SUBIECTE PROBA PRACTICA

1. Acordarea primului ajutor prespitalicesc in principalele urgente medico-chirurgicale -5

2. Tehnica screening - ului in M.F -1

Ansamblu de metode clinice si paraclinice utile pentru depistarea precoce a imbolnavirilor. Reprezinta parte integranta a unui program de sanatate de
prevenire si combatere a unor boli transmisibile si ne-.
Caracteristici: se aplica intregii populatii, se desfasoara in campanii organizate, necesita colaborarea intre MF si specialisti, informaticieni.
Criterii de baza:
 Sa fie simplu, sigur, acceptat de populatie, rezultatele obtinute sa fie valide, reproductibile.
In practica curenta se utilizeaza metoda conjugata. Se pot diferentia 2 populatii ce vor fi supuse screening-ului :
-populatia asimptomatica, fara risc crescut- grupul cel mai numeros si mai greu de urmarit.
-populatia simptomatica, cu risc, este mai usor de urmarit.
Exista ghiduri elaborate ce stabilesc rolul fiecarui participant la screening; MF, MS, biolog, laborant.
Screening-ul se poate aplica:
-per. intrauterina- dg. de malformatii congenitale{ex. lichidului amniotic, triplu test}
-per. de nou-nascut-dg. precoce al malformatiilor congenitale [mixedem, cong., fenilcetonurie]
- in timpul vietii –pt. lues, toxoplasmoza, cancer colon, san, col uterin, tbc, boli cronice cu impact asupra populatiei: HTA, DZ, gusa endemica.
MF are rol important in depistarea prin screening a afectiunilor dupa perioada de nn.
Se utilizeaza : ex clinic si metodele paraclinice cu costuri de efectuare reduse. Ex: masurarea TA, ex cl. al gl. tiroide, determ. glicemiei, frotiul
Papanicolau.
Rezulatele se centralizeaza, se raporteaza si vor fi folosite in managementul ulterior al afect.diagnosticate.
Preventia primara-prevenirea aparitiei bolii.
 Implica masuri asupra individului : educatie pentru sanatate, informare cu privire la posibilitati de transmiise a unor boli, combaterea fact.
De risc( fumat, alcool), p[reventie specifica ( imunizari, preventia rahitismului, calciu si fier la gravide.
 Asupra mediului: factori nocivi, fizici ( zgomot, radiatii), temperaturi necorespunzatoare), clinic, biologic si social ( aglomeratiei urbane,
stres psihosocial).
 Asupra familiei: sfat genetic, modificarea obiceiurilor alimentare, conditiilor de locuit, stil de viata.
Preventia secundara- depistarea precoce a imbolnavirilor prin consult curent si periodic.
Preventia tertiara- prevenirea complicatiilor, recuperarea, reinsertia sociala.

Rolul MF in cadrul programului de sanatate.

MF trebuie sa se integreze intr-un colectiv alcatuit din MF, MS, farmacist, biolog, asist. Social, infirmieri, econimisti, colectiv coordonat de Min
San. Rolul important al MF este de a desfaura o activitate de preventie a imbolnavirilor si de a atrage atentia asupra problemelor existente in
comunitatea respectiva.

3. Strategia investigatiilor paraclinice în M.F -1

Strategia investigatiilor paraclinice
Pt. diagnosticul precoce al bolilor cu evolutie asimp., pt. a confirma un diagn clinic, pt. a stabili un diagn. etiologic, un diagn. difer. si pt. a
ierarhiza bolile pacientului, MF completeaza anamneza si ex. clinic cu o serie de investigatii paraclinice.
Cu ajutorul acestora, MF poate obtine inform. utile privind datele biochimice, hematologice, genetice, fiziopat., histologice si anatopatologice, ce
nu ar putea fi culese prin metode clinice.
Necesitatea datelor paraclinice e data de o serie de functii particulare ale MF : supravegherea starii de sanatate a populatiei, efect. preventiei,
realizarea sintezei diagn. si terapeutice, asig.asist. med. continue, asig. asist. med. a fam. si comunitatii, aplicarea masurilor de recuperare si
reabilitare a bolnavului, efect. de cercetari medicale specifice.
MF treb sa respecte o anumita strategie in efect. investig. care sa fie bazata pe respectarea anumitor criterii:
-necesit. dg.clinic
-epuizarea investig clinice
-alegerea investig semnificative ce pot confirma/infirma suspiciunea clinica.
-alegerea de investig coresp. fiecarui caz in parte
-solicitarea de investig. ce pot aduce inform. utile si usor de efectuat.
-investig cuprinse in algoritmul de diagn.
-se incepe cu investig mai putin pericuoase pt.pacient
-solicit. Investig ce pot ajuta la giagn dif.
-aprecierea posib. bolnav. de a efect. anumite investig.
-efect. investig in timp util in cazul urgentelor, boli grave
-planif. unor investig mai deosebite : genetice, imunologice
-stabilirea unor relatii de colaborare cu lab. de biochim, histo, imuno, parazit., explorari functionale, imagistica, etc.
Tehnicile de investig. paraclin se adreseaza pacientului, familiei, anturajului, mediului.
Pentru pacientul sanatos:
1. ex de bilant
2. orientare profesionala
3. ex medic la recrutare
4. consult premarital
1
 5. controlul contactilor sanatosi in focare infectioase
6. sarcina, lehuzie
7. screening populational
8. controlul starii de sanatate al personalului angajat
9. ex periodic pt. conducatorii auto, personalul ce lucreaza in sectii alimentare, gradinite, scoli, spital, farmacii
10. plecari in strainatate
Pentru pacientul bolnav:
1. elaborare si evaluare terapie
2. eval capacit de munca
3. reinsertia socio- profesionala
4. trimitere cure balneare
Pt. familie si anturaj- incaz de boli infectioase, contagioase, tbc, hepatite epidem., dizenterie, meningita, bts.
Pt. Mediu-investig specifice, diferentiate si adaptate contextului epidemiologic si morbid, referitoare la:
-habitat (conditii de microclimat)
-mediul scolarl : lumina, aer, caldura, salubritate
-mediul profesional:subst, toxice, conc. max. admise.
-mediul comunitar : aprovizionarea cu apa, evac. deseurilor, salubritate.
Valorile explorarilor paraclinice reprezinta elem. de diagn. in aprecierea gradului de sanatate //boala pt. un individ.

 Sanatate deplina = boala absenta, explorari normale

 Sanatate satisfacatoare =boala susceptibila, explorari in limite normale
 Sanatate indoielnica=std. Preclinic, explorari in limita sup. A normalului
 Sanatate subminata= std.iIncipient, modif. minore paraclin.
 Sanatate compromisa= boala manifesta, modificari caracteristice
 Sanatate pierduta= decompensare, modif. permanente, ireversibile
Pentru stabilirea diag. precoce al unor boli cu evol. asimpt. este utila descoperirea fact. de risc si efect. unor investig paraclin. ce permit instituirea
unui tratam. eficace. (Ex.: antigene tumorale.)
Exista boli cu debut atipic : IMA, hepatita virala, etc- efect.investig permite precizarea diagn. Exista boli ce evol. sub masca altor boli: hepatita acuta
poate evolua ca o gripa, ulcerul gastro-duodenal ca o apendicita, IMA ca o pancreatita;
Investigatiile ar putea stabili diagn pozitiv si cauza.

4. Interpretarea principalelor investigatii de laborator -4

5. Interpretarea principalelor investigatii functionale -4
6. Alimentatia naturala si artificiala a sugarului -8
7. Sfatul genetic -8

Totalitatea recomandarilor pe care MF le adreseaza celor ce-l consulta in legatura cu preintimpinare afect. ereditare.
Prin sfat genetic, MF si pacientul pot lua si urma o serie de masuri pt.iInlaturarea sau limitarea raspindirii bolilor ereditare in cadrul populatiei.
Principalul obiectiv il constituie stabilirea riscului pe care il are un individ sau un cuplu de a avea descendenti afectati de boli ereditare. Se
apreciaza ca 2% din nn. prezinta o tulburare congenitala. Este un motiv ca MF sa acorde importanta prevenirii bolilor genetice. La nn. purtatori ai
unei tare poate fi vorba de o malform. de organ, de sdr malformativ sau tulb. de metabolism. avind drept cauza un defect molecular.
Anomaliile la nn. pot fi mostenite sau consecinta unor Ag. ce actioneaza in perioada gestatiei. Anomaliile malform. pot fi boli cromozomiale , boli
metabolice ( mutaii genetice ce det sinteza unei enzime, tulb funct. , hormon, cu perturbarea utiliz. subst nutritive, a reglarii hormonale, embriopatii
( boli de dezv. achizitionate in cursul dezv embrion.- virus, radiatii)
Consultatia genetica cuprinde 3 momente:
1. consult. propriuzisa- ex clinic, urmat de investig specifice si diagnostice. Investig genetice poate incepe din mom. anamnezei: AHC,
intocmirea arborelui genealogic cu deducerea tipului de transmitere (AR, AD,cromozomi sexuali.pt. anomalii cromoz.- cariotipul. investig.
biochim, enzim, - erori innascute de metab.
2. elabor prognosticului genetic presupune stabil riscului de apar/reapar intr-o forma deja afectata a unor cazuri noi de boli ereditare
( afectiunea este conturata clinic , este recunoscuta ca genotipica, iar mec de transm este cunoscut . date necesare pt. aprecierea riscului :
diagn. afect., modul de transmit, frecv. bolii in populatie. starea clinica a parintilor, grd. de cosangvinitate
3. sfatul genetic repr.aAnsamblul recomandarilor facute de medic celor care-l consulta in leg cu probabilit unor boli ereditare.
MF poate fi consultat pt. sfat genetic in 3 situatii:
 consult prenuptial. MF e informat asupra st.de sanatate a celor 2 soti, comportamente ( alcool,, tabagism), lues in familie=
prezumtii nefondate, sfat linistitor. In situatii delicate , exista boli grave, cazuri de incest.
 Consult pregenezic- familie care nu are copii si care avind AP sau AHC se intereseaza in legat cu viitorul descendentilor.
 Consult prenatal- cuplu care a dat nastere unui copil anormal sivor sa cunoasca posib de a avea un copil sanatos.
Consultatia se incheie cu inform asupra ritmului de reaparitie a unor boli pt. descendenti si luarea de masuri de profilaxie . un diagn cit mai exact
preesupune colab mai multor specialisti: MF, genetician, psihiatru, neurolog, radiolog, laborator bine echipat, competent.
Circumstantele in care se acorda sfatul genetic:
-ambii parinti sanatosi, dar prezinta in familie cazuri de boala
-unul dintre soti prezinta o boala ereditara
-ambii soti bolnavi ( aceeasi boala sau boli diferite)
-sterilitate

2
 -avorturi spontane repetate
-cosangvinitate
Importanta sfatului genetic:
- rol in depist bolilor genetice
- rol in depist bolilor congenitale
- depist purtatorilor
- diagn fenocopiilor ( boala fenotipica neereditara cauzata de fact mediu)
Informatiile furnizate pot avea implicatii personale, familiale, sociale, ceea ce justifica integrarea sfatului genetic in asistenta medicala primara.

AD ( autozomal dominant) = risc 50%

AR ( autozomal recesiv) = 25%, homozigot, 50% heterozigot, 25% sanatos
Afect legata de sex –fem-gena patogena dominanta pe un cromz X – risc 50%
-gena recesiva pe cromz X- fete aparent sanatoase
- baieti bolnavi
- masc-gena dominata cromz X – fete bolnave
- gena recesiva cromx Y – baieti sanatosi
- fete heterozigote

8. Bilantul unui politraumatizat -5

Politraumatizatul este victima unor agresiuni traumatice care au afectat regiuni diferite, topografic sau functional pentru o durata mai lunga sau mai
scurta.
Politraumatism=afectarea a 2-3 sau toate regiunile anatomice (extremitate cefalica, torace, abdomen, ap.locomotor).
Etapele acordarii primului ajutor:
 Evaluarea accidentului. Se apreciaza natura accidentului, cauza, nr.victimelor, gravitatea, succesiunea masurilor ce trebuie luate.
 Apreciere timpului scurs din momentul producerii accidentului.
 Stabilirea timpului util, limita, timpului deposit.
 Limitarea urmarilor provocate de agentul primar: degajarea accidentatului cu precautie, pt.pastrarea functiilor vitale, a unei pozitii corecte;
evacuarea victimei de sub actiunea ag.primar.
 Dotarea cu truse de degajare: cazma, topor, masca pt.gaze, pelerine de protectie, manusi, lanterna.
 Scoaterea accidentatului din zona de producere a accidentului – obligatory in urmatoarele situatii: cauzele accidentului actioneaza in
continuare, inrautatind starea accidentatului; la locul accidentului apar greutati in acordarea primului ajutor; conditiile de la locul
accidentului pun in pericol viata salvatorilor (incendii, explozii, pericol de prabusire, emanatii toxice).
 Efectuarea bilantului lezional si trierea urgentelor. Stabilirea sanselor de supravietuire in functie de aspectul lezional (arsi, intoxicati,
inecati, electrocutati, politraumatizati).
Criteriile pt. bilantul lezional: tulb.functiei respiratorii, tulb.cardiovasculare, tulb.nervoase. In functie de criteriul vital, accidentatii se impart in:
- raniti la care s-a instalat stopul cardiorespirator;
- raniti care pot evolua spre oprirea functiilor vitale;
- raniti la care functiile vitale nu sunt afectate.
 Precizarea prioritatilor de interventie. In functie de urgenta vitala: IRA, Insuf.cardiocirculatorii, st.de soc.
Trierea se face dupa principiul primei urgente:
Urgenta I: Stop cardiorespirator;
Hemoragiile organelor interne
Urgenta II: Hemoragii arteriale ce pot fi oprite prin garou
Traumatizatii cu pierderea starii de constienta
Plagi mari abdominale
Urgenta III: TCC
Traumatisme vertebro-medulare
Traumatisme bazin
Plagi profunde
Fracturi deschise
Urgenta IV: ceilalti accidentati constienti, cei cu fracturi care se pot imobiliza provizoriu
 Instituirea masurilor de prim-ajutor, in functie de natura si cauza acid., gravitatea leziunilor constatate, competenta persoanei care acorda
primul ajutor: - masaj cardiac extern;
- respiratie gura la gura;
- pozitia accidentatului.
 Evaluarea eficientei masurilor terapeutice:
- depasirea momentului crizei;
- rezultate partiale;
- esec.

3
  Deciderea evacuarii accidentatilor si precizarea spitalului primitor;
 Aprecierea factorilor de risc in timpul transportului , functie de:
- Starea generala a accidentatului;
- Rezervele functionale ale acestuia;
- Competenta personalului care insoteste victima;
- Dotarea mijlocului de transport;
- Distanta ce trebuie parcursa;
- Aparitia unor factori imprevizibili: inundatii, ploi, inzapezire.
Pozitia accidentatului:
- Decubit lateral – mai ales in coma;
- Trendelenburg inversat – fracturi baza craniu;
- Decubit dorsal cu mb.inf. ridicate – in soc hemoragic;
- Trendelenburg – soc;
- Decubit dorsal – pacienti constienti suspectati de fracture de coloana vertebrala sau bazin;
- Semisezanda – acid.toraco-pulmonare, insuf.cardiaca, lez.abdominale.
9. Efectuarea si interpretarea unui frotiu cervical -4

Examenul citologic Papanicolau

Examinarea microscopica a unui frotiu recoltat de la nivelul colului uterin, avand ca scop depistarea precoce a leziunilor maligne.
Conditii de efectuare: in afara perioadei menstruale, cu 24 ore inainte ca femeia sa fi facut toaleta vaginala, sa nu prezinte leucoree evidenta.
Interpretare:
 Cl.I (frotiu negativ): exclusiv celule normale;
 Cl.II (frotiu negativ): elemente cu alterari celulare putin numeroase,
fara caracter suspect;
 Cl.III (frotiu suspect): elemente cu cateva alterari suspecte, nu se poate
afirma malignitatea. Se recomanda monitorizare (ginecolog);
 Cl.IV (frotiu pozitiv): elemente neoplazice putin numeroase;
 Cl.V (frotiu pozitiv): elemente neoplazice numeroase.
Factori de risc pentru cancer de col uterin:
- viata sexuala precoce (<17ani);
- nivel socio-economic si cultural scazut;
- infectii genitale repetate;
- parteneri multipli;
- avorturi in antecedente;
- marile multipare.
Ritmul in care trebuie sa se efectueze depistarea precoce este dat de incadrarea in grupe de risc:
 pt. femeile fara risc crescut:
- efectuarea frotiului citologic la toate femeile peste 18 ani active sexual;
- repetarea dupa 6 luni, pentru a elimina rezultatele fals negative;
- repetare la 3 ani pana la 35 de ani, apoi anual.
 pt. femeile cu risc:
- anual;
- la fiecare consultatie medicala solicitata.

10. Efectuarea si interpretarea unui examen de secretie vaginala -4

Importanta: posibilitatea evidentierii unei infectii bacteriene, micoze sau parazitoze (Trichomonas v., Candida albicans, Neisseria g.).
Tehnica recoltarii: Prelevarea secretiei se face in primele 10 zile postmenstrual, la 48 ore dupa raport sexual sau spalatura vaginala, la 6-7 zile dupa
tratament local.
Se recolteaza cu ajutorul ansei secretia din fundurile de sac laterale si posterior, mijlocul vaginului, glande parauretrale.
La fetite si virgine se recolteaza cu pipeta Pasteur dupa spalatura cu solutie Ringer. Etalarea secretiei se face intre lama si lamela cu examen
extemporaneu la microscop.
Flora saprofita: bacil Dőderlein (ph acid, acid lactic).
Germeni intalniti la examinarea secretiei vaginale:
 in vagin: Candida, Neisseria g., Treponema palidum, Trichomonas v., streptococi piogeni;
 in uter: streptococi piogeni, streptococi anaerobi, E.coli, bacili gram -, specii Clostridium, Bacteroides.
Se disting 4 grade de puritate ale secretiei vaginale:
4
  Gr.I: epitelii+bacil Dőderlein;
 Gr.II: apar in plus cativa germeni si leucocite;
 Gr.III: epitelii, putini bacili Dőderlein, coci gram+ si -, multe leucocite;
 Gr.IV: bacili Dőderlein absenti, epitelii putine, flora microbiana bogata, multe PMN.
Dupa recolare, secretia vaginala va fi examinata parazitologic, bacteriologic, hormonal, oncologic. Examenul bacteriologic, efectuarea de culturi
pt.gonococ poate fi o metoda de profilaxie a oftalmiei gonococice la nou-nascut.
Examenul citovaginal hormonal – din secretia vaginala recoltata in zilele 7-14-21-27 ale ciclului menstrual; evidentiaza elemente celulare
superficiale (poliedrice), intermediare (eliptice), bazale (ovale), prin coloratie Papanicolau. Se stabileste impregnarea hormonala prin stabilirea
indicelui picnotic si cel acidofil (conc. de celule acidofile), stiindu-se ca in faza foliculara, indicele acidofil creste cu maximul la ovulatie,
concomitent crescand si indicele picnotic, iar in faza luteala indicii scad pana in ziua 21, dupa care cresc.

11. Consilierea pregravidica -4

Este o activitate profilactica ce ofera posibilitatea parintilor de a decide asupra oportunitatii unei sarcini care sa evolueze in conditii cat mai bune.
Deasemenea, are rolul de a reduce riscul obstetrical, prin prevenirea, depistarea si inlaturarea oricarui conflict in cele doua organisme existente, prin
pregatirea cuplului de a oferi ingrijiri adecvate n.n. si pregatirea psihologica a gravidei la nastere.
Pentru realizarea acestor obiective, pacienta tb.examinata periodic de MF si obstetrician.
Prima consultatie = luarea in evidenta a MF si este recomandat a fi efectuata cat mai precoce, in I-ul semestru (10 sapt.de sarcina). Se efectueaza
anamneza completa cu accentuare pe AHC, APP ambii parinti, ex.clinic genital si obstetrical+explorari paraclinice.
D.p.d.v. tehnic, consultul ulterior tb. sa urmareasca:
 aprecierea starii generale;
 examenul clinic pe aparate;
 curba ponderala: exista o crestere ponderala de 4-5kg pana la 20S, apoi 0,5kg/sapt.;
 masurarea TA;
 repetarea unor investigatii paraclinice;
 examen obstetrical:
- inaltimea FU;
- perceperea miscarilor fetale;
- ascultatia cordului (BCF);
- prezentatia si pozitia >36S;
- pelvimetria externa si interna;
Un rol important il are si alimentatia gravidei: tb. sa acopere necesitatile crescute , dar sa evite excesul alimentar.
Regimul alimentar zilnic tb.sa asigure 2200-2500cal/zi:
 amioacizi esentiali;
 glucide 300-500g – principala sursa de energie;
 lipide 140g cu rap. ac. grasi nesaturati/esentiali;
 aport de minerale si vitamine hidrosolubile si liposolubile.
Alimentatia normala satisface necesitatile si nu tb. sa impuna suplimentari in administrare, doar a vit.D si Fe.
Important: - evitarea factorilor psiho-sociali nocivi:
 noxe;
 munca excesiva;
 fumat, alcool, cafea;
 medicamente in execes.
La aceste consultatii se urmareste sa se puna:
- dg. de sarcina;
- data probabila a nasterii;
- prognosticul de evolutie a nasterii, a lehuziei.
Prognosticul depinde de factori:

5
  externi:
- alimentari;
- frig;
- psiho-emotionali;
 interni:
- importante AHC, APP; risc crescut rubeola, toxoplasmoza, HTA, DZ;
- antecedente ginecologice si obstetricale;
- sterilitate;
- prematuritate;
- anam. patologice;
- nastele prematura;
- n.n. morti in antecedente;
- f. ovulatori;
- varsta: <19ani-risc crescut de prematuritate
>35ani-risc de anomalii genetice.
Functie de varsta sarcinii se va examina si starea oului. In urma analizei acestor factori, exista 3 grupe:
 prognostic bun: toate elementele sunt favorabile;
 prognostic rezervat: exista unul/mai multi factori defavorabili, o afectiune cu evolutie cronica sau o alta st.patologica a elem. ovulare:
endometrita, polihidramnios cr., S.gemelara;
 prognostic rau: - exista o afectiune cu evolutie grava;
- anemie severa;
- disgravidii majore.
Cazurile grave vor fi dirijate spre spital. Prognosticul de evolutie al nasterii se determina in urmatorele luni de sarcina, dupa:
 elemente materne: varsta gravidei;
paritate;
starea organica a gravidei;
canalul dur si moale.
 elemente ovulare: placenta, mb., lichidul amniotic, cordon ombilical, fat. In acest caz exista 3 categorii:
 prognostic bun: toate elementele favorabile;
 prognostic rezervat:
- primipare <16ani/>35ani;
- multipare;
- afectiuni cronice ale fatului;
- bazin stramt;
- canal moale patologic;
- uter deformat;
- eventratii;
- sarcini gemelare;
- disproportii fat/bazin;
- polihidramnios cr.
 prognostic rau:
- mari multipare;
- afectiuni acute;

6
 - disgravidii majore;
- bazin stramt gr.II/III;
- uter cicatricial;
- fat mort;
- apoplexie uteroplacentara;
-prezentatie faciala/transversa.
Pt. prognostic : - bun – la maternitate in momentul nasterii;
- rezervat – cu 7-8 zile inainte de DPN;
-
rau – cu 2-3 sapt. inainte de DPN.
Prognosticul de lehuzie este functie de prognosticul de nastere si de felul evolutiilor lehuziilor anterioare.

12. Tehnici si principii de psihoterapie -1

Psihoterapia poate fi definita ca exercitiul unei influentari sistematice asupra unor situatii sau grupuri care se realizeaza pe calea personalitatii,
facilitand un contact cu bolnavul, in special verbal; pe baza unor teorii ale psihologiei normale, anormale si sociale, prin aplicarea unor tehnici, cu
scopul de a trata tulburarile generate de factori psiho-sociali.
Psihoterapia are la baza trepiedul: afectiune-cunoastere-……
Prin actiune ape sfera afectiva -> psihoterapii suggestive.
Explorarea cunoasterii -> psihoterapii psihoanalitice.
Prin exercitarea posibilitatilor volitionale -> psihoterapii de relaxare.
Prin psihoterapie, MF trebuie sa reechilibreze personalitatea bolnavilor, pt. reincadrare in viata sociala. MF alina suferintele de ordin emotional ce
acompaniaza boala, plaseaza aceste suferinte in contextual existentei zilnice, deprinde modalitati de rezolvare a dificultatilor de ordin psihic ale
pacientilor.
Psihoterapia se poate adresa:
- omului sanatos aflat in dificultate (ii confera confort moral);
- pacientului cu dificultati materiale (integrare mai buna);
- celui cu suferinta somatica (ii alina suferinta);
- celui alienat (capacitate de orientare in viata si de socializare).
Boli ce beneficiaza prioritar de psihoterapie:
 nevroze;
 boli psiho-somatice (astm bronsic, HTA, CPI, UGD etc..)
 boli cu evolutie cronica inalidanta;
 psihoze reactive;
 boli incurabile, boli iatrogene boli cu indicatie operatorie.
Psihoterapia indicata in MF:
 Psihoterapie suportiva, de imbarbatare. MF favorizeaza descarcarea emotionala a acesteia in urma careia anxietatea diminua. Contribuie la
reechilibrarea bolnavului, poate fi factor decisiv in vindecare. Indicatii: stress, boli psihosomatice, boli psihice, pregatirea interventiilor
chirurgicale, boli invalidante.
 Psihoterapia cognitiva: incearca sa depisteze si sa inlature conceptii negative si disfunctii cognitive ale bolnavului, orientandu-l asupra
constientizarii caracterului fals al convingerilor sale si al evaluarii corecte..................................................................................................
 Psihoterapia de relaxare – stiind ca stresul, situatiile conflictuale determina o incordare neuro-psihica cu consecinte asupra intregului
organism, marind starea de anxietate si accentuand tulburarile somatice -> tehnici de relaxare si autorelaxare.
 Psihanaliza. Principii:
- esentiale pentru simptomatologia bolnavului sunt trairile frustrante si psihotraumatizante din copilarie, ce se pot pastra sub
forma complexelor, in zona psihica inconstienta;
- presiunile afectivo-instinctive, pasiunile nepermise, dorintele nemarturisite manifesta o continua directionare spre lumina
constientei;
- deoarece toate acestea genereaza tensiune psihica, caracterizata prin simptome psihice, psiho-somatice, rolul MF este de a le
evidentia, de a le aduce in sfera constientei, de a-i acorda semnificatia corespunzatoare si, in masura posibilului, de a rezolva
conflictul intern care intretine boala. Indicatii; nevroze.
 Psihoterapie de grup – forma de tratament a uor bolnavi aflati intr-un grup, ce se pot intelege si ajuta reciproc, cu scopul ameliorarii lor. In
cadrul grupului, bolnavul are senzatia ca este ascultat si acceptat de membrii grupului, ca nu mai este izolat, scopul fiind de a cultiva
atitudini pozitive pentru a elimina conflictele ce au generat tensiuni.
 Psihoterapia familiei
Familia influenteaza esential starea de sanatate a individului, iar daca acesta se imbolnaveste, ea poate contribui la ingrijirea lui. Psihoterapia
familiei deriva din functiile acesteia.
MF poate folosi familia pentru vindecarea bolnavilor si prevenirea altor imbolnaviri. Pt. a imbunatati starea de sanatate, se apeleaza la
disponibilitatea membrilor familiei, intelegerea bolnavului, cultivarea unei atitudini optimiste, dorinta de a ajuta, ameliorarea comunicarii intre
membri, stabilirea unei comunicari afective, inlaturarea senzatiei de singuratate si izolare, crearea unei atmosfere de siguranta.

7
13. Corelatia indicilor de greutate si înaltime -8

Principii ale cresterii:

 ritmul dezvoltarii scade cu varsta;
 ritmul dezvoltarii nu este uniform (este accelerat in primii 2-3 ani si la pubertate);
 ritmul dezvoltarii diferitelor tesuturi, organe, ap.si sisteme este diferit pentru aceeasi perioada de timp;
 dezvoltarea fiecarui organ si tesut se face in stransa legatura cu dezvoltarea tuturor tesuturilor in crestere;
 dezvoltarea copiilor si tinerilor se desfasoara sub influenta conditiilor de viata care determina particularitatile individualesi de grup ale
acestui proces;
 dezvoltarea organismului in copilarie este influentata de factori de mediu naturali si sociali (alimentatie, locuinta, nivel de instruire si
educatie);
 mediul de viata urban stimuleaza dezvoltarea copiilor si tinerilor, care au inaltimea si greutatea mai mari comparativ cu mediul rural;
Factori ce influenteaza cresterea si dezvoltarea:
 Factori exogeni: mediul geografic, clima, alimentatia, mediul de viata
(urban/rural), locuinta, conditiile socio-economice, climatul familial, instruirea si educatia, morbiditatea
infectioasa si parazitara, antibioticelor, prezenta sau absenta bolilor cronice, factori culturali, exercitii fizice,
traume, noxe, radiatii.
 Factori endogeni: organismul matern, factori genetici, factori metabolici,
factori endocrini.
Dezvoltarea fizica la copil – T, G, Pc, Pt, alti indici
(aprecierea starii de nutritie in corelatie cu varsta si sexul)
Ip=Gr/Gi= 0,9-1,1 Distrofie gr.I 0,89-0,76
gr.II 0,75-0,60
gr.III ,0,60
Indice nutritional=Gr/G corespuzatoare taliei = 1 gr.I 0,89-0,81
gr.II 0,80-0,71
gr.III <0,70
Pc=T/2 + 10 ± 2 Pc normal = 34,5-35cm
1 an = 45cm
2 ani = 48cm
6 ani = 52cm
15 ani = 55cm
Pt normal = 33,5-34cm
1 an = Pt=Pc=45cm -> 5ani

Pg = T – (Gg + Pt) = 17
Ciulitskaia = (3b+c+g) – T nn=15
2luni=20
1an=23-25
Quatelet = G/T g/cm nn=60
1an=120-130
........
Manouvrier = T-B nn, sugar=0,5
B pubertate=0,9
adult=1
Pliu teg. t=1,0-1,5cm
a=1,5-2cm
Dezvoltarea fizica la adult – IMC, circumf.abd, ...
IMC=G(kg)/T(m)=18,5-24,9 25-29,9=supraponderal
30-34,9=obezitate gr.I
35-39,9=obezitate gr.II
>40 = obezitate gr.III
CA - barbati <94cm
- femei <80cm
IMC>25 + factori chimico-biologici: apnee in somn
af.osteoarticulare
TA --------------> risc cardio-
glicemie vascular
profil lipidic
In cadrul ex.clinic se urmaresc: date antropometrice, T, G, IMC, circumf.abd.,
ap. c-v – TA, FC.
= explorari biochimice: glicemie, colesterol, TG, col./HDL, uree, acid uric, creatinina + EKG.
Aceste examinari se fac in cadrul preventiei primare, dar si in cadrul preventiei secundare, daca boala e deja instalata.

8
Acesti parametri sunt necesari a fi monitorizati, deoarece obezitatea este o problema medico-sociala cu consecinte asupra morbiditatii si mortalitatii,
ce pot fi prevenite prin cunoasterea riscurilor (complicatiile obezitatii).

14. Efectuarea si interpretarea unui examen de fund de ochi -4

 camp de culoare rosie sau roz, lucios, omogen, pe care ies in evidenta papila optica, regiunea maculara, arborizatia vasculara a retinei;
culoarea se datoreaza sangelui din capilare; exista epiteliul pigm. ce serveste ca ecran; functie de acest element, culoarea variaza de la
roz la rosu-inchis;
FO poate prezenta culoarea in fnctie de cantitatea de pigment din epit.pigmentar si coroida, retina fiind transparenta.
 regiunea maculara = zona ovala cu axul mare orizontal, avasculara;
 retina este transparenta si permite vizualizarea ramificatiilor vaselor retiniene ce formeaza o arborizatie caracteristica.

Retinopatia hipertensiva
Std.I - arteriole cu lumen redus, spastice, sinuoase (in fir de cupru)
- venule spiralate
Std.II - artere scleroase cu calibru neregulat
- venule dilatate
- semnul incrucisarii a-v Sallus Gunn
Std.III - apar edemul retinian
hemoragii “in flacara” perivascular
exudate determinate de ruperea vaselor mici
Std.IV (HTA maligna) – artere filiforme cu v.v. f. destinse
hemoragii “in panza”
exudate extinse
edem macular si edem papilar

Retinopatia diabetica
= expresia microangiopatiei diabetice, constituind unul dintre primele semne de afectare vasculara.
1. Retinopatia simpla: microanevrisme asociate cu microhemoragii punctiforme
exudate “tari”
discret edem macular ce poate modifica AV
2. Retinopatia preproliferativa: std.I + modificari ischemice
exudate “in fulgi de bumbac”
rupturi in vasele retiniene de suprafata->hemoragii in vitros->tulb.vizuale cu aparitie brusca.
3. Retinopatia proliferativa: std.I+std.II de intensitate mai mare
hemoragii recente
.....dupa hemoragii mai vechi (cicatrici retiniene si prolif. vitroasa)
neovase
Afectiuni hematologice
 Anemia - FO palid
- hemoragii “in flacara”, exudate moi, vase tortuoase
 Leucemii - hemoragii, exudate vatoase, dilatari venoase, pete Roth
- neovase – in formele cronice
 Hipervascozitate sangvina – hemoragii profunde si superficiale
exudate vatoase, dilatari venoase
edem papilar – in formele severe
 Hemoglobinopatii - ocluzia arteriolei periferice in zonele cu ischemie
cronica .....cu sunturi a-v si vase de neoformatie
- hemoragii in vitros
- dezlipire de retina.

15. Atitudinea terapeutica in fata unui traumatism ocular -4

Traumele orbitei se produc in cursul activitatii industriale, sporturi, accidente de circulatie. Agenti traumatici: fragmente de lemne, metale, arme albe
si de foc.
Traumele orbitei se insotesc de hemoragii orbitare, exoftalmie, tulburari de mobilitate ale globului ocular.
In fracturi de baza de craniu: semne neurologice, cefalee, ameteli, varsaturi, bradicardie.
Este necesara colaborarea cu oftalmologul, neurologul, ORL, Rx.
 Traumatismele pleoapelor – contuzii, plagi, arsuri:
- Contuzii: hemoragii subcutane, echimoze, se insotesc de leziuni ale GO;
- Plagi: intepare, taiere, rupere;
Tratament: curatare, sutura primitiva, antibiotic, plasture palpebral;
9
 - Arsuri: lichide fierbinti, flacari, metale topite, acizi, baze, coloranti;
Tratament: spalare abundenta cu apa, neutralizare; urgentele sunt dirijate spre centrul specializat.
 Traumatismele corneei – edem, infiltratie hematica, ulceratii
- Contuzii: lovituri cu corpuri in miscare;
opacitatile dispar fara tratament.
- Eroziuni: corpi straini sau cili defectuos implantati;
pansament ocluziv+AB
- Plagi corneene: obiecte contondente, ascutite, taioase
 nepenetrante: aseptizare (AB+antiseptic local), midriatice
(previn sinechiile);
 penetrante: pot prolaba structurile interne ale ochiului
presiune intraoculara scazuta, camera anterioara mica/absenta; tratament chirurgical;
- Corpi straini: mai ales in mediul industrial (strung, polizor etc.);
senzatia de intepatura, lacrimare, accentuate de misc. GO;
Tratament: extragerea corpului strain precedata de anestezierea corneei, antiseptice, midriatice, pansament;
- Arsuri:
 fizice: raze UV, sudori, furnale;
lacrimare, durere, fotofobie, blefarospasm;
Tratament: calmarea durerii-colir AB, cicatrizante.
 chimice: indepartarea substantelor (tampon vata);
spalare cu apa calduta;
neutralizare: bicarbonat de Na (acizi), ac.boric 1%, ac.acetic 1% (baze);
calmarea durerii;
antiseptice, cicatrizante.
 Modificarile camerei anterioare, de profuzime/continut
- hipotonie, luxatia cristalinului spre vitros
- hipertensiune oculara -> CA mai mica;
- reactie inflamatorie, hemoragica (hyphema), prin trauma;
- disparitia CA – in plaga penetranta corneana
 Traumatismele sclerei – plagi, arsuri, rupere
- Plagi superficiale: tratament antiinfectios local;
- perforante: extragere corp strain +sutura;
- Arsuri rupturi -> oftalmolog.
 Traumatismele irisului
- Iridodializa – dezinsertia radacinii irisului (contuzii puternice)+
hemoragii in CA
- Rupturi radiare – se asociaza cu hemoragii in CA;
- Plagi perforante – intepare cu ac, varf de cutit, sau foarfece.
 Traumatismele corpului ciliar: consecinta contuziilor GO;
plagile penetrante sunt considerate f.grave, pot compromite integritatea GO.
 Patologia cristalinului: cataracta, luxatie, subluxatie
- Cataracta traumatica: dupa contuzie oculara, plaga perforanta, corp strain,
expunere neprotejata la infrarosii (furnale, topitorii).
 Modificari pupilare: - de diametru: mioza, midriaza;
- de pozitie: colobom.
 Contuziile globului ocular (traumatisme inchise)
MF trimite la oftalmolog pt. trat. simptomatic, chirurgical, laser.
 Glaucomul secundar traumatic – hipertonii traumatice datorita sinechiilor
iriene, consecinta a luxatiei cristalinului sau a hemoragiilor intinse.
 Traumele retiniene
 Traumatism direct: lovire cu pumnul, mingea de tenis;
 Traumatism indirect: explozii, traume craniene.
Ex.: Comotio retinae = contuzie indirecta ce paralizeaza .....
Angiopatie traumatica a retinei – dupa traum.compresiv toracic/cranian
Arsuri actinice (UV, infrarosii, ionizante): edem si hemoragie masiva;

10
 Plagi penetrante – se asociaza cu hemoragii vitreene persistente;
Arsuri electrice – edem, exudat, hemoragie;
Dezlipire de retina secundara.
 Traumele nervului optic – prin corpi straini patrunsi in orbita sau vase
retiniene fracturate;
Tratament: extragere corp strain si decomprimare;
- Contuzie: durere, ±diplopie, tonus N/; FO: N±hemoragie, edem
Tratament: hemostatic, AIN, VSD, chirurgie.
- Corp strain: durere, lacrimare, fotofobie, FO: N;
Tratament: xilina 1%, extractie, antiseptic, midriatic,
pansament; Nu se ia tonusul!
- Perforatie: lacrimare, AV, FO: cataracta, hemoragie, dezlipire de R;
Tratament: antihemoragice, AB, AIN, chirurgie.
- Arsura: durere, lacrimare, AV, FO: N;
Tratament: spalatura cu apa/SF; antidot.

16. Efectuarea unui examen ORL -4

 Examenul fizic al nasului

Bolnav in pozitie sezanda, se examineaza fata si piramida nazala, cu evidentierea de cicatrici, plagi, deformari, deviere de la linia mediana,
echimoze, efuziuni sangvine, edem la nivelul piramidei = fractura de baza de craniu, sau de piramida nazala.
Palparea - punctelor dureroase pt.nevralgii: arcada sprancenara (la intersectia dintre 1/3ext.cu 2/3int, la 1cm sub marginea inf. a orbitei), menton.
- punctelor sinusale.
 Narinoscopia = examinarea vestibulului nazal, cu policele pe varful nasului ce va fi ridicat usor pt. a expune narinele si vestibulul nazal.
Se pot decela: corpi straini, malformatii, leziuni traumatice, sinechii.
 Rinoscopia anterioara = inspectia foselo nazale
Cu ajutorul speculului nazal se departeaza aripile nazale si se proiecteaza lumina oglinzii frontale in profunzimea fosei (intre valvele speculului).
Mana examinatorului va mentine capul pacientului in pozitie orizontala sau oblica.
a) Rinoscopia orizontala releva: - planseul foselor nazale
- capul cornetului inferior
- o parte din cornetul mijlociu
- intrarea in meatul inf.
- septul nazal
b) Rinoscopia oblica releva: - intrarea in meatul mijlociu
- partea sup. a septului nazal
- lumenul fosei nazale
 Rinoscopia posterioara evidentiaza:
- deschiderea post.a foselor nazale
-
rinofaringele (cavumul)
Se foloseste epifaringoscopul sau fibrolaringoscopul ce permite si biopsia.
 Examenul faringelui
a) ex.directa – medicul observa detaliile anatomice;
b) ex.indirecta – cu ajutorul unei oglinzi.
Instrumentar necesar: sursa de lumina, apasator de limba,lampa, deschizator de gura (pt.copii).
 Ex.cavitatii bucale: fata interna a buzelor si obrajilor, dintii si arcade dentare (anomalii dentare de implantare sau deformare), bolta palatina
(mucoasa roz, forma plata). Se pot observa ulceratii, perforatii, sechestre, os denudat, secretii purulente, fetide.
 Planseul bucal (neted, regulat, tumefiat): frenul lingual, orif. canalelor Warton.
 Ex.limbii – aspect normal: culoare roz, aspect catifelat
- Mobilitate: - deviere lat. spre partea paralizata = paralizie hipoglos;
- nu poate scoate limba, care ramane flasca, imobila in
cav.bucala = paralizie bilaterala de hipoglos;
- tremuraturi si contractii fibrilare = intoxicatii cu alcool,
Hg, scleroza in placi.
- Volum: - macroglosia: edem Quinke, glosite ac., mixedem,
11
 acromegalie, tumori;
- atrofii: pralizii/pareze hipoglos.
- Aspect: - saburala: b.febrile, dezhidratare, obstructie nazala cr.;
- prajita: b.febrile, dezhidratare;
- geografica: teren atopic;
- fisurata: anomalii de dezvoltare; familial;
- zmeurie: scarlatina;
- smaltuita: lues tertiar (neteda, papile atrofice, albicioasa);
- lacuita: anemii grave;
- ulceratii: mecanice, chimice, infectioase, tumorale.
 Examenul orofaringelui
 Lueta: 1-1,5cm, roz, pe linia mediana, marg.libera a valului palatin;
poate fi mica/bifida/ giganta (blocheaza respiratia).
 Lojele amigd.si amigd.palatine: pilieri ant./post.
amigdalele pot fi mici, criptice, hipertrofice,
hiperemice, ±exudat.
 Examenul hipofaringelui
Se efectueaza cu oglinda sau cu tub rigid si sursa de lumina.
Evidentiaza: epiglota, perete post.faringe, aritenoizii cu incizura aritenoidiana si sinusurile piriforme.
 Examenul laringelui
a) Laringoscopia indirecta(cu oglinda laringoscopica):
- epiglota, aritenoizii, plicile aritenoepiglotice
- cartilajele aritenoide
- corzile vocale
- glota
- vestibulul laringian
- etajul subglotic
b) Laringoscopia direcata(tub introdus prin cav.bucala, sub anestezie locala):
- lueta
- baza limbii
- marg.libera a epiglotei
- vestibulul laringian
- corzile vocale
 Examenul urechii
 Inspectia: pavilion si sant retroauricular (forma, culoare, relief)
 Palparea: modif.de sensibilitate ale pavilionului, mastoidei, artic.temporo-
mandibulara, ggl. pre-/retroauriculari, mastoidieni, parotidieni.
 Otoscopia: specul+oglinda frontala / otoscop
conductul auditiv ext.(tegument, calibru)
membrana timpanica (culoare, deformari, perforatii)
recoltarea secr.auriculara--->ex.bacteriologic.

17. Efectuarea si interpretarea unei EKG -4

18. Efectuarea si interpretarea unui tuseu rectal -5

Este, probabil, cea mai putin populara dintre metodele de examinare. Poate cauza discomfort, jena pt.pacient, dar, efectuata cu grija, nu este
dureroasa.
Este importanta pt.decelarea cancerelor rectale asimptomatice, mai ales dupa a 5 a decada de viata.
 La barbati
Pozitia: decubit lateral, poz.genupectorala, in picioare cu flexia trunchiului. Indiferent de pozitie, nu poate fi examinata toata lungimea rectului. In
caz de suspiciune, se recomanda proctosigmoidoscopia.
Cu mainile inmanusate se departeaza fesele si se efectueaza inspectia regiunii sacrococcigiana si perianala. Pielea normala este mai pigmentata. Se
pot observa: eriteme, excotiatii, ulceratii, lez.inflamatorii.

12
Frecvent intalnit: chistul pilonidal=lez.congenitala localizata pe linia mediana sacrococcis; se poate decela deschiderea sinusului chistului; poate fi
asimptomatic, poate drena, sau se poate complica prin abces.
Alte leziuni: fistula ano-rectala=traiect inflamator ce se deschide cu un capat in rect, iar celalalt la tegument. Poate fi localizata oriunde perianal. De
regula, precede un abces;
fisura anala=ulceratie a canalului anal, dureroasa; poate fi prezent un pliu tegumentar santinela, mai proeminent, iar prin
departarea marginilor anale se vizualizeaza fisura; sfincterul anal este spastic, poate necesita anestezie locala.
vegetatii veneriene, veruci, condiloame acuminate
sancru sifilitic
hemoroizi
carcinoame
prolaps rectal
Examinarea anusului si rectului
Dupa lubrifierea indexului, se introduce degetul in canalul anal, directia fiind spre ombilic. Se asteapta relaxarea sfincterului. Se cauta fisurile anale.
Tonusul sfincterian: marit=fisuri, anxietate
lax=afectiuni neurologice
Se pot decela induratii (inflamatii, formatiuni), neregularitati, nodului.
Se introduce degetul in rect cat de mult posibil, se efectueaza miscari rotative in ambele sensuri, notand prezenta de noduli, neregularitati, induratii.
Polipi rectali (pediculati, sesili)
Carcinom-rectosigmoidoscopie pt.diagnostic
Pliuri rectale-metastaze in fund de sac
Palparea fetei post.a prostatei: diam.=2,5cm, forma de inima, sant median intre lobii laterali, consistenta renitenta(cauciuc). Se urmaresc modificari
de forma, marime, consistenta, noduli.
 hipertrofia benigna=marita de volum, consistenta renitent-elastica, proemina in lumenul rectal, sant median absent;
 cancer de prostata=zona de induratie(poate fi calcifiere, inflamatie cr.);
 prostatita acuta=nu produce modificari evidenta.
Daca este posibil, se examineaza si veziculele seminale.
Se retrage usor indexul, se observa materiile fecale de pe manusa, care se pot testa pt.hemoragii oculte.
 La femei
Tehnica e similara.
De regula, se ex. si genital. Prin peretele ant.rectal se simte cervixul.
Atentie: tampoanele vaginale si retroversia uterina pot fi confundate cu formatiuni tumorale.

19. Efectuarea si interpretarea unui tuseu vaginal -4

Tehnica:
1. Cu indexul si mediusul mainii stangi se departeaza labiile. Mediusul drept apasa pe comisura vulvara posterioara, facand loc indexului.
2. Explorarea vaginului: suplete, elasticitate, rigiditate, formatiuni tumorale.
3. Explorarea colului: orientare, consistenta, forma, volum, situatia orif.extern.
4. Palparea uterului: situatii, marime, consistenta, mobilitate, durere la presiune.
5. Zonele anexiale: formatiune, consistenta, mobilitate, dimensiuni.
6. Funduri de sac: suplete/rigiditate, sensibilitate (durere)
In obstetrica: pelvimetrie
 interna (diam. promonto-subpubian si bisciatic)
 digitala

20. Examenul clinic al unei gravide -4

21. Diagnosticul prenatal -4

Consultul prenatal trebuie aplicat ca o masura profilactica in cadrul unui complex de masuri luate in intreaga evolutie a oricarei femei.
Obiectivele consultului prenatal:
1. Diagnosticul de sarcina
2. Diagnosticul de varsta a sarcinii DPN
3. Diagnosticul de evolutie a sarcinii
4. Diagnosticul de evolutie a nasterii
5. Diagnosticul de evolutie a lehuziei si a n.n.

1) Diagnosticul de sarcina
Indiferent de varsta, diagnosticul se stabileste prin 2 grupe mari de simptome:
 semne realizate de modificari pe care sarcina le produce la nivelul organismului matern, in general si al aparatului genital, in special
(semne de posibilitate);
 semne furnizate de existenta produsului de conceptie in cavitatea uterina:
13
 - palparea miscarilor fetale;
- ascultarea BCF;
- palparea polilor fetali.
2) Diagnosticul de varsta a sarcinii DPN
 DUM + 14zile = exprimat in luni
 DUM + nr.sapt.
 Marimea uterului: la 4 sapt.-->marg.sup. a simfizei pub.; creste 1cm/sapt.
3) Prognosticul de evolutie a sarcinii--->3 parametri:
 Starea de sanatate a partenerului – anamnestic (boli genetice, boli acute prezente, intoxicatii);
 Starea de sanatate a mamei – ex.clinic complet±ex.de specialitate (daca e cazul);
 Factori de mediu extern.
In functie de acesti parametri:
 Prognostic bun
- Gravida normala, tanara, sanatoasa, conditii de viata si de munca bune.
- Recomandari: HLG, grup sg Rh, sumar urina, glicemie, VDRL, HIV, ex.secretie vag., echografie.
- Ritmicitatea consultatiilor – lunar, primele 6 luni, apoi la 2sapt.
- La fiecare consultatie: ex.clinic pe ap.si sisteme, G,TA, BCF, hFU.
 Prognostic rezervat ce poate fi imbunatatit
- Gravida cu risc obstetrical crescut: suferinte ale sanilor sau ap.genital
conditii de viata si de munca precare
(necasatorite)
1. Circumstante psiho-sociale:
- sarcina nedorita;
- familie dezorganizata;
- domiciliu in zone geografice greu accesibile;
- nerespectarea legii la locul de munca;
- iatrogene.
2. Factori generali:
- varsta (<20ani, >35ani);
- marile multigeste;
- T<155cm, G<45kg, hipotrofie genitala;
- izoimunizari Rh sau de grup, boli autoimune.
3. Antecedente obsterico-ginecologice:
- uter cicatricial/deformat, tumori uterine;
- sterilitate tractala, distocii mecanice/dinamice;
- sarcini complicate, avorturi, nasteri premature;
- hemoragii, inflamatii sau tromboflebite in lehuzie;
- n.n.morti, malformati; morti infantile.
4. Boli preexistente sarcinii:
- HTA, cardiopatii, anemii, DZ, obezitate, hipo/hipertiroidie, boli infectioase, TBC, sifilis, afect.ortopedice;
5. Intoxicatii:
- alcoolism, tabagism, medicamente;
6. Sarcina complicata:
- distocii de prezentatie, disgravidie tardiva, infectiivaginale, infectii urinare, gemelaritate, polihidramnios, hemoragii de ultim
trimestru, incontinenta cervicala, incompatibilitate Rh, boli in cursul sarcinii, durata sarcinii anormala;
7. Factori intranatali
- ruptura de membrane fara declansarea contractiilor, procidenta de cordon, travaliu >12h, suferinta fetala, moarte fetala,
hemoragii, placenta previa, decolare de placenta.

14
  Prognostic rezervat ce nu poate fi imbunatatit--->avort terapeutic
 Nu doreste sarcina--->serviciul de chiuretaj.
4) Prognosticul de evolutie a nasterii
 Factori materni: varsta (<18ani, >35ani), marile multipare, primipare, canalul dur, forta (uter cicatricial, malformat, fibromatos, hernii,
eventratii abdominale, miopatii), starea de sanatate;
 Factori ovulari: prezentatia, nr.de feti, marimea, placenta previa, polihidramnios, procidenta de cordon, ruptura prematura de membrane.
Gravidele cu prognostic de nastere rezervat--->cezariana inainte de DPN.
5) Prognosticul de evolutie a lehuziei si a n.n.

22. Examenul clinic al unui sugar -8

23. Interpretarea unui examen radiologic -4
24. Alcatuirea unui regim alimentar pentru un om sanatos -4
Alimentatia sanatoasa trebuie sa acopere cantitativ, caloric si calitativ necesitatile nutritionale ale individului.
Factorii ce influenteaza starea de nutritie sunt aportul de nutrienti si valorile nutritionale. Aportul de nutrienti este dependent de aportul
alimentar si de absorbtie.
Aportul alimentar este conditionat de: disponibilitate, obiceiuri religioase si culturale, comportament alimentar, nivel educational, stare
economica, stare de sanatate, mediul ambiant.
Nevoile nutritionale depind de: varsta, sex, greutate, starea de sanatate, circumstante fiziologice, intensitatea activitatii (fizica, intelectuala),
consum de alcool, tigari, medicamente, conditii de mediu (frig, cald, toxice).

Model de consum Consecinte medicale:

alimentar, functie
de nivelul
economic:
 model - supraponderalitate/obezitate;
alimentar - DZ;
hipercalori - boli cardio-vasculare;
c:
Consum mare de - carii dentare;
alimente de - cancer de colon.
prov.animala,
aport scazut de
fibre, crescut de
proteine animale,
lipide animale,
glucide rafinate,
scazut de glucide
complexe.
 model - carente protein-energetice;
alimentar - carente specifice:
hipocaloric
:
 Fe-->anemii
Alimentatie  Iod-->gusa
monotona,
alimentul de baza  Vit.A-->xeroftalmie
acopera 60-85%
din aportul
energetic, aport
scazut de
alim.animale,
f.scazut de
proteine, lipide,
crescut de fibre si
glucide.
 model
alimentar
normocal
oric

Exista o relatie intre consumul alimentar si riscul de boala cronica (cardio-vasc., DZ, ASC, cancere):

15
 - boli cardio-vasc.: controlul aportului energetic, consumului de sare si
grasimi;
- DZ: controlul aportului, consum. de grasimi, glucide
consum. de fibre;
- ASC: consumului de sare, alcool si grasimi
consum. de fibre;
- cancere: consumului de alcool, grasimi, glucide rafinate
consum. de fibre.
Necesarul caloric = echilibru intre aport si cheltuieli energetice cu scopul
mentinerii greutatii corporale constante.
Trebuiesc acoperite: metabolismul bazal, activitati fizice, metabolism alimentar.
Pt. aprecierea necesarului caloric se folosesc urmatorii parametri: G, T, varsta, sex, IMC (G/T 2), grad de activitate:
IMC Grad de activitate Necesar caloric
< 22kg/m2 >35kcal/kg
22-25kg/m2 Activ 31-35kcal/kg
Moderat-activ 26-31kcal/kg
Sedentar 22-26kcal/kg
>25kg/m2 <22kcal/kg
Comportamentul alimentar normal reprezinta ansamblul reactiilor de raspuns fata de stimuli externi sau interni ce controleaza aportul
alimentar.
Principii:
- sa nu lipseasca micul dejun;
- 3 mese principale + 1-2 gustari;
- repaus alimentar nocturn;
- ingerarea unei cantitati corespunzatoare nevoilor;
- atmosfera relaxata in timpul meselor;
- ritm de alimentare lent;
- sa nu se bea apa in timpul mesei;
- exclus alta activitate n timpul mesei (citit, tv);
- respectarea unui program de masa;
- respectarea regulilor si in afara locuintei;
- nu se consuma alcool inainte de masa;
- identificarea factorilor perturbatori ai comportamentelor alimentare (suparare, stres, plictiseala).
Exista medicamente ce pot influenta comportamentul alimentar:
 altereaza gustul: fenitoin, meprobamat, clorofibrat;
 scade apetitul: carbamazepina, colchicina, digitala, furosemid);
 cresc apetitul: antihistaminice, diazepam, prednison.
 Macronutienti:
G = 50-55% din ratia calorica;
Ponderea mai mare o au glucidele complexe (amidon), mono si dizaharidele din fructe si lapte; <10%-glucide rafinate.
L = <30%; vit.A, D, E, K
P = 15% (35% de origine animala)
- glucide: cereale, leguminoase uscate, legume, fructe, lapte;
- lipide: grasimi, vegetale, animale, prep.din carne, oua, branzeturi;
- proteine: carne, oua, lapte, branza, peste, cereale, fructe, oleaginoase, legume uscate.
 Micronutrienti:
- Vitamine: rol antioxidant, antisclerotic, anticancerigen.
 Vit.A = 800-1000U/zi;
 Vit.C = 50-60 mg/zi;
 Vit.D = 5-10microg/zi
 Folati = 150-180microg
- Minerale: intra in structura unor enzime, intervin in contractia musculara si activitatea SNC, intra in structura celulelor si lichidelor, infl.
permeabilitatea membranelor, intervin in reglarea cantit. de lichide.
16
  Calciu = 800-1200mg
 Fier = 10-12mg
 Mg = 280-300mg
 Zn = 12-15mg
Necesar zilnic de lichide: 1ml apa/kcal
Nivelul caloric al ratiei alimentare pt.adultul sanatos se calculeaza in functie de metabolismul bazal si efortul fizic depus.
Reguli:

 mentinerea unei greutati constante;

 consumul tuturor tipurilor de legume, fructe, cereale;

 consumul srtimentelor cu consum scazut de sare, zahar si grasimi;

 consum moderat de alcool.

Recomandari nutritionale (piramida nevoilor):
consum moderat-rar---------------------------->

Ulei
dulciur
2-3portii-----------------------------> i
carne,oua, lapte,
peste, fructe, iaurt,
oleaginoase,
branza

2-5portii-------------->
fructe, legume, zarzavaturi

6-11portii

paine, cereale, orez, paste, mamaliga

25. Alcatuirea unui regim alimentar pentru un bolnav -4

26. Tehnici de îngrijire a unui nou nascut -8
27. Întocmirea unor acte medicale -2
28. Interpretarea principalilor indicatori demografici si de morbiditate -1
29. Elaborarea unui program de sanatate -1,2

Definitie = Programul de sanatate reprezinta un ansamblu de activitati desfasurate

cu scopul mentinerii starii de sanatate a comunitatii.
Aceste activitati se desfasoara intr-un cadru organizat si strict ierarhizat.
Etape: - supravegherea starii de sanatate a individului si colectivitatii;
- preventia primara;
- preventia secundara;
- preventia secundara.
I. Supravegherea starii de sanatate a individului si colectivitatii
Se face cu ajutorul observatiei (accidentala sau dirijata) si a altor metode epidemiologice (ancheta epid.).
MF stabileste si raporteaza pe baza docum.medical, informatia epidemiologica cu privire la raspandirea b.transmisibile, dar si a celor
netransmisibile (cardio-vasc, psihice, metaboice), boli care pot influenta in sens negativ starea de sanatate a populatiei.
a. se culeg date pe baza carora se stabilesc indicatorii de sanatate a unui colectiv: incidenta, prevalenta, mortalitatea infantila, rata mortalitatii;
b. se analizeaza valorile acestora si se observa modificarile fata de datele anterioare;
c. se selecteaza afectiunile cu incidenta si prevalenta >, precum si cele care au influentat negativ indicatorii (mortalitate, scaderea sperantei de
viata la nastere).
Afectiuile transmisibile si cele netransmisibile depistate anterior cu incidenta crescuta se includ in masurile de prevenire si combatere
specifice si nespecifice.

Starea de sanatate a unui colectiv

 
Culegerea informatiilor Actiuni preventive si curative
 

17
 Prelucrarea informatiilor  Interpretarea rezultatelor

II. Preventia primara Implica actiuni asupra:

a. Individului
- educatia pt. sanatate;
- informari cu privire la transmiterea b.ereditare;
- combaterea factorilor de risc;
- preventia specifica a bolilor contagioase;
- preventia specifica a bolilor necontagioase (profilaxia rahitismului, anemiei, gusei endemice).
b. Familiei
- sfatul genetic;
- modificarea obiceiurilor alimentare;
- conditii de locuit;
- stil de viata.
c. Mediului, la factori nocivi:
- fizici (radiatii, zgomot);
- chimici (Pb, detergenti);
- sociali (aglomeratii urbane, stres)
III. Preventia secundara – urmareste depistarea precoce a imbonavirilor, prin:
- consulturi curente;
- consulturi periodice, in colectiv;
- screening (pt.bolile cu prevalenta >1%)
IV. Preventia tertiara – urmareste preventia complicatiilor.
Se impune o stadializare si un tratament corect, deoarece complicatiile au un potential major invalidant.
Medicatia afectiunilor care sunt in programe este gratuita (TBC, diabet, IC).
Rolul MF in cadrul programelor de sanatate
 MF trebuie sa se integreze intr-un colectiv alcatuit din MF, specialisti, farmacisti, biologi, economisti, coordonat de DSP si
Ministerul Sanatatii;
 Rolul cel mai important al MF este de a atrage atentia asupra problemei respective si de a desfasura o activitate de preventie si
depistare precoce a inbolnavirilor, cat mai sustinuta.

30. Metodologia efectuarii unei consultatii la domiciliu. 1,2

MF tb. sa efectueze vizite la domiciliu pentru bolnavii nedeplasabili, pt. care ei sau familia soicita asistenta medicala, pacientii care refuza vizita la
cabinet, familiile carora MF intentioneaza sa le cunoasca conditiile de viata.
 Bolnavii nedeplasabili pot solicita consultatie pentru:
 urgente majore: AVC, IMA, EPA, abdomen acut, HDS, intoxicatii acute, come;
 boli acute cu stare generala alterata: viroze respiratorii, pneumonii, colecistite ac., infectii urinare, tromboflebite;
 acutizarea bolilor cronice: AB, angina pectorala, criza HTA, colica renala/biliara, criza UGD, migrena;
 complicatii ale bolilor cr.: perforatia UGD, pancreatita ac., embolii in FiA sau TVP, retentie de urina in adenom de prostata, ...litiazic;
 boli cronice debilitante: ciroza, neoplazii;
 boli ale ap.locomotor: lombosciatica, luxatii, entorse, fracturi;
 boli SNC: ATS, compresii medulare;
 boli pshice: agitatie psiho-motorie, confuzia, consum de droguri;
 insuficienta organelor vitale: IRA, IC, IRen.;
 sechele ale unor boli: pareze, calus vicios, sechele arsuri;
 stari tensionale si deces;
 boli infectioase.
 Pacientii ce trebuie vazuti la domiciliu:

18
  n.n., sugar; boli la batrani (>75ani) si longevivi;
 contacti boli contagioase: toxinfectii alimentare, dizenterie;
 prezenta unor factori de risc: poluarea apei;
 dispensarizarea unor boli;
 probleme sociale;
 consum de droguri;
 tulburari de comportament.
 Familii:
 suspectarea unor factori de risc;
 obiceiuri necorespunzatoare;
 familii disfunctionale;
 probleme socio-economice;
 boli contagioase;
 bolnavi-problema;
 copii-problema.
Particularitati:
 deplasare dificila: distanta mare fata de cabinet, conditii dificile de transport, solicitari in afara programului/in timpul noptii;
 conditii dificile de consultatie: prezenta altor persoane, zgomot, jena pacientului, ascunderea unor simptome;
 dificultati in obtinerea informatiilor: lipsa de cooperare a bolnavilor/familiei; lipsa tuturor informatiilor, dificultatea de a efectua explorari
paraclinice, lipsa unor aparate si instrumente, dificultati de diagnostic cert.
Probleme legate de:
 diagnostic: boala este ac./cr./complcatie/urgenta;
alte boli asociate;
legatura intre boli, ierarhizarea bolilor;
prognostic.
 situatia locuintei: amplasare, conditii igienice, liniste, camera separata a
bolnavlilor;
 alimentatia bolnavului: dieta conform bolii; isi prepara singur hrana;
 tratamente: de cat timp, daca a inteles schema terap., ce medicam. ia, ce doze,
la ce interval de timp, posibilitati de procurare, si le adm. singur;
 mod de petrecere a timpului liber: plimbare, lectura, anturaj, sta singur;
 posibilitati de ingrijire in familie.
Avantaje si dezavantaje:
 evaluarea prin obtinerea directa de nformatii
asigura asistenta medicala prompta in urgente
asigura asistenta bolnavilor nedeplasabili
decide internarea in timp util
cunoaste structura familiei, apreciaza cond. de viata
cointeresarea familiei in ingrijirea bolnavului
sesizarea uor probleme de fond, sesizarea unor factori de risc
 dificultati privind modalitatile de deplasare la domiciliu
conditii improvizate in asistenta bolnavului
prezenta membrilor de familie necooperanti
necesitatea de a lua o decizie in conditii de risc
dificultati privind eventuala internare sau supravegherea bolnavului.

19