Sunteți pe pagina 1din 12

AMIGDALITA

CRONICA
(TONSILITA)

2022
CUPRINS

 ELEMENTE DE ANATOMIE
 DEFINITIE SI GENERALITATI
 FACTORII DE RISC
 METODE DE DIAGNOSTIC
 TABLOU CLINIC
 TRATAMENT
 PROFILAXIE
 CPMPLICATII
DEFINITIE SI GENERALITATI,ELEMENTE
DE ANATOMIE

 Amigdalita este o patologie infecţioasă generală cu localizarea focarului cronic infecţios în amigdalele palatine, cu acutizări
periodice de angine. Procesele autoimune prezente în organism favorizează dezvoltarea patologiilor sistemice şi înrăutăţesc
patogenia lor.
 Angina este o boală infecțioasă, nespecifică, acută a întregului organism condiționată de schimbări histologice (alterare, exsudație
și proliferare) în țesutul limfatic al unuia din grupurile limfatice din inelul Waldeyer.
 Agenţii etiologici în dezvoltarea amigdalitei cronice:
 • agenţi microbieni: − streptococii; − stafilococii; − pneumococii; − anaerobi.
 • virusurile
 • adenovirusurile
 • fungiile
 • chlamidiile
 Structurile limfoide subepiteliale faringiene, situate în submucoasa faringelui, formează inelul limfatic faringian descris de
Waldeyer, format în principal de amigdala palatină, dislocată în loja cu aceeași denumire; amigdala rinofaringiană Luschka,
plasată pe partea superioară a cavumului; amigdala tubară, amplasată în jurul deschiderii orificiului faringian al trompei, și
amigdala lingual, dispusă simetric, la baza limbii preepiglotic și înapoia V-ului lingual.
FACTORII DE RISC

 în dezvoltarea amigdalitei cronice:


 limfatismul, alergia, anginele repetate, infecţiile acute frecvente ale căilor respiratorii, rinitele, faringitele,
sinuzitele, vegetaţiile adenoide; predispoziţia ereditară; actiunea agenţilor chimici şi iradierea mărită; devieri
în perioada de dezvoltare antenatală, intranatală şi postnatală; alimentaţia neechilibrată, incompletă,
avitaminoza; reumatismul, tireotoxicoza, glomerulonefrita, pielonefrita; bolile infectocontagioase şi
ematologice etc
TABLOU CLINIC

 disfagie
 otalgie reflexă
 temperatură subfebrilă
 odinofagie sau senzaţie de dureri în gât
 tulburări de fonaţie (rinolalie închisă, deschisă)
 tulburări de respiraţie
 tulburări de glutiţie
 senzaţie de uscăciune în gât; furnicături, înţepături în gât (parestezii faringiene)
 halenă fetidă
METODE DE DIAGNOSTIC

 Examenul cavității bucale propriu-zise si a limbii


 Examenul lojelor amigdaliene și amigdalelor palatine
 Bucofaringoscopia
 Examenul hematologic
 Examenul bacteriologic
REZULTATELE INVESTIGATIILOR

 Examenul cavității bucale propriu-zise si a limbii:aspect hiperemiat si edematiat al mucoasei, tesuturile moi
pot fi tumefiate, ușor indurate, cu infiltrații flegmonoase, ulcerații.
 Bucofaringoscopia evindențiază: aderenţe dintre stâlpii amigdalieni şi amigdale,
 − hiperemia marginilor libere ale stâlpilor amigdalieni,
 − edemul stâlpilor anteriori, cu o predilecţie în partea lor superioară,
 − hiperemia, infiltraţia şi edemul stâlpilor amigdalelor palatine,
 − dopuri de cazeum alb-gălbui închistate în cripte, mai ales la nivelul polului superior,
 − persistenţa lichidului purulent în cripte şi pe suprafaţa amigdalelor,
 − cicatrice şi aderenţe pe suprafaţa amigdalelor,
 − prezenţa unor microabcese, a unui chist încapsulat pe suprafaţa mediană a amigdalei sau a micropolipilor,
 − suprafaţa amigdalei brăzdată
REZULTATELE INVESTIGATIILOR

 Examenul hematologic:leucocitoza,VSH marit.


 Examenul biochimic: proteina C reactiva cu valori crescute
 Examenul bacteriologic:in dependenta de factorul etiologic se vor depista diferse culturi
bacteriene:streptococii; − stafilococii; − pneumococii; − anaerobi.

 *in cazul infectiilor virale EX bacteriologic nu va rezulta


TRATAMENT

 Este conservator sau chirurgical, în funcție de indicații.


 CONSERVATOR-se efectuează în lipsa indicaţiilor concrete pentru amigdalectomie
 Local: • Înlăturarea focarului de infecţie din amigdalele palatine prin spălarea criptelor cu sol. antiseptice cu ajutorul unei
seringi cu ac special sau a instalaţiei de vacuum-terapie (sol. Nitrofura 1:5000; sol. Miramistină 0,01 %; sol. Nucină 0,2 %
etc.)
 • Badijonarea mucoasei amigdalelor palatine cu soluţii (Lugol; Iodinol; Clorofillipt etc.)
 • Aplicarea aerosolilor: Inhalipt; Benzidamină (Tantum-Verde)
 • Ultrasunet pe proiecţia amigdalelor palatine, laseroterapie
 De asemenea este necesară asanarea focarelor de infecţie cronică în sinusurile paranazale.
 − Preparate antihistaminice (Difenhidramină, Prometazină, Clemastină, Cloropinamină, Mebnidrolină)
 − Complex de vitamine (vitamina D, grupa B)
 − Imunocorecţia (Ribomunil, Bronho-munal, Prodigiozan, IRS-19, Levamizol, Imudon, Tactivin etc) Modularea
răspunsului imun este aplicată pe larg la pacienţi cu anumite disfuncţionalităţi imunologice şi cu o vulnerabilitate crescută
la înbolnăvire
TRATAMENT

 CONTRAIDICATII:copii frecvent bolnavi de infecții respiratorii, semne locale de inflamație cronică a amigdalelor palatine fără prezența
anginelor, pacienţilor cu amigdalită cronică care au contraindicaţii pentru intervenţie chirurgicală(Insuficienta cardiaca,HTA afecţiuni
hematologice, ateroscleroză, puseul acut, sifilisul florid, tuberculoza evolutivă, boli infectocontagioase, insuficienţă renală, insuficienţă
hepatică, sarcină, anomalii vasculare, carbuncule, furunculoză, carie dentară ) sau care refuză operaţia.
 Indicaţiile pentru tratament chirurgical (amigdalectomia): − Angine repetate ale adultului tânăr (mai mult de 3 episoade pe an)
 − Angine repetate ale copilului (mai mult de 3 episoade pe an, 3 ani consecutiv sau mai mult de 5 episoade 2 ani consecutiv, sau mai mult de 6-7
episoade pe an)
 − La bolnavii cu afecţiuni locale sau generale, legate etiologic sau patogenic de angine şi de procese cronice amigdaliene
 − În infecţii de focar, când apar leziuni la distanţă, la nivelul aparatului locomotor, renal, cardiovascular, nervi periferici, leziuni dermatologice
sau oculare, modificări dentofaciale asociate cu hipertrofie adenoidiană
 − Amigdalită cronică, forma compensată, în absenţa condiţiilor anatomice pentru efectuarea tratamentului conservator (lipsesc lacunele, arcurile
tonsilare acoperă amigdalele palatine etc.), iar lacunele amigdaliene conţin puroi, dopuri de cazeum ori lacunele sunt închise, cicatrizate etc
 − Abces periamigdalian
 − Suspiciune de malignizare amigdaliană
 − Halenă fetidă, cu eliminare din criptele amigdaliene de cazeum persistent
 IN CAZ DE COMPLICATII LA DISTANTA ESTE NEVOIE DE strânse colaborări între otorinolaringolog şi medicul reumatolog, nefrolog,
cardiolog etc., sub protecţie antibiotică.
COMPLICATII (afecţiuni locale si
metatonsilare)

 Afectiuni loco-regionale: rinosinuzite, otite medii, conjunctivite, limfadenite, laringotraheite, bronşite


 Afecţiuni metatonsilare: − cardiovasculare
 − renale
 − reumatismale
 − respiratorii
 − digestive
 − endocrine
 − dermatologice.
CAZ CLINIC

 O fetiță de 5 ani a fost dusă la medicul primar pentru că avea dureri în gât, temperatură ridicată și secreții nazale. Simptomele au început în urmă cu câteva zile, iar mama ei a raportat
că se plângea și de dureri la urechea dreaptă noaptea. o Durere care se poate extinde până la urechi.
Simptome:
Dureri de cap
Durere în gât
Febră (105 până la 106)
Frisoane
Pierderea poftei de mâncare
Oboseala
Puroi galben prezent în zona amigdalelor
Investigatii:
Doctorul i-a examinat amigdalele folosind metoda de examinare bucofaringoscopia și le-a găsit mărite.
I-a verificat urechile cu otoscopul și a văzut că ambele timpane erau congestionate și hiperemiate mai ales în dreapta.
Medicul a recomandat medicamente decongestionante și analgezice și a cerut să o revadă pe fată o săptămână mai târziu.
Recomandari:
 Repaus la pat
 Fluide
 Analgezice (aspirina/acetaminofen)
 Infecție bacteriană: antibiotic (amoxicilină, ampicilină, eritromicină)

S-ar putea să vă placă și