Iacrs 2016

Infecţii acute de căi
respiratorii superioare (IACRS)

Dr.Ioana Codreanu
IACRS
 Rinite, rinofaringite (RF)

 Angine /amigdalite
 Adenoidite, rinoadenoidite
 Sinuzite
 Otite (OMA)
 Laringite, epiglotite
Epidemiologie
 40 – 60% din morbiditatea copilului

 3 – 12% din mortalitatea infantilă
 La copil: 5 -12 episoade/an
Patogenie
Tabloul clinic (localizarea şi severitatea infecţiei)

este determinat de trei factori:
 interaţiunea dintre agentul infecţios şi

mecanismele de apărare locale
 organismul infectat
 factorii de mediu
Patogenie
Mecanismele de apărare locale:

 epiteliul ciliat al mucoasei nazale şi sinusale
 lizozimul din secreţia nazală / sinusală
 IgA secretorii
 interferonul local
 echilibrul florei saprofite
Dacă agentul infecţios depăşeşte

mecanismele de apărare locale se produce
disfuncţie/distrucţie ciliară temporară
Patogenie
Organismul infectat:
 vârsta – frecvenţă crescută ‹ 5 ani

 sexul - frecvenţă crescută la băieţi
 deficite imune locale sau sistemice
 teren atopic
 starea de nutriţie
 focare cronice de infecţie – vegetaţii adenoide
Patogenie
Factorii de mediu:
 climă
 starea socio-economică
 condiţii de îngrijire
 fumatul pasiv
 poluarea atmosferică
Rinofaringita acută
 Sinonime: guturaiul, coriza, rinita acută,
răceala
 Definiţie: inflamaţia mucoasei nazale şi

faringiene specifică sugarului şi copilului
mic
 Epidemiologie:
 6 – 8 episoade/an < 6 ani
 mai frecvente în sezonul rece
Rinofaringita acută -
patogenie
 Până la 2 ani - structură asemănătoare a
mucoselor nazală, faringiană, sinusală, UM
 Asociere:
 rinită
 faringită
 sinuzită
 otită medie acută (OMA)
Rinofaringita acută –
etiologie
 Virală – 95%:
 myxovs. – VSR (vs. sinciţial respirator),
gripale, paragripale
 adenovs.
 rinovs.
 enterovs. – Coxsachie A, B
 Mycoplasme
factori favorizanţi
 Vârsta ‹ 2 ani
 Rahitismul, anemia carenţială, malnutriţia
 Diatezele alergică şi limfatică
 Frigul şi umezeala
 Aerul uscat şi poluat
 Condiţii nefavorabile de microclimat
tablou clinic (1)
 Incubaţie scurtă: 48 – 72h
 Debut brusc:
 febră – ore → 3 zile
 apatie, indispoziţie, apetit capricios,
modificarea somnului
 obstrucţie nazală → respiraţie orală, refuzul
alimentaţiei
 coriză: rinoree seroasă/opalescentă, aderentă,
vâscoasă
 strănut
tablou clinic (2)
 tuse
 detresă respiratorie moderată – la sugar
 ± vărsături, SDA
 Local:
 hiperemie faringiană, a pilierilor amigdalieni
 secreţii pe peretele faringian posterior scurse
din cavum (rinofaringe)
 ± epistaxis (copii mari)
 ± pulmonar – ronhusuri (raluri de transmisie)
tablou clinic (3)
paraclinic
 Investigaţiile nu sunt necesare pentru Dg. +
 Indicaţie:
 evoluţie nefavorabilă după 3 -5 zile de tratament
 modificarea simptomatologiei ce sugerează
suprainfecţie bacteriană
 sdr. biologic inflamator absent/prez. (VSH, CRP)
 NL normal / scăzut /crescut
 limfocitoză
 ORL
 radiografie pulmonară ( ±)
diagnostic pozitiv
 Este anamnestico-clinic
 Anamnestic:
 epidemiologic – focar infecţios familial/colectivitate
 vărsta, factori favorizanţi
 Tabloul clinic caracteristic
 Paraclinic
 Etiologic:
 nu e necesar (doar în caz cu indic. de trat antiviral
specific)
 puţin accesibil în practică
 există teste rapide pentru VSR, adenovs., vs. gripale şi
paragripale
diagnostic diferenţial
 Rinoree “a frigore”
 Rinita alergică
 Adenoidita “reîncălzită”
 Rinofaringite din boli infectocontagioase:
 rujeolă, rubeola, tuse convulsivă, parotidită epidemică
 MNI,
 Faringoamigdalita streptococică
 Laringita
 Pneumonia
tratament
 Obişnuit ambulator
 Măsuri generale:
 Izolare (!!! contagios 1-2 zile anterior debutului)
 cameră bine aerisită, umidifierea atmosferei
 baie zilnică
 evitarea supraîncălzirii
 Regim alimentar:
 în funcţie de toleranţa digestivă
 hidratare ! ! !
 alimente doar “dacă/ce vrea”
tratament
Antipiretice/antiinflamatoare:
 Paracetamol 10 – max.15mg/kg/d, 3 - 4ori/zi
(max.50mg/kg/zi), po/ir/parenteral
 Ibuprofen 10mg/kg/d, 3 ori/zi, po
 Algocalmin 10 - 15mg/kg/d, maxim 4 doze/zi, (max.
50 mg/kg/zi) po/ir
 Aspirina = contraindicată sub 6 ani – sdr. Reye
 Măsuri fizice hipotermizante
 împachetări, baie/duş
 t0 apei ≈ 30– 320C
tratament
 Dezobstrucţie nazală:
 Spălături nazale cu ser fiziologic (SF)
 Aspirarea secreţiilor nazale
 Decubit ventral pt. drenajul secreţiilor nazale
 Vasoconstrictoare
 Sol. efedrină 1‰, 0,5‰
 Antiseptice argentice – max. 5 zile – risc de
rinită medicamentoasă prin iritaţie chimică
 Colargol 0,5%
 Argirol 0,5%
 Antiinflamatoare cortizonice
 Asociaţii vasocostr./antiinfl. + Ab (Neomicină)
tratament
 Dezobstrucţie nazală
 Sunt contraindicate la copii: nafazoline
(Rinofug, Bixtonim), fedrocaina, produse
mentolate, uleioase
 Protejarea tegumentelor/tratarea
ulceraţiilor perinazale cu unguente
(Cutaden, Vaselină, Fluocinolon)
 Vitamina C sol po 50mg 1 – 3 ori/zi
 Vitamina A sol po 3000-5000ui/zi
tratament
 Profilaxie:
 spălarea mâinilor, acoperirea nasului şi gurii
în timpul strănutului şi tusei
 evitarea aglomerărilor, contactului cu persoane
bolnave
 triajul bolnavilor/purtătorilor la intrarea în
colectivitate
eficienţa antibioticelor
 nu este susţinută de dovezi stiinţifice
 NU ameliorează simptomatologia
 NU scurtează durata bolii
 NU previn suprainfecţia bacteriană
 NU previn complicaţiile
 Ab pot determina reacţii adverse:
 alergice
 diaree
 infecţii micotice
 infecţii cu bacterii rezistente la Ab uzuale!!!
eficienţa antibioticelor
 Indicaţii:
 Excepţional de la debut, la prematuri, nou-născuţi sau
sugari mici, malnutriţi
 În caz de suprainfecţie bacteriană sugerată de:
 reapariţia febrei
 modificarea stării generale
 adenopatii (AP)
 apariţia depozitelor amigdaliene
 rinoree purulentă persistentă, secreţii purulente în
cavum
 Empirică:ampicilină, amoxicilină, macrolide, CFS I
evoluţie
 debut brusc
 agravare simptome – 3 - 4 zile
 febra durează maxim 3 zile
 rinoreea devine mucoasă, chiar “purulentă”
(galben-verzuie) – fără a avea semnificaţia
suprainfecţiei bacteriene
 simptomatologia se remite în 7 – max. 14 zile
cu/fără tratament
 tusea poate persista uneori 2 – 3 săptămâni
complicaţii
 adenoidită, etmoidită, OMA, otomastoidită,
sinuzită
 laringotraheobronşită acută
 bronşiolită
 pneumonie
 adenopatii satelite
 diaree “parenterală” (extradigestivă)
 convulsii febrile, meningism
 meningoencefalită
Angina acută
Sinonime:
 Amigdalita acută
 Faringita acută
 Faringoamigdalita acută
 Tonsilita acută
Definiţie: proces inflamator la nivelul

mucoasei faringoamigdaliene
Angine acute
clasificare clinică
1. roşii, catarale, eritematoase
 eritematoasă propriu-zisă
 flegmonoasă
 cu adenopatie laterocervicală
 retronazală (adenoidită)
2. albe, exsudative, pseudomembranoase
3. ulceronecrotice
Angine acute
clasificare etiologică
 Virale – 70-80%
 adenovs., enterovs. - coxsachie A /B, vs. gripale/paragripale,
echovs., vs. urlian, vs. rujeolic, VEB, VSR, vs. rubeolic, rhinovs.,
vs. herpetic, vs. varicelozosterian
 Bacteriene ( doar 20-30%)
 Streptococ βhemolitic gr. A, pneumococ, Haemophilus
influenzae, Moraxella catarrhalis, strepto. viridans, stafilococi
patogeni, meningococ
 b. difteric,bacteroides, clostridii, Salmonella typhi, bacil
cărbunos, B. tuberculos (bK), treponema palidum, fusospirili,
Chlamydia
 Mycoplasme
 Mycoplasma pneumoniae, Mycoplasma hominis
 Fungi
 candida albicans
Faringoamigdalita acută
streptococică
 Streptococcus pyogenes - Streptococ β
hemolitic grup A (SβhA / GABHS)
 ~ 10% →30% din anginele ac. ale copilului

 Grupe de vârstă :
 frecventă 3 – 14 ani (maxim la şcolari)
 incidenţa scade cu vârsta > 14 ani
 aproape niciodată < 3 ani

streptococică – tablou clinic
 Debut brusc – febră, vărsături, odinofagie
 ± cefalee, mialgii, curbatură
 Local:
 hiperemie faringiană
 peteşii palatul moale
 luetă hiperemică
 depozite exsudative amigdaliene
 AP cervicale
streptococică – tablou clinic
streptococică – Dg. pozitiv
 Dg pozitiv
 suspicionat anamnestico (epidemiologic) - clinic

 confirmat bacteriologic
 Suspiciune clinică (febră, odinofagie, ±

modificarea st. gen, ± adenopatii cervicale)
 Confirmre bacteriologica:
- RADT POZ +/- confirmare prin exsudat faringian
- Exsudat faringian
streptococică - paraclinic
 sindrom biologic inflamator prezent
 VSH
 CRP
 leucocitoză cu neutrofilie (FL la stânga)

 titrul ASLO – NU este recomandat ca test
diagnostic în angina streptococică
Test Centor
 EF negativ nu exclude întotdeauna o inf.

strepto. (sensib. 90-95%, specif. 76-99%)
 EF nu diferenţiază infecţia – purtător!
 EF nu se repetă dacă după tratament este
vindecat clinic – poate fi poz. = purtător
 Test rapid streptococic -RADT:
 rapid – 5 – 10 min
 sensib. 70-90%, specif. 90-100%
 nu diferenţiază infecţia ac. – purtător!
 Titrul ASLO:
 maxim la 3 - 6 săpt. de la inf. ac
 confirmă inf. strepto. în APP în caz de RAA sau GNA
streptococică – Dg.diferenţial(1)
Herpangina
 Coxsachie A – diferite tipuri (5 episoade/viaţă)
 Clinic:
 Ulceraţii
 2-3mm
 pe pilierii amigdalieni ant., palatul moale, luetă
 diferite de ulceraţiile dat. herpex simplex – partea
anterioară a cavităţii bucale
 febră
 durată maxim 7 zile
Herpangina Virus herpetic uman

Faringita limfonodulară
 Coxsachie A10
 Clinic
 mici noduli alb-gălbui
 pilieri amigdalieni ant., palatul moale, luetă
 fără ulceraţii
Febra faringoconjunctivală
 Adenofaringoconjunctivită acută
 Adenovirusuri
 Clinic:
 Amigdalită exsudativă
 Conjunctivită
 Febră
 Adenoidite, amigdalite latente
Mononucleoză infecţioasă
 Virusul Epstein-Barr (VEB) – herpes virus uman 4 – vs. ADN
limfotrop cu acţiune limfoproliferativă
 Febră continuă, înaltă (39-400C, 10-14-21 zile)
 AP laterocervicale, mediastinale, abdominale
 Angină eritematoasă:
 hipertrofie + hiperemie amigdaliană
 hiperemia luetei
 ± peteşii pe văl şi mucoasa palatină
 ± exsudat amigdalian (50% cazuri)
 disfagie, odinofagie
 SM, friabilitate S, ± HM
 Erupţie de tip eritem polimorf, provocată/amplificată de Ampicilină
Mononucleoză infecţioasă
 Faringoamigdalite din boli infectocontagioase
 Rujeola (pojarul)
 Virusul rujeolos – paramixovs.
 Per. invazie (catarală, preeruptivă):
 catar oculonazal – facies “plâns”
 enantem
 hiperemie intensă buco-faringiană
 picheteu purpuric pe vălul palatin, pilieri amigd. şi faringele
posterior
 Semn Koplik – patognomonic - micropalule alb-albăstrii cu
lizereu eritematos, pe mucoasa jugală lângă ultimii molari
poliadenomegalie – cervical
 tulb. somn, iritabilitate
 Per. eruptivă – erupţia caracteristică
streptococică - tratament
 Obiective:
 prevenirea complic. nesupurative – RAA, GNA
si supurative
NB beneficiul Ab în prevenirea acestora este crescut în
populaţiile unde aceste complicaţii sunt mai frecvente
 ameliorerea manifestărilor clinice
 scăderea contagiozităţii
(scade la 24h de la iniţierea AbT – poate fi reintrodus în
colectivitate)
 eradicarea infecţiei acute
Măsuri generale:
 izolare
 perioada febrilă
 până la instituirea AbT şi 24h după începerea acesteia
 purtătorii nu trebuie izolaţi
 Paracetamol / Ibuprofen
 Metamizol sodic (algocalmin) – agranulocitoză
 Aspirina este interzisă la copiii < 6ani cu IACRS
virale/varicelă – sdr. Reye
 Nu există date suficiente despre eficienţa terapiei
locale (antiseptice, analgezice, antiinflamatoare)
 Indicaţiile antibioterapiei (AbT):
 scor C antor> =4, în primele 3 zile de
boală, înaintea rezultatelor EF
 după confirmare bacteriologică în restul
cazurilor
 contacţii bv. cu inf. invazive streptococice
(fasciită necrozantă, sdr. şocului toxic)
 purtători – în anumite situaţii
 angină acută la purtător de SβhA, indiferent
de tabloul clinic
 Obligatoriu 10 zile, indiferent de

antibioticul folosit (excepție. Azitromicina –
5zile)
 Penicilina V po 10 zile– Ab de elecţie:
 2-4 prize/zi, 400.000ui x 2-3ori/zi – copii
 400.000ui x 3-4ori/zi – adolescenţi
 800.000ui x 2ori/zi – adolesc., adulţi
 Amoxicilina – se poate folosi la copii mici
 Penicilina G – nu e indicată
 im - dureroasă, iv – rareori necesară (ex. vărsături)
 Benzatinpenicilină - doză unică, la necomplianţi

 600.000ui < 27kg, 1.200.000ui > 27kg
 Eritromicină - alergici la Pen.

 există tulpini rezistente – în anumite reg. geografice
 30 - 50mg/kg/zi, 4 prize
 Claritromicină po 15 mg/kg/zi, in 2 prize, 10 zile

 Azitromicină po 5 zile
 NB: rezistență la macrolide, inclusiv la
azitromicină
 Augmentin/Cefuroxim/Clindamicină
 angine recurente cu SβhA
 evoluţie nefavorabilă sub tratament (stafilococ co-patogen)
 Amigdalectomia- cazuri rare
streptococică - evoluţie
 naturală - autolimitată în aprox. 7 zile
 vindecarea cu/fără tratament nu semnifică

sterilizare, putând rămâne purtători
faringieni de streptococ
 pot apărea complicaţii precoce - supurative

sau tardive - nesupurative
streptococică - complicaţii
 Compliacţii supurative - precoce:
 abces periamigdalian/retrofaringian
 adenită cervicală
 mastoidită
 sinuzită
 OMA
 Coplicaţii nesupurative – tardive:

 RAA
 GNAPS
Purtătorii faringieni de
SβhA
 5-15% dintre școlari = purtători faringieni SβhA
 Nu necesită în mod obişnuit AbT
 este puțin probabil să transmită infecția
contacților
 Indicaţiile AbT:
 APP/AHC de RAA
 angină recurentă în familie
 ant. amigdalectomiei
 epidemie RAA/GNAPS în comunitate (!!!)
 familie extrem de anxioasă
Purtătorii faringieni de
SβhA tratament
 Pen V sau Benzatinpenicilină G im (doză unică
600.000ui/1.200.000ui) +/- Rifampicină po
(20mg/kg/zi, 2 prize, asociat in ultimele 4 zile de
trat)
 Clindamicină po (20mg/kg/zi, 3 prize, 10 zile)
 Cefadroxil po (30mg/kg/zi, 1 priză, 10zile)
 dupa trat se poate repeta exud. faringian pt a
documenta eradicarea inf.
Faringoamigdaliata acută
virală
 ~ 70 - 90% din anginele acute
 Etiologia
 dificil de stabilit
 poate fi sugerată de tabloul clinic
 teste rapide de Dg.
 Clinic:
 inflamaţie faringoamigdaliană
 febră
 rinoree
 tuse uşoară, ± ulcerații bucale
Faringoamigdaliata acută
virală – tratament
 Strict simptomatic
 Antipiretice
 Antiseptice locale
 Antibioterapia
 este contraindicată
 are indicaţie în cazul apariţiei în evoluţie a
semnelor de suprainfecţie bacteriană
Stomatita albicans
(Múguet, candidoza orală)
 Infecţie micotică a mucoasei bucale
 1/3 copii = purtători Candida albicans
 Frecvenţă  la nn/prematur/sugar mic:
 igienă bucală deficitară
 deficienţe nutriţionale/imunitare
 boli carenţiale asociate
 hipertermie
 distrugerea florei bacteriene saprofite prin
trat. repetate / îndelungate cu Ab
Stomatita albicans
 Clinic:
 depozit albicios pe limbă, gingii, palat
 hiperemie intensă a mucoasei bucale
 ulceraţii sângerânde
 durere locală
 refuzul alimentaţiei
 Investigaţiile paraclinice nu sunt necesare

Stomatita albicans
 Diagnostic diferenţial:
 Boala mâini-picioare-gură
 Coxsachie A5, A10, A16
 Stomatită veziculoasă şi ulceroasă
 Exantem:
 vezicule alungite, ovalare, în tensiune
 pe fond eritematos
 interdigital, faţa palmară a degetelor, marginile
laterale ale piciorului
 Evoluţie autolimitată
Stomatita albicans (Múguet,
candidoza orală)
Boala mâini-picioare-gură
Stomatita albicans
 Evoluţia este autolimitată
 Complicaţii – extindere la nivelul:

 faringelui
 eso-gastric
 tract respirator
Stomatita albicans -
tratament
 Profilactic
igienă riguroasă (sterilizare biberoane, spălare mâini,

igienă bucală)
 evitarea antibioterapiei inutile
 Alcalinizarea mediului bucal cu soluţii bicarbonate
 Badijonaj bucal
 suspensie Stamicin 100.000 – 200.000ui/ml
 suspensie Diflucan
 adaos de vitamine A, B1, B2
 Stamicin/Diflucan po – în cazuri excepţionale
(extindere gastrointestinală)
Otita medie acută (OMA) –
definiţie
 Proces inflamator al mucoasei urechii medii
(UM - casa timpanului, sistemul celular al
apofizei mastoide, trompa lui Eustachio)
 Complicaţie frecventă a RF ac.

 < 3 ani – 3/4 copii au avut 1 episod OMA
 Evoluţie naturală spre
 supuraţie
 perforarea timpanului
patogenie
 Mai frecventă la sugar:
 trompa lui Eustachio este mai scurtă, largă,
orizontalizată şi comunică larg cu camera
timpanului
 tonus mai scăzut al muşchiului tensor al văl
palatin – dilatare trompă Eustachio
 drenaj îngreunat al UM datorită poziţiei în
decubit dorsal
 refluxul alimentelor din rinofaringe prin
trompă în UM (alim. artificială)
etiologie (1)
Factori favorizanţi:
 IACRS virale (‹3 ani, 25-40% asoc. OMA)
 rinita alergică (>3 ani, 50% asoc. OM cr.)
 frig, umezeală
 prematuritate, dismaturitate, anemie, MPC
 deficite imune
 malocluzii, anomalii faciale, tumori, palatoschizis
 portajul nazofaringian de pneumococ
 colectivitate (creşă, grădiniţă)
 părinţi fumători (fumat pasiv)
 mai mulţi fraţi, AHC de OMA
 folosirea suzetei
etiologie (2)
Factorul determinant – microbian:
 pneumococul, H. Influenzae (tipabil, încapsulat -
Hib sau neîncapsulat, netipabil - NTHI), Moraxella
catharalis
 NTIH:
 nu det. forme invazive (pneumonie, meningită)
 poate det.
 OMA şi la copiii vaccinaţi anti-Hib
 OM recurente, eşec terapeutic, complicaţii
 nou-născut – E. Coli, Klebsiella, stafilococ
 stafilococ auriu / piogen
Otita seroasă
Sinonime - catarală, congestivă

Tablou clinic:
 agitaţie
 otalgie
 hipoacuzie
 pocnituri în ureche la deglutiţie/mişcarea
mandibulei
 sensibilitate otică
 dificil de obiectivat
 compresiune dureroasă a tragusului (istoric)
Otita seroasă
Examen ORL:
 Pierderea luciului membranei timpanice
(MbT)
 Timpan retractat
 Există nivel de lichid şi/sau bule de aer
Otita seroasă
Otita seroasă
 Tratament:
 nu necesită tratament specific
 tratamentul cauzei determinante
(rinofaringită, adenoidită)
 paracetamol
 ibuprofen
 dezobstrucţie nazală
 Evoluţie:
 resorbţie lentă a transsudatului seros
 3 episoade / 6 luni = OM recurentă
OMA supurată (purulentă)
Tablou clinic (1)

 Otalgia
 violentă, pulsatilă
 accentuată de deglutiţie
 cedează la căldură (doarme pe partea bolnavă)
 determină agitaţie, plâns inconsolabil,
afectarea somnului, refuzul alimentaţiei
 hipoacuzie
 zgomote auriculare
OMA supurată
Tablou clinic (2)

 manif. generale:
 febră înaltă; în cadrul unei RF – persistenţa
febrei > 4 zile sau reapariţie ei
 stare generală alterată
 vărsături, diaree, SDA
 ± meningism, convulsii
OMA supurată
Tablou clinic (3)

 În evoluţie apare perforarea timpanului
 diminuarea durerii
 otoree
 iniţialsanguinolentă
 ulterior purulentă
OMA supurată
Examen ORL
 otoscopia pneumatică = metoda de elecţie
 timpan edemaţiat
 pierderea luciului şi a Δ luminos – T opacifiat
 timpan bombat / perforat
 timpanometrie – imobilitatea T
 timpanocenteză – indicaţii:
 forme grave ce nu răspund la trat. Ab
 forme complicate
OMA supurată
OMA supurată
Paraclinic
 sdr. biologic inflamator intens pozitiv
 leucocitoză cu neutrofilie
 culturi din secreţia otică / aspirat din UM
(timpanocenteză) + antibiogramă
OMA supurată
Diagnostic pozitiv
 anamneză - factori favorizanţi (IACRS,
rinoadenoidită, palatoschizis)
 clinic – otalgie, otoree
 paraclinic
 examen ORL – otoscopia pneumatică
 sdr. biol. inflam., leucocitoză, neutrofilie
 cultură din secreție otică  etiologia
OMA supurată –
tratament 1
 Antibiotic
 Preferabil po, în funcţie de toleranţa dig.
 Linia I: amoxicilină + acid clavulanic
(Augmentin, Amoksiklav); 80mg Amoxi/kg/zi
 A II-a alegere:
 Amoxicilină 50 – 80mg/kg/zi
 CFS I – Cefaclor (Ceclor) 50mg/kg/zi
 CFS II – Cefuroxime (Zinnat) 30mg/kg/zi
 Macrolide – claritromicină (Klacid) 15mg/kg/zi
 7 – 10 zile
OMA supurată -
tratament 2
 Adjuvante – analgezice, antipiretice
 Recurenţa
 reapariţia semnelor clinice sau otoscopice la 3-4 zile
după întreruperea Ab
 trat. Ab iv cu asocieri cu spectru larg

(Amoxi/CFS + Gentamicină 5mg/kg/zi)
OMA supurată –
tratament 3
 Profilaxia OMA
 dezobstrucţia nazală
 adenoidectomia
 amigdalectomia (ineficientă după unii)
 vaccinarea
 antipneumococică
 anti-Haemophilus
influenzae tib b (nu protejează
împotriva OMA cu NTHI)
 combaterea celorlalţi factori favorizanţi
OMA - complicaţii
 otomastoidită
 otită cronică
 meningită otogenă
 convulsii febrile
 tromboflebită a sinusurilor venoase
 diaree “parenterală”
 septicemie
 hipoacuzie, întârzierea vorbirii
LARINGITA ACUTA
 Inflamatie acuta a mucoasei si
submucoasei laringelui
 Forme de boala:
1. Laringita acuta simpla-virala

2. Laringita striduloasa
3. Laringita edematoasa subglotica/crupul
viral
4. Epiglotita- HiB
Laringita acuta- manif
clinice
 Disfonie
 Tuse laringiana, latratoare
 Stridor Inspirator
 Dispnee inspiratorie
 Tiraj suprasternal, supraclavicular
Laringita acuta-paraclinic
 In forma simpla, striduloasa si formele

usoare si medii de laringita edematoasa
subgltica NU sunt necesare investigatii
biologice
 In laringita subglotica severa si epiglotita:
- Pulsoximetrie
- Gaze sangvine si ph
- Hemocultura
- Radiografie cervico-toracica
Laringita acuta-paraclinic
 !!!!!! LARINGOSCOPIA INDIRECTA SAU

DIRECTA POATE PRODUCE SPASM
LARINGIAN LETAL
Epiglotita ac vs Laringita ac
epidemiologie, etiologie
EPIGLOTITA LARINGITA
 3 – 8 ani  6 – 36 luni
 actual 6 - 8 ani
 vacc anti-Hib?  ♂>♀
 ♂=♀  frecv. sezon rece
 cazuri sporadice  ± focar epidemic
 Etiol = bacteriană
 Etiol = virală
 vs. paragripale/adenovs
 95% - Hib  2/3 cazuri
 frecvent bacteremie  VSR
 streptococ grup A  Rhinovs
 pneumococ  vs. gripale
 vs. rujeolic
 stafilococ
Sau rareori Mycoplasma pneumoniae,
Hib
diagnostic pozitiv (1)
Anamneză- EPIGLOTITA Anamneză - LARINGITA
 context epidemiol neg  focar inf. familial
 vaccinare anti-Hib
Clinic Clinic
 debut brusc (3 – 6h)  prodrom – IACRS 2 – 4 zile
 în plină stare de sănătate  febră moderată
 febră înaltă  tuse lătrătoare
 st. gen. alterată  letargie  voce răgușită, bitonală
 voce, tuse capitonate, estompate  stridor inspirator
 stridor inspirator  ~ edemul subglotic
 nu foarte sonor  intermitent inițial
 se modifică cu poziția capului   agitație / plâns
 disfagie   în somn
 refuzul alim/hidratării po  fără
 sialoree  disfagie, stare toxică
 MV , ronhusuri  MV , ronhusuri
 SFR  SFR: stridor, dispnee inspir,
 tiraj tip superior tahipnee, tiraj( predom.
 suprasternal jumatatea sup a toracelui)
 supraclavicular  IResp prin extindere tr-br
 bătăi aripi nazale  ± Expir prelungit
 Poziție particulară  bătăi aripi nazale
 hiperextensia capului  tiraj
 gura deschisă, protruzia limbii  suprasternal
intercostal, subcostal
 IRepiratorie RAPIDA 
 anxietate
 Evoluție
 anxietate
 tahipnee, tahicardie  tahipnee, tahicardie, cianoză
 cianoză  Epuizare
 Epuizare   efort respirator, bradipnee,
  stridor, efort respirator  bradicardie, comă hipoxică
 bradipnee, bradicardie, comă
ORL: ORL
 edem inflamator la nivelul
A! poate precipita stop respirator  corzilor vocale
 Epiglotă  regiunii subglotice
 volum  (inflamație+edem)
 roșie-cireșie, lucioasă
 Laringoscopie directă
 !! în TI cu posib. IET
 precedată de Rg cervicală - profil
 inflamație țesuturi vecine
 pliuri aritenoepiglotice
 corzi vocale
 reg. subglotică (25%)
Rg profil a zonei cervicale
 pensarea sp. subglotic
Rg profil a zonei cervicale  epiglota – vol N
 pensare sp. retrofaringian (aspect de petală)
  volumului epiglotei
(thumb sign)
Investigații- EPIGLOTITA Investigații- LARINGITA

 leucocitoză importantă  ob. nu sunt necesare
 neutrofilie 65 – 90%  de evitat – plânsul  dispneea
 CRP, VSH   NL 5000-11000/mm3,
 Dg etiologic  PMN ~ 40%
 hemocultura  CRP, VSH normale
 EF  ASTRUP – IResp
 Antibiogramă  Dg etiologic
 Ag capsulare Hib  rar necesar
 sânge / urină  teste rapide
 ASTRUP  Ac antivs (IF)
tratament (1)
Internare de urgență În funcție de severitate
 Echipă medicală  la domiciliu – forme ușoare
 ORL  internare – indicații:
 TI  IResp (cianoză, tiraj, agitație)
 de evitat  suspiciune epiglotită:
 examinarea faringelui  febră , leucocitoză
 apăsarea linguală  ‹ 1 an, > 3 – 4 ani
 pot acc. laringospasmul  APP
 stenoză traheală
 pregătire pt. traheostomie  hiperreactivitate bronșică
 crup
 stridor congenital
 Părinții
 necooperanți
 nu pot asigura
 tratamentul
 transport de urgență la spital
tratament (2)
 Intubație endotraheală
 de urgență  domiciliu / spital
 ameliorare imediată  măsuri de confort
 dispar semnele de IResp  umidifiere aer
 2 – 3 zile
 hidratare po / PEV
 Oxigenoterapie
 de evitat sedarea
 depresor pe centrul respirator
 Antibioterapie  la nevoie: Cloralhidrat 10 – 15mg/kg/d
 de urgență, iv (sedare 25 – 30 75mg/kg/d)
 spectru: Hib, GGN  NU antibioterapie
 Cefuroxim, Ceftriaxon,  dacă s-a exclus epiglotita
Cefteazidim  DNF
 antitusive centrale
 Prometazina (Romergan)
 Codeină fosfat (> 6luni)
 Oxeladina (Paxeladine)
 Dextrometorfan
 AINS
 Ibuprofen
tratament (3)
 Corticoterapie  Corticoterapie
 controversată  controversată
 Iv doze mari  iv/im
 HHC  Dexametazonă
 Metilprednisolon  inhalator
 Dexametazona  Budesonide (Pulmicort)
 Dexametazonă( sol iv
 Adrenalină aerosoli controversata)
 efect scurt  la 1 – 3h  po - Prednison 1mg/kg/zi, 1 doză
 racemică 2,25%  Adrenalină aerosoli
 0,05ml/kg/d, max 1,5ml  răspuns mai bun
 sau levoadrenalina1‰  levoadrenalină 1‰
 0,3-0,5ml/kg/d, max 2,5ml  0,3-0,5ml/kg/d, max 2,5ml
 racemică 2,25%
 hidratare iv  0,05mg/kg/d
 IET - IResp severă
 PaO2 ‹ 50mmHG, PaCO2 > 55mmHg
complicații, prognostic
 SDA  Complicații – 15%
 IResp severă  Extensia proces. infecțios
 obstr. completă CRS – apnee  pneumonie interstițială
 șoc toxicoseptic  OMA
 infecții concomitente – rar  bronșiolită
 adenită cervicală  IResp
 pneumonie, OMA  aspirare conținut gastric 
 meningită, artrită septică bronhopneumonie
 Ale traheostomiei  pneumonie bacteriană (suprainf.)
 emfizem mediastinal
 pneumotorax
 pneumonie bacteriană  Prognostic – f. bun
 Mortalitate 25 %
 Dg + T tardive
Concluzii
 majoritatea IACRS sunt virale
 faringoamigdalitele ac. virale/bacteriene au evoluţie

autolimitată şi nu necesită AbT
 angina streptococică confirmată – singura angină ce

necesită AbT – pt. prevenirea complic. tardive (incidenţă
în ↓)
 OMA supurată – necesită AbT
 educaţia părinţilor este esenţială pentru eficienţa

tratamentul ambulator, evitarea auto/supramedicaţiei,
sesizarea apariţiei complicaţiilor
 epiglotita – urgență medicală absolută

Iacrs 2016

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Iacrs 2016

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Infecţii acute de căi

respiratorii superioare (IACRS)

 Rinite, rinofaringite (RF)

 40 – 60% din morbiditatea copilului

Tabloul clinic (localizarea şi severitatea infecţiei)

 interaţiunea dintre agentul infecţios şi

Mecanismele de apărare locale:

Dacă agentul infecţios depăşeşte

 vârsta – frecvenţă crescută ‹ 5 ani

 Definiţie: inflamaţia mucoasei nazale şi

Definiţie: proces inflamator la nivelul

2. albe, exsudative, pseudomembranoase

 ~ 10% →30% din anginele ac. ale copilului

 aproape niciodată < 3 ani

 suspicionat anamnestico (epidemiologic) - clinic

 Suspiciune clinică (febră, odinofagie, ±

 leucocitoză cu neutrofilie (FL la stânga)

 EF negativ nu exclude întotdeauna o inf.

Herpangina Virus herpetic uman

 Obligatoriu 10 zile, indiferent de

 Benzatinpenicilină - doză unică, la necomplianţi

 Eritromicină - alergici la Pen.

 Claritromicină po 15 mg/kg/zi, in 2 prize, 10 zile

 naturală - autolimitată în aprox. 7 zile

 vindecarea cu/fără tratament nu semnifică

 pot apărea complicaţii precoce - supurative

 Coplicaţii nesupurative – tardive:

 Investigaţiile paraclinice nu sunt necesare

 Complicaţii – extindere la nivelul:

 Complicaţie frecventă a RF ac.

Sinonime - catarală, congestivă

Tablou clinic (1)

Tablou clinic (2)

Tablou clinic (3)

 trat. Ab iv cu asocieri cu spectru larg

1. Laringita acuta simpla-virala

 In forma simpla, striduloasa si formele

 !!!!!! LARINGOSCOPIA INDIRECTA SAU

Investigații- EPIGLOTITA Investigații- LARINGITA

 faringoamigdalitele ac. virale/bacteriene au evoluţie

 angina streptococică confirmată – singura angină ce

 educaţia părinţilor este esenţială pentru eficienţa

S-ar putea să vă placă și