acuta in functie de varsta.Varsta are

mare influenta prin particularitatile anatomice corespunzatoare varstei,
momentul instalarii otitei si mijloacele de aparare locale si generale ale
organismului.75% dintre otitele acute apar inaintea varstei de 10 ani cu un

27
maxim de incidenta la 4-5 ani si 20% in a doua copilarie, la purtatorii de
vegetatii adenoide si amigdale cronic infectate.La batran otita acuta apare mai
rar dar este mai periculoasa, indeosebi in formele cu pnenumococ care
detrrmina leziuni osoase intinse generatoare de complicatii fara ase releva pe
plan clinic prin simptomatologie alarmanta.Modif starii generale ale
organismului prin diabet,TBC, alergie, convalescenta sau la tarati pot influenta
tabloul clinic al otitei.Predispozitiile patlogice,varsta si si virulenta germenului
pot favoriza aparitia unor complicatii:mastoidita acuta, labirintita acuta,
complicatii endocraniene sau se cronicizeaza.

52.Otita medie acuta supurata propriu-zisa.Este de etiologie infectioasa si

reprezinta localizarea unui proces supurativ in urechea medie.Se intalneste la
toate varstele dar mai ales la copil la care exista si o hiperreactivitate a
tesutului limfoid.Etiologie:infectia microbiana simpla sau in asociatie cu
virusuri care prin modificarile lezionale deschid calea infectiilor cu germeni
patogeni.Se remarca infectii rino-faringiene sezoniere,streptococul si
pneumococul, mai rar germeni gram negativi,anaerobi.Cauze
favorizante:hipertrofia vegetatiilor adenoide si a amigdalelor
palatine,rinosinuzite, tumori ale rinofaringelui,cauze generala(stari
imunologice deficitare, terenuri alergice, boli infecto contagioase, boli
cronice,carente vitaminice).Patogenie:Infectia se propaga la uechea medie pe
calea nazo-tubara, pe cale hematogena si pe cale externa.La infectia de cauza
rino-faringiana, germenii cu punct de plecare de la un focar infectios faringian
sau sinusal se propaga prin trompa dereglata fiziologic si ajung la nivelul
casutei pe care o infecteaza.Calea hematogena:in cursul septicemiilor,
gripa,TBC.Calea externa:in traumatismele directe ale timpanului, in cursul
manevrelor de extragere a corpilor straini auriculari.Initial se produce
hiperemie prin dilatarea capilarelor care duce la apritia unui exsudat
serofibrin,prin dezvolatrea virulentei microbiene si a afluxui de leucocite
serozitatea devine sero-sanguinolenta,apoi mucopurulenta sau
purulenta.Clinic:durere intermitenta sub forma de intepaturi si iradiere in
hemifaciesul respectiv si dinti.Hipoacuzia este variabila si se insoteste uneori
de vertij, palparea mastoidei este dureroasa la nivelul zonei de proiectie a
antrului, febra, paloare, supuratie care reduce durerea.Otoscopic:la inceput
otoree seo-sanguinolenta ueori abundenta spumoasa si aerata acre treptat
devine muco-purulenta si apoi purulenta, filanta de culoare galbuie si
inodora.Dupa aspirarea secretiei se observa orificiul de perforarae a
timpanului, pulsatil.Durerea inceteaza dupa circa 4 zile de la debut iar otoreea
dispare in 5-10 zile.Perforatia daca nu este mare se inchide in circa 15 zile prin
granularea marginilor.

53.Otita medie acuta supurata simpla.vezi 52.

28
54.Otospongioza(otoscleroza).osteodistrofie a capsulei labirintice care se
traduce prin:osteoliza si reconstructie osoasa in acelasi focar.Acesta se gaseste
de obicei la nivelul ferestrei ovale unde determina anchiloza scaritei dar se
poate dezvolta de asemeni spre cavitatea labirintica cu rasunet asupra functiei
cohleare.Leziunile sunt bilaterale. Etiologie:afectiune ereditara sub forma
recesiva sau dominanta.Surditatea se agraveaza cu fiecare sarcina si indeosebi
in timpul alaptarii prin spolierea de calciu a stancii temporalului. Din pdv
anatomopatologic, distrofia capsulei otice evolueaza in 3 faze:
vasculara(congestiva), de resorbtie osoasa(otospongioza), de neoformatie
osoasa (otoscleroza). Clinic:surditate progresiva insotita de
zgomote.Surditatea apare discret ca o hipoacuzie usoara care se accentueaza
treptat si manifest in timpul per menstruale prin oboseala, depresiune
nervoasa, surmenaj.Deseori se observa un fenomen neasteptat: bolnavul aude
mai bine intr-o atmosfera cu zgomot decat in liniste(paracuzia lui
Willis).Explicatia consta in faptul ca zgomotul ambiant obliga pe interlocutor
sa vorbeasca cu intensitate mai mare.Otoscopic:timpanul este
normal.Audiograma precizeaza la inceput o surditate tipica de
transmisie.Tratament:medical prin fluorura de sodiu care blocheaza activitatea
enzimatica in focar.Tratamentul chirurgical-ablatia completa a scaritei,
inchiderea ferestrei ovale deschisa precedent prin grefa autogena si punerea in
pozitie a unei proteze de inlocuire a scaritei.Contraindicatia operatorie apare
daca surditatea prezinta o evolutie labirintica marcata sau daca urechea
cotrolaterala este surda.

55.Complicatiile vasculare ale otitelor cronice: Tomboflebita de sinus

lateral-elib de trombi septici cu prod de septicemia-in evol:faza de process
perifeblitic,proces endoflebitic(sinus lateral cu aspect de frunza vesteda),
poate prinde si vena jug int spre inferior-diag: otita medie cronica,
colesteamatoasa, cu febra septic, tumefactie, durere mastoidiana(semn
Griesinger) indurarea ant a SCM, hemocult +, angiogr: ingust sinus sigmoid,
CT- lipsa de subst os in sinus sigmoid-trat: chir(urgent), deschidere sinus
indepartare tromb, ligature vena jug int, AB, corticoterapie.

56.Abcesul cerebelos- unic la varste extreme,origine otogena, propagate vasc

sau prin labirint,clinic : sdr infectios +sdr de focalizare, tulb de echil,
hipotonie musc , asinergie,adiadocochinezie, nistagmus, af nervilor
3,5,6,7,,9,10. In faza terminal tulb bulbare , modif puls si resp, af nervilor
cranieni; trat Chir/ Ab.

29
57.Paralizia periferica de facial - etiologie, tratament--centrala/periferica-
lezarea facialului motor – pareza /paralizie motorie a muschiului mimicii , uni
sau bilaterala , incompleta( disociatie cervico-faciala) sau completa ( temporo-
cervico-faciala); Clinic : asimetrie faciala ,tulb de motilitate a mush mimicii,
disfunctii fonatorii si masticatorii, de deglutitie sau hipotonie si atonie musc,
absenta reflexului cornean si reflexului stepedian.poate fi genetic ( sdr
moebius) traumatica ,chir ,inflamatorie ,tumorala sau idiopatica-lezarea
intermediarului wrisberg – afectarea facialului senzitiv ce poate fi
iritativ(nevralgie otica –otodinie,otalgie rflexa,otonevralgie) sau distructiv
( anestezia zonei Ramsey-Hunt)-lezarea sist senzorial Guezic –tulb linguale-
lezarea sist autonom vegetativ.

58.Meningita otogena-cand infectia otica a depasit duramater, afecteaza mai

intai spatiile subarahnoidiene si produce o meningita acuta.Caile de
propagare:direct din cavitatile urechii medii la spatiile subarahnoidiene prin
intermediul vaselor care travereseaza dura mater, prin intermediul stancii, pe
calea celulelor osoase perilabirintice care conduc infectia pana la varful stancii
si meningita se instaleaza la un interval indepartat,secundar unei mastoidite
acute,mai rar-calea venoasa prin tromboza sinusului lateral consecutiv unei
raincalziri a unei otite cronice supurate latente. Germeni implicat:stafilococ,
pneumococ, colibacilul. Anatomo-patologic: congestia meningelor moi si a
cortexului cerebral, turgescenta vaselor, prezenta unui edem sau de puroi
cremos in santurile circumvolutiunilor.Clinic:cefalee, varsaturi, febra 38-39
grade, pulsul devine accelerat, convulsiile la copil,opistotonus, reflexe
osteotendinoase exagerate, hiperestezia cutanata si forofobia,treptat apar
paralizii ale nervilor cranieni, ale centrului respirator dupa care urmeaza coma
si exitus.Punctia lombara:lichid hipertensiv,tulbure, cu polinucleare, putine
limfocite si germenul in cauza, cresterea albuminei si scaderea clorurilor din
LCR. Tratament: antibioterapie masiva si tratament etiologic.

59.Abcesul cerebral– af supurativa a subst cerebrale, pct de plecare

otomastodian, diseminare hematogena sau prin continuitate; clinic : in fct de
stadiu : stadiul 1 . supuratie otica greturi varsaturi tulb de comportament si
semne meningeale; stadiul 2. Latent semen neurologice stadiul 3. – manifest,
edem papilar, afazie, hemiplegie, ataxie, aflexie, crize epileptic, stadiul
terminal fen de torpoare si coma; trat : chir/AB/Ains.

60.Traumatisme ale urechii externe-Plagile pavilionului-limitate numai la

tegumente-pansament obisnuit. Plagile pavilionului auditiv extern:agresiuni,
grataj, tentative neadecvate de extragere de corpi straini.Prin interesarea

30
partilor moipoate surveni in timp o atrezie de conduct.Contuziile pavilionului:
formare de otohematon(acumulare de sange sau serozitate cu sediu pe fata
externa a pavilionului in 1/3 superioara).Otohematomul-decolarea
pericondrului la niv fosetei naviculare +rupere vasc det cicatrici si ingrosari a
pav(aspect conopidiform)-trat: incizie drenaj pansament compresiv-complic:
suprainf cu lez de pericondrita(AB) fibrozarea/calcifierea tes conj de la niv
pav(deformari pav).

61.Tumori ale urechii externe-benigne(papilom,adenoma, hemangiom,

limfagiom, tum dermoide, condrom)Trat: ablatie chir.Maligne( carcinoma
scuamos(spinocelular)- ulcereaza det mts ggl precoce si in parotid .Trat:
exereza chir +- parotidectomie adenectomie. Carcinom bazocelular: forma
nodulara cu margini prelate si ulcerate central.Trat: excizie chir larga sau prin
procedeu Mohs.Tum mici criochirurgie.Nevul pigmentar+melanomul malign-
rare, chir +radiochimo terapie.

62.Labirintitele. Proc inflam ac sau cr al urechii int produs prin propagarea

inf de la urechea medie pe cale hematogena ,meningeala sau din aproape in
aproape sau prin fistulizarea in canalul semicirc oriz.Forma acuta –
localizata/difuza ,are 3 stadii ; congestiva,sero-fibrinoasa,supurativa; clinic :
fenomene labitintice ( vertij, vomismente, surditate si nistagmus ).In faza
supurativa are loc invazia bacteriana a urechii interne prin fereastra rotunda su
fereastra ovala si invazia se poate continua prin apeductul cohlear la
meninge.Otitele cronice colesteatomatoase pot determina prin proces de
osteita labirintite localizate care se manifesta clinic prin semnul
fistulei(vertij,instabilitat); trat AB doze mari si AINS, chir – elim
polip ,colesteatom,osteita sau drenaj.Forma cronica – apare la 1-2 luni d la
forma acuta , 2 forme : circumscrisa /difuza ,leziune: labirintul sufera o transf
fibroasa; clinnic : vertij si nistagmus de partea sanatoasa; Trat : AB si chir –
drenaj si evidare petromastoidiana ,labiritnectomie.

63.Surditatea brusc instalata. Scadere brutala a auditiei cauzata de ocluzia

vasc acuta(prin ateroscleroza) sau labirintita virala.-fact predisp: surdidate de
perceptie totala a urechii opuse sau predisp constitutional;-simpt:pierdere
brusca a auzului unilat, acufene, senz de plenitudine in ureche,apare in general
in contextul unui surmenaj psihic sau fizic;Trat: medicamentos PIV dextran +
heparina+ hemisuccinat +vasodilatator 8-10 zile, blocaj anestezic al ggl stelat.

64.Protezarea auditiva-Examenul functiei auditive se va face fonic,

acumetric, audiometric pentru a preciza tipul si gradul leziunilor.Protezarea

31
trebuie facuta chiar din prima luna de viata.Contraindicatii:absenta
conductului auditiv extern,atreziile congenitale, imperforatia de conduct, in
otospongioza daca una din urechi este total nefunctionala in hipoacuzia
bilateral ce nu beneficiaza de trat cu scaderea auz de 30-90 Db se face la
urechea cu auditie mai buna monoaural-tipuri proteze: pe cale aeriana
retroauriculare sau intrameatala. Pe cale osoasa: la cei cu stenoza meatala,
supuratii, -implantabile in urechea medie in hipoacuziile neurosenzoriale -
proteze de ureche int( implant cohlear) –la cei cu hipoacuzie profunda dar
activit electrica a nervului cohlear .impl trebuie facut cat mai rapid de la
surzire fiind necesara confirmarea ca fibrele auditive sunt functionale prin
stimulare electrica.

65.Surditatea la copil.Absenta vorbirii la copil se datoreste unei surditati

congenitale sau care a aparut din diverse cauze inaintea varstei de 4
ani.Surditatea care apare intre 6-8 ani poate altera vorbirea dar nu o suprima
complet.1.Surditatile de perceptie:-ereditare(recesiva fixa in are deficitul
auditiv existent la nastere ramane stabil,frecvent la baieti, sever, bilateral,
simetric;dominanta evolutiva intre 3-30 de ani)-
castigate:1.prenatale(embriopatii si fetalopatii de cauza virala-rubeola mamei-
toxica(streptomicina in doze mari si prelungite)parazitare(toxoplasmoza
mamei),sifilisul;2.neonatale(traumatism obstetrical-prin hemoragie meningee
sau cerebromeningee si mai ales anoxia pot leza organul lui Corti-icterul
nuclear);3.postnatale(traumatisme, toxice, infectioase).2Surditatile de
transmisie-catar tubar, orite seroase, otite cronice supurate, malformatiile
urechii externe, edii.Importanta gradului de surditate:sub 40dB-deficienta
auditiva usoara,40-70dB-deficienta auditiva medie,70-90dB-deficienta
auditiva severa,peste 90 dB deficienta auditiva profunda.Tratament:in
surditatile de transmisie-medical si chirurgical cu o recuperare de aprox 20
dB., proteza auditiva pentru surditatile bilaterale importante.In surditatile de
perceptie de la nastere-depistare precoce educarea mamei si a copilului.

66.Surditatea profesionala(traumatism sonor cronic)-deficitul auditiv

determinat de expunera prelungita la zgomot in timpul
muncii.Etiologie:1.nocivitatea zgomotului(riscul incepe de la 95dB si este
deosebit de grav peste 105Db,zgomotele cadentate sunt mai nocive decat cele
continui, sunetele de frecventa acuta sunt mai nocive decat cele de frecventa
grava.Surditatea se agraveaza progresiv in cursul expunerii indelungate timp
de luni si ani de zile);2.factori individuali:susceptibilitatea individului, varsta,,
afectiunile auriculare anterioare.Clinic:faza de adaptare:rau general,astenie,
acufene senzatie de ureche infundata;faza de latenta:instalarea unui deficit
permanent de importanta moderata localizat la frecventele acute; faza de
surditate manifesta.Diag pozitiv:anamneza, examen clinic,

32
audiometrie.Tratament:atenuarea vibratiilor sonore la nivelul sursei, masuri de
protectie individuala-casti de protectie.

67.Anatomia clinica a laringelui.-laringele este un organ musculo-fibro-

cartilaginos,situat deasupra traheeei si sub faringe in care se deschide prin
vestibuluil laringian dlimitat prin coloana laringiana.Forma-piramida
triunghiulara cu baza anterosuperioara deschisa in hipofaringe si varful in
continuarea traheeei.Fata posterioara reprezinta peretele anterior al
hipofaringelui, fetele antero-laterale fiind acoperite de lobii laterali ai glandei
tiroide, de muschii subhieidieni si tegumentele regiunii cervicale
anterioare.Raporturi:-antero-lateral-piele,tesut celular subcutanat,aponevroza
cervicala superficiala, ce prin unire formeaza linia alba cervicala si loja
viscerala ce contine ductul laringo-traheal, faringo-esofagian corpul glandei
tiroide;-lateral-lojele carotidiene;-posterior-ccorespunde corpurilor vertebrale
V,VI,VII cervicale, marginea superioara a epiglotei putand ajunge indaratul
valului palatin la sugar in momentul suptului. cheletul este alcatuit din 3
cartilaje mediane(cricoid,tiroid,epiglota) si 2 aritenoizi situati lateral.

68.Endolaringele-prezinta o poriune mai larga superioara su una mai stramta

in portiunea mijlocie, ca apoi sa se largeasca treptat spre trahee.Regiunea
supraglotica sau vestibulul laringian-limitat superior de coroana laringiana
formata din epiglota, repliurile ariteno-epiglotice si aritenoizi intre care se
gaseste incizura aritenoidiana.Regiunea glotica-delimitata de comisura
anterioara, marginea libera si fata superioara a corzilor vocale si posterior
spatiul dintre aritenoizi.Spatiul glotic se imparte intro regiune anterioara,
fonatorie si una posterioara, fonatorie.Coarda vocala in portiunea fonatorie
este formata din muschiul vocal, ce pe partea interna reprezinta ligamentul
vocal.Regiunea subglotica-are forma unui con trunchiat, delimitat superior de
marginea libera a corzilor vocale si dedesubt de marginea inferioara a
cartilajului cricoid.Peretii laterali sunt formati din muschiul crico-aritenoidian
lateral si inelul cricoidului, posterior fiind pecetea cricoidului, iar anterior
fiind inelul cricoidian cu membrana cricoaritenoidiana.Mucoasa laringelui este
alcatuita dintr-un epiteliu cilindric de tip respirator, pseudostratificat, cu
exceptia unor zone ca:fata laringiana a epiglotei, fata superioara si marginea
libera a corzilor vocale, fata anterioara a aritenoizilor si coroana laringiana ce
prezinta un epieliu pavimentos stratificat, fara cheratinizare.Spatiul Reinke
este fusiform si se gaseste de la insertia tiroidiana a ligamentului vocal si pana
la apofiza vocala aritenoidiana, mergand pana sub marginea libera a corzii
vocale si pana in planseul ventricolului, reprezentand un spatiu decolabil.

33
69.Clasificarea laringitelor.Din punct de vedere clinic: acute (specifice si
nespecifice) si cronice.Laringitele acute nespecifice sunt:Laringita
catarala(simpla,benigna)-inflamatie acuta a mucoasei laringiene determinata
de agenti patogeni banali in cursul unor inflamatii ale arborelui
respirator,Laringita subglotica(striduroasa sau pseudocrupul)-se datoreste
unor particularitati morfofunctionale ale copilului:dimensiuni scazute ale
lumenului laringelui,formatiunile limfoide situate in tesutul conjunctiv lax
subglotic, inextensia inelului cricoidian, caracterul morfo-functional unitar
intre segmentele arborelui respirator,Epiglotita(supraglotita),Laringo-traheo-
bronsita acuta a copilului mic..Laringitele acute specifice sunt:din cursul
difteriei, cand se asociaza cu angina difterica,din cursul scarlatinei, din cursul
febrei tifoide, din cursul gripei.Laringitele cronice nespecifice sunt
reprezentate de:laringita catarala cronica,laringita
pseudomixemadoasa(edemul Reincke),laringite ahidermice rosii,laringita
pahidermica alba.Laringitele cronice specifice:tuberculoza laringiana, lupusul
laringelui,sifilisul laringelui,scleromul laringelui.

70.Papilomatoza laringiana-clinic,dgn,tratamant.-hiperplazii
didermice.Sunt formatiuni exofitice, cu suprafata neregulata, epiteliale si
conjunctive, formand adevarate vilozitati roz-albicioase pe suprafata
endolaringiana.Papilomul poate fi unic la adult sau multiplu la copil, separat
de zone cu mucoasa sanatoasa.Papilomul adultului-tumora mica, de obicei
pediculata, in treimea anterioara a corzii vocale sau comisura
anterioara.Datorita cheratinizarii pericolul malignizarii.Diagnosticul se pune
pe baza disfoniei si al laringoscopiei.Leziunea impune biopsie.Papilomatoza
laringiana la copil-caracter difuz, recidivand si multiplu.Poate induce
obstructie-necesita traheotomie.Simptome:raguseala cu disfonie, cu localizare
la nivelul corzii vocale si al coroanei laringiene,putand conferi tulburari
respiratorii.Tratament:extirparile chirurgicale pot fi realizate prin chirurgie
endoscopica sau vaporizare cu laser, necesitand menajarea zonelor sanatoase
pentru evitarea extinderii formatiunilor.Se poate folosi deasemenea
crioterapia,ultrasonoterapia.

71.Laringita acuta catarala-complicatii +tratament-inflamatie acuta a

mucoasei laringiene determinata de agenti patogeni banali in cursul unor
inflamatii ale arborelui respirator.Simptome:jena fonatorie,raguseala,fara
dispnee.Laringoscopia:congestie difuza supraglotica si a corzilor vocale,
eventual depozite muco-purulente.Perceperea la palpare, in regiunea
laringiana a unui emfizem subcutanat poate decela prezenta unui traumatism
cu solutie de continuitate laringo-traheala sau o infectie cu anaerobi propagata
de la o afectiune acuta faringo-laringiana si tiroidiana.Complicatii:Laringita
edemoatoasa-starea generala se altereaza, febra creste, otalgie reflexa, disfonie
si dispnee cu evolutie spre stari asfixice, Abcesul si flegmonul laringelui-

34
complicatie a laringitei edematoase spre o supuratie circumscrisa, abces,
flegmon, Pericondrita si condrita laringelui datorita infectarii
scheletului.Tratament:diferentiat in functie de gradul de afectare al mucoasei
laringiene.In cazurile simple:regim igieno-dietetic cu repaus vocal 3-5 zile,
evitarea mediului poluant, al bauturilor reci sau foarte fierbinti, alcoolului,
tutunului, condimentelor. Se adm ceaiuri calde, prisnite locale sau alcool,
inhalatii cu solutii tipizate si aerosoloterapie pentru fluidifierea secretiilor,
alaturi de antiinflamatorii. In cazurile cu inflamatie pronuntata si edem al
corzilor vocale se adm antibiotice: Ampicilina,Amoxicilina, Cefalosporine,
antiinflamatorii antisteroidiene, antihistaminice.

72.Laringita acuta catarala-etiologie+anatopato. - factori favorizanti:frigul,

umezeala,schimbarile bruste de temperatura,tulburarile vasomotorii ale
mucoasei,carentele alimentare vitaminice, starea de oboseala cat si flora
saprofita existenta ce in anumite conditii poate deveni patogena, determinand
modificari la nivelul laringelui.Anatomo-patologic:hiperemia mucoasei cu
transudat, apoi exsudat si posibila supraadaugare de miozita sau artrita crico-
aritenoidiana ca si diferite eroziuni ale mucoasei.

73. Laringita acuta catarala-clinic. Simptome: jena fonatorie, raguseala, fara

dispnee. Laringoscopia:congestie difuza supraglotica si a corzilor vocale,
eventual depozite muco-purulente.Perceperea la palpare, in regiunea
laringiana a unui emfizem subcutanat poate decela prezenta unui traumatism
cu solutie de continuitate laringo-traheala sau o infectie cu anaerobi propagata
de la o afectiune acuta faringo-laringiana si tiroidiana.

74.Laringita subglotica-se datoreste unor particularitati morfofunctionale ale

copilului: dimensiuni scazute ale lumenului laringelui,formatiunile limfoide
situate in tesutul conjunctiv lax subglotic, inextensia inelului cricoidian,
caracterul morfo-functional unitar intre segmentele arborelui respirator in
conditii normale si patologice,imperfectiunii mecanismului de pregatire al
aerului inspirat si instabilitatii neuro-vegetative a copilului.Apare un edem
subglotic cu crize asfixice asemanatoare difteriei de unde si denumirea de
pseudocrup difteric, intalnita dupa rinite,adenoidite, tuse
convulsiva,gripa.Simptome:criza de dispnee cu cornaj, tiraj suprasternal si
intercostal,cianoza.Laringoscopic:edem si inflamatie a mucoasei subglotice,
cu ingustarea evidenta a lumenului, in contrast cu aspectul mucoasei gloso-
supraglorice, cuingustarea evidenta a lumenului.Discrepanta intre tusea
ragusita si vocea clara+ aspect laringoscopic=diagnostic.Fara tratament se
poate complica cu laringo-traheo bronsita membranoasa sau bronho-
penumonia.Diagnostic diferential:laringita supraglotica,aspirarea unui corp

35
strain, pneumopatie.Tratament:umidifierea aerului, hidratare, oxigenoterapie,
comprese calde, sedare cu luminal sau largactil, antibioterapie, mucolitice si
corticoterapie in cazurile severe. In cazurile grave se face traheotomie.

75.Laringite cronice.-Nespecifice-inflamatie difuza superficiala a mucoasei

laringiene, avand o evolutie indelungata.Laringita catarala cronica-primul
stadiu al inflamatiei cronice, reversibila prin tratament corect si laringoscopic
prezinta o roseata difuza a vestibulului laringian si al corzilor vocale si secreti
vascoase albicioase.Laringita pseudomixomatoasa-apare la cei cu afectiuni
laringiene la care se adauga fumatul si malmenajul.Corzile vocale prezinta un
edem alb translucid gelatinos, fara ingrosare de mucoasa sau
cheratoza.Laringitele pahidermice rosii-disfonie aproape permanenta,
prezentand o ingrosare a mucoasei de culoare rosie.5 forme:cordita
pahidermica simpla,cordita pahidermica verucoasa, ulcerul de contact,
granuloamele, pahidermia intraaritenoidiana.Laringita pahidermica alba-
aparitia pe o zona de mucoasa inflamata rosie a unor zone plane sau exofitice
albe, cheratinizate.Tratamentul laringitelor cronice nespecifice:suprimarea
focarelor de infectie cronica,suprimarea factorilor iritativi si toxici,
administrarea de vaccinoterapie, vitamina A, inhalatii de aerosoli,
alfachimiotripsina si tratament chirurgical prin laringoscopie in suspensie cu
laser, in special in cazurile cu suspiciune de degenerare
maligna.SpecificeTuberculoza laringiana:localizare secundara a TBC
pulmonara.Anatomopatologic:infiltratie circumscrisamsau difuza cu noduli si
posibile ulceratii.Se gaseste sub forma productiva, exsudativa si
miliara.Clinic:disfagie, tulburari respiratorii, alterarea starii generale.In forma
miliara:febra,tuse productiva,disfonie.Lupusul laringelui-consecutiv celui al
nasului si faringelui.Anatomopatologic:asemanator tuberculozei, cu leziuni
circumscrise si incapsulate, cu localizare la nivelul epiglotei si al pliurilor
aritenoepiglotice, cu posibile ulceratii.Clinic:simptome fruste descoperite cu
ocazia unei laringoscopii si confirmata prin prezenta celulelor
lupice.Tratament:vit D2 si Ca, alimetatie bogata in proteine, legume, fructe,
glucide.Sifilisul laringelui-f rar.4 forme
primar,secundar,tertiar,nervos.Scleromul laringelui-infiltrate mici rotunde,
situate pe o baza de tesut dur, scleros, caracteristic fiind lipsa
ulceratiilor .Biopsia este obligatorie. Tratament:Streptomicina.

76. Laringite cronice catarala.-vezi 75.

77.Cancer laringe-dgn+tratam-diagnostic:un rol important il joaca

simptomatologia.In cancerul corzilor vocale:raguseala, precedata de inasprirea
vocii si senzatia de uascaciune a gatului, mergand pana la afonie.In cancerul

36
supraglotic:tulburari de deglutitie,senzatie de plenitudine si iritatie in gat,
cateodata dureri sub forma otalgiei reflexe si disfagie.Schimbarea vocii se face
in formele tardive ale bolii.In cancerul subglotic:dispnee ce poate ajunge rapid
la insuficienta respiratorie acuta si disfonie.Punerea in evidenta a cancerului
laringian se face prin:laringoscopia indirecta folosind laringoscopul rigid si
fibroscopul opric flexibil.Alte explorari:Rx simpla,CT,ecografie in depistarea
metastazelor ganglionare cervicale.,RMN, si biopsie.Tratament:chirurgical si
radiochimioterapie, depinzand de forma anatomo-patologica, localizarea,
stadiul tumoral si acceptul bolnavului.In localizarile supraglotice– stadiul I
laser, chir functionala, laringectomie orizontala supraglotica sau
epiglotectomie Huet +radioterapie ; stadiul II laringectomie subtotala
supraglotica+ radioterapie+ chimio ( daca chir =esec) stadiul III si IV- chimio
+ laringectomie totala si radioterapie+ adenectomie radical.In localizarile
glotice – stadiu I – terapie laser, chir partial verticala functionala
( cordectomie, laringectomie frontal-anterioara) radioterapie ; stadiul II –
exereza cu laser,hemilaringectomie,radioterapie,stadiul III chimioterapie+
cricohioidopexie sau cricohiodioepiglotopexie sau laringectomie totala cu
evidare ggl radical plus radioterapie; stadiul IV la fel ca la localizarea
supraglotica.

78.Cancer laringe-etio,anatopato,clinic-macroscopic-3
forme:proliferative,infiltrative si ulcerative.Microscopic:carcinoame
spinocelulare,bazocelulare, glandulare cu diferite grade de
diferentiere,fibrosarcoame si rabdomiosarcoame(f rar melonoame, limfoame
maligne si carcinoame verucoase. Neoplasmul etajului glotic : pct de plecare
marg libera a corzii pana la un plan ce trece prin planseul ventricular cu
extensie pe aripioara tiroidiana lat spre coarda vocala opusa prin comisura
ant ; in post catre aritenoizi si piriforme , sup spatial supraglotic iar inf spatial
subglotic.Neoplasumul etajului supraglotic:a. neoplasmul vestibular –cuprinde
epiglota,benizle ventriculare,reliuri ariepiglotice si aritenoizi cu pct de plecare
fata laringeana a epiglotei; extensie inf spre glota si ant si lat spre loja HTE si
spatial paraglotic ,sup –valecule si baza limbii b. neoplasmul ventricular –
intre coarda vocala si banda ventriculara . extensie sup banda ventriculara , inf
– etaj glotic , lat – cartilaj tiroid , drenaj limfatic spre lantul jugulo carotidian
la grupul subdigastric si omohioidian .Neoplasmul etajului subglotic- rar ,
manifestat prin dispnee, extensie spre traheea cervical, dreanj limf lantulul
jugulocarotidian si recurential.Dg dif : laringinte edematose, sclerom
laringean, polipi, angioame ,schwanoame, papilom, lues tertiar, TBC,laringite
cr albe.

79.Spasmul glotic.La copil:in primii 2 ani de viata avand ca etiologie

rahitismul si tetania.Exacerbarea se face in cazul coexistentei adenoiditei

37
cronice.Crizele spasmotice sunt declansate si de excitatii psihice, stari febrile,
tiraj, cianoza fetei. Tratament:oxigenoterapie, vitamina D2,calciu, rar
traheostomie, extirparea si indepartarea surselor de infectii cronic tip adeno-
amigdalita cronica.La adult:in caz de hiperestezie faringo-
laringiana(fumatori,alcoolici, la cei cu tumori laringiene pediculate, cu lueta
voluminoasa, tabes, tetanie, tulburari psihice.Simptomele de insuficienta
respiratorie merg pana la asfixie si sunt precedate de accese de tuse .Diag dif
se face cu astmul bronsic si cardiac.Tratament:etiologic si cu sedative.

80.Traumatisme laringiene.Traumatisme interne:eforturi vocale

exagerate(cand se produc leziuni musculare sau hemoragii sub mucoasa
corzilor vocale, cauzate de surmenajul vocal sau oboseala generala), corpii
straini laringieni(alimentari,diverse obiecte, cu accese de tuse violenta,dispnee
si spasm laringian),arsurile laringelui(inhalatii de gaze toxice,subst caustice cu
dispnee,afonie,disfagie),leziuni secundare unor terapeutici si explorari
intralaringiene(dupa tubaj laringian, cauterizari laringiene, crioterapie
laringiana, laringoscopii,bronhoscopii).Traumatismele externe-traumatisme
deschise-arme albe,arme de foc,agenti perforanti si corpi contondenti;-
traumatisme inchise-accidente
rutiere,sportive,strangulari,spanzurari.Traumatismele deschise-
riscuri:hemoragia ce poate inunda arborele bronsic,emfizemul cervical si
mediastinal,infectia.Traumatismele inchise sunt sub forma de:contuzii(prin
edem,hematom, care se poate suprainfecta-abces,condrita,si stenoza
secundara),fracturi(supraglotice,transglotice,gloto-subglotice,dezinsertia
laringo-traheala, zdrobirea complexa a laringelui,
luxatii).Simptome:dispnee,,tuse,tulburari de deglutitie pana la stare de soc
traumatic si hemoragic cu edem si hematoame locoregionale.La acestea se
oate adauga emfizemul scubcutanat-semn de fractura si solutie de continuitate
laringiana.Paraclinic:laringoscopie indirecta, directa, CT, angiografie,
stroboscopia.Tratament:primul ajutor,combaterea socului,hemostaza
primara,adm de oxigen si perfuzie,traheotomie de urgenta,urmarirea si tratarea
emfizemului subcutanat si profilaxia infectiilor secundare,antibioterapie si
antiinflamatorii energic aplicate, repaus vocal.

81.Traheotomia-indicatii. Interv chir de scurtcircuitare a caii aeriene sub niv

obst faring sau laring, prin care traheea este pusa in comunicare cu mediul
extern.Scopuri: reduce spatial mort anatomic, aspirarea secretiilor arborelui
traheo-bronsic, ventilatie pulm si artificial, izolarea caii digest de cea resp,
manevra de urgent-necesit traheotom in obstr caiilor aeriene prin: procese
inf/tumorale endo sau exocraniene prin compresie.Ind:1. Bypass pt caile
aeriene obstruate:.tumori ce obstr faringe, laringe, trahee sup,malf cong ce det
obstr laringelui,lez cu sau fara fractura laringelui sau trah,paralizie cordala

38
bilat,lez postraumatice severe maxilofaciale, corp strain in CRS, lez infl a
limbii faringe laringe trahee, arsuri;2.Necesitatea aspirare secretii din tract
resp inf:tuse ineficienta postinterv toracoabd,bronhopneum,varsaturi si aspir
de cont gastric;3Necesar de oxygen in CRI:BPOC si hipoventilatie
alveolara,depresii res cauzata de intox cu medic, droguri, traumatisme
craniene, fracture costale,emfizem,paralizie perete thoracic,aectiuni frecvent
implicate-Copil: laringita acuta din rujeola, lartingita subglotica,papilomatoza
laringeana, corpi straini,traumatisme-Adult: traumatisme,tumori,stenoze
laringo traheale, proc infl.Clasificare dupa sediu:unde se practica traheo:-
inalta inel 1-2,-mijlocie inel3-4 (transistmica-in prealabil ligature ismului
tiroidian),-joasa 4-6 (indicate la copii micideoarece evita istmul tiroidei si
stenoza subglotica).Laringotomia intercricoidotiroidiana(coniotomie)-in
maxima urgent,in coma vigila cu cianoza intense, stop cardioresp.Este o
trahetomie de scurta durata, nu o suplineste pe cea clasica-consta in sectiunea
planuri superf sau a mmbr cricotiroidiene, sau introd provizorie a unui trocar
sau ac sau folosirea unei truse special quick trade.Compicatii: emfizem
mediastinal, subcutanat, pneumotorax, hemoragie, stenoza
traheala,pericondrita sau condrita dupa coniotomie.

82.Arsuri si stenoze esofagiene-anatopato,clinic,evolutie.Anatomo-

patologic:1.stadiul de congestie(hiperemie,edem prin iritatie toxica),2.stadiul
de ulceratie(sfaceluri cu eliminare prin voma,ulceratii superficiale sau
profunde),3.stadiul de reparatie(cu burjoni carnosi de granulatie ce inchid
aceste ulceratii),4.stadiul de cicatrizare(organizare fibroasa a regiunii lezate si
constituirii stenozei).Deasupra stenozei se observa o dilatatie cu leziuni
determinate de staza alimentelor.Clinic:-per de debut:durere,disfagie,-per
intermediara(de remisiune),-per de stenoza(scleroza retractila cu reducerea
progresiva a lumenului).La inceput bolnavul acuza durere,tahicardie,tahipnee,
cianoza si chiar soc.Dupa cateva ore durerea se diminua, apare disfagie
totala,hipersalvatie si regurgitatii.Lichidul regurgitat este fetid,hemoragic si cu
fragmente de mucoasa.

83. Arsuri si stenoze esofagiene-complicatii si tratam.Complicatii:perforatia

esofagiana,mediastinita,bronhopneumonie.Instalarea stenozei se carac prin
disfagie mecanica, regurgitatii, alterarea starii generale.Tratament:Primul
ajutor-neutralizarea substantei caustice cu lapte,apa bicarbonatata ptr acizi si
apa cu otet ptr alcali.Se aplica terapia antisoc,combaterea durerii cu antalgice
inclusiv opiacee, perfuzii dextran, antiinflamatorii
cortizonice,antibiotice.Dilatatii esofagiene dupa 4-6 sapt de la ingestie.In caz
de disfagie totala se practica gastrostoma de alimentatie.Cand dilatatiile nu
dau rezultate se face esofagoplastie cu portiuni de stomac,ileocolon,colon
transvers,ansa intestin subtire.

39
84.Sdr disfagic-Dif de a tranzita bolul alim din cav bucala prin faringe esof pt
a ajunge in stomac.Clasif in fct de pct de origine :1.disfagie inalta gloso-
faringo-laringeana - la inceputul deglut, si pt solide,durere ( iradiaza in
urechea ipsilaterala) accentuate in istmul gatului bilat/unilat,se fav deglutitia
spre partea opusa bolnavul inclinand si capul; Dupa simtp de insotire –
a.disfagie dureroasa ac febrile,disfagie ac dureroasa nefebrila,disfagie febrile
prelungita,disfagie dureroase isolate, 2.disfagie joasa –esofagiana – senz de
oprire /greutate profunda perceputa la baza gatului sau in reg dorsala, jena
resp, sialoree,lacrimare,polidisie,alim regurgitate fara efort de varsatura
( precoce sau tardiv) 2 tipuri : brusca ( disfagie pt lichide-durere cu sialoree
lacrimare –corpi straini esof,esofagita coroziva ac)si progresiva( ev lenta pima
dat a pt solide si apoi lichide –stenzone ale esof si cancer esof).

85.Tumori esofagiene.Benigne-rare-chisti, fibroame, papiloame, adenoame,

mioame, lipoame, hemangioame.Sunt in general mici, in stare de latenta.
Debut insidios cu disfagie constanta si progresiva, avand caracter mecanic ptr
solide si apoi si ptr lichide, regurgitatii. Maligne-factori
favorizanti:tutunul,alcoolul,ingestia repetata de lichide foarte reci sau foarte
calde, traumatisme, megaesofagul.Anatomo-patologic:forma vegetanta,
ulcerata, infiltrativa. Microscopic:epiteliomul malpighian. Adenocarcinomul
se intalneste in 1/3 inferioara a esofagului. Extinderea neoplasmului se face
prin continuitate, sau contiguitate, pe cale limfatica in reteaua mediastinala sau
celiaca abdominala si poate metastaza la distanta in ficat, plamani, os si
creier.Simptome:disfagia-initial partiala apoi totala ptr lichide si solide, durere
constrictiva,sialore,regurgitare,sughitul si eructatii fetide, hematemeza,
adenopatii la distanta si mediastinale. Daca nu apar complicatii, bolnavul
decedeaza prin casexie si deshidratare. Paraclinic: Rx-tranzit baritat,examen
endoscopic cu prelevare de biopsie, esofagoscopie, laringoscopie si
bronhoesofagoscopia. Tratament:medical(antibiotice si
antiinflamatorii),radioterapie, chirurgical(paleativ prin gastrostomie sau
curativ,urmarind extirparea leziunii cu refacerea continuitatii).

86.Complicatii ale corpilor straini traheo-bronsici.vezi sub20

87.Fistule si chisturi cervicale mediane.Chisturile mediane pot fi localizate

suprahioidian(genian), tirohioidian(tireoglos) sau suprasteral.Chisturile
suprahioidiene sunt dermoide si se dezvolta in grosimea planseului bucal,
avand aderenta la hioid sau simfiza mentoniera.Chist mediocervical(de canal
tireoglos)-defect de stenozare a traiect canal tireoglos in migrarea gl tiroide de

40
la baza limbii catre fata ant a traheei-canalul trece prin osul hioid, formatiunea
este mediana,suprainf-fistulizare-trat:exereza+corp os hioid.

88. Fistule si chisturi cervicale laterale Chisti laterlale-se gas in port laterala
cervicala pe marg Ant SCM pe linia Vialleton.Ca structura sunt fie dermoide
cu continut sebaceu sau cel mai frecvent amigdaloide, cu structura de mucoasa
faringiana. .-sunt vicii de acolare a arcului branhial,2.3.4 si se intind de la loja
amigd in jos pe marg Ant a SCM. -se poate suprainfecta, fistuliza rar
maligniza. trat: exereza.

89.Diagnostic si principii de tratament in corpii straini traheo-bronsici

vezi 20.
90.Sdr de penetratie in corpii starini traheo-bronsici vezi 20

91.diagnosticul tumefactiei cronice cervicale-formatiuni ganglionare-

Adenitele cronice nespecifice-rare.Clinic:hipertrofie ganglionara cervicala,
nedureroasa si de duritate variabila, descoperind in acelasi timp focarul primar
inflamator.Tratament:asanarea focarului infectios primar, urmata de extirparea
adenopatiilor, examenul histologic.Adenitele cronice specifice-tuberculoasa,
sifilitica, actinomicotica.Adenopatia tuberculoasa-mai frecventa, putand fi
primara, avadnd o poarta de intrare buco-faringiana sau secundara unor leziuni
pleuro-pulmonare si foarte rar peritonite tuberculoase.Se intalneste o forma
cazeoasa, frecvent polinodulara, de consistenta si aspecte diferite, procesul de
cazeificare putand merge spre fistulizare cutanata si o forma limfomatoasa
caracterizata prin ganglioni mari uni sau niaterali ce nu se
cazeifica.Dg:punerea in evidenta a bacilului Koch prin biopsie.tratament:
medical, igieno-dietetic si tuberculostatic, chirurgical in caz de
fistulizare.Adenita cronica sifilitica- in prezenta unei leziuni primare la nivelul
buzelor si cavitatii bucale.In evolutie determina adenita secundara si
tertiara.Diag se pune serologic si biopsie.

92. diagnosticul tumefactiei cronice cervicale-formatiuni neganglionare.

Flegmonul difuz al gatului:o infectie cu punct de plecare adenita, cu evol
insidioasa, lenta, avand ca poarta de intrare reprezentata de angina, furuncul,
carie dentara.Clinic:aparitia unui placard dur, nedureros, fara febra la
inceput.Dificil de diferentiat de actinomicoza-
biopsie.Tratament:antiinflamator si antibiotic general si local.Trat chir este
efectuat ptr drenajul abceselor multiple sau ptr excizia placardului cand apar
fen compresive.

41
93.Adenoflegmonul laterocervical-fuzarea infectiei de la nodulii limfatici
cervicali, fie superficial in tesutul deasupra aponevrozelor si muschii gatului,
fie profund sub acestea.Se caracterizeaza prin semne inflamatorii, cu durere si
impastare difuza la nivel cervical, cu posibilitate de difuziune a supuratiei spre
spatiile interstitiale cervicale sau spre mediastin.Punctia exploratorie in locul
de maxima fluctuenta evidentiaza colectia purulenta si permite prelevarea de
secretie pentru antibiograma.Anatomo-patologic:adnoflegmonul submaxilar si
adenoflegmonul carotidian(laterocervical).In evolutie poate determina unele
complicatii:fistulizare, erodarea unor vase mari cu hemoragii si tromboze,
difuzarea spre

42